PAULIN LECCA

LRVlnTn
D€LRMORRT€
Postfalade Valeriu Cristea

' !..- *. .g
-

a ._ ""."

,lJ
.r
- '&.

* 1 .!
i . il

PAIDEIA
1997
 l';rrrnlt'lt'arhinrandrit Paulin Leccas-a nascut la 24 iuiie
l'tl.l, in comurla Babcle, jude{ul ismail; p.1rin{i Grigore gi
NIlria [-ccca;tatdl a fost mai intii invAtator, iar mai tArziu preot
irr jrrclcful l]Alli. PnulirrLeccaa absolvit cursurile Seminaiului
'l'cokrgic qi ale Facultatii de Teologie din Chigindu; apoi a intrat
c;r frate novice in mSnistirea Frisinei-Vdlcea; a mai I'ietuit
vrcmelnic in mhnhstirile Govora, Cozia, Antim-Bucuregti,
Rariu, Gologanu, iar in centrele eparhiale din Galagi qi
Bucuregti a funclionat ca exarh. PREAMBUL
Acum, pistreazi aprinsi sfAnta candeld a smereniei qi
iubirii de Dumnezeu la min6stirea Rogozu-Vrancea. Scarade piatrA urca in serpentina. Locul era strAmt gi
intunecos. Parintele Varahil Lupu, bibliotecarul mdnds-
tirii Frasinei, mA conducea. Odat6 ajuns sus, cdlugarul
r itlicir o uSa cu caplll gi-mi zise:
- Iata, aici sunt carlile care n-au incdput in rafturile
lribliotecii.
lntr-adevar, intr-o micd odaita din podul bisericii, se
,rllau aruncate la intAmplare multe car$ scrise,in cea mai
nlarc parte, cu litere chirilice. Am rasfoit cateva dintre
r.k'. Contineau adevarate comori de inva{dtura duhov-
rriccasch.Ca gi in bibliotecd, aici se gaseau traduceri -
rrncle tipdrite, altele scrise de mana - din Sfinfii Pdrinfi
rrrrlirr Cuviogii Pustnici.
Vedefi, ma lamuregte parintele Varahil - aceste
r',tr'{iscrise cu mana, pe literd veche, au fost aduse de la
l'lltrrtul Munte de starelul Porfirie.
(-ercetdnd aceste carti prafuite gi rivaqite, intAm-
l)l,1tor ochii mi-au cdzut asupra unui caiet gros cu
:lrxrr'(c coqcovite qi gdlbejite. L-am luat in mdini gi am
r'rlit primele rAnduri.
Pllrinte Varahil, il intrebai pe bibliotecar cu mult
rrrlt'r'cs gi cu mirare - ce-i cu caietul asta?
Sa vcde[i, imi r6spunse pdrintele - cu mulgi ani in
ur'r'u.l,il trait in mdnastirea noastri un frate teolog. CAt
5
a stat in Frdsinei, a tot citit qi a scris. Iar cAnd a plecat
definitiv a lirsat aici acestcaiet.
Caietul era un fel de jurnal, insa fara date' Nu erau
numerotate zilele. Nici chiar lunile- Era mai degraba un
caiet cu memorii.
- $i cum il chema pe fratele teolog? md informai' I
- Fratele Victor Moldovanu, rdspunse parintele
Varahil care il cunoqtea destul de bine.
L-am rugat pe pArintele bibliotecar sa-mi lase caietul FUGA DIN EGIPT
ca sd-l citesi. Lectura m-a antrenat atdt de mult incit am
inceput sd-l transcriu. Am aflat din acest caict o cxPe-
rienia unica in felul ei qi nu m-am lAsat pina rrtr l-am
copiat in intregime. ,,fineli mitrte ziua aceastahr careafi iegit din
Textul a ra-masacelagi,eu insa i-am gitsit tln titlu pdmfintul Egiptului, din casa robiei, caci cu
generai,l-am impargitin trei par[i ctr sul'titltrrilc rcspec- rnhndtare v-a scospe rtoi Domnul de acolo.
t*ive qi, in interircrul celor trei par(i, anr ll('attrit mici ...giteua duceDomnul Dumnezeultau tn [ara
capitole pentru a ugura lectura. Catnnnului..."
Din datele gasitein caiet,se poatc s1.llrrrt't tr r;ilittran[A Iegirea 13,3-5.
cd amintirile lui Victor Moldovatrtr itrtt'p 111' l'r 2tt sep-
,,Strigat-am cu toatd inima mea cdtre tndu-
tembrie 1940qi se termini in ttlamtra itttttltti l()'l'l' ratul DumnezeuEim-a auzit din iadul cel mai
i n ce l e c e ur m eaz d, r e d a u tc x ttrl i rrtt' 1 1 ' rl',r;l c u m dejos gi a scosdin strbdciune aia{a mea."
l-am g5sit in caiet. Canonul de pocdinla.

,,Ferbit gi sffrnt estecel ceare parte de inaierea

ceadintdi. Pesteacegtinmoartea ceade-a doua
nu areputere."
Apocalipsa 20,6.
 1. UN VIN MAI BUN...
Se inserase. Studentii refugiafi se adunau, gAlagioEi,
in Caminul Studcntcsccare se afla Ia o mici distan{a de
statuia lui Pache Protopopescu din Bttcuregti. Utlii -
inveselili de bautura, aliii: entuziasma{i de vreo aven-
turd amoroasd, urcau cu totii la etaj ca sd se odihneascd
dupa o zi de petreccrigi de plimbari, prilejuite Ei oferite
cu htAta darnicie de acel septembrie 1940 care prevestea
o toamna lunga gi frumoas'4,molcoma gi cu cer senin.
IntrAnd buluc pe uqi, studenlii teologi gi agronomi
din Chigindu au dat de mine tocmai chnd imi faceam
bagajul, pregatindu-md pentru un drum lung.
- Ce faci, Victore? Pleci undeva? md intrebi unul din
colegi.
- Da, plec, i-am rdspuns binevoitor gi cu zAmbetul pe
buze, de$i in sufletul meu se dadea o luptd teribila intre
omul vechi qi cel nou care abia se infiripase
* Pleciin concediu sau ne pdrdsegti de tot? md intrebi
altul.
- De tot!...
- $i nu te mai intorci pe la noi? Pleci pentru tot-
deauna?
- Nu md mai intorc. Plec pentru totdeauna, i-am
respuns, rimdnAnd mereu surAz6tor.
- Dar ce-ai ficut cu serviciul de la Minister?
- Am demisionat.
- Mei, si qtii ca Nichifor Crainic i-a gasit lui Victor un
serviciu mai bun in regiunile petrolifere, pe la CAmpina,
unde e Hdbiqescu, igi dadu cu phrerea un altul.
- Ba nu, md, - interveni ut't student care tAcuse pAnd
atunci - pariez cA Victor a adulmecat un vin mai bun,
undeva piin podgoriilc firii.
Eu ficeam haz impreuna cu colegii, dar nu le spu-
neam unde merg. Mi-am umplut valiza cu cdrfi nemlegti
gi franfuzeqti,mi-am luat trenciul,mi-am indesat pAlaria
9
 pe ca.pSi, IuAndu-mi ramas bun de la prietenii mei, am
pornlr la orum.
Dar colegii nu m-au lasat sErplec singur. M-au petre-
cut pAna la tramvai, insistAnd gi rugAnEu-mi mereu sd
spun unde ma duc. Erau curioqi din cale-afarA.Eu insA
md descotoroseam cu c6te o gluma gi pdgeamtotinainte.
in stafie, m-am urcat in tramvai qi - in momen-
tul-Aj_ung
cAnd tramvaiul iqi migcase rolile - Nicolae Grosu,
c9!equ.l cel mai galagios, care era in fruntea grupului,
srrga tare:
- Spune, md Victore, unde te duci?
- La mdndstire, i-am rdspuns tot atit de tare qi apAsat.
La auzul acestor cuvinte, colegii au rimas conster-
nali. Pe fefele lor se zugrAvise spaiina. Iar Crosu, facAnd
cunoscutul semn de fidneala la idmpla drcapta, strigd in
urma mea:
- Ma ... tu nu eqt i?! . . .
Acesta a fost ultimul cuvAnt cu carc m-am dcspartit
de colegii
.mei, de trecutul meu gi dc pacatt'lc tin'ereiii
mele zbuclumate.
.. Prietenii gi c-olegiimei_nu,cunoEteau,c-lcsigur,nimic
din lupta mea launtrica. $i chiar dacir lc-ag filpus-o, ei
nu m-ar fi in(eles. Pe-ntru tofi coiegii, cu eiam un baiat
d_cviata, simpatic Aiglume!, caruiaii plact'arrpctrccerile.
Nici nu ma porecieau altfcl dccdt cu cpitt'tcfc lceate de
Bacchus. Habaqescu,(.are cra un btrn caricaturYst,ma
desenaseintr-o zi pe tabla, c6larc pc bukri si cu furtunul
la gura. Cand bdietii se duceau li scratc Ai chefuri, ma
Iuau neapArat gi pe mine ca sd-i irrvcsek'sc,sa spun
glume gi sa rdd. Fetele imi turnau vin ilr pahar, Etiind
prea bine cd, dacd mai beau un pic, imi dcsfac indati
sacul glumelor, incep sa cAnt gi sa dansez, revArsAnd
veselia peste tofi cei din jur.
$i acum, auzjnd din gura mea cd plec la manhstire, ci
vreau sd ma calugdresc, asta - fara hici o indoiala - nu
putea fi decAt vofoa unui smintit.
10
De fapt, colcgul caremi-a spus cd am adulmccat u tr vitr
mai buri a avut-dreptate.Eu nu eram niciodata mulpnrit
de vinul pe care il Sorbeam la petreceri, nici de fetelc cu
care dan-sam.nici de mine insumi. A doua zi eram
mahmur mai mult din cauza mustrdrilor de conqtiin(A.
Mi-era scArbdde mine insumi. Adulmecasem, intr-adeviir,
un vin mai bun gi acum pornisem in cdutarealui...
2. SPRELUMINA DE SUS
Ajuns in Gara de Nord, mi-am scos un bilet pentru
Rimnicu-VAlcea qi, la ora doudzeci qi trei, m-am Llrcat
in tren.
CAnd am fdcut acest pas, mi-am dat seama pAnd in
cele mai mici amirnunte'de infricogatoarea luptd ce-mi
stdtea inainte. Aveam mereu sentimentul omului care
se arunci cu capul in jos intr-o prapasiie intunecoasA qi
fara fund, cu o singura speranfatotugi: cA acolo - jos de
tot - voi fi prins in plasa Domnului Iisus, aq.a.cu.m, prin
circurile marilor orage, cei ce fac exhibigii la mari
inAlfmi, cAnd se prdbuqesc, cad intr-o plasd care ii
salveazd de la moarte sau fracturi grave.
Dar aceasta sperantd uneori se risipea. O spulbera
vAntul deznadeidii. Atunci mi se parea cA nu mai nime-
resc in plasd, ci'cad alaturi Ei m:r zdrobesc. $i cu toatc
acesteaichiar cAnd nAvileau asemenea gAnduri negre,
nu aveam decAt un singur drum de ales: inainte. Nimic
gi nimeni nu ma mai pulea re[ine in lyTgo pacatelordin
care volam sa scaP/cnlar cu PreEulvlertr.
Uraganul launtric imi rdscolea sufletul pAnA in stra-
funduiile lui cele mai tdinuite. Deqi pasag-eriide lAnga
mine adormisera,eu - departe de a aqipi macar - eram
treazqi vioi ca dupi un somn buu. Pentru miue, zgomo-
tul rifmic si infu^ndat al ro[ilor de tren, nu-mi Ie.,uua
cl rept cdni ec de l eagan, i i mai degraba dr ept un
11
depanirtor al unui lung fir de amilrtiri care imi treceau
ptin fata ochilor mei la-untrici precum un film'
^ in saiul in care am copilarit, hm vazut odata un prunc
in bralele mamei. Copilul nu dormea, nici nu plAngea.
Era liniqtit. Iar ochiqorii lui larg deschiqi urmareau ne-
curmat lumina lampii. incotro l-ar fi intors mama sa,
-fi Ori
in orice pozifie s-ar aflat, pruncugorul igi intorcea ochii
candizi numai spre lumina lampii.
O luminl invizibila mi-a atras privirile inca din copi-
larie. Cu toate cA nu eram congtient de acestlucru, ochii
mei sufleteqti nu se opreau in ungherele intunecoase ale
viefii, ci urmAreau - fara sd-mi dau seama - o lumind
care venea de sus qi care nu era din lumea aceasta.Astfel,
simleam o mare bucurie cAnd md duceam la biserica,iar
noaptea Invierii - cu lumAniri aprinse, cu fele vesele,
cu lume multe - mi-a ramas intiparita in suflet pentru
toath via{a. Chiar de m-ar fi finut cineva cu forfa, ag fi
fdcut tot ce mi-ar fi stat in putinta Eim-aq fi dus la biserica
si aud cum zice preotul, cu crucea Ei cu lumdnarea in
mAnS: ,,Hristos a-nviat!" gi cum credincioqii rispund
intr-un glas,,Adcvarat c-a-nviatl"
in saiul meu - de' Pagti - copiii tragcau clopotele
intr-una, cAt era ziua de mare, iar o data cu undele
sonore, simleam in sufletul meu de copil cum ,,Duhul
SfAnt prin aer zboard" . De ziua Invicrii, gi chiar in ziua
de duminica, mi se parea ca cerul e mai senin, iarba mai
verde, bucuria mai mare, - in jurul meu era numai
frumusete gi fericire.
Dar pe mine nu md atrigea numai frumosul; in
aceeagimasura md captivau binele gi adevarul. Aveam
o nesfArgitemili pentru cei suferinzi. Imi placea si alin
durerile altora, iai cAnd invAlitorul m-a intrebatin clasd
ce vreau sa fiu cAnd voi fi mare, i-am rhspuns: ,,doctor!"
Pe atunci, micut fiind, nu qtiam ca sunt multe dureri gi
rdni sufletegti, nu gtiam cA pot fi tot atat de bine gi un
doctor al sufletelor.
72
CAnd mama mi trimitea la bacdnie, imi spunca ttucori:
- Bagade seami, daca te-ointreba lipo,vancadc miue
sa-i spili ca nu-s acasd,auzi tu? mA dascalea manla'
ir ca aveam datorii neachitate. Eu insd, fara sa
"e"t iiliti sa-i fac mamei in ciuda, spuneam adevArul
intr-un mod cu totul spontan; iar mama, fara sa sc
supere, rAdea gi ficea hiz Pe seama mea pentru ch uu
"i"""
Duteam mlnu.
La scoala, adica la Seminar, aceeaqiLumind cereascd
i*i"iis"i'privirile' Am citit multc romane, dar nici
odata nu"mi-iu placut scricrile pornograficf' Inainte de
a citi un roman,ii intrebam pe Colegii care il cunoqteau'
iiii in" ce conlinut are. Ciieam apoi recenziile de prin
revistele literare qi numai dupd aceea mi apucam sA
citescromanul. Iar cAnd citeam vreun roman cu con[lnut
moiat, inalgator, in care slsii l-rrptau pentru idei supe-
rioare'qi, *hi al"s, pentru ide^aluri creqtine, mi si parea
ca nu mai sunt pe'pamAnt. intr-o vacanla de Crdciun
iit"u* pe neras^uflite ,,Crima 9i pedeaps^a" de Dos-
toievski. Eram cu totul absorbit de lectura' ln asemenea
cazuri, fratele mai mare imi zicea:
- Mai las6, Victore, cititul ca ai sh moril
- Ce bine ar fi sd mor, raspundeam entuziasmat - ca
sa trec in lumea frumoash de dincolo!
- l-auzi, mama, zicea fratele pe jumatate rdzAnd' pe
iumdtate alarmat - Victor zice cA vrea sd moara'
Dar mama - bund qi inlelegatoarc ca intotdeauna -
," ritu la mine cu simpatie' SJmanam leit cu ea, motiv
pentru care iEi exprim'ase dorinla ca la batrAnete sa se
ictraga la mine, ca sa moara ln bratele mele'
3. UN REAZEM LAUNTRIC
in romanul ,,Plecatfara adresi" , Cezat.Petrescude-
scrie un tAnir care moqteniseputernice inclindri sprc
13
 befie gi desfrAu de la tatal sdu. Ajuns student, tAnArul se
hotdri sA se lupte pe viafA gi pe moarte cu acestedouA
patimi. CAt i-a stat in putinfd, eroul lui Cezar petrescu a
evitat bdutura qi a ocolit femeile. Dar intr-o zi, a intrat in
camera lui o studenta ca sa imprumute ull curs. A mai
v eni t o d at d c a s d s t udie z e i mp re u n a . A p o i , i m p ri e -
tenindu-se, tAnarul n-a mai putrit rezista pdftei trupegti.
A cazut in pdcatul desfrAna-riiqi, in celc'din urmh, i-a
sinucis. I-a lipsit, scrie Cezar Petrescu- reazemul launkic.
Ma apuca groaza cAnd ma gAndeam ca s-ar putea sa
arn acelagisfdrEit,ch aq putea sa cad alaturi de piasa. imi
rimdsese ultima nddeide: harul gi ajutorul iui Dum-
nezeu pe care nu l-a cerut eroul ltri Cezar petrescu. Cdci
el nu s-a
nu s-a imphrtaqit pentru ca SAngele
.lygut,
Domnului Iisus sA-iregenerezcsangclcputrcd translmis
printr-o nenorocitir ereditate.
TAnarul din ,,Plecat fard adresa,, nu s-a bizuit decAt
pe propriile sale puteri, a plecat fara adresa pe un drum
necunoscut,_gide aceea-s-a prabugit. Eu insa alergam in
goana-trenului mAnat de nAdejdea ci-mi voi gasireaze-
mul de care aveam nevoie. Fugcam aga c"um fugea
Moise, in fruntea israelienilor] sprc Mnrea Roiie.
Faraon, cu oastea lui, il ajungea din urma, Marea Rogie
era de netrecut, dar - in ciuia tuturor potrivniciiloi_
nidejdea in Domnul l-a salvat.,,Acelasi'Dumnezeu ma
va salva qi pe mine", ma gandeam qi ma intAream in
intunericul vagonului, al nopfii gi al viefii.
_ Degi crescut intr-o familie de preot, n-am avut parte
de o. educafie in spirit cregtin. CAnd ii auzeam p'c atli
copii wocAnl
3 {rug atmosfera de evlavie, de pice, d-e
gum.pljar-e gi de dragoste cu adevdrat creqtineisca din
familiile lor, mi se perea ci e vorba de- o lume din
pove$n.
Criticii afirml cd tragedia din ,,Fra[ii Karamazov,,
este tragedia pe care a trait-o insugi Doitoievski in casa
phrinteascA. Feodor Karamazov, iatal fralilor Karama_
74
zovi, a fost omorAt - cu inten{ia gi cu fapta - de irrqii;i
fiii lui, iar tatal lui Dostoievski a fost atAt de rdu incit a
fost lingat de farani pe cdmp. Starile de revolta prin care
trec Ivan Karamazov, Mitea qi Smerdeakov, impotriva
unui tata beliv qi desfrAnat, nu sunt decAt stArile dc
revoltd ale autorului insuqi impotriva propriului sdu
tatd. Avocatul lui Mitea Karamazov a subliniat pe buna
dreptate cd nu numai copiii au anumite datorii fala de
pdrin[i, ci 9i parinlii au anumite datorii fala de copii.
Daci tAndrul din ,,Plecat fara adresS" s-a sinucis, vino-
vatul nu este numai el, ci gi tatal shu care i-a ldsai drept
mogtenire un sdnge infectat de pAcat, pe care fiul, in
ciuda eroicei sale lupte, nu l-a putut birui. Eu insa, de-aq
fi avut putere, ag fi strigai - ca qi Dostoievski - ca sd md
audA toli parinlii din lume cd raiul copilariei nu trebuie
pdnghrit cu faptele lor imorale.
Imi dadeam prea bine seama cd am de luptat nu
numai cu mine insumi, ci qi cu parinlii gi bunicii mei.
Dar cAnd ma gAndeam ca e posibil sd cad qi eu infrAnt,
atunci iaragi md apuca deznadejdea.
Propriu-zis, nu-i osAndeam pe pdrin{ii mei, insd vo-
iam parcd sa-i opresc - mAcar cAt de cAt- pe alli pdrinli
si nu faca ce-au fAcut parinlii mei. Voiam s6-i conving
pe parinfi si aiba mil6 de acele suflete nevinovate gi
fragede in care primele impresii, bune sau rele, se im-
prima ca peceteape ceara.
Cu ani in urm6, un student teolog, bolnav de tuber-
culozd, se afla intr-o salS de agteptare din clddirea unui
dispensar unde se faceau injectii cu tuberculind. Printre
cci prezenli era un tAndr care igi blestema parintii,
zicAnd cd, dacA ei au gtiut ca sunt tuberculogi, de ce s-au
mai cdshtorit ca sa-gi nenoroceascd Ei copiii. Auzind
acestecuvinte, studentul teolog s-a hotdrAt sa nu se mai
cnsatoreascd.Mai tdrziu, a imbraliqat viala monahala,
tlcvenind apoi episcopul Chesarie Paunescu.
IJ
 Inair-rtc dc a-gi da sfArqitul, Prea Sfin[itul Chesarie
l'iunescu mi-a povestit ca avea un bunic, mog Piun,
care era desfrAnat din cale-afara.Umpluse satul cu copii
din flori.
- Norocul meu, imi spunea bunul Vladica - e ca nu
semanam cu moq Paun, ci cu celalalt bunic pe care il
chema mog Gheorghe. Am constatat acestlucru de cAnd
eram copil. Caci mereAnd odata pe ulitele satului m-a
intilnit,ln om care, uYtandu-seluhg h mine, m-a intre-
bat: - ,,Md, tu nu egti nepotul lui mog Gheorghe?" M-a
ghicit dupa trdsaturile fe[ei ca sunt nepotul acestui bu-
nic care era foarte inlelept gi cumpAtat.
- Prea Sfin(ite, l-am intrebat atunci pe pirintele meu
duhovnicesc, - dar ce-ati fi fdcut dach i-afi fi semanat
lui moq Paun qi i-a(i fi mogtenit naravurile?
- Cred cA nici nu md faceam cdlugar, zAmbi octo-
genarul episcop.
- Eu insd am mogtenit asemeneandravuri qi totugi am
indr?rznitsA ma cAlugaresc...
Desieur, eu nu mi-am blestemat parintii ca tAnarul
tubercu'ios, dar nici n-am renungat li calea monahala.
Nu m-am gAndit la rdzbunare ca Flamlet, ci am fost
inlelegator mai ales cu mama, care s-a luptat cu ea insdqi
gi, mai t|rziu, qi-a schimbat via[a printr-o profunda
pocainla.
Cei mai mulfi parin(i igi inchipuie ca biefii lor copii
nu vad qi nu in[elcg nimic. Dar Dostoievski,ca unul ce
a fost victima acestor mogteniri nefaste, spune: ,,llu as-
cundeli de copii nimic, cdci ei gtiu totull". $i aga este.
Pdrinlii trebuie sa inteleaga cA cinstea ce li se cuvine din
partei copiilor tr.t ,ri." n"umai din simplul fapt ca i-ati
nAscut qi ca ii cresc. Daca ar fi numai pentru atAt, mai
multe cinsteli s-ar cuveni animalelor - mame carenu-qi
arun_cd, puii nici inainte, nici du.g.a.naqtere.
Ba ii cresc Ai
ii apara uneori cu mai mult sacrificiu decAtoamenii. Dar
ceea ce nu pot da animalele este educalia morali, edu-
76
r 'i r {i ac l u h o v r r i c c a s c a . i u d r u t - t r a r c a l r t l t 'al t 'i t ttti l t t tt t l t i :;tt
l l t 't u l r , r i p c c a r c p a r i r t f i i s t r r r t r l b l i g a I i s - o t lt'i t t o p i i l o t t,r
r ; , r 'i s c a p c d c p r a p a s t i a p a c a t u i u i . . .
. . , ( ) l t r m i n a p t r t c r r r i c A n a v a l i p c f c r c a s tr a vl tr i o tr ttl tti ,
rr r tl c r u p A n d u - m i m e d i t a [ i i l e . I m i a r t t u c a i p r i vi r t'a i t l ,r r '.r:
( 'r 'i rg a r a P i t c . q t i .
4. MEFISTOFEL- BINEFACATOR
('ancl ro(ile vagonului se miqcara, coutirrtrAndu-1r
,lr.trrrtrl dc fier, mi-am innodat firul amintirilor qi al
rni ' di ta[i i l or.
...Ctrtimpul, mi-am dat seama, c.1,pentru unii oa-
nrt'ni, pini qi intAmplarile rele se petrec spre binele lor'.
| )r,aici, probabil, vorba romiueasca: tot rdul e spre bine,
1i vorba ruseasca:cu cAt e mai rau cll atat e mai bine.
fvlila gi inlelepciunea lui Dumirezcu iutorc spre birre
trxrtcre'leiepricinuitc de diavolul.
Cind Faust l-a intrebat pe Mefistofel: ,,Cinc egti ttr?"
,rtr.'stai-a raspuns: ,,Eu sunt acela care mereu vrcaLl sa
l ;rcrau gi mereu i csebi ne."
$i de bunh seama,prin celevAzutc in casapAriuteasci,
rliavolul a vrut sa-mi faca nurnai rau, dar - sprc necazul
t t'lrri viclean - Domnul Iisus lc-a intors toate sprc binc.
