W

-..~~r:;::ii~ 1 ASOC IAT IA STU DENT II.OR

f_!Jt:!_l ~. LALSTOR IE
'"DACIA"

Capitolul VI

ROMANIA POSTBELICA, NATIONAL-COM UN ISM SI

DISIDENTA COMUNISTA

£11enime11te/e de la 23 augm;/ /944 au marcat ares/area mareial11/11i Ion A11l011e.tc11,

incetarea riizboi11/11i impotrfra URSS !fi illtoarcerea arme/or impotriva Genna11iei. /11
acela1i limp, au Jost create premisele pe11tru intrareu Romiiniei in sfera de i11jluen{ii
sovieticii • Prin .,acordul de procentaj" de la Moscova, incheiat irltre Stalin # Churchill,
Romii11ia era plasatii ill procent tie 90% Ill sfera sovietidi de injlue11(U.

I. Fapte istorice care au dus la instaurarea regimului comunist in Romania:

Context ~i Factori externi - actiuni diplomatice + prezenta armatei

Abdicarea regelui Mihai;
Desfiintarea pluripartidismului;
Manipularea opiniei publice.

II. Mentinerea puterii

Ill. E\'Olufia pe etape

Regimul Gh. Gheorghiu-Dej ( 1947-1965), 2 subetape

• Regimul Nicolae Ceau~scu (1965-1989), 2 subetape

IV. Fapte isloricc din pcrioada STALINISMULUI (1948-1965):

Desfiintarea proprietatii private => NA TIONALIZARE si COLECTIVIZARE;

infiintarea institutiilor de represiune;
lmplicarea regimului comunist in cultura;
Constitutiile din 1948 ~i 1952.

YI. Rom:1nia postbclici'i, nat ional-comunism ~i disidcn1a comunistii 11

V. Faptc istoricc din pcrioada NATIONAL-COMUNISMULUI (1965-1 989) :

Protestul minerilor din Valea Jiului ~i al minerilor din Bra~v;

Vizitele lui Nicolae Ceau~u din 1971 in China ~i Coreea de Nord;
Constitutia din 1965.

VI. Formc de disidcntii:

PENTRU STALINISM:
GrupArile inarmate din munti;

PENTRU NATIONAL-COMUNISM:
Protestul muncitorilor;
Protestul intelectualilor;

VII. Practiei politicc totalitare:

Desfi intarca proprietAtii private;

Eliminarea adversarilor politici;
Desfiintarea pluripartidismului;
infiintarea politiei politice.

VIII . Pcrioada post-decembrista (dupii decembrie 1989):

Decretul nr.8;
Organizarea primelor alegcri libcre;
Consti1u1ia din 1991 ;
ca~tigarea alegerilor de catre opozi1ie;
NATO;
Uniunea European&.
IX. Asemiiniri intre STALIN ISM ~i NATIONAL-COMUNISM:

Eliminarea adversarilor politici;

Elaborarea de legi fundamentale;
Implicarea in viata privata a oamenilor;

VI. Rom:inia postbelic:i, na1ional-comunism ~i disidcn\:i com uni stii Iz

 I. FAPTE ISTORICE CARE AU DUS LA INSTAURAREA REGIMUI..UI
COMUNIST iN ROMANIA I COMUNISMUL IN ROMANIA.

Preluarea Puterii - CONTEXT/FACTOR]

a. Acfiuni diplomatice.

in unna seriei de succese ale Ax:ei in primii ani ai razboiului au detenninal fonnare
unui alt bloc politico-militar, Natiunile Unite. principalii membri fiind S.U.A., Marca
Britanie ~i U.R.S.S.-ul. Aceasta alianta a insemnat depa~irea diferentelor politico-
ideologice, care, in cele din unna, a dus la acceptarea influen1ei sovietice in statele
est-europene, printre care $i Rom3.nia. La 23 august 1944, intelegerile interaliate din
timpul Ta.Zboiul au pennis ca Partidul Comunist Roman sa devina un factor politic de
mare importata ~i comunizarea Romaniei dupa modelul stalinist.