Aqa,de pilda, cAndin Seminar citc'amliteraturh spiri-
tisti, cliavolul voia sA md ducA la ratacire, dar Bunul
l)umnczeu mi-a intors spre bine qi lectura spiritistA,caci
spiritismul mi-a ofcrit primul gi cel mai puternic pilorr
lI crcdin[ci creqtine:realitatealumii spirihralc, existcn(a
rt'ala a demonilor, - deci gi a irrgc'rilor, dc'ci Ei a lui
l )rrmrrezeu.
l-ot in Seminar, citind merelr romane, c-liavolular fi
vnrt sA mA innamolcascaitr iitcratura pornografica, clar
l7
 | )onrrrulnri-a scosin fafa,,Fra{iiKaramazov" cu frumo-
sul chip al stare[ului Zosima, care m-a ctrccrit gi m-a
hotarit sd iau caleacalugAriei.$i astfel,pc ciucl cram in
clasa a qaseade Seminal m-am gandit pcntrtr prima
oard la via{a monahala. in vacan1"a, i-arri sptrs mamei
acestgAnd. Dar, mama, care spera sa-gisfargcascazilele
in casa mea de preot c5sdtorit,mi-a raspuns cu durere
ca, daca fac acestpas, ea iqi ia lumea in cap. Etr am ticut,
desigur. N-am mai contrazis-o. Dar idcca gc.rnrina.
Pentru nimic in lume n-aqfi vrut sAse repctc in viitoarea
mea familie ceea ce vdzusem in casa parintcasca.
La gcoalAaveam trei colegi .r, .nt" mA irrlelegeam gi
discutam aceeaqiproblemA. Pierdeam nopgi intregi, in
dormitor sau in garderoba, cAutAnd o portifa de ielire.
- Ma, decAt sd fiu popa aqa cum sunt popii de astdzi
mai bine nu md fac popa deloc, glasuia Georgc C. cu
multe hotarAre.
- Sublatacousa,tollitur eft'ectus.irr via{a trnui preot,
cauza tuturor nenorocirilor, de cele mai multc ori, este
preoteasa. Sa inlaturam, deci, aceasta catrza gi vom
scdpa de urmdrile nenorocite pe care le aducc fcmeia in
viala urrui preot, sus(ineam eu cu aceeaEitarie.
DupA mai multe dezbateri, ne hotArArAm cu tolii sA
ne cdlugarim. Dar intre timp, cAtegipatru, citcam, medi-
tam, studiam, intrebam, urmarind acelaqi gAnd al cA-
lugariei.
- Bine, ne cdlugdrim,zicea Ion C. - dar calugariaeste
o viafi egoista.Nu ne esteingaduit sa unnarirn tlumai
mAntuirea noastrA personala.
Atunci ne-a venit ideea sA ne facem preoti dc mir
celibatari,ca parintele Toma Ghcrasimc.scu sau ca parin-
tele Gheorghe Paschiadin Bucureqti.
La Facultatc ne stipAnea acelagigand. Nc-am Ei dus
la Cala Galaction gi i-am marturisit gdndul.
18
- Iroarte bine, dragii mei, ne-a rAspurrs ,,Moqul" ve-
:;r'1.Vom avea inca o armata de voluntari.
l)ar pe mine mA chinuia - in mod special - o alta
plolrlcma. Ma gAndeam:oare, ca preot celibatar,imi voi
ptrtca stirpAnipatimile? Begiagi desfrAul,care Pusesera
tlt' timpuriu stApAnirepe mine, nu mA vor duce la pieire?
gi irr aiest caz cum il voi mai putea ajuta pe aproapele?
Ntr voi pleca qi eu fara adresd ca eroul lui Cezar
I't'trcscu?Nu voi compromite Evanghelia lui Hristos?
intr-o bunA zi, m-am intAlnit pe strada cu fostul meu
pcdagog Irimi!a. BatrAnui trAise toata viala lui nechsAto-
rit. llra celibatar.
- Domnule pedagog, eu aq vrea sA mA fac preot, dar /(-
rrccasitorit. Dupa cum prea bine qtili, sotia 9i copiii
corrstituiepentru preot un balast careil trage pe pastorul
tlc suflete spre cele trupeqti. Preoteasa gi copiii sunt ca
tlorril greutafi de plumb atarnate de aripele unei
l)isarele. $i ori de cdte ori un preot este pus in dilema sd
alcaga sau pe Hristos sau familia, intotdeauna sacrifici
Pt' I{ristos in profitul familiei. Dumneavoastra afi trait
singur toatd viala. Ce pArere
' avefi? Ag putea 9i eu sd fiu ,-.
j<
rrrr'irrcot celibatar?
- Draga Moldovanu, rdspunse barrdnul pedagog -
('u am trait intr-adevdr singur, dar am triit ca un pd-
t'iltos. Dacd nu laEi natttra si intre pe u$a, ea intrd pe
Icrcastrd.Nu vezi? $i preolii catolici sunt celibatari, dar
lit'caredin ei are cAteo menajerd.
Omenegtevorbind, Irimifa avea drepiate. Totuqi, ris-
1'trrrsulfostului meu pedagog nu m-a mullumit. Ba-
tlinul vorbea in duhul lui Cezar Petrescu.
MeditAnd mereu qi cautAnd solu[ii, incepeam sa ma
liiindcsc la castrare. Voiam si urmez exemplul lui
( )r'igcn.Cu acestgdnd m-am dus din uou la Gala Galac-
t t( ) l l .
19
 - Nu, nu, asta-i dezertare,md contrazicea,,Moqul,,.
Apoi scoasereped_edin raft o carte, scrisAir.rnemiegte,
dovedindu-mi ca Origen s-a cait pentru cA s-a automu_
tilat.
- Bine, Prea Cucernice, dar in situafia me.a ce-i de
fAcut?
- SAte lupli cum se lupta soldafli pe front.
a$ putea sA mA lupt c6nd ma simt atAt de
, , PnI..:*
slaD lncat rnsa$larma, prin greutatea ei, ma doboari la
pamAnt?
Ma gAndeam ca poate Gala Galaction nu m_ainleles.
^ atunci, mergArrdirrainte,am
fr ajuns la medici. Auzisem
de la colegi ci undeva la CIui existii urr scaun electric
care, pdstrindu-{i integritatea corporala, ifi anihileaza
pofta sexualAnumai dupA cAtevaqedinge.Fa.a sa sto,,
mult p9 gAnduri, m-am-gi dus la un doctor specialist,
crezAnd^c.1acestagtie tot ce este in legitura .., orgurrrri
sexual. Singurul rezultat a fost cA am ieqit din cibinet
fara ultima sutA de lei pe care o mai aveam in buzunar-
.Ca omul disperat care se agafa gi de un fir de pai,
mi-am spus gAndul gi unei doamne.
- Daca te vei castra, eu voi fi prima care te voi
disprefui, zise ea hotarAt.
- De ce?
- Pentru cA,in acestcaz, dumneata nu vei mai avea
nici un merit. Omul numai in lupta capita decoralii gi
distinc!ii.
Acest rispuns mi-a dat mult de gAndit; informAndu_
mI despre_scape{i, am aflat ca qi cei ce se castreazi igi
menfin pofta sexuala, cu singura deosebire cA rimAn
neputincioqi.Mai mult decdt atAt:unul din famenii din
naEtere,care s-a calug;irit de nevoie, s-a exprimat fa{A
d c un p ri cten al s A u din m a n a s ti rea s tfc l :
20
Mlr, de-agavea eu ceeace ai tu, sd qtiu cd ma aqteapta
, r nrit'dc iaduri, eu tot aqs6vArgipacatul numai ca sA-mi
l,rt pofta gi sd qtiu ce fel este aceastaplacere.
'liratc acesteam-au fdcut sd renun!, incetul cu incetul,
l,r1;andulcastrarii,cici- dupa cum mi-a sPusun medic
pofta pornegte din glanda hipofiza.
5. SFATUL MONSENIORULUI
Iiram totugi curios sI aflu cum traiesc preolii catolici'
l't' atunci, in Chiqindu se afla monseniorul Glazer' im-
prcuni cu George C. m-am qi prezentat in fa{a preotului
t irtolic, intrebAndu-l cum trdiesc ei qi cum a9 putea sa
st'ap dc patimile care ameninlA viala unui celibatar'
Monseniorul a fost sincer.
Sunt qi cideri printre preo{ii noqtri, a recunoscut
:;lirrlia sa - dar sunt 9i cazuri laudabile Pe care le cunosc
pt'rsonal.
CrczAnd ca mi-am greqit cariera, monseniorul spuse
in c<lntinuare:
- Mi-aduc aminte cd unul din colegii mei din Fran[a
rr(, spunea mereu cd nu simte nici o chemare pentru
acestlucru duhovni-
1,''",iqi".Noi, colegii, am comunicat
. rrlui qi profesorilor. Aceqtia au fost foarte inlelegitori
, tr colegul nostru gi l-au intrebat ce facultate ar vrea sa
,,,r."r*. El a rdspuns cd ar vrea sA urmeze medicina'
Attrnci corpul didactic, impreund cu coiegii tAnarului
r'trrdcnt, i-au dat toati libertatea, tot ajutorul moral qi
rnatcrial ca sa se inscrie la medicind, suslinAndu-l pAna
t'r.qi-a terminat studiile. Iar astazi face pentru Domnul,
r',r mcdic, mai mult decAt ar fi facut ca preot'
27
 Iline, dar eu vreau sa ma fac preot. Nu vreau sh
irrrbra[igezalta cariera,Cum ag putea face ca sd scap gi
de femeie gi de patimile care mi stApAnesc?
- Trebuie sa iegi negregit din cercul prietenilor
care
teatrag spre pdcat gi
9i te retragi, pentru o perioada de
cel pulin trei ani de zile, intr-uilot singuratic.
- Dar despre castrare ce pdrere aveli?
- Asta s-ar admite numai dupa ce ai incercat tot ce ifi
sta in putinfa.
- Cu alte cuvine, dupa ce voi incerca tot ce imi sta in
putinla gi, totugi, nu voi izbuti sa mi birui, am voie s6
mA castrez?
- Nu, nu, nici atunci! reveni rnonseniorul, vrAnd
parca sa repare o gregall. Lupta-te, lupta_te mereu!
Acesta a fost uitimul cuvAnt al ultimului meu sfdtui_
tor.
Monseniorul mi-a dat o idee minunatA: sA md retrag
pentru trei ani de zile intr-un loc singuratic, sa ma smul[
din pdcdtoasaprietenie, din cleiul cdrcului vicios in carE
eram prins. Chiar daca monseniorul facea o uqoard alu_
vreun_colegiu catolic, ideea era totugi cAi se poate
1i,e Ja
dc frumoasa Ei mAntuitoare. Ca ortodox, imi ziceim _
unde m-ag putea retrage decAtintr-o pravoslavnicd ma_
ndstire din garanoastrA?Voi sta acolo trei ani de zlle,mit
voi birui - cu ajutorul Celui de Sus - pe mine insumi gi
apoi rnd voi reintoarce ca preot de mir celibatar in vreun
sdtuc unde sd lucrez la ridicarea materiali gi morald a
enoriaqilo: c-aPgRaTanda sau ca Chiril al lui Fotapenco.
CAnd Gala Galaction m-a sfatuit sa mA calugaresc,
511 lgfuzal
propunerea pe motiv cd este un ego"ismsA
o vialA inrreagi. intre perefii unei chilfi, ingri_
l,lii"$r]
Jlnctu-tenumai de propria-1i mAntuire. Acum ins5 sfa*tul
monseniorului era mult mai acceptabil.Timp de trei ani
te fortifici, te cdleqti, te arzi in foiul Duhulu'i SfAnt, a5a
'))
| iln'r s(',,trde un vas de lut in cuptor, qi apoi - inthrit -
polr sil icgi in lume ca sA-i intAreEti qi pe alfii'
'
i lnr, Doamne, cAte de grea lupta cu tine insuli! Ca sa
rr,r1rcic befie, i-am dat lii Geoige C'.un bilet, in care
ca, de se va mai intAmpla vreodatA sa ma imbAt,
,,,'r'i'itnr
vor nrunca tot disprelul asupra propriei mele persoane'
Mr sc parea ca, o iati cu acest biiet, am pus o piatra de
lrol,rr cu o voin[ir de fier. N-am mai baut nimic cAteva
zilt,in gir. Darintr-o zi md intAlnescnas in nas cu colegul
rrrr.trScobici, care m-a qi invitat la bodega'
Draga Scobici, ii zic - ili mullumesc pentru in-
vitn(ic, dlr m-am hotarAt s?rnu mai beau'
l)c cdnd?
tjite sunt cAteva zlle de cAnd am luat aceasti ho-
tirrarc qi vreau sd ma {in de ea.
- lline, mh Victore, eu te infeleg, clar de ce sE exa-
1,,t,r{\m? Be{ia este rea, intr-adevhr, dar ca sd guEti un
1',rhar vin nu e nici un Pacat.
de
- Dar dupa primul pahar vine al doilea, apoi al
tl t' i l ca...
Nu, se linea Scobici de capul meu - bem numai un
slt'r'tdc'vin qi ne ridicAm de la masi.
Am intrat la
$i cu aceste cuvinte m-a induplecat'
('ovalscl'ri, ne-am aqezat la o mesuta, iar Scobici a co-
rnandat, dupA cum-a sPus, numai un sfert de vin' La
r.irrdul*",r, simlit dator sd mai comand un sfert'
I't'stc cAteva^-um mimrte, intrara alli doi colegi pc'rrqA 9i se
lqcz.arAla mesula noastra. Cei doi mai comandarA Lln
ui,',, cu Scobici incd unul 9i astfel beliile au fost luate
rl t' l a"ucapdt.
infrant, ruginat, mustrat de conEtiinfi, md intAlnii din
ru)u cu Georfe C. qi atunci, plimbAndu-ne in fala Cate-
rlrirlci,am exclamatplin de durere:
23
 - De ce oare Dumnezeu aprinde idealuri atit de legea, am inceput din-nou cu glumele, cu cAntecele'9i
frumoase intr-o inimd care nu poate sA le implineascd? totul a intrat in normal.
.
M-am convins - pentru a cAta oarA?- ci nu ma pot Da, in adAncul inimii mele md vedeam-pierdut' Sfa-
-birui prin propriile mele puteri. $i ce rezulta de aici? turile lui Gala Galaction erau minunate, dar pentru ca
de
Sa-mi pun capat zilelor? Nu! Tocmai asta e dezertare. sa le pot pune in practicd aveam nevoie de o minune'
Dar, atunci, Doamne, cine poate sA se mai mAr.rtuiasca? presus de fire. Omeneqte vorbind' eu nu
o pri"."^*ui
TrecAnd peste veacuri qi milenii, rAspunsul mi-a venit ,ru'd"u* nici o scapare, aqa cum nu- vedeam nici mi-
dorinJa. parinJilor'
ca un ecou: ,,Ceeace la oameni este cu neputinfa estecu $i atunci, ia sa implinesc
""""u.
m-am gindit sa ma cdsdtoreJcai sd renun! la idealul spre
putin{A la Dumnezeu" . $i tocmai spre acest Dumnezeu
aiergam in noaptea de 27 spre 28 septembrie. Ldsam care tiildea suflctul meu'
girile una dupa alta, fara sa mA interesezenici lumea de La Seminar avusesem un coleg tare sarac'-Tatil lui era
in-
pe peroane, nici cdlitorii din vagoar-re.Era ultima mea zid.ar, iar mama servitoare. Erau zile cAnd familia
tuuni nu avea nimic din ale mAncdrii' Atunci colegii
nadejde. Ochii mei erau [inta spre mAna strapunsa de
cui pe care MAntuitorul mi-o intindea ca sd ma scoatd strAfigeauresturile de pAine de la masa,le adunau intr-o
din prApastiapacatelor. traisti qi i-o dddeau seara Pe fereastrd'
Incd o data am sim{it cA, pe misuri ce diavolul md Devenind student 9i neavdnd bursi, m-am vdzut
impingea spre intuneric, in aceeagimisuri mi se aprin- nevoit sa-mi aleg o gazd6'.M-am gdndit tocmai la acest
dea dorul de luminA, gi cu cAt necuratul mA afundi mai .ot"n tatu.. imiticEam ca, dAndu-i trei sute-de lei pe
i""a] aiuta intreaga familie' AtAt colegul cAt qi fa-
adAnc in noroi, cu atAt mai sus ma avanta cineva sure o ""1
milia au aiceptat cu"bucurie ProPunerea' Dar cdnd
viald mai curat5.
m-am mutat la noua gazda am cunoscut-o Pe sora mal
mici a colegului. Era o fiinga slabufa, plapAnda, nedez-
noriral, probabil din cauza proastei alimentalii'
6. DIN ADANCURI... "ofiata
intr-o dupa-amiazA, steteam lungit.pe patul din odaia
de
La Chiginhu, in toiul unei petreceri, cAnd prinhe fete scunda gi intunecoasa Pe care o inihiriasem'.MAnat
mila mea pentru cei suferinzi, in mintea $t ln tnlma mea
gi baie[i, era numai veselie, am exclamat cu glas tare gi fi'
deznadaiduit: r" ,a*itfi!"ra ginduri 9i sentimente altruiste: "Ce-ar
mi-am zis in sinea mei - dacd m-aq chsdtori chiar cu
- Sunt un om pierdut! ivi
fetila asta? Ea este calita in suferin{a' CAnd s-ar
Mi-aduc aminte cd in acest moment tofi s-au intors n-ar cArti qi n-ar da vina pe barbat' aqa
ereutAti in via[6,
mirali spre mine. Se mirau - mai ales fetele - de ce zic
:;; i"'; multe sotii. $i apoi, colegul meu, adica fratele
cd sunt pierdut tocmai eu care eram cel mai vesel, cel i"t"i, t" va preoli 9i-9i'ua lr'tu paringii la el acasd' iar eu
mai optimist, cel mai fericit. Ca sa dreg lucrurile, fara i-as iua pe parintii mei la mine, rezolvdndu-se astfel
si-i spun cuiva durerea pe care nimeni nu mi-o in{e- a.,it^ pt,5uf"-e dLodata: qi familia colegului ar fi sal-
24 25
 parinfii,T"! aiesmama,isi va indeptini - Mamd, de ce egti supdratd? N-ai vrea s-o ai pe
Iil?:l] de a-gi sfArgi T1i
dorlnta zilele in casamea,, . Dorina norA?
In momentul c6nd cugetam astfel, fata - O fiica de zidar sh fie nora mea?
intrd in odaia
pe un scaunlAngafereastrd
casi_gicon_ Fie cAmama intuise de pe atunci anumite pAr{i nega-
llil
unue ?-l "!"1.i pe care_l
rmpletrtul incepuse mai inainte. tive ce s-au adeverit mai tArziu, fie cd Providen{a voia
Dupi ce schimbardm cAteva cuvinte, venii totuqi sd ma scoata la Lumind, eu nu m-am impotrivit.
cu pro_
Punerea: Am cedat pe loc. N-am'contrazis-o pe biata mamA' Am
- D_o_rina, gtii ca nu dupa multa vreme eu in!eles totul.
o sA fiu
preot. N-ai vrea tu sh-mi fii preoteasi? Cdtre sfArqitul vacanlei ne-am intors cAtegi trei la
Propunerea a fost atAt rie neagteptatAincAt
biata fata Chiginau, iar aici - impreunh cu colegii mei George C,
s-a pierdut cu desdvArgire.A lasat iucrul
ain mana, s_a qi Vitalie Z. - am intervenit la directorul bibliotecii
incepur sa respire din ce in ce mai des,
se uita oragului ca s-o numeasca pe fata intr-un post mai po-
i?9i,,, ?
cand la mrne, cAnd la impletiturd, fara sa qtie
ce sa trivit. Deqi Dorina nu avea studiile necesare,totuqi di-
rdspunda. rectorul , i ndupl ecat de rugami ntea qi de avAnt ul
De-.bunAseamA, fata s-ar fi aqteptat la
orice, dar nici generos al celoftrei colegi, care veneau in ajutorul unui
n-ar fi visat o asemenea propurl".u. Sora
ei se m.lritase iamarad sArac,a aprobat cererea qi a numit-o.
cu un croitor, iar ea se gAndea cA o va lua,
poate, vreun - I-am luat o spcranta, dar i-am dat, in schimb, o
cizmar, insa nicidecum-un student teolot. ' pAine, r6spundeam celor ce mh intrebau.
-
- Dorina, eu nu glumesc. Vorbesc ru.Lr. Vladimir, fratele meu mai mic, se afla atunci prin
- Bine,dar eu sunt siraca...qi...dintr_ofamilie zona. CAnd l-am vizitat gi i-am povestit intAmplarea cu
de jos...
- Pe mine mi intereseazAsufletul. Eu Dorina, rAdea de se prapadea'
caut un prieten
cu care sd infrunt necazurile vielii, o lamurii. - Ce-ai gasit, mai Victore, Ia sora lui Ababii? Tocmai
i-am explicat.pe l-arg planul mcu. Mai tdrziu, tu sd te cdsdtoreqticu o astfel de fata?
._,oPoi
tata a stat de vorbi cu fiatele Ji - Mai, frate-meu, adu-fi aminte ca qi Raskolnikov a
$i.u parin[ii, carenu mai vrut sd se chsdtoreascacu o biata fatA schiloadA. Mi-era
puteau dc bucurie.
In vacau{a mare, i-am adus pe amAncloi acasa, mild de ea gi de parinlii ei... Voiam si-i iau pe parin{ii
-tr4ama,
- la fard. nogtri in casa mea...
miloasa din fire, ia pi;m;t .r., *rita aiogort",
mai ales ca auzise de mizeriiin care trdiau bar Vladimir, ca gi to{i ceilalli ai mei, nu m-a inleles
acasa. atunci. Dar mai tArziu, fratele meu a cunoscut-o, s-a
fost bune pAnd in ziua in care mama a infeles
^^ lr^11"_,11,
ca lecrorul er vrea sa se casatoreascacu fata. indrigostit de ea qi a luat-o de nevastd.
Acum, eram in cAutarea altei prietene, in cdutarea
-.Cdsatorifi-v6, striga ea suparata. Faceli
*
Treaba voastri.
ce vrefi. altui suflet cu care sa pot trai, slujind lui Dumnezeu ca
preot de mir. Un astfel de suflet il gisisem in persoana
Am linut sd stau de vorba cu mama.
irnei fiice de cAntdre! care se afla in apropiere de satui
26 27
 meu. Fata se numea Liuba gi era in
ultima clasi din tele Ioan de Kronstadt a trait toatd via[a cu preoteasa lul
gcoala normala de fete care purta
g""".;f ;; ca fratele cu sora.
$coala Eparhiala. Ma infeleseJ"^ .ofuiu ""^"t" - Vai! Victore, zise Lida deceplionata - de ce sd nu
9l intr_una din
scrisorile ei afirma cd,,ne_amales un drum
de la care nu fim in rAnd cu toatd lumea' Mie imi plac aga de mult
ne poate abate nimenea,, . Darindata ce
Liuba a terminat copi i i ... A E vrea sa am cA t mai mul l i ' sf Ar Ei f at a
qcoala, tatal ei a miritat-o, zicAndu_i:
emolionatd.
- V.ictor nu gi-a terminat inca studiile.
aqtep{i?
CAt ai sd_lmai PAna la urmd nu m-am cAsatorit nici cu Lida' Deqi
mama a cunoscut-o, aindragit-o, spunAndu-i,,fata noas-
Mi-am inabuqit durerea cu cititul, cu
,
quceam-nuvele scrisul. Tra_ tri" , totuqi Dumnezeu m-a iuzit cAnd skigam din adAn-
qi schife de Tolstoi qi Ie publicam intr_o
curi gi mija Pregatit o nunta in cer' Caci in iunie I940 eu
rev i stAd i n Chiginau.
u* t.".ttt t't.ttirl, dar Lida a rdmas in Chiginau' Mai
In iarna urmdtoare ma aflam intr_o qi
familie din tArziu a fost numitd invdlAtoare intr-un sat, unde s-a
ChiginAu. Era un fel de serati. i"
i"r"i pomului de mdritat.
b.aie$i
lraciurl . Arcl qi fetelecAntaut.oa'ffioi"l ,,O brad
rrumos' am cunoscut o altd eleva care,dupd toate
apare_nJele, se apropia mai mult de idealul meu. Era
de 7. SOARELE$I PFCURILE
bunitate.gi blAndefe. Nu era frumoasi,
:suuerut
lii: dar din
er crrratrradiau nigtecalitati IAuntricepe Pe atunci nu gtiam ca de la Dumnezeu veneau toate
carel1u
le aveau alte fete.
infrAneerile, toaie eqecurile, toate caderile qi loviturile'
intilnirilc', prictcnia qi dragostea dintre
, noi au con_ Si nici" nu-mi dadeam seama cd Dumnezeu intoarce
url^uattoata rarlta cu acceagisinccritatc,.
ioate relele spre binele robilor sai'
lntr-o zi de primavarA,
.dyel ce ne_am plimbat pe Idealul meu de pe bancile qcolii 9i sfatul monsenioru-
aleile inflorite ite cimitirului'iip;;"*;;;'pe nu
inserate, lui ardeau ca o fla&ra in sufletul meu' Insd pe atunci
ne-1m,lggzat.pe.o bancd singurhtica, destainuindu_ne ieqire, nici o scapare din situalia in care
vedeam nici o
urlut altura tainelc sufletului.
md aflam. Mami era cu totul potrivnicA hotarArii mele
,, lRTa.ir"^
iuna plinA. Cerul era senin, iar vizduhul J" u ma cdlugdri. incercatea de a-mi birui patimile s-a
nnlqnr era rmbalsamatde parfumul florilor.
Jovedit a fi z"adarnica'$i totuqi, Cel de Sus - cu nepi--
. . _it-,
seara asta, draga Lida, ii ziceam eu fetei _
natura i."*"f" Sale judeca{i - m-ascos din toate hagigurile qi
roara celebreazalogodna noastrd. Soarele mi-a implinit cu prisosinla idealul'
qi luna ne fin
cul1ulla...stelelemii... ca ni5te faclii...