Puterile aliate au hotar3.t acestea prin urmatoarele do(:11me11te care au p ermis

i11sta11rar ea C(Jm1t11i:mmllli:

"CONVENTIA DE ARMISTITIU" - Moscova, 13 septembrie 1944.

- minimaliza efectele actului de la 23 august (lovitura de stat unnata de
insurectie);
- acorda P.C.R.-ului posibilitatea de a accesa structura politici'i a l3rii;
- acordi'i libertate de ac1iune Annatci Ro~ii pc teritoriul Rom3.niei
"ACORDUL DE PROCENTAJ" - Moscova, 9 octombrie 1944, prin
care S.U.A. $i Marea Britanie acordau Uniunii Sovietice influnJ3 pc
9()0/o din teritoriul rom3.nesc.

b. Armata RO$ie in Rominia.

Annata Ro~ie a ajuns pe teritoriul statelor Europci de Est in urma contraofensivei

declan~ta de ru$i in 1943. Pc teritoriul Rom3.nici reasim concentrate unit8ti sovicticc

indepiirteaza opozantii $i liderii comuni$1i

supun la abuzuri ~i violente popula1ia civilii
ex:ercita presiuni asupra autoritatilor
impun control asupra presei ~i radioului

VI. Rom,inia postbelicii, na\ ional-comunism ~i disidcntii comunistii IJ

 La 6 martie 1945, in ciuda incalcarii prevederilor constitutiona\e, Andrei Vii$inski,
adjunctul ministrului de exteme sovietic, impune primul guvcrn comunist in Romania,
condus de Petru Groza.

• Abdic:area regefoi Mi/ta,' ~i i11sta11rarea republicii popu/are

Regele Mihai a profitat de faptul ca Marca Britanie $i SUA nu au recunoscut guvemul

condus de Petru Graza $i a refuzat sil mai semneze actele emise de guvem speriind sa se
provoacc demitcrca accstuia. Pc 21 august 1945, regele a cerut demisia guvcmului Petru
Graza, dar a fost refuzat . Primul gcst al regclui Mihai, aflat in grcv! la Sinaia, a fost sa refuzc
participarca la manifcstaliile din 23 august 1945, ciind sc implinea un an de la arestarea
marc$alului Antonescu. in scmn de solidaritatc cu regelc, tineretul universitar $i ,.partidcle
istoricc" au organizat o actiunc la Bucurc$ti. Greva regal! a fost solutionat! de "Confcrin1a de
Pace de la Moscova", c8nd marile puteri au impus recunoa$1erea guvcmului Petru Groza $i
inchidcrca ciilc unui rcprczcntant al ,,partidclor istorice". La 30 decembrie 1947, rcgele a
fost obligat sa abdiee $1 Romilnla de,•enea "Republicii Popularii.

• De.' ijii,,(llreu p/11riparticlism11f11i

- DupA 23 august, primii comuni$ti din guvcmul C. Stancscu, fonnat de Blocul

National Democrat (compus din P.N.L., P.S.D.• P.C.R.) detennin! c!dcrca guvemului $i
promoveazA o noLUi coalitie, Frontul National Democrat "' F.N.D. (fonnat din P.C.R.,
P.S.D., Frontul Plugarilor). care va fi reprezentat $i in al doilea guvem Stl\nescu (noiembrie-
decembrie 1944) $i in guvemul Nicolae R!descu (decembrie 1944-martie 1945). P.C.R.
reU$CStc sA i$i impunA, prin aceste guvemAri, controlul asupra annatei, justilici $i afaccrilor
inteme.

- La 6 martle 1945 se lmpune guvernul Petru Groza, fonnat din reprezentantii

F.N.D., asociati cu disidenti ai partidelor democratice. fn acest context au Joe o serie de
schimb!ri pe plan administrativ, intern, si al justiliei, fiind eliminatA clasa politicA.