Mai intai, prin cereqtile Sale sclipiri de Har, Domnul
- Ah! Victore, ll-am sa trit niciodata
searaaceasta... Iisus mi-a luminat mintea care pAna atunci era pagAna
- Lida, daci ne vom cdsdtori, ag vrea de
sA fim mai mult ;i;i;", apoi mi-a miqcat inima care era impietrita fala
d:.a!:rJi AqvreasAavemmaimulro legarura Lrtfa Mdntuitorului qi, in sfArqit,mi-a induplecat voinfa
tTl:l
suueteasca,
satraimirrcurafie.Am cititundevacapirin_ .n." - ajutata de Har - a inceput treptat, treptat' sa
28 )q
 mai intAi
infrAnga obstacolele pe care nu le-a putut infrAnge tA_ CAndse facedimineala,soarelelumilreaza in
p;;;iT" J" *ui it'tott"'Harui ceresc mi-a luminat'
narul lui Cezar Petrescu.
InsA ca sd nu cred ca biruin{a vine de la mine, Domnul brimul rind, mintea'
'- 1n u"uf trei d.eteologieincanu eramconvinscAIisus
m-a idsat sd cad din ce in ce mai jos, sa md prdbuqesc timp' Dumnezeu
pAnd in fundul prdpastiei. M-a ldsat, ca pe fiul risipitor, firrt lui Dumneze"uqi, in ace-laqi
"rl" pe Re'an qi il socoteam pe Hristos
sdrnd lovesc cu capul de to{i perefii pacitului p".tr., .u ;;;";;;i.^il;it";
mare ieformator religios' dar nu Puteam
- la intoarcere - sa nu mai dau vina pe nimeni. sa nu un geniu, un exis-
e Dumnezeu' Aveam o idee vagd despre
credech qi Satov
md osAndescdecAtpe mine insumi, sa-mi plang pacatelc Credeam' ca
t"r,to .rr,"i puteri suPranaturale'
gi neputin(ele pAna la moarte. Atunci mi-am -dat mai rui dostoievski,in Biserica- strAmoqilor
;t";;D;;;;ii;
bine seama cd, dac6 ag fi fost in locul lui Adam, aq fi j;;;a1e traaiilite religioase' dar dacd m-ar fi
;;;#;
qi in lisus Hristos
calcat gi eu porunca dumnezeiasci, iar dacd ag fi fosi in i"ti"Uot cinevade cred i. Duir'ezeu
raspuns ca.Ei Satov:"nu"'
locul parinlilor mei ag fi savArgit aceleagi pacate. CAta .u-Ma"t"itor al lumii, aq fi
tiinaca eu prin raliune am rdtdcit'
dreptate avea SfAntul Ioan ScArarulcAnd ii spunea fiului ;;;.--; tt cred.'." 9i
sdu duhovnicesc: ,,Arata-i doftorului buba ta gi, fAra a Domnul m-a intors tot prin raliune'
Profesorui
te rugina, spune-i: pirinte, a mea este buba, a mea este La Facultateil studiasemPe Descartes'
Savin arata in prelegerile lui cum a ajuns
rana aceasta;ea nu vine de la altcineva, ci numai de la Ioan Gh. Dum-
flozof francezla ionvingerea ca exista
Ienevirea mea. Nimeni nu-i vinovatde ea,nici omul, nici
duhul cel rdu, nici trupul, nici altceva, ci numai nepA_
^"t"f"
nezeu.
in sufletul
sarea mea." Filozoful Porneqtede 13 1n fapt sigur:
^saditiideea de Dumnezeu' (Jeanjacclues
Toate acestea m-au facut sd am o nesfArqita mild o^.rlrri
il;;; "tt"facuse- dupa cAtemi-aduc aminte - exP9-
pentru bunicul meu paisie arhimandritul de la care
;t;;i;; un copil, p" I-a izolat cu desavarqirede
mama mogtenise inclinarea spre pacat; pentru pdrinfii padure qi aducAndu-i cele
gi fralii mei gi pentru toatd lumea cu.e - ca mine _ ;;;J;tt,"ati.,-t^intr-o "ut"
si se necesare, numai ca sd nu au^da de la nimeni vorbindu-i-
zbAtea gi se ineca in valurile pircatelor. De atunci, md mirareacAndl-a
sedespreDumnezeu'Dar mare i-a fost
mereu pentru ei, cu toate cd, in lupta pe care o inchindndu-se Soarelui.pe careil consi-
lugam ;;;;;;^* fapt
duceam impokiva poftelor trupegti, ma iazboiam din Nu-importa ca se inchina Soarelui'
;#;il;;zeu'
Dumnezeu' inainte
rdsputeri cu toate moqtenirile nenorocite pe care le pri_ .rt" .a intr-insul era saditaideeade
misem, aga cum - la rAndul ior - parinfii gi bunicii mei de a-i fi vorbit cineva despre o Fiinla supranaturald)'
intrebarea:d"
le primiserd de la algii. gi numai dupa cL m-am izbit de
$i atunci Descartesiqi Pune :"^**I]::
aPrlonc
pamantul pdcatelor, am sdrit - cu Jfintele mele doruri n.Juria ia"" de Dumnezeupe careel o gasegte el' nu
idee' rispunde tot
- ca o minge de cauciuc, sus, sus de tot spre sferele ..Jiia in sufletul sau?Aceaitd
cereqti. ai" trei izvoare:ori din lumea incon-
ila;;iJ".at
31
30
 Juratoare, ori din el insugi, ori inlr_adevar existd acea De existenfa Lui istorica nu m-am indoit niciodata,
Fiinfa supranaturald care i-a sadit-o.
cici dovada cea mai bund am gasit-o in cartea dugma-
Descartes le analizeaza pe rdnd.
nilorSai de moarte, adicainTalmud. Fie c6-I spune,,fiul
Dirr lumea inconjurdtoare nu poate veni, fiindca Pandorei", fie cd-L numeqte ,,Tolo" (spdnzuratul), fapt
, zice
el - ldeea dc L)umnezeu sadita in mirre cste cert este ci Iisus a existat in timp gi spatiu. Iar in argu-
infinita pe
cdtd vreme lumea inconjurdtoare estefi"ita. 1"r.""^ mentarea Dumnezeirii lui Iisus m-am folosit tot de cu-
iiriii
nu poate sA-mi dea ceva ce esteinfinit. Din vintele dugmanilor lui Hristos.
mine insumi,
continuA filozoful _. iaragi nu poate veni, fiindca-gi
lu Popii, ziceam eu - cAnd vorbesc despre Domnul
sunt marginit, in timp ce ideea de Dumnezeu
este Iisus, vorbesc in mod interesat. Nu sunt obiectivi. Tot
nemdrginita. Cauza nupoate fi mai micd decAt
efectul. astfel md gdndeam qi la scriitorii bisericegti.De aceea,in
Daci aqa stau lucrurile, atunci ideea de argumentarea mea, i-am ales pe dugmanii lui Hristos, qi
Dumnezeu
nu poate veni decAt de Ia o Fiinfa supranaturald necredinciogi, ca sd vAd ce zic ei despre Iisus Hristos.
care
intr-adevar existAgi care mi_a saait acJasii Drept justificare, am luat un exemplu din timpul ul-
iaee.
Dar filozoful care s-a indo:t pAna qi de timului rd,zboi mondial.
propria sa
exis te rrfa(cogit o,c r go s ut n ; d u b i i o , ,rg i ,u ,n ) Cdnd nemlii mergeau biruitori gi infrdngeau larile
- o --' a'pus la
indo i a l d p A ni 9i ac c is t a c o n c l u z i c . una dupi alta, au ajuns s5 se lupte gi cu grecii. Dar fiii
- Dar daca,zice el - aceastaidee mi_asadit-o Eladei s-au luptat atAt de eroic incAt germanii, dupa ce
un soirit
r.1u?Nu cumva in locul lui Dumnezeu sta i-au biruit, le-au lasat sabia ca semn al vitejiei cu care
aiavofuiiarc
md minte gi-gi bate joc de mine? s-au luptat. Allii ar fi putut spune cd grecii sunt viteji,
din interes, ori de frica. Lumea insi nu i-ar fi crezut intru
9i aceastaindoiala, bazat pe faptul totul. Dar cAnd unpopor dugman, adica hitlerigtii, le lasa
-" ?f::1.::.:.],r3Ri"r
ca roeea unur L)umnezeu infinit implica in
sir_reirer_
fec(iunea.Iar o Fiinfa perfccta, a*rorSrEiin sabia in semn de respect pentru eroismul lor, recu-
in toate pri_ noscAndin fala lumii intregi vitejia grecilor, aici nu mai
lr'lnlete/nu poate min[i. $i in acestcaz, concluzia esti ca incape nici interesul, nici frica, nici linguqirea; ci in-
lqeea de Uumnezeu a fost sadita de insugi
Dumnezeu seamne cd ei cu adevdrat sunt viteji.
care existd intr-adevar.
La fel am procedat cAnd mi-am cules argumentele din
greutatea era sA mA convrng cd Iisus
,-,*1!r1 este
flrlsros :ine cuvintele adversarilor lui Hristos. Dintre aceqtia i-am
El insusi-Dumnezeu. Voiam sa-gtiu daca
int r -a d e vArH r is t os qi T ot al u n a s u n t." " " " ' ales pe Ernest Renan, pe B. Mussolini gi pe Joseph
Klausner.
.,,Dagi-mi un punct de reazem gi cu va r5storn pam.1n_ Ernest Renan, care tAghduia dumnezeirea gi invierea
tul" , zicea Arhimede. pentru o."rif,Lnct de rea_
zem/ careputea sA_mirdstoarne lui Iisus, dupa ce descrie convorbirea cu Samarineanca,
-irl"
pamAntulbmului vechi minunAndu-se de cuvintele lui Iisus,,de acum nu vd veli
qrn mrne insumi, era sA mi
ir.rcrcdinfezcii MAntuitorul inchina nici in muntele acesta, nici in lerusalim, ci in
lumii estegi Creatorul lumii.
Duh qi in Adevhr" , adaugd: ,,Daci ar exista fiinfe rafio-
cz 33
 nalc Si in alte planetc, acestnlare adevar nici acolo nu
poate fi intrc'cut". Iar cAtre sfArqitul carfii
,,Via[a lui
.lisus" Renan scrie: ,,De aci inainte, Iisuse, intre Tine qi
Dumnezeu nu va mai fi nici o deosebirc.,,
Ce inseamnir acestecuvinte? Mai intAi, acestadversar
ai lui lisus, atAtde detestatde preofi gi de teologi,il aqaza
pe Iisus mai presus decit fiingelerafionale nu rrtrmaidin
cele ce au existat,exista qi vor existape planeta noastra,
ci chiar mai presus decAteventualeleiiinie ralionale care
ar exista - poate - pe alte planete. Adica, pe scara
perfecliunii nici o fiin[a omenelsca nu-L depagegte. Iisus
se afla pe vArful scirii de desavArgire.Mai mult: in ce
priveqte perfec{iunea, Iisus este ascmenea cu Dum_
nezeu.
Mussoliui, - ateul Mussoliui care intr_o adunare pu_
blica a scos ceasul din brrzunar gi a strigat cu voce-tare
ch, daca existA Dumnezell, ii da cirrci mirlute ca sii_l
trazneasca- stAnd de vorba cu Emil Ludwig gi apotco_
zindu-i pe Iuliu Cezar, s-a pomenit cu urmitoarea in-
trebare insinr.ranti:
- Nu cumva, dupa parerea c1v.,Iuliu Cezar
e mai
presus decAtIisus Hristos?
Atunci Mussolini, pentru careIuliu Cezar reprczenta
perfec{iunea ca fiinf;i pe pamAnt, a rcspins in mod
hotarAt insinuarea,raspunzhndrr-i cleschis_ Iisus Hris_
tos estesuperior lui Iuliu Cezar incAt nici nu sufera vreo
c,omparafic,cAci Iisus Hristos a facut o revolufie care,
departe dc a se stinge, cuprincle din cc in ce mai multe
rrrinri,iar Imparatia Lui se intinde qi se adAnceqtemereu.
Pe cAtavreme Iuliu Cczar s-a stins pentru totdeauna,
iar
imparAlia lui a disparut.
De la acest al doilea adversar al lui Iisus am tras
concluzia cd Iisus Hristos este o fiin{a perfecta deci,
34
supcrioar.l idolului sAu Irrlitr Cezar, pe carc dinstrl il
socoteacel mai clcsavir,sitdintrc fiii oamcnilor.
Joseph Klausner - cvrL'Ll,profesor univcrsitar clin
Tel-Aviv - a scris o carte cr-rtith.rl ,,J6sr-rs
de Nazarctl-r" .
DupA cum se gtie,pcrltru evrei fiinla perfectaesteMoise .
Ei il veuere.azAatAt de mult incAt un c.vrcu romAn -
Mihail Scbastian- il posteaza,in romanul sau,,De doua
mii de ani" ; mai prcsus chiar dccAt Dumr.rczcu.$i cu
toate acestea,vorbind c-lespreIisus, evreul Klausncr
spune raspicat ca Hristos cstc mai presus nu uumai
decAtto[i proorocii, ci chiar dccAt Moise.
Cu alte cuvinte, pina Ei ul1 evreu, care tine la mozais-
mul h-ri,rccunoaqteca fiin[a perfecta nu cste Moise, pe
carc cvreii habotnici ii posteaza mai presus dc Dum-
nczcu,ci Ji susH ri stos.
in concluzie, acesti trei dugmani ai lui Hristos, clcqi
s-au lupLat cu El, nu nrrmai ca I-au lnsat sabia per-
fec(iunii, ci L-au declarat ca singura fiinla perfecta nu
numai dirr cele ce au cxistat vreodath pc pamiut, ci Ei
din ccle ce ar exista eventual pe alte planete
Iar dupa aceastaconcluzic, cAre t1-afost scoasadin
scrierilepopilor qi teologilor, mi-am pus intrebarca ca Ei
Descartcs:
- Oarc o Fiinfa atit de pcrfecti - rcclrnosclttRca atarc
qi de dugmani - poate minli?
- HcltArAt,nu! am rasplllls imprcr-rna cu filozoful
francez.$i daca Iisus nu miute, atunci trebuic sa creclem
tot ce a spus El in Evanghciic. Dar cc--aspus Iisus in
Icgatura cu propria Sa persoana? De vrc.o cinci ori a
,rl'irnratca Ei cste Fiul lui Dumneztu, ca c Llna cu Tatal,
Irr pri ma ecl i gi ecl i rr1938;i n ccl i qi i l eul teri oare nu rnai ap)arcac c s t
l ('xt.
35
cA e Dumnezeu insugi. A recunoscut acest lucru in fafa
Samarinencii, in fala Martei, in fa[a lui Pon{iu Pilat, iar
motivul pentru care a fost condamnat la moarte a fost
tocmai faptul cd El, om fiind, s-a ficut pe Sine Dum-
nezeu. Dar toate aceste afirmalii au fost oare minciuni?
A putut El oare sd mintd?
- Nu, de o mie de ori nu, chci perfec{iunea implicd
adevhrul qi exclude minciuna.
$i daca acesta este adevArul, dacd prin metoda lui
Descartess-a dovedit cd lisus esteDumnezeu qi dacd tot
ce a spus El in Evanghelie constituie cel mai mare ade-
vdr, atunci - mi-am zis - trebuie sa implinesc tot ce se
spune acolo, trebuie sa capitulez in fala adevdrului gi sa
zic o datA cu Pascal:
- De aci inainte, taci raliune imbecilal De acum incolo
fa-i loc credinfei, caci inima igi are ra{iunile ei pe care
ra(iunea nu le cunoaqte.
8. LACRIMILE
Dupd ce a capitulat mintea, s-a zdrobit qi inima.
Acum, pentru intdia oard, am simfit dorinfa de a mi
ruga cu adevdrat.
La capela Facultatii nu ma puteam ruga, pentru cd -
aga mi se pdrea - era prea mult fariseism, prea multd
rutind, impietrire qi, uneori, chiar bataie de joc de cele
sfinte. Preferam sd md duc la baptiqti sau la catolici unde
nu mA cunoqteanimeni.
Baptigtii - La Chiginhu - aveau o cash de rugaciune
noua, cu banci qi scaune. Pe dreapta qedeau barba{ii, pe
stAnga- femeile. Era seari cAnd am intratin aceastdcasd
de rugdciune feeric luminatd de becuri electrice. Toli
credinciogii cAntau, slavindu-L pe Dumnezeu. StAnd cu
36
ei, mi-am adus aminte de cregtinii din primele veacuri
qi m-au podidit lacrimile. Erau primele mele lacrimi care
imi umpleau inima de o bucurie cereasca.Imi placeau
gi predicile lor simple qi sincere care erau valabile Pentru
orice bisericd. Nu aveau - in seara aceea- nimic sectar.
La catolici imi placeau mult de tot cAntdrile grave din
timpul Liturghiei gi, mai ales, orga.
StAnd in fundul bisericii, necunoscut gi singur, mi
uitam la rastignirea MAntuitorului din fala mea qi zi-
ceam:,,Tu, Iisus, ifi vergi sdngele pentru mine, iar eu ma
t.lvdlesc in noroiul pdcatelor" . Lacrimile curgeau
qiroaie. Nu le mai puteam stapAni. Mi se sfAgiainima de
mila lui Iisus. Mi-era ruqine de cei din jurul meu. Nu
Stiam pe atunci ca lacrimile de pocdinld sunt un dar
trimis de Dumnezeu pentru spilarea pacatelor.
A doua zi, am intrat in biblioteca Faculta[ii. N-am
cerut nici o carte de teologie savantd. Foamea nu venea
din partea minlii, ci din partea inimii. Am cerut Evan-
ghelia. Cdnd m-au vAzut colegii ca citesc Noul Testa-
ment, au ramas nedumerili; unii chiar rddeau. Am
inccput s-o citesc aQacum citesc romanele. Iar cAnd am
ajuns la Evanghelia lui Ioan, m-au podidit lacrimile.
Mi-era mila de Iisus.
Lumina lui Hristos, luminAnd ca un bec in capul meu,
mi-a aratat clar primejdiile pe care nu le vedeam mai
inainte. Mi-a arAtatlamurit prapastia fari fund spre care
mii trdgeau belia gi desfrdnarea. Iar inima, cuprinsi de
dragostea lui lisus, nu voia sa mai iubeasca in duhul
patimilor diavoleqti. PAna gi voin{a, ajutata de harul
ceresc,s-a induplecat, mergAnd pe urmele noilor lumini
ale minfii qi ale inimii. Domnul Iisus, care iqi prisosegte
harul acolo unde se inmultegte picatul, mi-a venit in
ajutorul tuturor gdndurilor qi intenfiilor bune.
 Astfei, de pilda, ma gAndeam gi dorcam clin tot su-
fletul sa scap de pAcatul desfrAnarii.insa, pentru a-mi
infaptui aceastainten[ie, trebuia sa nu mai stau in gazda
in oraq, ci la intcrnat. Dar cum sd ilrtri la intcmat cind
la o suta cincizcci de candida!i nu erau decit treizecide
burse? Fiind slab la studii, nu mai nadajduiam sa capat
vrco bursi cAtdc mica. Totuqi, cillcva imi spunea sa ma
prezint la examene.$imare mi-a fost mirarc.acAnd am
reuqit printrc primii, obginind o bursa intreaga. Iar clin
momentul in care am paqit pragul internatului, am ter-
minat-o cu femeile.
Daca intri in sfera de influen(a a lui Dumrrezeu, ili dai
scama, cAnd te ui{i inapoi, cA eqti condlrs ca un copil de
cake Tatal ceresc,uneori chiar fara sa stii.
La examcnele de admitere in internat, de exemplu,
Dumnezeu lumina mintea profcsorilclrca sa ma intrebe
tocmai ceea ce qtiam mai birre. Iar mai tArziu, dupi ce
absolvisem Facultatea, tot Dumnezeu l-a inspirat pc
fratelc mai mare ca sa mA invite cu multa insistenlAsa-l
vizitez Ia parohia lui dir-rjude[ul Hotirr. Fara sa cunosc
planul lui Dumnezeu, mi-am luat bagajul, am trecut de
gara Perival unde coboram cind veneam acasala pa-
rinli, gi m-am tot drrs inainte. Iar in iunie 1940, eu cu
fratele mai mare am trecut Prutul, iar pnrirrlii mei gi cu
Lida au ramas pe loc. AceeaqiPronie divina mi-a deschis
drumul spre manAstire, eliberAndu-mir de cele douh
piedici, mama qi Lida, care imi stiteau in cale.
Ajuns in Bucuregti, unde mi s-a oferit cAmin, calltina
gi un serviciu la Minister, Domnul Iisus continua si ma
povAfuiascd, conducAndu-mh pe calea mAntuirii prin
mustrArile de conqtiinfh.
9. MAREA HOTARARE
VazAndu-mAsingur, eliberatde piedici, mi-am zis ci
a sosit momentul sa-mi ptul in aplicare icicalul visat pe
bancile qcolii. O putere nevdzuti ma impingea parca
spre manAstire,zicindu-mi: ,,du-te, du-te, utt mai sta cir
te pierzi, te ineci!" Caci clc femei scapasem,dar de bcfie
- ba. Aproapc in ficcare seara ma intorceam beat la
camin, vomitam in dormitor qi simleam dr,rreriin sto-
mac. De aceastapatimA, ma gAndeam in sinca mc'a,
l'rumai manastirea m-ar putea scaPa.
Nu dupa mult timp, i-am anun[at pe cei trei sau patru
colegi- cu carede atAteaori faceamplanuri de calugirie
- cd m-am hotar.lt sirplec Ia manAstire,Dar, lucru curios,
in loc sd ma insoleascA sau, cel pufin, sh-mi aprobe
hotarArca,acum tocmai ci crau accia care ma oprcau sa
fac acest pas, spunAndu-rni:
- Ma, Victore! I[i dai seamace faci?Te-ai gindit bir-re?
- Poatecd ar fi mai binc sa te cisitoreEti! imi spultea
Nicanor B. careera cel dintAi ce voise sa se cilugireasca.
Eu tAceam,pAqind aiattrri cle el pe strada.
- Ascuita sfatul meu, contiuua colegul - giisegte-fio
fata r;i ia-{i o parohie!
- Draga Nicanor, cum nu te ascultir caldarAmul pe
carc cilcAm, a$a nu tc ascult uici ett. Piua acum rni-ai
vorbit numai de calugarie gi de manastire, iar cAnd
m-am hotirAt sa plec, ai sucit-o, dai bir cu fugi{ii, i-am
raspuns ferm gi raspicat.
Gcorge C., celalalt frate de idei, se mul{umea sA ex-
.
cl ame:
- Extraordinar! Grozav!
Ma agteptarnla asemeneapiedici 9i ispite din partea
prictcrrilor mei. De aceea,am rimas in hotarArea mea
neinduplccatiipAna la capat.
39
 acestul
sufletul. Nu md indoiam deloc cd-prin gura
CAnd am demisionat din postul pe care il ocupam Ia insugi Dumnezeu' $i de aceea am re-
caluear vorbise
Minister, in Secfia cinematografica, qeful meu - Paila - me sfatuia sa
i"ru? o.oo"nerea lui Gala Galaction care
imi spusese: ii manastirea Neamlu, ori in alta parte' rrumai
^ ;il.i;
- Ma Moldovane, tu egti bdiat mare. Iti dai seama ce la Frdsinei - nu.
faci. Asculta ce-!i spun: lasd-mi doua cereri, una de - E un regim Prea aspru la- Frisinei' imi spunea
demisie gi alta de concediu, gi apoi du-te la mandstire. ai sa te intorci
,,Moqul" - di sh iazi in deznadejde 9i
Dacd te vei impdca cu via(a de acolo, sd-mi scrii qi eu voi ai" tio" in lume. Mai bine du-te la Neamgu' la pdrintele
inainta cerereade demisie, iar dacd nu te vei impirca, voi Melhisedec.
inainta cererea de concediu. mea
Binein[eles, n-am cedat deloc, iar in hotdrArea
Eu, care qtiam ce mi aqteapta la mandstire, am vrut imi ziceam:
sd-mi inchid in urma mea toate portilele de iegire. - O sa pldng, o sd urlu, dar pAni la urmd tot o sa
ma
Gala Galaction m-a sfdtuit ca mai intAi sA-mi suslin impac cu iegiriul aspru de la Frisinei'
teza de licen{Aqi apoi sa plec la mdnastirp, dar am refuzat irlu .roiam pentru nimic in lume sd mi intorc'
ca
qi aceastdpropunere, din acelaqimotiv. In cele din urmd, porcul, in noroiul din care ieqisem' Voiam sA merg tot
n-am inaintat decdt cererea de demisie, mi-am luat rd- i.;itlt; pe drumul cel nou, sd merg tot mai repede
spre
mas bun de la func[ionarii cu care lucrasem gi, in acest
Frasinei.
chip, am terminat-o cu Ministerul. Era incd o reddcina in-
...Acum eram departe de Bucureqti' Ochii mi se
smulsd din pamAntul lumii de aici. oboseala9i de somn' CAt am dormit' nu qtiu'
.hii;;;i"
La Facultate avusesem un coleg imbrdcat in haina facut sa
Jar o bubuitura puternica qi indelungata m-a
monahald, pe care il chema larahil VAlcu. Acum era gi ochii speriat. Trenul trecea pe.podul de pes^te
J"t.f,ia
el printre refugiafi. Rbqie am intrat in
Olt. Mi se parea ca am trecut Marea 9i
Afldndu-l la cantina studenleasca,m-am agezatpe un pustietatei infricoqatd, unde mA aqtePta cel mai teribil
sciunel de la mesu{a unde se afla ieromonahul gi l-am iJ"i din lume; rizboiul nevdzut,lupta cu demonii'
cu
intrebat direct: ispitele lumii, cu ispitele trupului'
- Parinte Varahil, vreau si imbrac haina sfinliei tale. Trenul trecusede Piatra Olt qi, apropiindu-se de RAm-
$tii cum sunt. Ce mdnastire imi recomanzi? nou'
nicu-VAlcea,nu mi-a mai dat rdgaZul sa adorm din
- Frdsinei, judeful VAlcea, rispunse sfinlia sa fara sa pe fereastri, la oriiontul care se lumina de
iliia"a"-^i
stea mult pe gAnduri. ,i.ra, i*i depa'nam mai departe firul amintirilor'
- Dar cum e acolo? .-.ln Seminar qi la Facultate, doi pro{esori Pu.sqela
- Acolo femeile nu intr6 niciodata. E regim vegeta- Gala
stapanit" pe sufletul meu: Nichifor Crainic ai
rian. Carne nu se m6nAncd nici de Paqti.$i e un loc foarte deodatd, ci pe rAnd' Ca semi-
Gaiaction. bur r,r, amindoi
litera-
retras, pustnicesc. narist, citisem cursul lui Nichifor Crainic d."tp19
Parintele Varahil vorbise ca un om inspirat. Mi-a ieligioasi rusA. Era vorba de Dostoievski' Mi-a
iura
recomandat exact ceea ce cautam gi doream din tot 47
40
 p]ag"! mult de tot. Apoi, urmririndu-l pe Nichifor
Crainic ca poet, publicist, scriitor, cram din-cein ce mai
atras de simlirea qi cugetareaacestuiprofesor. Chiar ca
om era de o sensibilitategi de o bunatate rara.