- Vor fl lichidate institu1iile democratice. Monarhia, fiind o institutie democraticA, a

fost inlocuitA cu republica. Regele a incercat sA se opunA comunizarii prin greva regalii. din
auust 1945-ianuarle 1946, iar in cele din unnA, la 30 decembrie 1947, acesta este obligat sA
abdice $i sA paraseascl'i tara. in aceia$i zi Romiinia devine Republica Popularii RolllanA.

- La 19 noiembrie 1946, comuni$tii vor frauda alegerile parlamentare, ace$tia vor fl in

numAr dominant parte din parlament.

VI. Rom:inia postbelic:'i, na\ ional-comunism $i disiden\ii. comunistii. 14

 - Pretextul pentru desfiinfarea PNT a fost inscenarea de la Tl!imiidl!iu, cind mai multi
reprezentanti ai aceluia$i partid au fost acuzati ca au incercat sA fuga din Romania cu dou.1
avioane IAR 39, pentru a infonna Occidentul. Ca unnare, pe 29 iulie 1947, PNT a fost
interzis, iar conduc.ltorul acestuia, luliu Maniu, a fost arestat. Ulterior, luliu Maniu $i Ion
Mihalache au primit inchisoare pc via{.1. luliu Maniu a murit la Sighet in 1953 ,iar Ion
Mihalache la R.i.mnicu-S.lrat in 1963. in august 1947, PNL s-a autodizolvat, iar pe 3
februarie 1948, PSD s-a unit cu PCR rezultiind PMR, partid unic in Rominia.

• Ma11ip11/area opb,iei p11blice

Sa/varea aparenfe/or prin:

mentinerea aparentei pluripartidismului democratic prin promovarea unor lideri $i

partide satelit ai P.C.R. $i unor disidente ale vechilor partide.
1946- alegeri parlamentare. Aceasta aveau rolul de a crea acei~i impresie c.1 inc.1
existii pluripartidism democratic, ins& Jegea electoralii fusese moclificatA $i se pennitea
eliminarea anumitor candidaJi. Aceste alegeri s-au caracteriz.at prin tensiuni, violente
$i fraude.

II. MENTINEREA PUTERII

Cum cap.lta fonn.1 noul regim totalitar $i cum se p.lstreazA acesta?

incepiind cu anul 1948, statul romiin incepe s.1 fie organizat dup.1 modelul Stalinist, devenind
astfel stat totalitar in mai multe etape:

1. TRATATUL DE PRIETENIE, COLABORARE ~I AJUTOR RECIPROC

(4 februarie 1948) intre Romiinia $i U.R.S.S. = aduce cu sine integrarea militara
$i economica a Rom.iniei in sfera sovietica.
2. 1948, construirea $i consolidarea partidului unic : prin presiuni $i intimidl!iri,
P.S.D.-ul fuzioneaza cu P.C.R., fonn.indu-se PARTIDUL MUNCITORESC
ROMAN = P.M.R., partid unic al carui secretar general a fost Gheorghe
G/reorghiu-Dej.

J. 1952, Condudilor atotputr nic.

P.inii in 1952 = dualitate a puterii fonnatA din linia m95e9vitJ(constituitA din lideri
care au trait in U.R.S.S. in timpul ilegalit.ltii partidului- Ana Pauker, Emil Bogdan,
Vasile Luca) ~i linia naJionalA(membri care u trait in tarn pc perioada ilegalit.ltii

VI. Romflnia postbclicii, nat ional-comunism ~i disidentii comunistii IS

 Gheorghe Gheorghiu-Dcj, Laurentiu P.l~anu). Aceast.1 dualitate a creat o stare
conflictualii.
Gh.Gbeorbiu-Dej licbideazii in 19S2 linia moscoviti ,i pe Lucrefiu Pitrl~nu
pentru a dcveni eel mai puternk om al statutului.

-4. Adopta rea Constitu tiei din 1948 , i a cclei din 19S2. Prin aceasta, societatea
romineascl. a putut fi organiz.at! dupa mcxlelul stalinist.

5. 1948, i nfiin tarca polit ici polit icc/ S«urit:it ii

Ill. EVOLUJIA PE ET A PE

I. REGIMUL GH. GHEORGHIU-DEJ ( 194 7- 1965)

a. 1947-1960 = are loc staliniz.area llrii, urrnlrindu-se subordonarea pe
toate planurile socictitii faJA de Moscova $i intrerupcrea leA1urilor cu Occidcn1ul $i
Jugoslavia. Dcj a sus1inut, de asemenea, inlerven$ia sovieticA impotriva rcvolutiei
anticomuniste din Ungaria din 1956. in 1958, Armata Ro,ie se va retrage de pe teritoriul
Rominiei, iar acest fapt a pcrrnis o oarecarc distantarc fatii de Uniunea SovicticA;
b. 1960-1965 = distan1area faJA de U. R.S.S. Are loc o liberalizare a
culturii ti eliberarca de1inu1ilor politici. Vor fi rcluate legAturi culturale c u Occidcntul $i cu
Jugoslavia. & adoptd 111 1964 .,Dec/arafia dill aprilie", prin care P.M.R. afirml cl este de
p.lrcre c.1 ficcare partid comunist are dreptul de a-ti consolida socialismul in functic de
situaJia $i realit!tile statului.
2. REG IMUL NICOLAE CEAU~ESCU ( 1965- 1989)
a. 1965-1971 • un nou lider, noi idei de conducere, noi cadre de
conducere, sc contjguA Hbcralizarca. Nicolae CeaU$CSCU i$i va insl1$i ccle mai importante
functii in stat. in 1%5 se va reveni la denumirea de P.C. R. t i, tot in acest an se proclam.1 noua
constituJie, adoptat! cu prilcjul vcnirii noului conduc.ltor. Prin aceast! ConstituJic, Rominia
este prodamati republici socialisti.
= La nivel extern, se stabilesc relatii diplomatice cu Germania, cu Israclul,
iar politica dusl devine din ce in ce mai independentli fall de U.R.S.S. DovadA a acestci relatii
sl.lbite dintre Rominia t i U.R.S.S. este opozitia exprimat.1 de N. Cea~scu fall de interventia
sovieticA in Cehoslovacia din 1968. Accste lucruri au dus la Cfe$terea prestigiului Jui
CeaU$CSCU atit pe plan intern, cit $i pe plan extern.

VI. Rom5.nia postbclica, na1ional-comunism , i disidcnta comunis1a I6:

 b. 1971-1989 = incepe un regim de dictaturl penonali. Aceasta a
pomit in unna vizitelor lui N.Ceau:;,escu din China :;ii Coreea de Nord. Conduclitorul va
adopta, urmand exemplul acestor tari, ,,TEZELE DIN JULIE 1971", prin care lanseaz.a
,,noua revolutie culturalli", dorind ideologizarea fieclirui sector al societatii.
in 194 7, Ceau:;,escu devine primul pre~inte al Rom.ii.niei,
acapareazli .ii.ntreaga putere in stat :;ii adopta un mecanism de
conducere tipic dictatorial
lnstaureazli cultul personalitatii conduclitorului
Promovarea membrilor familiei in functii importante ale statului
Promovarea politicii nationaliste
lnstaurarea sistemului ,,rotirii cadrelor" :;ii marginalizarea
contestatarilor de partid, prin care incepli.rteazA potentialii rivali.