Fiind student slrac, in primul an de stuclii aveam
nevoie cle cAtevasute de lei pentru a-mi achita taxele.
Nin'reni rru-mi venea in ajufor. Atunci i-am scris lui
Nichifor.Crainic,.iar peste citeva zile m-am pomenit cu
un manclat pogtai in valoare de o mie de lei.Mai tArzitt.
cincl am primit bani dc acasA,i-am rcstituit ciuci sutc de
Iei, urmAnd ca restul sa-i trinlit r-rlterior.Dar Nicl.rifor
Crainic mi-a raspuns: ,,Nu trcbuia sa-mi trimigi ccea ce
mi-ai trimis. Pe viitor sa nu-mi trimili de.cAtdiagostea
ta."
MgrgAnd odata pe strada, insofit de un grup de stu_
,
ctellft/o tetl(Acer$ctoarea intins mAua.Nichifor Crainic
s-a oprit gi i-a dat o suta de lei. profesorul Ioan Gh. Savin,
care cra cu noi, i-a rcproqat: ,,De ce ii dai? Nu vezi cA e
j i rloa fca ? " Dar Nic hif or C ra i n i c , Ii n i q ti t g i p l i n d e b u -
natate, i-a rAspuns: ,,Suferinfa tlu cunoaEtanafionali_
tate."
AltA data, calatorind cu autocarul, stuclenfii faceau
glume pe seama unui taxator care L.raevreu. Nichifor
C-rainica observatqi,cu o figura indurerata, i-a implorat:
,,Va rog, lasagi-l!De ce il jigni!i?,,
O recunogtinfain plus o avcanl fala de Nichifor Crainic
pentru ci, prin ei, l-am clescoperitpe Dostoievski. Fi_
gura stareluiui Zosima din ,,Frafii Karamazov,, m_a
captivat atAt dc mult incAt, atunci cind m-a intrebat
cinc'vacine esteduhovnicul care te-a indrumat pe calca
caiugariei, i-am raspuns:,,StarefulZosima.,,
CAnd insa a inceput lupta launtrica, atunci cAnd a
apArut conqtiinfa pacatului, cind a irrceput sa se des_
parta lumina de intuneric qi apele de uscit, am inceput
A.)
sA mi departez de Nichifor Crainic qi sir ma apropii de
Gala Galiction. in acest stadiu evolutiv, din opera lui
Nichifor Crainic nu-mi placea decAt aurul curat, purifi-
cat de zgura nalionalisl-politica;cAci,in ciuda tuturor
sofismelor sale, Nichifor Crainic nu izbutea sd impace
creqtinismul cu nalionalismul.
Mult mai aproaPede Hristos era Cala Galaction,care
- in locul urii de risa, in locul antisemitismului - adu-
cea dragostea creqtini, iertarea, blAnde{ea, bunAtatea,
iubirea ie vrajmagi, ce nu urmareqte nici moartea lui
Mahmud, nici'moartea evreilor, ci numai o infralire in
duh curat creEtinesc'Nichifor Crainic se dedubla: in
cursurile rostite de Ia catedri qi in poeziile lui era creqtin,
iar ca publicist aducea elemente pagAne; pe cAtirvreme
Gala Galaction era acelaqi atAt Ia catedra cAt 9i in
coloanele ziareior.
De aceea,in ultima zi petrecuti la Bucureqti nu m-am
dus la Nichifor Crainic, ci la Gala Galaction'
in acea neuitatd zi, am luat tramvaiul, am coborAt in
stalia Mihail Cornea,am gAsit numirrul 51 9i am sunat'
Gaia Galaction m-a primit cu neincredere: banuia ca qi
eu - ca atAlia studenJi refugiagi - am venit sa-i cer bani'
Ca sa-i spulber din capul locului acest gAnd, i-am spus
lhmurit:
- Am nevoie de ajutorul moral al sfinfiei voastre'
BAtrAnul profesor s-a inseninat.
- Despre ce estevorba?m-aintrebatrepede,,Mogul"'
- M-am hotarAt sd md fac chlughr.
O explozie de bucurie s-a intiparit pe fa{a bunului
duhovnic.
- Mi-ai fdcut o mare bucurie, dragul meu'
Dupd ce m-a imbra{iqat, mi-a zis:
- Hai cu mine susl
in cameralui de lucru a continuat:
+.)
 nu era
- Dupa cum fi-am mai spus, toatA viala am regretat Dupd cum am mai amintit, nici GalaGalaction
Eu ins6 i-am
pentru cd n-am izbutit sd fac pasul pe care vrei sd-l faci a" u.Jta sd plec la sihastriadin Frasinei'
tu. Chiar numele de Galaction era sortit sa-mi fie numele - cum-ii placea-lui
e*pl,t, *otirrele qi atunci ,,Moqul"
de calugarie. Acum insd, in aceasti stare, mA silesc sd vi - n-a mai insistat' M-a l6satliber
iniugi sa se numeasca
imping macar pe voi dincolo de Iordan, in Canaanul in buzunar'
vielii monahale, iar eu ma mul(umesc, ca Moise, sd-l
si euam plecatcu scrisoarea
'
inaoi"ii de tot felul, nesiguran{e 9i temeri' incepurd
contemplez de pe muntele Nebo. Poate ca mai tArziu, mi apropiam de RAmnicu
sama tortur ezepemdsurd ce
cAnd voi iegi la pensie, md voi retrage qi eu in vreo pArintele sta-
Vaf."". ,,Cema fac, d'aci nu ma primeqte
mindstire. $i atunci o sa va adun pe tofi ca sd facem o priva-
s-o aPuc, daci nu voi putea suferi
mindstire de calugari intelectuali. *ii-i".oot
Dupa o pauzd,,batrAnul duhovnic md intreabd: ilu"ife la carevoi fi supus?TotuEi'zicel^nin sineamea
intorc'"
- Ai bani pentru haine cilugaregti? - otl." s-arintAmpla,i'-napoinu ma mai
- Am, prea cucernice.
- Dar afunci sa-[i dau o scrisoare de recomandalie
pentru parintele Simeon, stare{ul mandstirii Frdsinei.
10.1NTREiNcEru 9I DEMONI
de la metocul
Gala Galaction mi-a dat scrisoarea, m-a relinut la lspitele Qi incercarile au inceput chiar
mash qi apoi - la despartire - m-a imbrdfigat, m-a sarutat itrasinei din RAmnicu Vdlcea' Aici' cdnd m-a
*t""tii.ii
gi m-a petrecut cu aceeagibucurie pdni in strada linigtita mi-a descris manas-
vdzut pdrintele Arsenie-metocarul
unde se afla cAsufalui primitoare. fiu nevoit sd fac calea
tirea Frdsinei in aqa fel incdt sd
M-am intdlnit din nou cu Gala Galaction la manis-
intoarsd.
tirea Antim din Bucureqti. n-ai haine
- La Fr6sinei e ger, iar dumneata eqti slab 9i
- Vino cu mine la stdrelie, mi-a spus batrdnul - ca sa Mai bine'-du-te la vreo
te prezint marelui meu stat major... *.out". ei sa te iinbolndveqti'
ae la qes!Du-te la mdndstirea NeamlulAcolo
ili"atirt"
Erau acolo adunali calughrii intelectuali: Nicodim
te pune casier. Ai sa ai leafa'
Ionila, Benedict Ghiug, Antim Nica, Ioil Babaca- tofi, '- tili;;;;a
cd diavolul vorbeqte prin gura parintelui
ca gi mine ucenici de-ai ,,Moqului" . Frdsinei'
Gala Galaction s-a aEezatin capul mesei, eu md aflam Arsenie ii, d" u.""u, o lineam mor{ig:
intunecat' vorbele
la celdlalt capdt, iar pe par{ile laterale era ,,marele sAu Venind ca din partea unui duh
se lasase din
stat maior." metocarului md intristara' Deznadejdea
Am iegit
Duhovnicul nostru a rostit atunci un cuvAnt extrem nou, ca o umbrd neagra, peste sufletul.meu'
stdlp de ciment de
de interesant qi plin de incurajare pentru acest alt afara din chilie 9i *-uit aqezatpe un
mi-era plin
,,Pafnutie" care doreqte sA imbraligeze viafa mona- io.upatrrt r.arii. Cerul erasenin' dar sufletul
hala . de nori negri.
44 45
 Dar Ia un moment dat, portifa se descl"riseqi un calu_
gAr blond, extrem de vioi, cu o fa{A vesela, se indrepta
direct spre mine:
- A, bine ali venit! Vrefi sa ne vizita{i mdn.lstirea?
- Nu numai s-o vizitez, ci sa mA gi caluS;aresc.
- Foarte biue, rAspunsecalugArul gi mai bucuros. _
_
P c stc cAte vaor e pleac Am a g i n a n o a s i ra s p re F ra s i n c i .
L amto l tu l ne v a duc e pan a i rr s a tu l Mu i e re a s c a ,i a r d e
o . : 19 ma i m er gem pufi n p e j o s g i a j u n g e m l a
n rinAsti re .
.Mare e purtarea de grija a lui Dumnczeul _ mh
g A n d e a m i n s inea m ea. - fo c m a i c An d d i a v o l u l mA
impingea spre deznadc;'de,Domnul l-a trimis pe ingerui
sau care, prin gura parintelui Nifou, mi_a dit cu"rajul
necesarpcntru a pAqimereu inainte.
_ lntr-adevar, pestecAtevaceasuri,uu mic camion ho_
dorogit, condus de un frate de la FrAsinei,ne_aluat pe
amAndoi gi r-re-adus pAnA la metocui din Muiereasca,
unde qoferul cu metocarul au descarcat cAfiva saci de
cereale.CoborAnd din camion, i-am mulfumit fratelui
qofer, mi-am luat valiza qi am pornit cu pirintele Nifon
Marinescu (aqail chema pe caiugarul cire rnd inso{ea),
pagind incet pe potecace ducea li mAnastirt_.a de caie se
ingrozeau toli cci ce auzeau de asprimca vielii sale
pustniceqti..
CAnd am intrat pe defileul pArAului ce purta acelaEi
nume ca gi satul, nu gtiam ce'sAadmir mai intAi. Cerui
gi pamAntul infaligau o frumuscle nemaiintAlnita pana
acum. Parcanicaieri cerul nu era mai albastru,mailnalt
gi mai curat ca aici; padurea de fag igi vapsisefrunzele
intr-o plAcutd culoare arAmie, iar apa argintie qerpuia
prirrtre pietre qi stAnci, - intr-un joc de-luminl gi de
umbre, - de unde se auzeau murmurul parAului qi
+()
t ir ipitul dragalaqeicodobaturecare-qibalansacodigape
prrrrrclils. Iar ca o completare,de undeva de sus, cobora
Lln har cerescpeste sufletul calatorului, umplAn-
l)iu'ci
tlrr-l cic o mingAiere gi de o bucurie negraiteqi aruncAnd
Parca dinauntru, ca printr-un reflector, un curcubeu de
crrkrri minunate peste toata natura inconjuritoare.
CurAnd insa, de pe acestpisc de frumuseli, talazurile
zbuciumate din sufletul meu, ma scufundari din nou.
I)in nou mi se inchideau ochii dinspre cele din afara
l)crltru a se deschide in fa{a haurilor dinlauntru. Ma
iufioram cAnd ma gAndeam ce incercari ma aqteptau
acolclsus.
- Parinte Nifon, mai e mult pAna la mindstire?
- Nu mai e mult. Uite, mai avem o cotitura 9i apoi
urcdm spre schi t, md i ncuraj a pA r int ele Nif on,
ducindu-mi valiza doldora de carti. In realitate, din
Muicreascaqi pAna la mAndstireerau mai bine de gapte
kilometri.
DupA cotiturA se zdri, intr-adevdr, o cdsu{h9i apoi incA
u l 1a...
- Aici e schitul?
- Nu. Aici e moara m6nastirii, raspunse vesei pirin-
tclc Nifon.
Era o moarA de aph, care tacanea infundat, iar lAngA
casufir era un cilugAr din FrAsinei care avea ascultarea
dc morar.
Ultimul urcuq era cel mai anevoios.Paqeamincet qi
gifAind. Dealul era pieptig. CAnd am trecut de ultimul
dAmb, am zArit schitul unde cei doi calugAri,retragiprin
accstc-pustieta{i,au intemeiat o micu{a chilie. Acum, se
vc..lcanumai bisericula, iar iAngA ea - cimitirul. insA
dirrcolo de schit, printre brazi, se vedea manastireacea
nrarc,ctitoria SfAntuluiCalinic, carea aqezatlAngAtroila
47

de la moarA piatra cu inscrip$a blestemului privitor la
femeile care ir indrizni si intre in mlndstirea Frdsinei'
Dincolo de dimb,lmi potolii seteala cele doud ciq-
mele de unde, pe doud fevi lungi, curgea o api rece 9i
limpede. Pulin mai departe,dincolo de schit,la umbra
unoi nuci rotafi, mai eia un izvor desprecare pdrintele
Nifon spunea ci e fdcdtorde minuni.
Dupi weo cincizecide paqi, mi pomenii in fata por-
lilor mari ale mdndstirii care stateaumereu deschise9i
parca spuneau:intrl cine wea, rtrmAnecine poate'
' Degi era ora cinci dupd-mash, totuqi bucdtarul -
Uirdeva, in Pateric,se sPunec6, atunci cAndun frate
nou vine la mtrnistire, doi ingeri il conduc,de-a dreapta
qi de'a stAnga lui, cu doua faclii aprinse, ardtAndu-i
calea.Dar de indati ce fratelea trecut dincolo de poarta
mtrndstirii, fdcliile se sting 9i ingerii dispar.
mi se
$i de bun6 seama:dupl ce am trecut de poart6,
parea ce am intrat intr-un tunel intunecos' Bisericame-
nastirii gi ctadirile erau albeqi curate, dar mie mi se pdrea
ci bisericae o pugcirie, iar dadirile - negre9i murdare'
Citeva luniintregi, de aciinainte, m-am chinuitintre
aceste doul puteri care rePrezentau lumina 9i intu-
nericul sufletului.
11.VAMILE PUSTIEI
ParinteleNifon m-a condusmaiintAila stdretie'Arhi-
mandritul Simeon Combei a deschis uqa zAmbitor 9i
binevoitor. Avea o infiliqare plini de bunatate qi de
blAndefe.I-am sirutat mdna qi i-am dat scrisoareade
recomanda$edin partea lui Gala Galaction. Starepl a
primit scrisoareagi a zis:
48
- il cunosc pe pirintele Gala Galaction. M-a intAlnit
in llucuregti, mi-a s6rutat barba gi mi-a zis: ,,Nu piere
saminta noashdl"
Apoi m-a cinstit cu un pAhArelde luicA. Cu hotArArea
pc carc o luasem in Bucureqti voiam sA-l refuz. Dar, ca
sa rr-o fac pe fariseul, l-am baut. A fost ultimul piharel,
circi timp de qapte ani n-am mai gustat nici un fel de
biuturi spirtoasd.
Cobordnd de la starefie spre trapezd am deverrit fra-
tclc Victor.
parirrtele Neofit - deschise bucatdria gi ne servi pe
amindoi cu o foarte gustoasi ciorba de zatzavat gi cu o
delicioashmAncarescAzutade morcovi. Intrasem, de aci
inainte, intr-o adevArata noapte intunecoasd, lipsith de
Iumina dumnezeiasca gi de aiutorul omenesc. Nu
aveam nici un prieten, nici un duhovnic care sa ma
ir-rfeleagd.Ma aruncasem cu capul in jos in abisul divin,
fara sa qtiu daca voi fi prins in bra[e de Domnul Iisus
sau ma voi prabugi zdrobi t. A uzi sem de vam ile
vazduhului, dar chinurile lduntrice, prin care am trecut
in primele luni in pustietatea Frasineiului, neaParat tre-
buie sh fie asemanAtoarecu vimile vhzduhului prin care
trece sufletul indata dupa moarte.
Nici parintele stare!, nici ceilal[i calugAri nu credeau
ci voi rimAne in mAnistire. $i de aceea, ca oricdrui
musafir, mi-au dat o cameri ir-r arhondaric. in toati
clddirea, rece gi pustie, nu mai locuia nimcni. Dintr-o
datd, o mAhuire sfAgietoareimi cuprinse sufletul. Mi se
pdrea cd tofi demonii din iad au tabarat asuPra mea
intr-un rdzboi nev6zut. Iar in accste momente atAt de
grele m-au parasit gi starelul qi calugarii.
49
 - Asta nu sta la noi, ziceau ei. _ invafafii nu ramAn
in manAstire.A fost la r.roiun invalator qi aplecat.
O si
p lece g i a sta. . .
Sl]rq.lt gi parAsit,mai citeam, mai scriam, mai icqearn
,.
atarA, iramAntat de groaznica durere sufletcasc;ice ma
cuprinsese.UrAtul, dezolarca,deznadejdeaqi plictiscaia
imi sfAgiauinima agacum o haita c1e. cAinisfiqie un hoit.
Nu mai qtiam ce sa fac.
Ca nd s-arraprins lampile, vcni la mine p;irintele Nj_
- cu o
tol'l carticicade rugaciutri. Mi_a aratat rugaciunilc
de dimineafa 9i de seara, Acatistul MAntuitirului gi
Paraclisul Maicii Domnului, apoi pleca. pentru prima
oara in viafa puncam mina pc-o aitfel de carticica.Era
edlll a mo l ]aiiult r i G am alii l p a v a l o i u d e l a ma n a s ti re a
Nearn{u.
Rugaciunile mi se pareau prea lungi. Totugi, rru
avealn incotro. Parcir o putcre nevazuta ma facea sa_mi
plcc genulchii gi sa-mi iitesc rugacir.rnileclesear.i.L)ar,
Iucru ciudat, ca la comanda, o dita cu prima rugAciune,
izbucnira lacrimiie care gi sc rostogo"leaupe
-cLrrgealu
obraz in zgudrritoare hohotidc pians. Oare"de ce E.{g_
nesc g h e i zer ele din m ar u n ta i c l e p a m An tu l u i ? i l l i
cumva gi acolo se pc.trccslrAmtorari iumplite, piine de
zbucium?
Aveam imprcsia cA altcineva sc rlrga inauntru cu
suspine negrAite. Cineva dinauntru ciirca gi impiora
ajr,rtortrlDomuului Iisus, al Maicii Domnului, al sfAntu_
iui lngcr Pazitor. $i intr-adevir, ajutorul venea fhra
intirziere. Caci indaia dupA rugaciilr.rilestropite cu la_
crimi, care nu mi se mai pareau atAt de iurrgi, ma
sir:rfeanr llesplls dc. uqurat. lnainte de a ingenui"rchca,
sufletul mi-cra ca un pamAnt ars qi crapat d"eseceta,ca
un vazduh uscat de arqila unui soar" .logo.itor. Dar
dupa rugaciune, md simtSlm ca dr.rpao
lioaie binc_
5U
cu aer racoros,fara praf qi fara zApugealA,cu
l,i, ;rl()iil'(',
r rrrPrl v1'5glde pasdrele,cu cer senin, ce se oglindea il'r
r,rrr,rtl t' pc frunzel e gi fl ori l e i nveselit e. Uqur at qi
rrr,rrrliiiat,md culcam linigtit. Dar cAnd ma fezeam,
lrr|ti1 111."0"adin nou. Mai irrtdi mi tulburau visele
rrr,rtt' tl i nti mpul nop{i i .i mi veneaui n vi s t ocm aiceeace
rrr,rnrmai mult: beqiaqi desfrAnarea.Ma pomeneam ia
t lr<'lrrri,la baluri, ma imbatam, pAcituiam cu femeile'
l rni parea rhu, i n vi s. D ar cA nd mA t r ezeam , ii
urrrllumeam lui Dumnezeu ca n-a fost decAt vis. Ma
ilnl)rAcamqi ma pregateam pentru Utrenie, carese fdcea
lir rniczul nopfii. Toaca gi clopotelescoteau- aqami se
l)irrca- niqte sunete sinistre gi lugubre. iar cAnd cobo-
r;rrntrcptelearhondaricului, bisericace-mi stateain fa{A
nlercu mi se pArea o temnigaintunecoasd.Nici nu-mi
vt'rrcasd intru indur-rtru.Dar, ca in toate acliunile mcle,
n1afortam pe mine insumi, ma constrangeam cu ultima
t'ncrgie,dAndu-mi seamaca aceastasenzatienecllrat.l$i
rrr.agranu venea dccAt de la acela caruia ii declarasem
rnzboi. $i apoi, mai presimleam ca, odatA Ei odatA,voi
ic'5ila liman, la luminiq...
'l'otugi, in ciuda aspectului din afara, bisericula era
tarc frumoasdiniuntru. Pestetot pAlpAiaucandelemici,
carcraspAndeauo lumina liniqtita qi blAnda.Figurile din
icoanepareau vii qi, mai aies,pAreaucAmA indeamnd la
rabrlarc gi smercnie, spunAndu-mi cir ei, sfinfii, au rAb-
clatdc mii de ori.mai mult gi s-au smerit infinit mai mult.
I)ar mai mult decAt toli sfinlii mA mAngAia Domnul
lisus, arAtAndu-mi cununa de spini, ranele, suferin{a
iugrozitoare prin care a trecut.
In prima noapte,in noapteaaceeade neuitat,Ia stralla
st' citcau tropare in cinsteaSfAntului Chiriac sihastrul
l.a stranadreapta citeapirrintele stare!carecu vocealui
placuta gi cu barba mare, alba, umplea bisenca.
3t
 Slujba m-a intdrit mult. Dar nu trecu multA vreme gi
norul negru se l6sa din nou peste toata fiinla mea. Dupa
Utrenie, am mai dormit vreo dou5 ore, dar am visat nigte
obscenitAfipe care niciodati nu le-am facut gi pe care nu
le pot agternepe hArtie.
Daci puterea intunericului md rizboia noaptea cu
vise urAte, in schimbziua mi atacacu stoluri de gAnduri
negre.
il intrebam pe pirintele Nifon daci pArintele stare{
md primegte sau nu in mdndstire, dar spre marea mea
durere sfinlia sa nu-mi dadea nici un raspuns poziiiv.
Imi raspundea mereu: ba ci n-a avut timp, ba ca nu I-a
gdsit acasi, dar adevdrul era ci parintele stare! credea
cd nu voi putea birui greutalile vielii monahale qi md voi
intoarce la Bucuregti de unde am venit. $i cu acestgdnd
m-a linut incordat o saptdmAnd intreagd.
in acest interval de timp, diavolul a scos din neagra
lui tolbd cea mai inveninata sAgeatS:gAndul sinuciderii.
Fiindcd nu mai puteam merge inainte, iar inapoi nu
voiam sa ma intorc, imi apdrea in minte imaginea unui
om - poate chiar propria mea imagine - spAnzurat
undeva in phdure, cu limba scoasa afard. Ceea ce insd
mi relinea de la acest pas disperai era simteala pe care
ag fi provocat-o in sufletele celor ce ma urmau in lupta
pe care am inceput-o. To{i colegii, prietenii gi chiar
profesorii ar fi zis ci este cu neputinld sa te birui pe tine
insuli, cd idealul evanghelic nu se p-oateimplini qi ch are
dreptate Cezar Petrescuin,,Plecat fdra adresa" . In acest
caz, prin mine s-ar fi hulit numele lui Dumnezeu. De
abia mai tdrziu mi-am dat seama ca ceea ce trebuia sd
md retind, in primul rAnd, de la acest gest disperat, era
desparlirea de Hristos, era iadul cel veqnic Ai infricoqat.
Dar pe atunci incd nu cunogteam toate tainele credinlei
creqtine'
a2
Parintele Nifon, vesel qi comunicativ, a mai venit cu
o carte intitulata,,MAntuirea pircatoqilor" ' Am primit-o
cu mAndria gi cu disprelul teologului cdrturar care a
vcnit la mandstire sd invele germana, sa citeascd
franluzeqte, iar in romAneqte - numai carli de teologie
savanti qi de filozofie cregtind. Cdnd insa am deschis
cartea qi lm citit primul capitol, am vazut,ca cele scrise
rAspund unei miri necesitafi lAuntrice' Mi se parea cd
am'descoperit pAinea de care eram flimAnd qi ap1$9
.u." Mai tlrziu, cAnd mi-au cizut in mAini
".utt^it-,setit.
Vie[ile Sfinflor, Patericul, Prologul, Sfintilor
-scrierile
Paringi, am iepadat car[ile nemleqti r;i fran{uzeqti, cdci in
carlite simple de la mindstire am gasit miezrllPe.care
nu mi-l daduse nimeni, nici la Seminar, nici la Facultate'
inci prea de
$i chiar daci mi le-ar fi dat poate ca era
iimpuriu, pentru cd pe atunci inci nu mi se treziserir
aceastafoame qi sete.