Anii •so marcheazi CRIZA REGIMULUI. Aceasta a fost declan~t;l in urma

conditiilor de trai scazute, a sistematizlirii satelor, a demal"arii unor proiecte foarte costisitoare
care au fost posibile doar prin sacrificii din parte populaJiei tarii (Canalul Duniire-Marea
Neag:ra sau Casa Popurului) :;ii prin respingerea Perestroika.

IV. FAPTE ISTORICE DIN Plm.lOADA STALINISMlJLUI 1948-1965

A. Desfi inta rca proprict i\J ii privates-a rca lizat prin nat ionaliza rc ~i colcctMzare :

Naponalizarea a inceput prin legea din 11 iunic 1948, calld peste IOOO
de intreprinderi de transport ~i miniere cu capital romiinesc sau strain au trecut in proprietatea
statului. Au fost urmate de cinematografe :;ii de institu\iile de s;ln;ltate. in 1950 are Joe ~i
nationalozarca unei pArti din fondul de locuinte :;ii, mai apoi, in 1951 a fost introdus;l distinctia
,,Erou al muncii socialiste".

lndustrializarea fortatli a fost facuta dupii modelul marxist :;ii a pus

accentul pe industria grca, fiind favorizat! de nationalizare prin generalizarca proprietatii de
stat.Direc@e nriocinale ale iodustrializirii au fost electrificarea mecaoizarea si
automatizarra cbimizarea si dezvoUarea industriei constrnctoare de masini-
A fost facuta in unna infiintlirii Consiliului de Stat al Planific;lrii_ in 1948 :;ii 1949, au
fost introduse primele planuri anuale, iar in 1951-1955, primul plan cincinal. in scopul
industrializlirii s-au organizat :;ii ac\iuni propagandiste: organizarea ~ntierelor nationale, uode
s-a folosit munca brigadierilor.

VI. Rom.inia postbclica, nn\ ional-comunism ~i di sidcn\.l comunis1.l I1

 lndustrializarea s-a desfii~urat pc mai multe etape:

1945-1962, cind a avut Joe o dezvoltare extensiv!, construindu-

se cit mai mult, iar economia fiind subordonat! intereselor U.R.S.S.-ului ~i exploatat! prin
sovromuri. Statul romia aderi la Co nsiliul de Ajutor Economic Rcci proc (C.A.E. R.) .
Accala organizatia urrnirea aducerea statelor aflate sub influent! sovietic! intr-o stare de
depndentA fat! de economia Uniunii.
1962-1980, cind industrializarea incepe si pun! accent pe toate
domeniile socitatii, iar nivelul de trai cre~e. Se intensific! urbanizarea ,;;i incep s! se fac! din
nou schimburi comerciale cu Europa Occidental! ,;;i au loc investitii ale statelor din aceasta
zoo! in economia romineasci..

• Coltttivizarta agriculturii a i nc<' put in 1949 ~i !Hl inchciat in 1962, cind

Gheorghe Gheorghiu-Dcj anunta c! %% din suprafata mobil! a Rominiei se afla in
proprictatea statului. Decizia de tranfonnare socialist! a agriculturii prin trecrea accsteia sub
conlrolul statului a fost luata in cadrul PLENAREI COM ITETULUI CENTRAL al P.M .R. din
3-5 martie / 949.

in perioada 1949-1953 au fost infiintate, dup! modelul sovielic, G.A.C

(gospodi!.rii agricole coleclive - viitoarcle C.A.P) ,;;i G.A.S (gospodirii agricole de stat). Stalu)
stabilca tipul de cultura. preJul produselor agricolc ~i reducca la 0, 15 ha p!mllntul dctinut de
un proprictar. Cele mai du.re m!suri au fost luate impotriva tAranilor inst!riti (chiaburii). Multi
J!rani au refuzat s4 ccdeze p!mllntul stallllui, astfel di. au fosl arestati circa 80.000 de t!rani,
dintre care 30.000 au fost judccati in procese publice.