Dupd cdteva ore de lectura, inainte de a se insera, md
aflam^din nou intr-o mare strAmtorare. Sufletul meu,
presat din toate pErrfile,nazuia in mod firesc spre cele
in rut. in mod automat am deschis carticica de ruga-
ciuni, am g5sit Paraclisul Maicii Domnului, am cdzut in
eenunchi!i, ca la lovitura de toiag aplicata de Moise
stancii din pustie, de la primele rugaciuni au izbucnit
un copil, plin
Eiroaieledeiacrimi. PlAngeamin hohote ca
de durere gi de primejdii, in fagamamei sale' Adaugam
gi cuvinte proprii princare o rugam pe Maica Domnului
ia aiba mlla de mine gi sa nlt ma lase pradd ghearelor
demonice. $i ca printr-un farmec divin, norii grei din
nou se risipeau, Cerul se insenina, soarele slobozea raze
blinde, florile zAmbeau mai fragede, iar pirsarelele cdn-
tau mai vioaie. incA o data m-am convins ci puterea
rugf,ciunii este extraordinara. E ca qi cum ai veni in
lcgltura cu uzina Duhului SfAnt de uncle, printr-un
 cablu ncvazut, ti se transmite luminA, cAldurA, putere.
CAnd mi-am dat seama de acest lucru, am inceput sA
citesc regulat rughciunile de dimineata, care nu mi se
mai pareau lungi qi multe, apoi Acatistul MAntuitorului,
iar spre seari ParaclisulMaicii Domnului pi, inainte de
culcare, rugAciunile ce merg spre sornn" . Noap-
tea eram nelipsit de-celor
la Utrenie. MA forgam sa intru in
biserici, aga cum te for[ezi sA inghifi un medicament
amar. DupA Utrenie, ma sim[eam linigtit, u$urat, incura-
jat gi impAcat cu mine insumi.
Dar, dupa ce m-am culcat, diavolui imi pregatise o
-
alta ispita. Mai intAi, am visat c?rvine llecuralul la mine.
De frica, m-am Lrezit.Era intuneric beznA, iar in arhon-
daric nu era nimeni. Uqa de afarAera incuiata. ir-rsala un
moment dat, am auzit - in stare treazd - o puternica
iovitura in clanla ugii mele. PAreacAcineva vrea si irrtre
in camera mea. Cuprins de spaima, m-am ghemuit cu
fafa la perete, cu genunchii la gura. Credeam cd cineva
vine sir ma omoare. Dar n-a venit nimeiri. Nu s-au auzit
nici paqi pe saia, nici uga de-afarA.
Diminea!a, dupa ce imi fAceamrugdciunile in camerd,
mA duceam la Liturghie. DupA Liturghie m6 lua eco-
nomul la lucru. La muncd, ma sim{eam parcd mai ugurat
sufleteEte. La amiazd,,suna toaca pentru masd, iar la
trapez6, ocupam locul rezervat noilor incepAtori. CAt
dura masa, un calugdr citea din Vielile Sfingilor, iar
ceilalli mancau in tdcere. Parintele stare!, cAnd vedea ca
nu mai am pAine,ii dadea trapezaruiui o bucata de pAine
din propria sa por{ie gi-i spunea in goaptA sa mi-o dea
mle.
Dupd-masd gi dupa ora de repaus, cAlugarii ieqeau
iarAsi ia lucru. Apoi sunau clopotelepentru Vccernie, iar
pe inserate iaraqi coborau perdelele negre peste sufletul
meu. Scapareagi refugiul nu le gaseamdecAtIa Maica
(l
| )orrrrrului.PAnala mAnAstire,md uitam de sus Ia Maica
| )orrrrrului.in mAndria mea, o socoteamo femeie...,,itr-
, rrlt;r" gi simpla. Dar acum imi era mai muit decit o
nr,rnril.I)aca mi-ar fi spus cineva, in timpul cAt citeam
l',rr.irclisul,cAnd plAngeamingenuucheat qi zdrobit: ,,in-
lo,rrcccapul gi vezi cA Maica Domnului e Ia spa-telctaiu
r,r tc mAirgAie cu mAnu[a ei sfAnta", eu n-aq fi ir-rtors
r',rpul, pentru cd o simleam cr.r toatd fiin{a mea, ii
,;rrir(t:amprezenta a$a cum simli prezenla focuiui care
tr.tl ogoregtegi te l umi ncazA .
liugaciunea cu efecteleei pe care Ie simleam pe deplin
cr';r irrtr-adevar priza prin care velleam in contact cu
rrzina Duhului SfAnt.Caldura venitA de sus imi topea
g,hca{ainimii mele impietrite, Iumina ii punea pe fuga
pc liliecii qi qerpii demonici, iar puterea divinA imi in-
i,trca parfile slabe ale sufietului meu ca sd nu cad in
rlcznirdejde,ca sd pot lupta mai departe cu ispiteleqi sa
i n.ri ntczpe cal eamA ntui ri i .
Cirrd nu ma rugam, sim(eam cum se aduna din nou
norii negri qi intunecoqi, incarcafi de toate n-riasmele
trlcutului meu, iar cAnd, presat de greutatea acestor
nori, cideam in genunchi gi incepeam sA mir rog, mi se
lacrimile, se
l)irL'a ca aceqti nori se sparg 9i, o datA cu
icrr.ge toatd murdaria din inima mea. Alteori mi se
pirrc'aca mi inec, mA asfixiez, iar rugaciunea ma ridicA
iaragila suprafagaca s6-mi umplu plamAnii cu aer curat'
intr-o asemeneastare de shrman naufragiat, aga{atde
o t pavir, m-a {inut pdrintele staret o saptamAn5intreaga
ilrri nici un rAspuns. Sfinlia sa credea, probabil, ch eu
unrlaresc,ca gi invafatorul, avansAriin gradele mona-
lrirlc$i salarii.Dar cdnd a vdzut cA n-am de gAnd sa plec
li ('arnAincapAlAnezsAramAn pe loc, in prima duminici,
tltrpa Vc'cernie,cAnd iegisemdin bisericirEi ma apropi-
;rs(.n1 sa-i sarut mAna, m-a oprit qi mi-a zis:
 - Iart6-md ca nu ti-am dat nici un rispuns pAna acum. t'ii Domnului. De indata ce ingeuuncheam, incepeam
Am fost ocupat. Cum te impaci la noi? Vrei sd rdmAi la si-mi vars focul inimii 9i sa plAng'
Frasinei? meu suflet 9i
,,Norii scdrbelor au acoperit pe ticalosul
- Da, prea cuvioase. pc'inima mea qi intunecar:eimf fac mie FecioarS"'"
- Bine, atunci sa-!i ddm o chilie qi ceva de lucru la albinele pe fagu,r'
,,inconjuratu-m-au valurile vielii ca
atelier. sa-
Fclioara gi, cuprinzdnd pe inima mea, o ranesc cu
in sfArgit,scapasemde nesiguranla care mi chinuia. g,c[ilescArbelor'.."
Acum cel pulin gtiam cd sunt primit in mdndstire qi ca gtiu"' Nimenea dintre
nu voi fi trimis inapoi de unde am venit. ,,MAngAiereintru necazuri te
cei ce ale"argala tine nu este ruqinat"'"
ruqinatin nddejdea
$iintr-adevar, n-am fost niciodath
12.SEINSNNNIEAZA mca. Mangaierea, pacea,bucuria - pentru untimp scurt
deocamda-td- erau rdsplata rugaciunilor mele'
La atelier, la les6torie unde am fost repartizat, lucrul NeavAnd nici duhovnic, nici prieten, am simlit ne-
s-a inceput mai tArziu, cdnd s-a lasat frigul. PAnd atunci voia, chiar din prima zi sh-mi scriu gAndurile Ei sim-
mare uqurare c5patam-!
lucrasem, impreund cu alli frali, la skAnsul recoltelor. iat i"i"f" intr-u'n caiet. $i ce
Scoteam cartofii cu sapa, adunam fasolea qi - in timpul i;;;;t";; fel de spovedanie in fala duhovnicului' Md
"" din sto-
lucrului - parcd md mai lasau gAndurile. Sim{eam o simteam usurat ca un om ce-qi vomitd otrava
jurnal, incepeam sa notez
mulfumire, o mdngAiere, mai ales cAnd, dupi incetarea *o.. Iot crrtimpul, in acelaqi
lucrului, intraminbiserica unde md inchinam la icoane, ce-mi *'e.teh.t mai ales li biserica qi la
ideile frumoase
gustam din aghiazmi gi anaford, apoi mA duceam la *.rr',.a.ProblemelenerezolvatelaFacultate,intrebarile
rezolvau
trapezd. care altidati rdmAneau fara raspuns, acum se
printr-o neprevazuta strafulgerare de lumirrh' Ca sA
Degi munceam impreuna cu alli calugiri gi fra{i, qi cu
uit iceste gAnduri frtimoase, purtam in buzu-
toate cd ei vorbeau zgomotos qi rAdeau, eu nu puteam l"-*i
cAnd
nici si vorbesc, nici sd rAd. CAnd eram intrebat, rdspun- naragul de la piept"un creion qi obucata de hartle' 9i
pe coada sapei gi-mi
deam in aqa fel incAt sa nu md mai intrebe a doua oard. imi venea ideea, puneam hArtia
la atelier'
VazAndu-md astfel, fralii gi calugarii m-au ldsat in pace. notam eAndul.Tof aEaprocedam,mai tArziu' Ei
Varahil, .o.e e.a atelierului' imi zicea
Iar eu md retrageam la o oarecaredistanJa qi ma luptam Fi.i"t"i" Eeful
pe viala gi pe moarte cu mine insumi. Imi inchipuiam rizind:
c6-mi satisfac serviciul militar. ,,Aga cum colegul meu - Ai mai Prins ceva, frate Victore?
Victor Popescu,imi ziceam - rabda la regiment, tot aqa
intr-adevir, am prins multe comori de gAndir" Ci 9!
trebuie sd rabd qi eu trei ani de zile" . qi cu multa
simtire pe care le ieciteam cu mult folos
Spre seari, cdnd inceta lucrul, alergam spre chilie ca aflau aici adevdrate sclipiri de har' adunate
;i;.';t;.'S"
cerbul cdtre izvoarele apelor ca sa citesc Paraclisul Mai- Li ae zi.Notam pdna 9i visele de noapte'
)o ct
 Da r i a ta c a ajt r t or ul Do mn u l tri l i s u s g i m i l a - Dar de ce ziccli aqa?
_ Ma i c i i
u oml 'tu l u r, pc c ar e lc c c rc a m i rr fi e c a rc d i m i n c a fa - Da n-ai b.1gatclesealna ca mincarca era stricatA?
gi
seara, n-au intArziat sh vina. Cam peste ,loua - Delocl
sal trei
luui,. am simfit cl ugurare considerabilA.Negura
se im_ - E u numai cA t am S ustat-o,9iam E i l asa t - o'
pragtia vazind cu ochii. Biserica uu mi se riai
parea o O fi fost ori u-o fi fost la mine url dar dc la Dumuczc'u'
pugca ri e . G A ndul s inuc id e ri i d i s p a ru s e d e m u l t.
Ma astan-o qtiu. Dar ceeace qtitt cste ca piirintcle Ioarrichie
la Urrcrric, in fiece rniez cte ,lonpt.,.
3:::.ll
l-aourea dcsf:r]_9."g
runzlta, agterlrutacu un,,covor de arama,, nrinca intre mese,iar inainte de a mcrgc Ia trapeza mai
-. stropit adeseade lacrimile mele pline de amAreiciune , punea ttn ,,agtertlttt" in stomacul lui pe carc il socotea
gi durere - acum nu mi se parea trisia qi i ,.,l narr.$i atunci cra fi rcsc sa utr-i pl aca man car ca9i sa
pustie.Calugarii
qi frafii, care se aflau pc o treapta morala sin-rtacA bucatele sr,rntalteratc. In plus, fiind mercu cu
mult'mai stomacul incircat, nu-qi putca face canonul r;i pravila
ridica ta d cc A t in c c lelalt c m a n a s ti ri ,p a re a u ma i
a p ro _ tlccit gezAnd pe un taburet, rigiind qi scuipAnd pc
piafi gi mai simpatici. pAna gi nrArrcaieaera parca
mai prodele.
gustoasAdecAtla mama acasa.
Inainte de a-mi da o chilie aparte,parintcle stare! Duminica dupa-masii imi lttam Biblia la sub{ioara Ei
m_a
d a. t c au ccn i c I a par ir r t c lelo a n i c h i cA n d o n e . Ai c i ma afundam departe in padurc ca sa pot citi qi cAnta,
aveam
caidura. I,arintele Ioanichie tlu era aspru, dar eu inal[Andu-rni asffcl sufletul la Dttmnczcu, intr-o liniqte
nu mA
simfeam la iargul fi vrut sa fil singur_singurel, ttcsivArgita.CAnd ispraveam clecitit, ascultam ciripitul
"r"y 4! pasarelelor,murmuiul izvoarclor 9i-clipocitul pirAia-
:i_:i T. pot ruga, sa plAngin voie si ncitingheiit de qclor. Urmaream ctl privirea cintezelc zglobii, care si-
nrmcnr qr sA crtcscirr tAcere.Totugi, cAutam
sifiu mui_
{umit gi aqa. rcau sprintenedin ram itt ram, iar uneori cite o veveri!A,
Fiindca dimir-reafanu gustarn niciorlata nrmic, carc sc oprea gi mi Privea mirata.
min_
carca la prarrz mi sc pircl deoscbit dc gustorsa.
l\,lAn_ CAnd caldura era mai mare, imi scoteambocancii din
cArl'lcu mtrlia plRccreclin bucatclc scrvilc Ia trapcza. picioare,ii legam unul de altul cu Eiretttrile,ii aqezam
-descul1,
zi, dupa ce am mAncat,parintcle Ioanichie ma It,' u*n. Ei, pa$cam prin apa. racclritoare a
.lntr-o
^intreabd: pariiaqului pAna ajungcanl slls de. tot, la izvtlrttl care
- Ti-a plAcut mAncareade astazi? [aqt-tca din stinch ca dintr-o gaura dc Qoarece'
ca gi parinteh-ri loanichic i-au placui bu_ Padurea ma atrageaqi toamna qi iarna' Frunzelc ru-
S,.:1rnd
catele, r-am raspul.ls: girritcqi ramurilc pline dc chiciurAiEi aveatt frumuselile
- De buna seima, parintele Neofit s-aintrecut
pe stne. iirr. ContemplAndu-le, mintea se urca sus 9i pacea co-
- Cum? Ji-a placut mAncarea? lxrra iu suflet.
- Mai mult ca oricAnd. Cand ir-rtriin sfera de influenfa a lui Dumnezeu, nimic
Mare dar Ei-a dat Dumnezcu! exclama pirintele ruucste intAmplator. $i daca nu ai povaluitor, Iisus ili
.-
mirat. t'stc Ei duhovnic, gi tata, gi mama, qi frate.
58 59
 Nu o simpla intAmplare l-a fdcut pe pdrintele Nifon nevole
acestevise m-au povifuit ori de cAte ori aveam
sd-mi aducd - pe lAnga carticica de rugAciuni - gi,,MAn- de vreun sfat bun 9i sanitos'
tuirea pacAtogilor" . E prima carte pe care am citit-o in
m6ndstire, dar e gi prima piatrA pe care am agezat-oia
temelia omului nou. Cu acest prilej, mi-am dat repede 13.STALP DE NOR, STALP DE FOC
seama cd aceste chrfi batrAneqti, unele scrise cu slove
chirilice, vechi, prAfuite, mAncate de cari, imi dadeau inca de pe bancileqcoliiimi puneamintrebarea:de ce
adevArata hrana sufleteascd pe care in zadar o cAutam .,oi" ot*i"zeu a alei o planeti atAtde micd- PAmAntul
in cArfile ce le studiasem la qcoali. Acolo mi se dadeau - unde sh-l creezepe primul om qi, mai tArziu' si-L
numai titlurile in greceqte, latineqte sau nemteqte, pe trimitd pe Fiul Sau ca ti-l mat-ttttiosca pe Adam cu to[i
cAti vreme aici gdseam sAmburele tuturor invdfdturilor lui? Sunt doar atAtea lumi, atAteaplanetemai
lasate de Sfinlii Parin{i. Smerindu-mi mintea ceatrufagA, ".*uiii
*"iii"JipamAntul qi, totuqi, Atotputernicul n-a ales
n-am mai citiidecat bAtranegtilechrli pline de Duh Sfdnt. ,'ri.i rrnu din ele pentru a shdi acolo?aradisulprimilor
in pustie, Israel era povaguii ziua dL un stAlp de nor, iar oameni.
de veghemi-a
noaptea de un stAlp de foc; in pustietatea lduntrica, eu ,,StAlpulde nor" al inspiralieidin stare
eram povdluit ziua prir-rinspirafii sfinte, iar noaptea prin dat urmirtoareaexPlica[ie.
nigte vise foarte semnificative. Pdreacziir.radAncul inimii Toamna tdrziu, cdnd vremea se rdcisesimlitor' am
mele se dezgropase un aparat de recep[ie care prindea fosttrimis impreuni cu algifrali la lucru in poianaSeci'
- atAt ziua cAt qi noaptea - tot ce ii trimitea Duhul SfAnt .itrrutala o distangade vreo 3-4km de mdndstire'P9Yl
pe calea ceregtilor unde. J"uii"uft. Ziua erilinigtitd,clara,cu o puternicavizibili-
Tot in car{ile vechi ale minastirii am aflat cd visele ;i;. D; jur imprejur dbmina o maiestuoasd coroandde
sunt de trei feluri. munti irnpaddriti iar jos, in vale, Frirsineiulse vedea
;;;i.; ;'t;.ati" a" .oitil. Biserica, corpurile
clopotni[a'
Unele care ne vin de la firea noastrd trupeasca qi de
care se ocupa psihologia. Dacd, de exemplu, te culci ;;;; pir"un nigtemici cutiule de chibrituri' Muntii
flAmAnd visezi ca mdnAnci gi daca te dezvelegti ia pi- uriaqi,pb .u.u creqteaunigtefagi inalli qi groqi'inconju-
cioare visezi cd treci printr-o apa rece. .o.r ,i idaposteau mdndsiireala Pe un micu{ cuib de
Altele care ne vin de la diavolul, de Ia duhul cel viclean ;#;.'a;;ceqti cologineinsufleli[is-armai putea ada-
l*o, - mi gAndeam - ca nigtegiganli insuflefifi' turme
gi rAu, care urmdregte, prin vise murdare gi ingeldtoare,sd in ciuda
;:;"-;ii:Je brontozauri.' $iiu"toateacestea'
ne arunce in prApastia mAndriei, deznadejdii, desfrAnarii, qi neinsuflelili' SfAntul
tuturor aiestor uriaqi insufl"[igi
bcfiei sau in diferite rAtacui in ale aedin{ei. - iniompara!ie cu aceqti coloqi
i;li;i;,;; care
in sfArqii, cele care ne vin de la Dumnezeu qi care ne "xemplu,
decato furnica,estein fala lui Dumnezeu
- cra mai mic
indeamna la smerenie, la pocdin!6, la o via{i curatd,
qi a oamenilormai mare decAtto{i giganlii, d9c1t toti
sfAntd, fara rataciri de ia dreapta credinfa. $i tocmai
coloqiiinsuflelifi sau neinsufle[i{idin jurul lui' StAndEi
6A 67
 rugandu-se intr-o chilioari minuscula, SfAntul Calinic
estetotuqi infinit mai mare qi mai insemnat decAttot ce_l
inconjoarA.De ce?Pentru ca in sufietul unui om sfAntse
salaqluiegtegi acfioneazaDuhul lui Dumr-rezeu,chit ca
el un fir de praf in comparafie cu namilele din jurul
.e
lui. Tot astfel estegi cu planeta r-roastrA. pamAntul nos-
tru, care este aga de mic in comparalie cu planetele din
restul universului, este totugi infinit mai mare gi mai
ins-emnatdecAt uriagul Jupiter sau Saturn pentru cA,in
pofida imensitafii qi marimii lor, Duhul lui Dumnezeu
a binevoit sd-gialeagasalaqulpe micuful pdmAnt, unde
sa creeze oameni cu rafiulte, voinla Ei sentiment, si
sAdeascdRaiul gi - prin Domnul Iisus - sa-l creezedin
nou pe Adam cel cazut. Iar ceilalqisori, celelalteplanc,te
sa-i serveascade luminatori ziua gi noaptea,sa despartA
ziua de noapte qi sa fie semne aie anotimpuriloi, ale
zilelor gi ale anilor, dupa cum spune SfAnta Carte. Sa
impodobeasci cerul, iar bolta cereasci, plinA de stele
mirrunate,sa-i ridicc cu mintca la Dumrrc2eu rru numai
pe pfinfi, ci gi pe fllozofi.
In c.epriveqte,,stAlpul de foc" , adicd visele de noapte,
, Dumnezeu. Sfintii Parinli uc inva[a ch vinul gi o{ctul nu
ele mi-au servit drept indicatoare. Ori de cAte ori ma
aflam la vreo grea rAspAntie fara r-riciun duhovr-ricsau
prieten, care sd-mi dea un sfat dupa Dumnezeu, venea
visul careimi ardtacaiea,spunAndu-mi: ,,apuc-ope aici!
Asta-i potecacea mai sigurd."
Ag.l, g.e exemplu, dupa ce am citit ,,MAntuirea pa-
cAtogilor" , dupA ce am vAzut ca intr-o oglinda tot praca-
tul, toata patima gi tot gunoiul din sufletul meu, piimul
meu gAncia fost sAmA spovedesc.irrtrucAtinsa ljFacul-
tate ma certasemcu colegr"rlmeu Mircea Diaconescu, eu
i-am scris o carte poqtala in care il rugam sa ma ierte,
intenfionAnd ca, numai dupa ce voi primi raspunsul cu
iertarea,sa ma spovedesc.-DarDumnezeu
$tia ca ras-
6 ./
pLrnsul nu-mi va vcui niciodata qi - ca sa ntl ma lasc'cu
lasa nemiturata Ei neingrijiti - mi-a trirnis urmitoarea
indrumare aritAndu-mi ce trcbuie sh fac.
in vedenia visului de uoapte,se faceaca ett patrclnam
un bal. Era mttzica, crau baic[i qi fete, panglici colorate
pe sus, rumeguq pe jos - ca Ia toate baluriie. lvli miram
in vis cum de tocmai cu Patroncz bah'rl qi cttm cie arc loc
balul in biserica m.lnastirii. N4-am uitat la ccasr-rlde
perete:cra trecut de miezul noplii. Publicul irrccpeasa
ie retrag.1, iar in urrnA ramanea o mAre nrurclarie'
Atunci, eu am desprins o scal'lLltlricaclirl strana 9i am
inceput si impine rumeguqul Ei gunoir-rlclinspre altar
spre uga. Dar cAnd am aiuns in dreptr'rlicoauci Maicii
domnului il vad pc N{irceaDiacotrescu,intinz"indu-mi
mana cu fala vesela.De indath ce l-am vazut, mi-am dus
mina la buzunarttl hainei (ulide sc afla cartca poqtala)
ca sA-iinmAnez scrisoarL.a prin care ccream iertare. Dar
cAndam vizut ci Mircea imi zAmbeqtcatAtde birrcvoitor
qi-mi intinde mAna in scmu de impacarc, mi-aln zis ca
nu mai e uevoic sA-idau scrisoarea.
M-am deqteptatctt convingerea ca visul c trimis dc
sc deosebescla culoare,ciar ccca cc nu izbutcqtesa faca
vcderea,o face gustul carc arat;i itr mod sigur care cste
vinul qi careesteo[etul. ExistaLlll Sttstduhovuiccsc carc
i(i arata prccis care vis e de Ia Dttmuezc'u qi carc c' cic la
cliavoluf sau de la fire. Unii dintre Sfin[ii Parirrli rte
iuva(a sa nu cre'demin vise. $i bilrc fac. Caci ccl cc utt
;;tic sa aleaga cir-rpercilese poate otravi' Dar trcbuic sa
rccunoaqtem ca sttut mulqi clamcui cluhovuiceqti carc
qtitr sa aicagAviscle trimise cle Dutnuczeu din puzderia
tlc visc carevin dc la firc qi de la diavolul, aqacum nrul(i
f.irarri Etiu sa alcaga citrpc'rcilccorncstibile dintre cclc
otlavitoare. Atrtorul Biblici a facr'rtrnai biuc: a scris
 deschis ca sunt foarte multe vise trimise de Dumnezeu
spre mhntuirea oamenilor. La fel este scris gi in Vie{ile
Sfinlilor gi in Pateric.
StapAnit de puterea qi semnificalia visului, precum
-_
Nabucodonosor cAndva, am cAutat un talmaci in per-
soana phrintelui Ioanichie. Dar bietul Ioanichie erade-
parte de Daniil proorocul. N-a qtiut si-mi dea un
rdspuns. Atunci, la ceasul Vecerniei, m-am rugat lui
Dumnezeu astfel: ,,Doamne, Tu mi-ai trimis visul, Tu sa
mil tAlcuiegti!" $i iatd cd - la aceeaqiVecernie - parci
mi-a luminat cineva mintea gi mi-a aratat ca balul pe care
il patronam in bisericd era tot trecutul meu, intreg omul
meu cel vechi cu care am intrat in mindstire, iai mur-
daria, gunoiul gi rumegugul erau pdcatele mele nespo-
vedite. Agadar, eu eram numai cr- trupul in mdnastire,
iar cu sufletul mai petreceam inci in lume. ScAndurica
pe care o luasem din strana era hotarArea de a md
spovedi gi de a-mi curali templul sufletului de murdaria
pdcatelor. $i daca eu ii iert din toata inima pe Mircea gi
ii cer iertare prin scrisoare, inseamnd ca nu mai este
nevoie sA agtept rdspunsul, care - chiar daci nu mai
vine - nu mai este o piedici in calea mdrturisirii. Cdci
mai tArziu am aflat ci Mircea se mutase din satul lui ca
preot in alta parohie.
Tot in aceeagizi, la Vecernie, i-am spus preotului de
rAnd, p6rintelui Calist, ca vreau sa ma spovedesc.El insa
mi-a raspuns cd ar fi mai bine sa-l aqlept pe parintele
stare{ care era plecat la Rdmnicu VAlcea.
...$i iata de ce, ori de cdte ori citeam Acatistul SfAntu-
lui AcoperdmAnt al Maicii Domnului meditam la cuvin-
tele:
,,Bucurd-te, stAlp de nor, care ne acoperi pe noi cre-
- I;ratelc $tefan a facut intocmai. A scris pe hdrtie toate
dincioqii, ferindu-ne de toate ispitele 91 deimintelele
lumii;"
o+
,,Bucuri-te, stAlp de foc, care ne ardli noua tuturor
calea mdntuirii, chiar gi in mijlocul intunecimii paca-
telor."
14.$ERPrr
intre timp, ieromonahul Pahomie Predeqel mi-a po-
vestit urmltoarea intAmplare:
Un frate, cu numele $tefan, venise cu un sincer dor
de mAntuire la mandstire. Dar din anumite pricini, pe
care el nu le cunogtea,nu putea sta deloc in Frdsinei. Se
intorcea mereu in lume. Apoi venea din nou la md-
nAstire. Stareful Porfirie il primea mereu cu aceeaqi
dragoste pe care i-o ardtase de prima data.
Plecdnd gi intorcAndu-se astfel de mai multe ori,
irrtr-o bund zi fratele $tefan il intreba - plin de rugine qi
cu mustrarea de cuget - pe staretul Porfirie:
- Prea cuvioase, de cAteori o sa ma mai primi{i?
- Frate $tefane, de o suti de ori daca ai sa pleci, eu de
o suta de ori am sd te primesc.
- Prea cuvioase, se mira fratele $tefan - dar care sd
fic cauza?De ce nu pot sta eu in mindstire? Cum se face
ca diavolul md scoate mereu in lume?
* Fii cu luare aminte la ceeace ili spun, ii zise starelul
cu bunitate - timp de trei zile te scutescde orice ascul-
tarc. Nu te pun la nici o treabd. Ia-!i o bucata de hArtie
qi un creion, plimba-te toat6 ziua prin padure, adu-fi
amirrte de toate pdcatele pe care le-ai fAcut din copilarie
;i noteazA-le,chiar qi pe cele mai mici. Apoi sa vii sa te
spovcdegtila mine.
l)n('atL'lepentru care il mustra congtiinla gi, peste trei
zilt', a venit la pArintele staret Si s-a spovedit. Iar dupi
bJ
 ce Si-a marturisit toatc picatele sub epitrahil n-a mai
plecat niciodata din rnanastire.imbatrinise, iar eu, po-
vesteaparintele Pahomic - crAm pe atunci frate.
- Uita-te Ia mine, imi zise fostul frate $tcfan, apu-
cindu-se cu nrAna de barba-i alba - mi-a albit barbi si.
de atunci, n-am mai plecat din mAnastire.
vedo ca, pAna Ia spovedanie, facca qi fratele $tefar.r
- -Se
baluri in bisericamanaatirii.
O altR piedicn in calea spovedanici era rugirrea.Mu-
rea-m dc mgine la gindul ca trebuic sA spun in fa[a
duhovnicului toate pacatelepc care le-am facut. Dar tot
intr-o carte batrincasca am l'.1zut o vinicta, in care cra
reprczentat uu tAuir, stAnclir-rgenunchi in faqaduhovn!
cului, mirturisindu-qi pacatelc,iar cliavolul - cu coarlte
Ei coada - ii qoptea pe la spate:,,Nu spunc,acestpAcat
ch c ruEine" .
- A! mi-am zis - tu egti cei cc-mi dai rusinea?lDaca
e aqa,atunci inadins am sa spun tot, fara sa-mi fie ruqine
de nimic.
SAmbatRseara, c.lnd a sosit parintele staret. toate
pacatelcmele erau scrisepe hArtie. Dupa ce *-*
p."-
zentat, exprimindu-mi dorir.rlade a nra spovecli, am
ingenunchcat. Batr;inul Sirneonm-a primit iu toata bu-
navoinla. $i-a luat vegmintele gi a inceput sA citeascA
rugaciunile cu un glas blind qi domol. Cind s-au termi-
nat moliftele, l-am prevenit pe parintcle staret,zicAndu-i
ca poatc n-a mai auzit ascme.ncapacate gi, apoi, anr
inceput sa lc spun clupa lista. O, Doamne, cit curaj ii
trebuie unui om ca sA-gidezgoleascasufletul in fata aliui
om! Ctrrajul moral, ltrraitil cle a-{i recur.roili;tct()atc
mirgaviile iir.rtrtrice qi de a le scoate afara, in vizul
tuturor, esteutr adevarat croism pe care nu-i au rrici cei
ce sc'llunesc viteji pentrtr ca omoira oameni neviuovafi
pc c i mp u l d c lupt a.
66
Marturisinciu-mi pacatcic, avcam scuzafia ca arunc
lfarA toata otrava, tofi ,serpiivenirrogi cuibari[i c'linco-
pilarie in suflciui merr. La urma l-am scos$i pe balaurul
ccl^mare:aganumcam er.rpircatul mcu cel mai grc-u.
in tot timptil spovcdanici plingeam in hohotc. inge'
nurrchcatgi incovoiat sub epitrairil, nri se p.'lrcacil rra
nflrr,ca qi fitrl risipitor, la piciclarcleTataluiCercsc,intors
tlintre porci, pliu de ruqirreqi c-lezdrcn[e.
Dupa spovcdanie, m-am riclicat foartc uqtrrat. Parca
ttri sc luasc o piatra de moara clc pc slrflet. Iar parintclc
stare!,cu br-rnatatcagi cu blindc.[ea lui cunoscuta, m-a
liniqtit,spLrnalldu-nrica a mai ar"rzitastfel de pacatc,iar
clrcpt canon nu rni-a dat decAt cincizcci de metarrii pe
carc cn - din rivn.I - lc-am clr-rblat.Firccam cincizcci
irrairrtcdc Utrerrie gi cincizeciclupa Utrcnie.
Dar a doua zi mi-am adus amirrte clc altc pacate pc
carc iarAqile-am scris pc hArtic. L-anr rurgatpc parirrtclc
starc'{sA l1u se supcre ca vreau sa le martr-rrisr'sc qi pc
r'clclalte.Parintclc Simcorr rn-a primit cr-racceaSibuna-
voi u(a.
A trcia zi a nrai aparut o lista. hni scrisescmcclc'mai
nlarull'ltcpacate pc carc'mi le adtrcca conqtiinfa, ntus-
t lit nc'lu-ma ncincctat.
Cind cram copil, faceam moriqca din carabr.rgi. Ru-
pt'arnun picioruq al bictului carabug,infigeam itrtr-insul
rrrrac clc siguran[a, trcceanrprin gaura acuiui un bcligor
srrb[ire gi sarmantrl carabug - din caLlza
^cun]plitclor
tltrrcri - incepeasa zboarc de jur imprcjur. Intr-o zi, nta
vt'tlc tata Ei-n-rizice:
Cc faci?
Mn joc, i-am raspuns foartc'lirriqtit,ca gi cum cara-
lrtrSular fj fost uu obicct neinsuflcfit.
l)ar asta-ijoaca?Daca [i-agrupc {ie un picior gi tri-aq
l r,t1;,r
un fi er pri n maduva osul ui , cc-aizi cc?
6/
 Abia atunci mi-am dat seama de cruzimea actului
meu. Iar acum am mdrturisit qi acestpacat sub epitrahil. 15.UN PIC DE RAGAZ
a treia spovedanie nu mai aveam nimic de spus.
?up3
,Insa. De abia acum am avut rigazul lduntric sa rdspund la
ma gAndeam: oare mi-o fi iertat Dumnezeu ph_
catele? scrisorile primite de la fra{i qi prieteni.
Mai intAi, i-am scris lui Nichifor Crainic care mh
Cu acest gAnd m-am culcat, iar noaptea am visat ca
ajutase gi-mi dhduse o slujba la Minister, dar de la care
eram gol- pAnA la brAu. Pieptul, spateie, mAinile erau
ruu-miluasem ramas bun la plecare. Mi-aduc aminte cd-i
pline de bube, de nigte bube foarte mari si urAte. Lu_
dadusem un telefon, spunAndu-i ca plec la mdnistire.
crurile se petreceau acasa, unde mama spdla rufe, fA_
cAnd spumd de sapun. Eu m-am apropiatl am luat din - in vizita? m.1intreba profesorul de la celalalt caDat
aceasti spuma, m-am spalat pAna la brAu qi toatebubele al firului.
au dispdrut. - Nu, definitiv. Vreau sd imbrac haina monahald.
Rugaciunile unei alte Mame, care m-a infiat la Frasi_ - Vai, ce surprizd plAcuta mi-ai facut. De ce nu mi-ai
nei, qi Harul Domnului Iisus coborAt prin phrintele sta_ spus mai inainte ce ai de gAnd sa faci?
r-etla spovedanie mi-au spdlat sufletr.ri .., upu lacrimilor Atunci nu i-am spus, intr-adevdr, dar acuma i-am
de pocainla, de lepra carb ma chinuia. scris, mulgumindu-i pentru tot binele ce mi l-a facut gi
cxplicAndu-i motivul demisiei. Iar cdtre sfArqit,dAnd pe
Cel dintAi simfamAnt care m-a cercetat dupa spo_
fa[2tminciuna na{ionalista gi prapadul savArgit de aqa
vedanie a fost pacea dintre trup gi suflet, pacea dinhe
r.isale,,rdzboaie sfinte", am declarat cd nu mai cred in
ceie trei puteri: minte, inima qi voinfa. em simgitapoi o
cclc ce scriu ,,viclenii sofigti" in numele nafionalismu-
mare ugurare care imi amintea CuvAntul Domnului:
lui. Mai tArziu am aflat ca Nichifor Crainic nu s-a
,,Veni1i la Mine toli cei impovArali gi ostenifi gi Eu vd voi
suparat. Probabil ca era de aceeagipdrere.
odihni pe voi." Nici o mAngAierb,-nicio bucurie, nici o
placere pamAnteasci nu mi-ir fi putut da aceast6odihna O scrisoare amuzantA sosise intre timp de la fratele
^ rncu mai mare, Petru preotul, cu care trecusem Prutul.
dupd care tAnjea sufletul meu.
Accsta n-a qtiut nimic de plecarea mea la manastire.
Din cAnd in cAnd, imi mai venea norul negru gi tul_
_ lutilnindu-se intr-o zi cu V.T. pe strAzileBucureqtiului,
burdtor al gAndurilor demonice, dar de data aceasta
fostul gazetar il intAmpini cu intrebarea:
rolurile parcd se inversaseri. De unde pAnd acum in
Cc-a facut Victor?
centrul inimii se afla tulburarea, iar paiea nu aparea
' N i mi c.
decAt sporadic, la periferie, de aci inainte simfeam ca in
centrul fiinlei mele se statornicisepaceaDomnului Iisus. Unde-i acum?
impingAnd tulburarea spre periferie. - La Minister, rAspunse fratele liniqtit.
I)a' dc unde! A demisionat qi a plecat la mandstire.
NcliniEtii de aceastAveste, pdrintele Petru s-a dus
r(,p('rlcla Minister, a urcat la secliacinematografica,dar
69
 - sprc durcrca lrri _. nu rn_agasit. - ,,Eu gtiu de ce te-ai dus tu la mAnistire. Tu egti timid
$i atr-rrrct, rrecajit,a
Iuat o cartc poqtala qi mi-a scri!: gi n-ai putut sh te insori. Vino la mine, cd !i-am gasit o
- .Cc te-a facut sa te duci Ia manastire? fati buna. CAsAtoregte-tegi ia-!i o parohie!"
Oarc ntr qtii
cc sc pctrcct prin nranastiri? Nrr_fi acluci DupA spovedanie eram mai hothrAt pe calea calu-
aminte de
I oasa f5 i d e M t " lc t ic : , , gariei, dar cu toate acesteain sufletul meu se skecurau
Irrtr-aclevir,cind eram copii, am fost anumite regrete pentru ca nu m-am casatorit ca sa fiu
invitagi,impre_
c' parin[ii, i.tr_o vacari(a cle vara, la preot de enorie ca tata qi ca fratele mai mare. Ma gAn-
'nA
Corrc-lri[a, u.dc era staref Arrrimarr.lrihrf paisic, 'ra^astirea
bu.icul deam cA m-ag fi ingrijit qi de mAntuirea altora, ag fi
mcu d.upamama. Iar aici l_amvazut pe parintele predicat, aq fi predat religia copiilor la gcoala,aq fi alinat
Melctic
care,dtrpa urr chef clc zi^uahramulLri,igi bigase durerile altora... Regretam ca nu m-am casatorit, pentru
collurile
dulameiirr buzurraregi incirrse h;ril;r;ih ca ideaiul meu de a ma face preot celibatar - dupA trei
in chilia luj
pli.R de barbagigi clc fcmci ve'i1i " di.,"t.,r ani de zlle - a fost prefhcut in tandari de cdtre pdrintele
i,",-^ii^
vazut pe parirrtete Ioasaf_tAmplarut, "".i.. stare( care mi-a dat cea mai puternica lovitura, oprindu-
fljj..:.l subil,r ur.r carc
gard, bc,atmort. parra qi fragii dc nra,ra_ ma - pentru un ti mp nel i mi tat - de l a Sf Ant a
::-rur.:
s rlr c l a cca u,, c t _r m par r ii'
pc, Ia c l ri l i i l c l o r. lmpartAganie qi, implicit, de la hirotonie. In felul acesta
Dcsigur, cu gtiarntoate acestca. tocmai terenul solid mi-a fugit de sub picioare, rdminAnd atAr-
. $i de acceaam
[irtrt nr.orfigsA rnerg Ia Frasinci,u,ia.-ui.inaatA rru s-au nat numai de nadejdea in mila lui Dumnezeu.
p om cu l t a scnlc l. t ea I apt e qi i s p ra v i c a l u g a re q ti .D a r c u Uneori imi veneau gAnduri de r6,zvratire. Ma gAn-
toate aceste'a eLlltu m_Alnscandalizat.lcZclen"rrt", cicam:,,Cum?Numai eu n-am dreptul sa fiu preot?Oare
ogn
cum nu s-au scancializatApostolii de faptele colegii mei - George, Vitalie, Ion - nu chefuiau impre-
lui lucla.
Cu ochii lir-rtala Dommrl Iisirs qi fn i" clincolo, ma ulra cu mine? $i nu impreuni ne duceam la femei? Oare
foloseam de cadrul mirrunat ni "inEn cci casatori{i nu se marltuiesc? Oare numai celibatarii gi
.i" frr.rr_r_,un_
sele shrjbe,de vlafa calugarilor brrni "lnr*rii.ii
(la f.arin"i, majori_ t'itlu girii se mAntuiesc?"
tatca erau buni), iar cirid.cra vorba ln aceasti stare de deznadajduita tulburare mi-a api-
dc pilae
qtian"rsa trag gi dc aici urr folos: ma fereair "egatiul r rrt din nou sdgeatade la rdscrucilede drumuri. CAnd
sa nu ca d Ei cu in as c m c nc ap ra p a .s ti i . Ei ma silcam
rrimcni nu putea sA-mi dea un sfat in pustietateaprin
2,1parintcle Ioanicliie, .ierrdtr_qisearna t';rlc ratAceam, apirea din nou stAlpul de foc care con-
--,h1tr-o ca mal
calca pe aliturea, imi spune: tltrccaspre Canaan.
- Frafia-tasi nu tc,srnintcqtide cclc. St'facea- invedenia visului de noapte- cama jucam
ce vc.ziIa mirre.
-.Parinte, i-am raspur.ls_ eu imi ptrn crr Vladimir in curtea bisericii din CatranAc,satul copi-
plcopane ca la
cai. Nu mA uit nici la dreapta,-nicitn ito"go. lrtrit'irroastre.AmAndoi agezaserhmun semn pe iarbAgi
a* pc cine
urma: pc'Iisus Hristos gi pe sfingii Lui. ( u un avant puternic - siream cAt puteam mai de-
iricolo _ suntem
oameni pacatogigi plini d-eslabicitrni.
l),rltr'.[)ar in acest moment apare o lacusta uriaqi, de
Ur"rcoleg de clasa,Al.B., imi scria: :,l .rtl l ramca. S e agazagi ea l a semnul facut d e noi gi,
70 77
 a dati, 9i a mai dat din aripi, a aluns
;ind
la :4.:!o tocmai - Frate Victore, e cutremur!
poarta. $i tocmai cAnd ma miram de^sariturafa""st"i,
apare Maica Domnului lAnga mine - $tiu, i-am rispuns, agteptAndsi-mi cadd zidurilein
gl _-buna, bhnda cap gi sh trec dincolo.
cum era - imi spune:
- Uite, vezi? qi-mi aratd.Cistanfa incetul cu incetul, cutremurul s-a linigtit. Preotul qi
sdriturii mele _ ,,aqa diaconul s-au intors in altar, pArintele staref s-a apropiat
sare omul cdsitorit,, . Apoi uiata"ar*1i
Iacustei, imi spune: ,,gi aga Ju." o*"i"J.luato.it.,,
sdritura de strand, continuAndu-gi cintarea, iar cdlugdrii gi fralii
care dormeau acasa,navalird - speriali gi imbracali in
infeles pe loc ca omul necdsdtorit, graba - ca sd se inchine la icoane.
.Am neavAnd balas_
tul sofiei gi al iopiilor, poate sari gi
zbura mult mai ugor Dupa cutremur, in postul Crirciunului, vdzAnd cd
gi mai departe in cele &uhovnicegti
A;" ;*r"rele
- mai fragii $i parinlii se impartaqesc, plAngeam gi ma gAn-
puternice Ei e inzestrat cu aripile virtulilo'r. deam cd poate a$ fi gi eu vrednic de Sfintele Taine ca qi
colegii mei.
Dar Dumnezeu m-a ldmurit qi de data aceasta.Intr-o
16.CUTREMURUL noapte visez cd md apropii, tot in biserica minastirii, de
Sfaritul Potir ca sa mi impartagesc.Dar cAnd m-am uitat
Era intr-o sdmbat5.spre duminicd. la SfAntul Potir am v6zut doi pegtigori mici care pluteau
Se ajunsese cu
slujba pe Ia Evangheliel Dupa ;; ;;i";;retung qi erau rogii ca sAngele;eu nici nu m-am atins de SfAntul
a in_
ceputmarelecurre"murde lab i6+0. Potir cAnd deodata a inceput un cutremur, ca gi cel din
in biserica,_
policandrete," "oi"*uij"
b"il;;; iuternic, iar
noiembrie. O putere nevdzutS m-a aruncat in naosul
untdelemnuldin candele pdrintele bi seri ci i cu fi ga l a pdmdnt, unde aqtept am sa se
sevarsape jos. staref
cAntala strand.Cdlugarii flut 'i"gr;ri$ _ pribugeascd zidurile peste mine gi sd ma omoare. Cu-
Ct iegeau ircmurul a incetat, zidurile n-au cdzut, iar eu nu m-am
buluc p-eugd afard. t"ero-or,ut rli_lo;;i.#
conul Varahil au iesit cu vegminte cu 9i ierodia_ mai socotit vrednic de Sfdnta impartaqanie. MA uitam
tol prin dosul plAngAnd cum se impdrtdgesc allii gi cum numai eu, ca
altarului. in cele din urma, parir,tele
stuiegpo..,ir" gi ir lepadaturd, nu eram vrednic sd primesc Trupul gi
sfinfia sa de la strana..AmdrAtde ilil;;
lduntricd, Singele Domnului in gura mea cea sPurcata.
ey st3te?m in picioare,dar cAndam vazut ci_mi
-mereu
pierd echilibrul,m-am^apucat Mai tArziu, ii povesteam parintelui Gheorghe Paschia
cu amAndoudmdinilede lccst vis gi-l intrebam:
strand ca sd nu cad. in fafa mea ,,,
,i*ar"re decAt - De ce oare in SfAntul Potir s-au vazut peqtigori?
parinteleNichifor, unul dincei bilil;lugdri, care
- in genunchiqi cu .uqul.Ju.p3Tant - Ng gtii? Peqtele este acel ,,ihtis" al primelor
-"i _ ifi atepta, pro_ veacurl.
babil,moartea.Eu l-am imitatii nici r.,u
*lu* i.,io., ip*
uga.
CrezAndcd eu nu gtiu desprece estevorba, LiterelecuvAntului,,IHTIS" (pegtein limba greaca)aveaupen-
-,
Nicolaecizmarulm-a apucati" U*t,,rrlg*d fratele HristosFiul lui Dumnezeu
tru primii cregtinisemnificaJia:,,iisus
speriat: M.lntuitorul."
72 73
 Ma simfeam totugi inchis in aceastd
frumoasa ma_
nistire. Ardeam de dorinfa si fac De buna seama,- ma gAndeam - spovedania mi-a
ceva pentru Hristos.
Sa-L binevestescde pe amvory sa_L spalat pFrcatele,dar lutul omului nou incA n-a fost trecut
fac cunoscut copi_
ilor, sa adun lumej la pocaingi. b"r-p"^t." prin cuptorul smereniei, nu s-a intarit qi, deci, nu i se
aceasta
flu neaparat pieot. Fiind gi aftAn_ poate di slobozeniesAcircule prin lume. Iar un astfelde
:r.:b:rj^,:.
ql-.ma la o noua raspAntie,degetul lui ""i,i*".,t
Dumnezeu mt_a vas, nears in focul Duhului SfAnt, nu poate purta nici
arAtatcaleape care sa merg. SfAntaimpartaEanie,nici harul preo{iei. Altminteri, va-
fi::i -^ iaraqi in vis _ ia *a afl., din
nou in biserica sul sc sfarma, iar con[inutul se varsA.
l"
manasrrrlr. ln pronaog era parca o mocirla in in felul acestaplanurile mele de viitor s-au transfor-
care mi
tavdleam tlurnii in chilofl.Ei"*rfiUlpi+.air mat in praf gi p.tib".". Lipsit de preofie, de SfAnta im-
rAie. in halul in care eram, m_am 9tpti,., a"
ridicat de jos gi _ partAganie qi chiar de acel suflet cu care mi gAndeam
impleticindu-mi ca un om beat _ ia-mi duc jugul vielii, am ramas singur pe darAmaturi'
uqile imparAteqti ca sd intru in aftar.--nar
-_o^lrla."ptot;;." AEadar, adio har al preo[iei cu care md vedeam sA-
ugile erau
incuiate. Atunci m-am indreptat vArqind Jertfa pe Golgota Altarului bisericesc,adio Pre-
spre ugii" aiu.or.,"!ti.
Dar gi acesteaerau incuiat". i" ."ti dici de pe amvon, adio lec{ii de catehizare a copiilor,
aln'u._a, abia am
intrat pe uga prin care intra paracllsierul. -' adio Trup qi SAngeal Domnului qi, in sfArqit,adio camin
Nu m-am indoit nici o clipa cd aceste cald al unei familii pioase...Toate acesteas-au spulberat
- vise veneau de
la D_umnezeu.Viefile SfinEiior;i p;d;i ca floarea de papadie in bataia vAntului- Alli colegi se
ne stau do_
vada ca diavolul ,,e irldeamna ;p.. vor bucura de aieste daruri naturale gi supranaturale,
i;;;;; trepte de
care l1u suntem vrednici ca sa ne arunce 9i dar eu nu ma voi bucura de ele. RdmAseseminfiorhtor
in prapastta
mAndriei, pe cAtavreme Dumnezeu, de singur, ca Israel in pustie, plecat din Egipt, dar fara
p.l" p';.;;;
ni lc trimit-e,ne indcamna la smerenid, "ir"i" sa ajunga in Canaan, mereu ritacitor, trecdnd prir"rgrele
la pocamgd, ceea
ce Satana nu poate face. incercdri qi ispite, fare sa gtiu unde gi cAnd voi gasi
odihr-radin Jara FagAduin(ei.
. P"pt cAfiva ani, l-am intrebat pe parinteie Maxim de
Ia Cozia:
- Parinte, de ce oare Dumnezeu,
care are nevoie de
pj"o^li penrru propovaduii"u E"o"gt
eliei gi
17,ORGANUL DE RECEPTIE
1,atio
pentru SavArqireaSfinieloi Slujbe cu
cele fapte Taine,
atAtastraqnicie,atAt prin Sfinlii faiingi, Cei ce ratacesc prin padurile neumblate se conduc
:y,:Sj::" cat ji
Prln ctescoperiri directe, pe cei levrednici ae ta frir'_ tlupA mugchiul copacilor, cei ce ratacesc Pe_mare se
tonie? t'oriducdupA steauapolarA,iar eu nu aveam in fa{a decAt
- Pentru ci, mi-a rispuns iscusitul duhovnic _ st.rlpul de nor qi stAlpul de foc.
preot nevrc.dnic darAma atAta cAt un
patruzecl de preoqi lirarn sigur, ca gi Iov, ci ,,Dumnezeu vorbegteo datir
buni nu pot zidi ia loc. :,rchiar de douA ori, dar omul nu baga de seama.In vis,
.7 .4 rrr vcclcnie de noapte, cAnd somnul greu cade peste
/3
 o-ameni qi ei dorm in patul lor, atunci El deschide ure_
chea muritorilor"...
_ Acelagi Dumnezeu care i-a deschis urechea dreptului
Iosif ca sa fugd de urgia lui Irod gi apoi si se intoaica
cu
pruncul Iisus din Egipt, deschide qi istdzi urechea muri_
tortlor ca si-i scape de Irozii ucigagi gi sa_i conducd
^ pe
calea mdntuirii.