8 . infiinta rca instit utiilor de reprl'Siune

Politia politic!, securitatea, a fost infiintat! pe 30 augusl 1948. Era condus! de agenti
sovietici: Gheorghe Pintilie, Vladimir Mazuru si Alexandro Nicolski. Ace~tia au folosit
diferite metode impotriva celor care se opuneau comunismului: trimiterea in inchisoare -
conduc!torii PNT (luliu Maniu ,;;i Ion Mihalache) au primit inchisoare pe viafa. Deport!rile au
inceput in 1951 , cind 40.000 de persoane au fost trimise din Banat in zonele s!race ale
B!riganului. Trimiterea in colonii de munc! infiintate in 1950. Coloniile de munci!. existau la
Baia Sprie, Salcea, Cavnic ~i Periprava.

C. lmplicarea regimului co munist in cultur:\

VI. Rom5.nia postbelic!, national-comunism ,;;i disidentii comunista Ig

 Toatii cultura va fi subordonata ideologiei marxiste ,;;i va avea Joe restructurarea
intreului sistem de valori ,;;i a institutiilor culturale. Prin legea inviit,amintului, ,;;colile stnline ,;;i
cele intrelinute de culte au fost interzise, limba rusA a devenit disciplinii obligatorie, religia
cxclusA din ,;;coalii, marxistlcninismul era disciplina obligatoric inccpind cu inva1Amlintul
sccundar. Lcgca cultclor stabilca cA Ministcrul Cultclor controls biscricilc rccunoscutc in
Romania, biserica ortodoxa era subordonata statului, iar cea greco-catolicii ,;;i-a incetat
existenia. Regimul comunist ,;;i-a fixat ca obiectiv crearea unui om nou. Acest fapt s-a realizat
prin distrugerea ,;;i rescrierea valorilor romiine,;;ti. Au fost infiiniate instituliile de cultunl
rom3.no-sovieticA: biblioteca ,;;i editura "Cartea RusA", Muzeul Romllno-Rus, lnstitutul de
Studii Rom§.no-Sovietic.

Mijloacele de informare publicA emu subordonate statului, bibliotecile ,;;i libnlriile au

fost supuse cenzurii pentru a bloca orice informa1ie sau idee ce ar fi contrazis orientarea
partidului aflat la putere. in anul 1948 va fi publicat volumul .,PublicaJii interzise" care
curpindea 8000 de titluri interzise.

Ill . FAPTE ISTORICE DIN PERIOADA NATIONA L-COMlJN ISMlJLU I

(1965-1989)

Protestul minerilor din Valea Jiului ,1 al muncitorilor din Bra'°v

Minerii de la Lupeni au intrerupt lucrul timp de o sAptAmlinA, au ccrut conditii mai

bune de munca ,;;i de viaJii ,;;i au cerut prezentarea Jui Nicolae Ceau,;;escu in Valea Jiului.
Acesta le-a promis indcplinirea cercrilor, dar a trccut la arestarca frunta,;;ilor de protest.
Muncitorii din Bra,;;ov de la uzinelc .,Steagul Ro,;;u" ,;;i .,Tractorul" au demonstrat pe strizile
ora,;;ului ,;;i au devastat sediul PCR din Bra,;;ov.

Vizitele lui Nicolae Ceau,escu din China ,i Coreea de Nord

in 1971 au avut loc vizitele lui Nicolae Ceau,;;escu in China ,;;i Coreea de N. La
revenirea acestuia in Jara, a lansat ,,Tezele din iulie", prin care anun1a revolu1ia cultural!. A
introdus sistemul rotirii camerelor, cumulul de func\ii administrative ,;;i de stat, controlul
intreprinderilor. lnvestiJiile ,;;i ritmul de dezvoltare unnau indicatiile personale ale lui
Ceau,;;escu. Se rcvine la un regim autoritar de tip "neostalinist".