Aqa cum in lumea noastri fizici, multe sunete, multe
cuvinte, multe melodii pornesc din posturile de emisie,
s,Yltprinsedec^6t
de aparaieleJe recep6e,toi
9g lyrntlnlt mai
asttel multe cuvinte, neaseminat rirai fm_
inspirafii gi.melodii pornesc din Dumnezeire gi
T:u^r"
1l=Tp"ratta,spiritelor.bune, dar cle nu pot fi prinse
daca Domnul nu deschide urechea muiitorilor. Eu
plAngeam de bucurie pentru c6, m6car aga, intr_o
masurd mult mai mici,-Dumnezeu nu m_a trecut
cu
vederea, ci mi-a deschis urechea qi mi-a luat,,solzii,,
de
p-eochi si aud si vad c"eu ce n-am putut s6 aud gi
sd vdd in -cagcolile Ei
de teologie. Desigur, diavolul care e
l,-m-aimutalui Dumnezeu,,-, trimite fi el visele gi vedeni_
ile lui, dar Domnul a av-ut grija si ma smereascd in
aga
fel incAt.si.pot.deosebi 61"t"t de vin gi ciuperciie
comestibile de cele otrivitoare.
De aceea,mi smeream in fala tuturor interdicfiilor
.3.loliS": nu primeam emisiuniie,,posturilor strdine,,,
qnlno blne p.ltt gura pdrintelui staref vorbeqte
,ga.
^rtcelacareodjnioara vorbisegi prinmdgirita lui Balaam.
N-am cAutatsi-mi schimb duhovnicul !u siopul de a_mi
scurta canonul, ci m-am supus intru toful, renuntAnd la
qi parere propiie. Mi hotirAsem sa merg
1.1::.:rl-:
rnalnte, cu smerenie gi cu supunere, cu rdbdare de
boi
$r.cu tncapafinare de mdgar _ cum obignuiam sa spun
adesea- numai sa gtiu cisunt pe drumul cel bun
fl la
pagescpe urmele voii Domnului lisus.
76
Sfinfii Pirinli ne invald ca spovedania 9i pocainla
constituie al doilea botez- Cu ajutorul Domnuiui, tre-
cusem prin aceastd Mare Roqie, iar acrrm ma aqtePta
oustiui unde urma sa iau,,toate armele lui Dumnezeu"
ia sa-l pot birui pe balaurul cel cu trei capete:diavolul,
lumea gi trupul.
indata ce a ieqit din Marea Roqie, Israel s-a luptat
patruzeci de ani cu elinsuqi pAna cAnd a intratin odihna
banaanului. insuqi Iisus Hiistos, indata ce a ieEit din
Iordan, s-a luptat cu diavolul in Carantania, conti-
nuAndu-gi apoi lupta pAna pe vArful Golgotei'
invdlasem repede sd citescpe litera chiriljce' Mai intAi
citeam cu glas tire, cdci aqa-iplac"a parinteiui Ioanichie:
eu sd citesc,iar sfinlia sa si-gi gdteascamAncareasau sa
se ocupe cu rucodelia. Dar dupa ce am invalat sa citesc
bine, arn inceput sd citescin trapezA din Vielile Sfingilor'
Fie cd citeam din Prolog, la chilie, fie cAciteam dinVielile
Sfinlilor, la trapeza, mEteu gaseam dovezi care imi ard-
tau iamurit cAi este de necesardCarantania pentru iofi
cei ce vor sd meargd, ca oilele, in urma Pdstorului ceresc'
CAta dreptate a avut monsenioruMncepdnd de la
SfAntul Antbnie cel Mare gi sfArqind cu SfAntul Serafim
de Sarov, to{i marii cuvioqi s-au luptat pe viala qi pe
moarte cu ei inqiqi, cu diavolul qi cu lumea' Pentru
MAntuitorul au fost suficiente patruzeci de zile, dar
pentru bie{ii oameni lupta dureazd zeci de ani, iar
uncori o viagaintreagd.
,,FacA-se voia Ta, Doamne" !- ziceam adesea',,Dach
o fi sA rdmAn toata viala in FrAsinei, facd-se voia Ta,
numai sd nu mai cad iaragi in prapastia din care cu atAta
gr('u am ieqit" .
Lupta cu mine insumi se imparlea - i" _.-"ma priveqte
irr doua: lupta cu patimile legate de suflet 9i iupta cu
de trup Pareau cA
lxrtimile legate de trup. Cele legate
 cedcazamai uQor,aga cllm ccdeazA
fierul in mAna fic_
rarului. Caci nu dupA multa vreme destul de greu, iar dealul atit clcabruptincit, tragandu-l
,l; ;; mai strparau
nici lacomia, nici desfrarrarca,nici din rAsputeri,dcseori cacleamin genunchi ca vitele, apoi
beiin, iubirca tle
argint" Pe cata vrcnle ce-lelegate "i.i_ md ridicam in tacereqi-l trigeanr ditt nou, mai c{eparte.
a., rr:if"t minc_lria,
mania, inviclia _ erau tari ca"oqcluf, P;irintele Ioanichic rlu rra ajttta deloc, Iru impingea
n"^...anu nici strb
loviturile grele ale barosului. cAtuEi cle pulin din urnta, ci dimpotriva igi aga{a gi
De data aceasta am convins toporul ca sa mcarga mai trgor. P ari nt cle Caiist ,
T diu experienla ca ui_
rl a igr eu dc c it cconomul manastirii, privca scena din vale Ei-i spLtnca
Ti: . 1".i s a te s u p r-ri ,s a -i s c u i Edie a l fi i ,
,"j. voite qi parcrilc proprii, i";_;;, fratelui Petru,ajr-rtoruluis;iu:,,lJietulfratclc Victor! Cum
ll-!i cuvinr sd ie_ il chinuiegteparintclc Ioanichic!"
smereqti. $i tocmai acc,stlticru imi cra mai neccsar.Caci
suptrn.l.clu-te unui om ca gi tine qi Cu toate ca taccam gi nu-i ziccanr nimic parintclui
ascultand.ie semc,.ii
tai, i(i va fi.mai uqor sa te supr.ri Ioanichic,totu$i in sufletul tnc-ucloctttcaumAndria mea
lui Dumnc.zcu gi sa_L
ifi graicAie de tecllogcarc se afla strb comatrda ur-ruiincult, Prcctrm
l.t^lllt],.-lr:d prin iur,,intr.,fSi.,. Iar raindu_[i
vor-legr parcrirc proprii gi ura impotriva cclui ce-gibateajoc dc mirrc. Iar aceasta
dcvii o pasia mareabirai. carc
Drrhul Sfant isi boaic imprirlln'.., tacereplina de ciuda qi aceastaincapir[Anarec1ea utt-i
;.,i;i';lulta rrgurinfa raspundc Ia intrebari erar-riutiparite pe fa(a mca atit de
virtufilc ni attevar.trrilesaie
sa ma rlrasc in tot ce arn mai";$lr;.;;'.;;;o.", caurarn putcrnic incit parirrtclc Ioanichic nu numai cir lc vedca,
rau gi sa_iiubc.scpc cei ce ci chiar imi spunea ca rnii sim[e'aca pe urr talhar care a
eraLl colrtra mca, asa.cLln Lln
pom fructifc. i_oi i.,tl vrut sa-l omoarc i n pi rdurca cl c l A rrga m anast ir ca
horticultorul care il taie fara i"
.o.r*rlfc parazitare, Neam!u.
curafincltr-lde vlastarele nctrebnicc
^ila qiva
ia*n tunrc. Aga Mai cliinuitor de'cit oricc pcntrtt miuc cra aturrcicind
sfinfii celetrci puteri-Jtrff"i"irt_
minrca,
Lo-i_.-.1.t*"
tntma qi voin[a - c-lezgura omtrlul ma lua cu ,,cint[ttl" Ia pi.lurc clupa tliczul nopfii,
uechi,icirenind astfel indata dupa Utrcnie. Nici nu nla lasa sa rna odihnesc,ci
orgalte cie reccpfie ale Dtrhuh_ri '
Sfint. rna lua direct spre paciure.Aturrci rcgretam ca nu m-am
nascut intr-o fanrilie dc larani, cA sa liu deprilrs cu
18.FRATELEVTCTOR Borr muncqfizica, regretam ca llu m-a iuzestrat Dtulttezcu
$r cu un trup mai pr.rtcrrric ca sir pot facc fa{a mr.tuciila carc
Parintele Ioanichie era om grijuliu. crarn suPus.
Iarrra sc apropla
repe.zi,9i,deci, era.,rg"uia ,r"r,oie Nclapteama impicclicam mai ratt, dar cu - in citrda
:i fiAi sa rrc aprcivi_
zronim cu lcmnc r_icfoc. trraganului din suflct- uu ziceam niciodata ca t1uvreatr
$i irrincicaacum-capatase Llrl
ttt"tll: - aciica o sluga - trinlio sa fac cceace imi poruncca sALlca ltu vrcau s;i merg. In
ro igi it,;gn"bAse ,,urr
cArut" pe care cu tretuia sa_l trag ascn-lenca monrcrrte,,fralii" mci cci mai apropia!i crau...
pc dcalirl pieptig cc
Lt:cas^Prqpadure qi, ap<.ri, sa-l co6t,, irrc.ircatcle lcr.nnc boii. Dc abia atunci an"riu(elc'ssoarta lor nespustlc grc'a.
p.lna in dosui casei .,,.,d.-arr"an, ii compatimeam pe bic{ii boigori,caci crau mai nefcricili
.i"iln. C^..,.iorul erii
tlin toate punctcle dc vedcre.
/6
79
 - Eu, imi ziceam - am cel pufin nadejdea intr-o alta intr-o casa
inteles munca, din zori gi pAna in rroapte'
viafd, dincolo de mormAnt, iar voi, fraqii mei bouleni, ,i,tgrru fcmeie'i.tre patru barba[i' Nimcni
;;;;;
nici nadejdea aceastan-o avefi. ";; feciori - de multe
n-o aiuta, iar baiUalii - tata qi cei irei
Eu, la un moment dat, puteam sd pun piciorulin prag, aduceau niii macar o cAldare de apa' Iar mama'
ori
puteam sa spun ca nu mai vreau, eu ma bucdr de "r1-l qi bolnava, nu spunea uimanui nimic' O mila qi
obosita
libertate, dar voi va ducefi jugul in robie totald, fara nici in inima mea
o dragoste nesfArqita sjau aPrins atunci
o posibilitate de a vd dezrobf. pentru sarmana mama' O iocoteam mucenich' PlAn-
.
Eu am gura gi pot spune cA mi-e foame mi-e sete,
Ei I""t i" ei. Doream sa zbor la ea ca sir-mi exprim
".rla cer iertare'
rar vol, nenoroci[ii, nici aceastdputin{a n_o avefi. ioati recunogtinla, sd-i mulgumesc qi- sA-i
Eu, orice aq fi facut, nu eram batut, iar pe voi v6 bat pentru ca n-am aiutat-ocu nimic, lasand-o sa mul'lceasca
oamenii fara mila, chiar cAnd suntefi istovigi gi bolnavi. linsura, pAna cand cAdca frAnta de oboseala'
"^-8".
Am constatat atunci din proprie experienfd ci un n,jtatit lucru, suferinla boulenilor 9i suferin(a
suferlnta
nefericit igi gasegte mAngAierea in cel^care este mai mamei imi explicau, intr-o mAsurd oarecare'
nefericit decAtel. De aceea-,togi nefericifi pAmAntului iqi indurata pe Golgota'
ti"tt"ta, u.."ptota de bunavoie,
vor g d si , p A nA la s f A r gi tu l v e a c u ri l o r, ma re a l o r parte, ia sa fie un izvor de mAngAiere pentru toli
i;J";
mAngAiere in Persoana Rastignitului care a suferit mai pamAniului, iar pe de alta pale. sh inmoaie'
r"f"titlil
mult decdt noi to{i gi pentru noi toti. din care sA
,a ,d.ob"utcd piatra din coqul pieptului'
Dar, lucru curios, pe cAt de amar6 era dezlipirea de pentru jertfa
oJrart"ur.a miia, dragostea, recunoEtin[a
vola mea proprie pe atAt de dulce era pacea gi man_ - pentru.iertfa lui Iisus'
mam"i gi - mai p."t.tt de ea
gAierea pe care o sim{eam cAnd md intoiceam la chilie nu ne dam seama de toate acestea
Dar, din pdcate,iroi
cu conqtiinla impacata cd totugi n-am rdbufnit, cA nu binecu-
au.it ut.tit.i cand sufcrim la rAndul nostru' O' ce
mi-a cripat rdbdarea, ci n-am rAspuns obraznic si cd C rucea atunci ci nd cadc pe um cr ele
vA ntatd este
m-am luptat cu mine insumi pAna li ultima limita.
noastre!
Ziua,in orele libere, o luam iaragi pe poteculele din
pddure, urcam pe culmile cele mai inaite ie unde admi-
ram mAndstireamicufd ca o jucarie gi contemplam cerul 19.SiNGUR!
albastru de toamni tdrzie. in acesteclipe de singuratate
din zi in
cAntam spre slava lui Dumnezeu c6n^taribisericegti gi, ln noua mea chiliufh, clipele fericite sporeau
mai ales, cAntari din repertoriul Oastei Domnului. nu mal nlmeream cu
zi. Noaptea, cdnd bateam matanii,
Pulin mai tArziu, cAnd pArintele staref mi-a dat bine_ t;uipatul parintelui Ioanichie' care intotdca-
;;iliJl"
nu mal
cuvAntarea sd md mut slngur in alta chilie gi cdnd, una iqi proiectiexpeitoraliile pe po9:1": Iar ziua
pentru prima oarA in viafa, mi-am varuit odaia cu mAna incomodat de obiceiurile lui extra-
.'.n*'d"ro^jat 9i
mea, apoi mi-am spalat podelele, gAndul meu s-a in_ rnonahale,ci ma rugamin voie qi citeam dinminunatele
dreptat cdtre biata mea mama. De abia atunci i_am scrieri ale Sfinlilor Phrinli'
80 81
 Oclata terminat striusul legumelor,
trecusem cu as_ Uqa insa a rimas ilrcuiata irr coutirtttarc,pirra cand
cuttarca la atclier. Facc.arn
t""ft;,ii;;, ;aziotul de (csut. mi-am termlnat dc citit Paraclistrl'
Facind insa feviie, illll dc?ananr
mcreu spre celc de s^tr1,Can.l mil
gatrdurile care urcau - De ce utt mi-ai clcschis,fratc Viciorc? m-a intrcbai
,,prir.,a"o*; ."rro] fraiele Voicu cilrd llc-an1intilrlit Ia trapczA, tll'ltlc ctl-
:::]::'lTg-ionul Ei hartia, notAud pc'dcurt ideea,ca s_i rafam cartofi Pcntrtl a dotta zi'
scrlu pe larg acasa.
Nici la atelicr rru vorbeam cu nimeui. - IartA-ma, frate, dar ma afiam intr-o starc atit dc
mai mult cu atAt ma sim[cam ,noi n.lrrln't, $i cr_r
cit taccam nepotrivita iucit tru ptttcatl sa-[i deschicl,am r'spuns
mar plin, mai cu citttAnd clindrePtalire.
mult: (, p19ero mAngAic.re.
qi o
i.::1::l],:yaj -rlllt."n*
Dlrclrrrepe care rrumai Printrc fra(i era unul pu{intcl la nrintc, urr fc'l dc idiot
tacercag'illnlEtea o fot cla. Nti
vorbearn nici in cu.te. Erau-;ii"";;,-'d;;;
)iceam ctccit din naqterc.iirsa era pagiricqi sirnpatic' La ascttltarci-am
,,Domrrul" frafilor m.ai mici .n." i_l-)i.""., spr"rs o vorba ironica,aqi ctttn ii spr-lneauto[i ccilal[i fra{i'
,,frl"j"r_
lovif i"
.sa u , , b. lagos lov i(i ,, c a n d m a -ri .,,n r,.,.,o ,_
..,,_ , Farasa-i dau vrco importanlA accstui fapt maruut' sprc
calrrgariimai in va"rstA. On. sp." s...a, .erj in aiciier sc ,"o.o n* luat-o iaraqi sprc cirilic ca sa citescI'araclisul-
intuneca, suflctul m Dar c{eindata ce am lLtgcnttnchcat9i anr rostit: ,,Slavii
lacnntoge)tLr/
:;,:,1:1:
i:l:,,.:l:;-;;;tbil;.:fi::Li:?i::''il?"ff
aqa cum se incarca norii clepioaie. Atuuci
Tie. Dumnczeui ttostrtt,slar''al'ic", rni-r aparut lnlagl-
nea iui Pitica (aqail cherna pe iciitlt),impicclicanclr'r-nra
lasanrlucrul, nra ducearn intins spre
cf-till!,.n sa nu ma sii-rni coutir-ruurugacittnea.Attlllci, atrr inchls carticica
rc[rna nimc.r'ripe cale,,rngcnuncheam
gi incepcam sa de rugaciuni, m-ai ridicat qi am ieqitilr ctrrtc ca sa-lcaut
citesc Paraclisul, iar o,,jatI cu prirne.lc
.iiga.i"."i p"..i pe Pa"ticaqi sa-i ccr iertare' Sprc norocttl ntcu, Paticit
sc procluccao mpcrc dc uori: la'crinrilc
nau?l"n, $rroale. iocmai .c,boro clc la atclicr. ^Am lncrs i^ iutar-rrpirlarca
$i rnr mai erau lacrimi amarc, .il;;*"i;in
dr.rlci.Parc-agfi vrut sa plAng'ovi;i; t,;t*Aa,
c" in cc mai ir-ri.Paticirnu gtia cc-i iertarca qi, cle acc'ca,i-arn zimbit
r.id nicioc'lata.
sa nu mai qil-an bntut prictcrreqtcpc umar' La randr-rlltri' Paiica
mi-a raspuns ctl Llll suris iuoccrrt,ditr toata inima' lara
irrtr-o searirs-a auzit o bataie ir-rusa:
umbri de suparare pc care, proltabil, tlici rr-a avttf-cr
- Fra tc Vi ct or c l r as una o v ()c ci n ti n c l a .
vreodatA.Oupa accaitA,m-am intor"sttqurat qi am citit
Eu uu gtiarnce sa fac: dragostea,care Paraclisuicu acccagibucurie ca qi altlclata' Dcci, iuca o
e mai mare cleciit
rugAcir-rnea,imi spurca si.-resciri.'l,
iar smercnia imi datAam sim[it ca sfera clragostcic mai mare clecit sfc'ra
zicea sa nu-rni arat umilinfa- qi lacrimile
in fa!a rugaciunii.
{1i gra apoi qi eg,oismui Airf,t""i""...o." "it"r".
,-l" mii liisa
sa llltrentp stareadc bcatituclinein care
rna aflarn.
- Fra i c.Vic t or c ,c lc s c hid cc a a l n s a _ [i
,
D at c An ta l u tsls t c l. ltnc c r r r r t r s c rrtu
s p u rr c c v a l _ 20.ASCULTARI]ADI] DUFIOVNIC
l.
Eu nu faccam nici o nrigcare,nici un zsomot. Pc'ntru mine era limpcde ca, prin accsteintinrplari
- Frate Victorc, te-am vazut cind ai inirat.
Dcschiclel mArttnte,tot Domnul era Acela carc llla ctluducca gi rna
82 83
 povepia. Acesta era, agadar,Duhovnicul de care ascul_ in
duho".,nicul meu a rdmas Domnul lisus prelungit
tal in primul rAnd. Am cautat din tot sufletul
Ei un Sfinlii Parinli.
duhovnic pamAntesc. Ba chiar ziceam in sinea *"u
.a in acest sens, Patericul vine cu o parabola care ne
fara un duhovnic rAnduit de biseric5 nu md mdntuiesc.
lamuregte. Doi cAini, sPune un batrAn, alergau dupa un
Dar n-am gAsit un pdrinte duhovnicesc care _ potrivit
iepure. biinele din fali era cu privirea afintita la-ieput'e'
duhovnicilor de demult - sd md primeascd in sAnul
siu iui.ai""f" din spate eia cu ochii lintd la cAineledin fafa'
gi apoi sd md nasch a doua oarA. din faia s-a oprit sd miroasa ceva, s-a oprit 9i
Cand
Departdndu-se de izvoare, monahismul nostru a ""t
cel din spate, iar iepurele a dispnrut'
su_
ferit influenfe hinduse gi pagAne in aga mdsurd incAt
Potrivit acestei minunate pilde, nu mi-am luat nicio-
Nichifor Crainic a afirmat de la catedra cd monahismul mea
data ochii de la Domnul lisus. Duhovnicul din fala
nost ru d e as t az i es t e c a d a v ru l mo n a h i s mu l u i opreasca, putea sa se impiedice, eu insA nu
de Dutea sa se
altadata. lnsugi pdrintele Silvestru de la FrAsinei,
care l'ta op."u- o duta cu spoveditorul meu' ci nzrzuiam
era atAt de venerat, nu ieqeanici cu sufletul din cei patru *"t"i spre lisus. in oriie imprejurare, m6 intrebam:
peregi ai chiliei sale. pentru el, un apostolat ,u, ,rr. mAntuirea su-
,,Ce-ar fice Iisus in locul meu? Pentru
misionarism prinke cei ce nu-L p" Iisus era ceva ?f"t"i"i am venit la mdnAstire, deci spre Mdntuitorul
de neingeles.El nu se gAndea decAt "rr,ora
la mdntuirea sufletu_ tr"U"l" sd fie afinti{i mereu ochii mei' Iar cdnd era vorba
de
lui siru. Iar ceilalgi starefi gi duhovnici pe care i_am J" ur"rrltu." in cele duhovniceqti, spuneam: ,,ascult
intAlnit te obligau, sub cuvAnt de ascultare necondi_ qi de duhovnic in mdsura in iare 9i ei asculta de
rio.ut
p"t t'"-"r""" . De altfel, la tunderea in monahism' Molit-
{ionata, sd faci interesele gi poftele lor personale. De
aceea/eu ii ascultam in mdsura in care qi ei ascultau felnicul zice ca monahul sd faca,,ascultare dupa Dum-
de
Hristos. Ce fericit ag fi fost dacd ag fi avut un duhovnic nezeu" ,
ca awii de altadata sau chiar ca stare{ul Zosima care, in cartea SfAntului Ioan Scdraru se spune cd un trate
nu
fiind plini de Duhul Sfdnt, nu po.rr.,."irl nimic in afara incepitor trebuie sA-lincerce pe duhovnicul sau ca
decele cuprinse in Evanghelii Domnului Iisus. N_ag fi ."*"i ia mcarga la noian ca I.aliman 9i la bolnav ca la
Noul
iegit nici cu o cirti, nici cu o iota din cuvAntul lbr, doctor, ca nu cumva - adauga SfAntui S.imeon
Teolog - ,,saurmam Iupului ca Pastorului" ' De aceea'
deoarece cuvAnful lor era CuvAntul lui Dumnezeu. Dar
puiliJv"ii.ikovski a incercat peste patruzeci de du-
in lipsa lor, m-au condus Domnul Iisus gi Sfintii parin(i.
Desigur, spoveditori am gasit mulEi gi buni, cum a fost hovnici gi, vazAnd ca 9i ei erau-bolnavi, a rimas toatd
n-a dat
parintele Simeon de la Frdsinei sau parintele Maxim de linte la Iisus 9i la Sfin{ii Parin{i' $i
"lat" ""t.f,ii
la Cozia, dar duhovnici in sensul patristic al cuvAntului. 8re9'
"
aga cum ii descrie SfAntul Ioan Siararu de pilda, n_am in cartea ,,Amintiri din ministire", Damian Stdnoiu
su-
gasit nici unul. Ca qi pentru paisie Velicikovski sau scrie ci a venit la mAndstire nu pentru mAntuirea
n"t"f"i, ci pentru mAntuirea de mizerie, pentrri a-qi ghsi
Antonie de la Pecerska, pentru mine povdluitorul gi cd
un adaposi. Daca aqa stau lucrurile, nu e de mirare
84 85
 Damian Stanoirr a fost tot timpul cu ochii
liuta nu la
Domuul Iistrs, ci la ,,cAinelc" din faqa lui, culegind -
a,sL-rncnea paiarrjerrultri- uumai otrava ciin accleaqiflori
clirrca rc a l biua c t r lc gcnt ic rc .
Venit la manastire nnmai pentru mitrtuirea sufletu-
hri qi ascultind mai ir-rtairle Dunrnezcu, rru mi impicdi-
cam gi nu mi opream, cind alqii, mergind pe acceaqi
cale,sc oprcau gi sc impie'dicau.$i in loc sa ma scandi-
lizez Ei sa-i osAncie'scpe cei cAzttfi,calrtam - pe c.1timi
statca in.putinla - sa scot o invir{atura pcrrtrti propriul
mclr suflct gi sa mA rog pentru ei, admirArrd pargilc,lor
frumoase.
poveste-t1espulte ca lisus cr_rMahomed mergcau
.O
oclatapc trn drum. Alaturi dc calealor zaceaun hclit dc
ciine. Mal-romed a intors capul cu multa scArbi, du-
cindu-gi batista la nas. Iar listrs, dimpotriva, privea cu
multa placerc Ai ac-imira{icla cadavrul impugif.
Contrariat, Mahomccl il intreba:
- Cunr de nu fi-e scirba? De cc te ui;i cu atAta ad-
nrir a [i e l a cl?
- Dar tu rrlr vezi ce din[i frumogi are cAiucle?
Cel pornit pc calc.amintuirii sufletului vede cevabun
gi-n suflctul omului pacatos.