0 asemAnare intre 2 fapte istorice desfl,;;urate in Rominia, in perioada national-

comunismului, a fost indepirtarea Rominiei de Moscova . Cele 2 fapte istorice au fost
reabilitarea lui ~tefan Fori, ,i Lucretiu PAtrA,canu in 1968 ,;;i recunoa,terea libertltii de

VI. Romi'inia postbelicA, national-comunism ~i disidcnµi comunista I'i

 incurajarea proprietilii private, adici misurile liberale introduse de Cea~scu
dupii preluarea puterii.

lndustrhl lizarea din aceash\ perioadA a fost ma rcat ii d e doull ctape :

1980.1989. AceastA perioadi\ cstc marcatA de criza economicii a petrolului, care a afectat
industria chimicii ~i a dus la depcndenJa de import de combustibil din U.R.S.S. Se fac
investitii in infrastructuri., in industria grea ~i in proicte costisitoare, in scop de propagandi\
(Casa Poporului). Aceste investitii dep~ bugetul national ~i cresc datoria extern!.
CONSECINTE = in scopul pliitii datoriei de 11 miliarde de dolari, populatia este supusa la
privatiuni ~i Ia rationaliz.area produselor de prima necesitate. Pe plan extern, Romania este din
ce in cc mai izolatA ~i nu se ai fac investitii.

0 alti aseminare a fost nernpedarea conditiilor de viati ,i de munci ale

oamenilor. Doua fapte istorice au fost protestul minerilor din Valea Jiului (1977) !ii
protestul muncitorilor de la Bra'°v ( 1987) .

IV. FORME DE DISll)ENTA

• PENTRU STALINISM

Grupirile inarmate din munti

Grupa.rile inarmate s-au fonnat din a II-a jumatate a anului 1945. Aveau denumiri
simbolice: ••Haiducii muscelului" ; -Graiul singelui" ; "Vlad Tepe~ I'' ; "Sumanele negre".
Cea mai indelungatA activitate au desfasurat-o "Haiducii muscelului" condusa de fraJii
Amiutoiu, colonelul Gheorghe Arsenescu, gruparea din Muntii Fagara!i, condus.ii de Ion
Gavrilii Ogoranu. Participau fo~ti ofiteri ai annatei rom81le, disponibiliz.ati ca unnare a
comunizarii arrnatei, elevi, studenti, muncitori. in cele din urmii, dep~iti numeric !ii lipsiti de
provizii, au fost eliminati de trupe:le de securitate.

• PENTRU NATIONAL-COMUNISM

Protestul muncitorilor

Protestul intelectualilor/disiden(a indMduali

S-a manifestat in anii ' 70-'80. Au protestat impotriva regimului Ceau~ist: Paul Goma,
care !ii-a exprimat solidaritatea cu mi!i(:area din Cehoslovacia, "Carta 77"; Ana Blandiana;

VI. Rominia postbelicii, nat ional-comunism ~i disiden~ comunista J 10

Mircea Dinescu; Mihai Botez; Vlad Georgescu; Doina Cornea. Accasta din urmA era lcctor la
Universitatea din Cluj ~i a fost exclusA, din cauzA ell. a folosit la cursurile ei texte filozofice
din Occident.

V. PRACTICI POLITICE TOTALITARE si ASEMANARI

Desfiintarea proprietltii private

Eliminarea adversarilor politici (Lupta pentru putere)

lmediat dupa preluarea puterii , Gheorghe Gheorghiu Dej a eliminat adversarii politici
reali sau potentiali. Prima victimA a fost ~tefan Fori~, conducatorul PCR in timpul celui de-al
II-lea RAzboi Mondial. A fost unnat de Lucretiu Patra~canu, intelectual cu studii in Occident,
arestat, judccat ~i executat. in 1952 a fost inUituratA gruparea moscovitA format! din Ana
Pauker, Vasile Luca si Teohari Georgescu. La fel a procedat ~i Nicolae Ceau~scu, care i-a
eliminat pe apropiaJii lui Dej ~i a numit oameni de incredere, precum ~tefan Andrei ~i Hie
Verde\.

Desfiintarea pluripartidismului

infiintarea politiei politice (securitatea - institutie de represiune)

0 aseminare intre practicile politice din Rominia in perioada stalinismului,

respectiv national-comunismului este eliminarea adversarilor politici reali sau potenfiali .
Dej I-a eliminat pe $tefan Forif, conducatorul PCR din timpul celui de-al II-lea Razboi
Mondial, iar Nicolae Ceau~scu i-a eliminat pe apropiatii lui Dej ~i a numit oameni de
incredere, precum ~tefan Andrei ,i Hie VerdeJ.

0 al ti aseminare a fost nerespectarea drepturilor oamenilor, insotiti de

incilcarea vietii private . Aceasta asemll.nare se regaseste in perioada stalinismului prin
protestele tlranilor fafl de colectivizarea agriculturii, iar in perioada Jui Nicolae
Ceau~scu prin protestul minerilor de la Lupeni ,i protestul muncitorilor din Bra,ov. Se
urmll.re~te planificarea tuturor aspectelor existentei umane, iar in Romlinia se manifestll. prin :
programul de alimentatie rational!!., prin rationalizarea consumului de electricitate ~i gaze
naturale, ducind la deprecierea conditiilor de trai, prin locurile de muncA impuse, limitarea
drepturilor de a opta pentru domiciliu, folosirea evreilor, sudentilor soldaJilor ~i angajaJilor la
lucriiri agricole, interzicerea avortului, inregistrarea caracterelor ma:;;inilor de scris sau prin
sistematizarea localitll.Jilor

VI. Romiinia postbclica, national-comunism ~i disiden1a comunista I11

 VJ. PERIOADA POST-DECEMBRISTA <DlJPA DECEMBRIE 1989)

Protestul romiioesc a izbucnit in Timi~oara la 16 decembrie 1989 ~i a continuat in zilele 21 -22

decembrie la Bucure~ti, intinzindu-se in cele din unnA pe intreg teritoriu al tarii. N.
Ceau~cscu a fugit, iar in politica rom&neascA s-a conslituit o nouA structur! politic!: Frontul
SalvArii Nationalc (F.S.N.), condus de Ion lliescu. La 22 dccembrie, accasl! structurA a
prezentat un program care prevedea noile directii ale politicii romiine~ti, printre acestea
incadrindu-se si pluralismul politic:

Actiuni:

Decretul nr.8 din 31 decembrie 1989, prin cares-a revenit la pluripartidism;

La 20 mai 1990, organizarea primclor alegeri libcre dupl pn\bu~irea
comunismului;
Constitu\ia din 1991;
CB~tigarea alegerilor de c.li.tre opozitie in 1996, prin care a avut Joe alteman\a
pa~nicA la guvemare.

(Pentru eseu, aici se pot pre=enta prevederile constitufiei din /991 .)

inchcicre:

in anii '80 rcimurilc comunistc din intrc11ga Europi\ de •: st 1111 intrat intr-o
pcrim1di\ de declin dN.torahi crizei crcatt' de economia centralizatii ~i nt'mu1tu1umi rilor
po1mh1tici. in Roml\ nia, apogcul accstor nemul(umiri s-11 manifestat prin c,•cnimentele
dindecembr ie 1989 ca re au permis trecerea de la un regim totalitar la unul democratic,
carcputea aranta drcpturilc ~i libcr tii\ilc cetiitenc~ti.

ASEMANARE: Toate aceste actiuni au urmArit reinstaurarea democratiei in

Romania.

in 2004, Romania a devenit membra NATO.

in 2007, Romania a devenit membra UE.

ASEMANARE: lntegrarea Romaniei in structurile Euro-Atlantice.

VI. Rom.inin postbclic3, nntionnl-comunism ~i di sidcnta comuni sta I12