{.Jnou cu ,,bauu[" - meclitam in continuare - stind
rrlereu sub clogca,scoate pni, iar Ltn ou limpede, fara
birnu{, cu cAt sta mai mult sub aripcle caide-cu atit se
strica mai riu. Acesta cstr. caztrl ltii Damian StAnoir.r
gi
al atitor calugari care triicsc prin marrastirifArAnici uir
duh de pocirinla in sufletele lor. De obice'i, cer ce l1-au
acest birutrf al pocain(ei viu la marrirstirecu ideca ca
manastireae rai gi caiugarii sunt ingcri. Iar cAndconstata
ca nu c aga,li sc niruie inchipuirile gi inccp sa dca cu
barda in Dumnezeu. Dar clacaar avea ,,barru1ui,,,daca
ar vedea dinfii frumogi, ar vecleaatat in ruanistire, cAt
86
qi in l"rme-aintrcaga, partca !.111-Cifrutmoasa,Pe cllc
Niciin viata t'letoatc zilelc
iauf Ei urAtui nu o p"otinaUuEi.
partiie uratc 5i mollstrtloase llu sllllt scoasc la ivcaln'
b^Ja Ont't',inriStarroiu ar fi avut duhul pocain{ei ar fi
-
zugravi t - ca 9i D ostoi evski sau C al a Galact iou
figirilc pozitivc alc tnonahismului nostru ortociox'
CAntl mai vcnea vrcull frate uou la mdnastire' ca-
luearii il trimitcar.rla minc ca sa-i dau sfaturi, ca unul ce
de
,,*ni inva(at" - Eu itrsa, cunoscand toate cele
"ii^
mai sus, ii spuneam deschis:
- Dacii tciai hotarAtsn imbraliEczi via{a morlahala,sa
nu-!i inchipui cA manastirca este rai gi calugarii, h-r.geri'
Dimpotrivh: sA-{i irrchipui cir manirstirca estc iad, iar
draci.
chlugirii,
-Vai
- de mine! sarea mirat noul venit' - Cum pot
sa-mi incl'riptti una ca asta?
- $i totuqi, trebuic sa-[i inchipui, pentru ca printrc
cdlugiri ai sh vezi tlra, riutatc, inviclie, clugrniinic,dcs-
frinire, lacomie, carc pc cei slabi ii srnirrtegte'Dar dacir
vii dinainte pregadt, r'rirvei strfcri nici o dezamagirc' Eu'
cind am venit li Frhsir.rci, ma a$tcPtamsa vad aici toate
pacatcle lurnii qi, iotttEi, urare mi-a fost bucr'rriacincl
ir-am aflat aici dc'cAtpacate mici Ei obignuite' $i chiar
tlacaag fi vazut pacatcmari, llll m-a$ fi eicccplionat,caci
veniscir-rprcgatit pcutrtt uucle ca acestea'Iar cazttrile
negative,^chiXr cirici se dau in vilcag, imi 'scrvcscdrcpt
.tr',ltatp de sare in care s-a prefircut fcmeia lui Lot; imt
,".'u"ri- ca gi sarca- ca un mijloc pentrLlimpicclicarea
descompuncrii gi prutreziciuniimoraie, ca o pilcla carc
imi spur-rcsir nu fac ceearcc fac el.
in felul acesta,cu plcopanc Ia ochi, cr'rprivirca [inta
la lisus, adrnirind mcrcu ,,dirrgiifrtrmoqi" pc carc ii arc
cinul monahal, mergcam linigtit pe calea mirrtuirii'
Cind se ivcau obstac6lcqi potrivnicii cautam, niai irrtii'
87
 sA ma intAresc launtric prin rugaciune, smerenie, rab_
r,uU1ede vrajmagiAl, apol, sd le ir-rtorctoate spre
lye
tolosul mAntuirii sufleteqti.
Din scurta, dar profunda mea experienfA launtricd
am observat ca, atunci cAnd ai inceput sa traieqti in
Hristos qi cu Hristos, nu existd nici un rdu venit -de la
dugmanii vazuli sau nevdzufi care s6 nu poatA fi intors
spre bine. Ma gAndeam uneori cA,daci tudor Arghezi
- pe cAnd era ierodiacon la mdnastirea Cernica _"ar fi
intors spre bine umiliref pe care a suferit-o ir-rpublic de
Ilpa, ar fi ajuns la un mare grad de deJavarqire.
l^-^P.fl
MAndria lui insa nu l-a lasat sa se simereasca. atunci,
$i
a fhcut ceeace Etie toatA lumea.
Ca si nu ajung intr-o asemenea situafie, Dumnezeu
m-a intdrit, mai intdi, in adevdrata ascultire care vine de
la El qi, apoi, m-a intarit in nevoinfa rugdciunii, una din
cele.mai puternice arme impotiiva"diavolului, im_
potriva patimilor gi impotriva ispitelor lumii.
intr-o seard, intors de la lucru, am uitat si-mi citesc
rugAciunile celor ce m-erg.spre somn. Am stins lampa,
m-am urcat in pat gi, cAnd am intrat sub pAturd, mi_im
adus aminte ca nu m-am rugat. Atunci, mi^_am
sd mA las batut de diavolu-i?,, in ciuda oboselii,
zis:,,Oare
sculat,am aprins lampa, am ingenuncheatgi mi_am ^_u*
citit,
rara graba, toate rugaciunile pAnA la capAt.Ochii mi
se
lllcnldeau, somnul ma dobora, dar cu toate acesteanu
m-am lAsat batut. Dupa ce mi-am citit rugdciunile de
seari, am stins lampa gi m-am culcat din n5u.
In vedenia visului imi apare diavolul in chip de om.
dupa.fricaipecifica ce mi_o irispira de
!,1T,.l"grc,rrt
oblcet. La intdligare, diavolul era mult mai voinii gi mai
tare decAt mine. La un moment dat ne-am luat la iupti,
iar de jur-imprejur erau spectatori de toate vArstele. Eu
Illnd mar slab, dar mai sprinten, il loveam cu mai multa
88
d-e
repeziciune qi dibicie, iar diavolul, flind mai greoi'
intoriea gi, inainte de a-mi aplica lovitura' eu il
ab'iase
ca la
contracaram. Lumea din jur, care se grAmAdise
il
bAlci, se mira qi zicea: ,,uite, mdcar cd e slab' dar
i-am mai dat cAteva
biruiel" $i intr-adevAr, dupa ce
lovituri, l-am doborAt la pamint qi, apoi, l-am rostogolit
intr-o groapa adAnca.
in biserlca,in timpul Utreniei, mi rugam Ei meditam:
oare lupta din vis n-a fost lupta mea de-aseard cu dia-
volul care nu voia cu nici unthlp sd-mi citesc rugacitt-
nile inainte de culcare?
21.SPRECANAAN
CuvAntul monah inseamnir singur qi, tocmai cAnd egti
-
singur, egti cu Dumnezeu care - in aceste mbmente
peste cel ce re-
iqi ievarsa toata boga{ia harurilor sale
nunla la poftele pacitoase ale vie{ii 9i, in acelaqitimp' se
intriripeiza cu dumnezeiescul dor' In aceastirprivinla'
pe lAnea rugAciune, ceea ce m-a aiutat sA gust din via{a
mea
?ericitia p,.titt i.ilo. a fost tAcerea'Parea ca in inima
salaqluieqteporumbelul Pacii cereqti qi, de aceea' ticeam
*"r".r. Chnd e.a nevoie vorbeam in qoapta 9i nu fdceam
.,i.i .tn zgomot lAuntric ca sd nu zboare Porumbelul
Duhului 5fat',t' 9i cu cAt taceam mai mult cu atAt parcd
se
apa tulbure a sufletului se limpezea, iar. murdaria
fund. Iar in momentul in care sufletul devenea
aieru la
toate: qi
striveziu, parcd se limpezeau il jY-"I meu
fer-
natura, gi Lamenii qi chiar carlile' Natura pdrea
nigte
mecdtoare,oamenii buni, iar car[ile iqi descopereau
inlelesuri tainice Pe care pAnd atunci nici nu le ghiceam'
lntr-o zi, frarcle Vasile Surugiu imi aduse o carte'
89
 cu
- V-am adus, frate Victore, o carte ca s-o citegti, - qi barba Ei parui, dar umblam imbrdcat tot cu trenciul
o scoasede sub haina lui calugireascd. de la BucureEti' Spre seara, cAnd- inghe-
.o."
- Ce fel de carte?Cum ii zice? """it"* Petru s-a milostivit de mine
for"* a"-u binelca, fratele
inaintea celor-
- ,,Spre Cattaan" . ii *i-u spus ca pot sa plec,elibcrAndu-ma
- Bine, las-o aici, i-am zis cam cu dispref, gAndindu- l al qi .
mal
ma s-o citescaltadata. Ca de obicei, trecAnd sir-rgur prin padure' nu
Dar cum stateam la masa de lucru, am deschis cartea puteam de bucurie. Ajuns li chilioara mea plina de
aqa, din curiozitate. Era scrisd de parintele Iosif Trifa. ^mAngAiericereEti,m-am sphlat qi m-am Pregatit pentru
Primele pagini md captivaseri, pot si spun dintr-o data. p.itJghc.ea caie incepea pe la ora opt searaqi se termina
obi-
Interesul cregteape misura ce intorceam foile. $i Ia un i" f^?.". dupa miezul iroplii' Dupa cum imi era
moment dat uitasem de mine insumi, de lumea incon- rermAneim singur in- fundul bisericii' in partea
leiul,
in pi-
jurhtoare, devorAnd pur gi simplu cartea ca un om fla- ,tur"tna.NeavAnd, pe"atunci,reumatism, stateam
mAnd gi insetat. $i, ceeace nu mi se intAmplase niciodatd .iooi", nemigcat,oii.at o. fi durat slujba'Nu ma duceam
in via(a, duph ce am intors ultima fila, am luat-o de la sA citcsc la itrana, pentru cd, mai intAi, imi R\ac51.sa
doilea
capAt, citind-o pe nerdsuflate a doua oari. Alta data, ui.r-rtt, sh meditez, ia *a tog in tdcere, iar in al
mecanizare, de risipire qi
inainte de Frisinei, o asemeneacarte nu m-ar fi interesat. ia"J*l-"to frica de rutini, de
cu greu scapi cei ce cAntA Ei citesc Ia
Acuma insd am citit toate car[ile phrintelui Iosif Trifa, de mAnclrie de care
culegAnd - ca albina - mierea qi din spini, nu numai din strana.
florile SfinIilor Parinti. Trecuseri
-il Pavecernigaqi Vecernia, cAntate rar 9i p.e
Toamna era pe sfArgite. Primii fulgi veneau, lega- fure. .ititera psalmii Utreniei Ei catis-meledc rAnd'
Cei
ndndu-se, ca nigte fluturi cereqti,acoperind, cu puritatea i;ifi"tiidc Ia celddoua stane aiunseserala canoane'
lor alba, murdaria pamAntuiui. In ceasurile libere, ma qi
mai obosili mai neputincioqi plecasera acasa'
."
aqezampe un sciunel de lAnga soba cu o carte de SfAntul iar ".u,
al{ii adormiseri in strane.
Ioan Gura de Aur in mAna. Cdnd urmaream scrisul in fagamea, la vreo trei metri distanfA, pe.Peretelece
acestui SfAnt Parinte, o bucurie de nedescris imi cuprin- In-
a"tpatt"u pronaosul de naos, se afla tocmai icoana
dea sufletul, aducAndu-mi lumini gi mAngAieri ceieqti, Domrrului in Bisericd ce se prdznuia in acea
t.arii Maicii
iar cAnd ridicam ochii gi urmaream, pe fereastrd, cum cu ochii
,i. l"-"" moment dat, fiind cu mintea tieaza Ei
cad fulgii pestebrazi gi fagi, un alt val de veselie laun- icoanei o luna micA' ce
deschigi,vAd ca apare deasupra
trica imi inunda inima, care altd data era atAt de sfAEiata iri qi apoi de la-drcapta sprc
s" *iqio de sus ios Stanqa,
gi de trista. podul
umbrirrd icoana cu scmuul crucii' Lurra mica' cat
In ajunul zilei de 2l noiembrie, fratele Petru, ajutorul palmei, cAt Jupiter vdzut la telescop, luminoasA qi g.1l-
de econom, m-a chemat qi pe mine la Seci ca sir culegem dc pe ccr, dispirea ca sa aparA din
il;;,-.;l";n'rr,o."
varza pestecare cdzuseun mic strat de zapada. Eu inca nou,'facand acelaqi scmn al Crucii pcste icoana.Intrarii
nu eram imbrAcat in haine calugaregti.Imi crescuscri nu se
Maicii Domnului in Biserica'Insi semnul crucll
90 91
 ci numa.i atunci cAnd parintele Ni_ icoane din centru care reprezenta pe Maica Domnului
Il:"i,I," l"l^mplar-e,
ron zlcea la stran5: ,,prea SfAntd Nhscatoire de Dum_ gi care dvea, pe pieptul Ei, zugravitd luna cea micd ce mi
nezeu mAntuiegte-ne pre noi,, . ie aratase liprlveghere. Era de aceeaqimdrime qi cu-
VazAnd cd semnul cruc.iise repeta mereu, m_am
gdn_ loare, purta iirscriplia IS.HR. qi simboliza.sAnul Maicii
dit, mai intAi, ca in fundul biserlcii este vreun
frate care Domnului in care i-a zamislit Domnul Hristos.
se joacacu lanterna. M-amintors Tot singur, cu mAinile bagate in buzunarele reci ale
9i m_am uitat atent prin
toate stranele: cei cAgiva batrAni care mai rAmdsesera trenciuluii ma plimbam inti-o seara pe lAnga stAna'
picoteau. Atunci, vdzAnd cd semnul crucii
se ,"p"ta Necajit, ma gAndeam la iupta grea Pe care o duceam cu
mereu, am dat vina pe miopia mea. Mi_am scos
ochejarii mine'insumi la viitorul n6cunoscut ce ma aqtepta qi la
drn buzunar, i-am fixat gi am agteptat sd vad
daca se oamenii din jurul meu care nu-mi in[elegeau dorurile
repeii. Spre marea mea mirare, aceeagi lund
micA a mele sfinte. Deodata ma izbi un miros puternic de cea
din mai find mireasmd de smirni. Ridicai ochiiinsus: deasu-
1l]]rt lou, repetAnd semnul crucii. De data aceasta, pra capului nu erau decdt ramurile desfrunzite ale unei
m-am speriat gi am inceput sd_mi fac semnul
crucii ori
de cAte ori.aparigia insbgea cuvintele Nascatoarei ialcli liatane. intorsei capul spre stAnga,dar Cin partea
de
uumnezeu la strana. Dupd ce a mai durat aga stAnei nu putea sd vina decAtmiros de baligar' Facui doi
un timp,
Crucea nu s-a mai vAzut. pasi spre dreapta, mirosul de smirnd se linea de mine'
$tiam ca diavoiul nu poate sa arate in vis sau in bri,t.^a" m-aq^fi intors mirosul de tamAie cereascdstd-
vedenie SfAntaCruce. in aceastaprivinii, in ruia mereu iri jurul narilor mele' Desigur, pe vreme de
carteaSfin_
lilor Varsanufie qi loan se spunb cla, ti ,,diavolul nu iarnir si lAnqa baliearul oilor nu putea fi vorba de parfu-
lnorazneEtea unclti Sf6ntaCrucc, penfru cA mul fl'oriloi. Motdvilov, ucenicul SfAntului Serafim de
intru dAnsa
s-a s_urpatputerea lui gi printr-insa a primit
,ur.,u."u Sarov, a simlit qi el aceastdmireasmd cereasci 9i prin
purtatoare de moarte. Deci, zic acegti'sfingi,
cAnd vei aceastas-a intdrit in slaba lui credinta de incepitor'
vedca in vis chipul crucii, inva[d_te.i ., iJ"ra.at
de la Ma gAndeam la un text paulin: unde s-a inmultit
L.,umnczeucste visul sau vedenia.,, pacatuI a prisosit harul. Intr-adevdr, un cal care merge
Dar aceastdvedenie.mi s-a aratat nu pentru
ci ag fi tine qi'cunoaqte drumul n-are nevoie sd fie tras de
alcs,ci.dimporriva pcntru .i
dis_ hapri. Dar cei care nu qtie unde e stdnga-sau dreapta
l*lrl [icatosut,
prelulsem multa vreme.pe-MaicaDomnului. "", Iar acum, tretuiegte condus cu zdbale 9i cu frAu' Ba, uneori e
cdnd am vizut cu ochii SfAnta Cruce incftlpulnau_ie nevoie ia-l mai mdngAi gi sd-i mai dai cAteo bucalica de
asupra icoanei praznicale in momentul cdnci la
strini zahar.DacA nu erau-zdbalelecu frAul viselor qi vedeni-
era lnvocataNiscAtoareade Dumnezeu, am inceput
s_o iior. m-as fi eAndit mereu ca sunt vrednic de SfAnta
venerez a9a cum ne invafi Biserica de llasarit. impartaginie"qi de treaPta preoliei' Daci n-ar fi fost
Multa vreme n-am gtiut care este taina micului
glob halurile-descoperirilor iereqti aq fi apucat-o pe ca.lea
galben care-mi aducea aminte de sateiiiul pa*antrl.ri. cdsdtoriei cu toate complicaliile ei. Dar ca si nu cad in
Dar odatd, cum stateam la strarra areaptatsl admiram deznadejde, MAntuitorul gi Maica Domnului m-au in-
frumoasacatapeteasma, ochii mi s_au,f.it Jsupra un"i tarit prin revirsdri de har, dAndu-mi siguran{a cd Dum-
92 93
 nezeu estecu mine, de-a dreaptamea,ca sAnu mA clatin; -
convingerile mele erau aceleaqi,in afarh - bineinleies
cA esteintArirea,scapareaqi MAntuitorul meu. romal l ci erul ui care erau pot r ivnice
de erJri l e
Recunoqteamin adArrculinimii mele ca sunt pacatos
Evangheliei qi ortodoxiei noastre'
qi slab, dar tocmai cAnd eram slab atunci eranr tire orin
harul cc mereu prisoseamai aiesin vremea rugacirlnii. Coirdus de un frate, intr-o duminica dupA masa am
Iar descoperirileqi mAr-rgAierilc aiuns la bordeiul ho{ilor. ,,Pocditul" nu era impreuna cu
haricein loc sAmA scme- Iui
ll,ltotgi holi care taiau fagii in pAdure, caci.meseria
teasca,mi smercau mai mult, caci pldngeam ori de cAte cum lltlmeau oltenii fierhs-
ori irni dadeam seama ca sunt o biita frlnza pe valurilc ,i ascutd ,,joagdrelen ,
"ru
traiele. Dar nici in bordei nu i-am gasit'
infuriate alc lumii sau ca un caldtor ce ritAccste prin
pustiu nazuind spre Patria cereasca. - Cred cAse roagh undeva, in dosul vreunui tufig' ma
informA un sergent.
intr-adevar, dupa ce sergentul il striga Pe nYTg'
22.LA tsORDEIUL
HOTILOR ,,pocaitul" ieEi ae'dupa un t-ufiqcu o micd
Ev-anghelie
ii mAna. Sectantul avea o fire blajina, un suflet curat'
de Domnul
. .Din septembrie,de cAnd intrasem pe poarta manas- r-i*"i gi plin de nevinovilie. CAnd vorbea
t ir ii, au zca m par c aun_z t om o td c c a ru i ea l c rg Au dp e u u i i r.rr, d" ' l " ttfa,,D umneal ui " , cum se expr im a el' ii
drum batut de [ara. Eu insa Etiam prca bile ca prin
curgeau lacrimile.
imprejurimi nu era nici un drum, nici gosea,nici cale
ferata.De unde dar vcnea acestzgomot de ciru!e? Reintors la mhnAstire, am meditat mult in cazul
intrebAndu-i pe calugari, aceglia mi-au spus cA in acestui ,,Pocait" . Deseori, noi ii consideranl-pesectari
.i p" duqmani, ca pe niqte antihrigti, dar - scrie
padure lucreazAo echipa de ,,ho[i", iar zgomotul vine "iii"
f'.W. Foerster undeva - ,,[u trebuie sa ne miram ca nu
de la scocul uns cu paraiina pc caie luncca"rnetrii la vale
spre_rAu,unde un alt scoc,cu apa, mAna metrii pind in arareori devin antihriqti, din neinlelegere, tocmai cei cu
satul Muiereasca. vAdite inclinari spre un adevdrat creqtinism' Acest fcl de
anticreqtinism insa s-a dat de Providenta rePrezentan-
altele,calugArii mi-au mai spus ca, in acecaqi ei, prin critica ce Ii
-Printre
echipa de ,,ho!i", iuireaza qi ur-r,,po^cait,,care a fost illoicreqtinlsmului anume p€ntru.ca
ie face de acolo, sh-qi deschida ochii tot mai mult asuPra
ccurdamnatpentru ci n-a vrut sa puna mana pe arma. dintre invagatura creqtinA gi ceeacc estc
oricAreiconfuzii
$icum pe mine mh preocupa den-rultaceastapiobiema, r:AgAnesc,indic, evreiesc,modern, sau orice ar banaliza
mi s-a trezit curiozitatc-a.
luri u. falsifica sensul genuin Ei spiritul creqtinismului'
Mi-a d u ses em am int e c u m, i n a n u l rra tru d e te o l o - perltru pastrarca inva-
g ie, a m ci ti t - s pr e m ar ea n e d u m e ri i e a d e c a r-rr,rl u i $i nimic nu este mai pcriculos
in toatA curA{eiria ei, decAt daca creqtinii nu re-
N. Popcscu-Prahova- o lucrare de Seminar in care,pe iaturii
l.r.or. rostul providenlial amintit mai stts al aceior
temeiuri biblice qi patristice, am combatut ucidereajn qi-rivrajmaqii lor nu vor sd vada-pc tainuitul
rAzboaiegi jurAmAntul.Degi, pe atunci,inca nu-i citisem "ui-ttif-riigti"
((Dro)),ci numai pe <attti', in loc si se-ntrebedaci aici
pe Tolstoi cu privire la ideiie ce mA interesau, totu$i
vtrbeste irrtr-adevhr vechca ura fala de creqtinism' sau
91 qq
 dacd.nu cumva se apara qi se afirma chiar un element
de adevar creqtin - un element pe care creqtinii oficiali sdrmanele de parca n-ar fi mAncat cu saptamAnile. Nevi-
l-au jertfit incongtient, ori l-au deplasat pe pianul din novate qi zglobii, bietele pdsdreleimi trezeau sentimente
urmd." de fericire in suflet. Imi erau dragi gi nu ma saturam
privindu-le. Md umileau pAna la lacrimi, gAndindu-ma
Citind Viefile Sfinlilor gi scrierile Sfintilor parinti.
cA numai din pricina p.lcatelor noastre suferd qi ele de
cercetAnd cirfi, canoane, duhovnici, oameni cu inimd
foame gi de ger. Daca primii oameni n-ar fi pacatuit,
curatd, am ajuns la convingerea ca, dupA cum afirmd
pdsarelele s-ar fi bucurat in continuare de fericirea
marele pedagog cregtin, aiest adevai marturisit de
raiului. $i chiar astazi, dacd oamenii ar vrea sh aduca
,,pocaitul" din bordeiul hofilor a fost jertfit incongtient
iubirea qi pacea pe pamint, n-ar mai suferi nici pasa-
sau.deplasat pe planul din urmd de iatre cregtinii ofi_
relele. Cu toate ci zipada se agternusc peste tot, clipele
ciali, caci tocmai noi, ortodocgii, trebuia sA mArturisim
mele cele mai linigtite tot in padure le aflam. Ca de
- in primul rAnd - aceste adeviruri, iar nu sectarii.
obicei, acolo cAntam, ma rugam gi pldngeam.
Nenorocirea insa este ca fariseii gi carturarii Noului
Momentele de deznadejde, de tristele sfAgietoare,
Testament au alcdtuit o invdfdturA pebaza cAreia,vea_
care mi torturau alta data, rimiseserd acum in urma
curi de-a rAndul, binecuvAntau tunurile, organizau cru_
mea ca niqte insule. Manastirea imi era din ce in ce mai
ciade qi rAzboaie ,,sfinte", admi(And tot felul de crime
drag6, bisericu[a mai frumoasd, ascultarea mai placuta.
in masd. De aceeasectarii, care nu cunogteau adevArul
Dar, mai presus de toate, SfAnta Liturghie revarsa asu-
tAlcuit de Sfinlii Parinti gi care credeau ia ortodoxia se
pra sufletulgi meu cele mai mari bucurii gi mAngAieri
confunda cu erorile fariseilor, plecau din sdnul Bisericii
Iduntrice. CAnd plAngeam, lacrimile nu-mi ntai erau
ortodoxe, cdutAnd lumina in alta parte. Dar dupa cum
amare/ ci pline de o dulceafA harici. $i, fie cd plAngeam
afirma Foerster in cartea sa ,,Hristos gi viaEa ome_
sau nu, in timpul Utreniei, dar mai ales in timpul Sfintei
neasci",.fara sa jertfim adevdrul gi fara sa-l deplasam
Liturghii, simleam cum se revarsd de sus o ploaie de
pe pianul din urmh, trebuie sA rdmAnem pe loc, ia aam
lumini ceregti,de idei gi de gAnduri luminoase, de mAn-
la o parte straturile strAine care s-au ageiat pe temelia
gAieri qi bucurii nespuse.
ortodoxiei qi sa-l marturisim pe Hristos nu^numai pe
temeiul Evangheliei, ci gi pe temeiul Sfinfilor paringi, pe CAnd iegeam din biserica, mergeam repede inaintea
temeiul sfintelor Canoane. tuturor, ca sa nu ma tulbure cineva cu niscai vorbe
omenegti. Odata ajuns in chilie, aqterneam tot ce sim-
O data cu venirea iernii,,,ho!ii,, au plecat din pddure,
iar eu imi imparteam timpul intre atelier qi chilie. wumai feam qi gAndeam pe hArtie.
rroapteaveneam regulat la bisericd. CAr-rdma intorceam Aceasta viafa noud, care imi devenise atAt de plicuta,
in chilie gaseamo cAldurAEipentrusuflet qi pentru trup. era presdratA, desigur, qi cu intAmplari neplacute. Iata
LaJereastri {ineam o cutiuliplina de firimituri de pAirie una dintre ele.
gi de mamaliga unde ciuguleiu pigigoi, cinteze, ciocini_ intr-o zi destul de friguroasd, in curtea mhndstirii au
tori gi nelipsitele vrabiule. Erau tire flamande gi mAncau apdrut o mulgime de jandarmi in frunte cu cipitanul lor.
Toli calugarii gi fralii au fost scoqiin mijlocul cur[ii. Eram
96
97
amenintati ca vorn fi impugcali dacA nu vom dcciara
armele ce se afld ascunsein mAnastire.Erau informa{i -
ziceau ei - ca avem arme nedeclarate.PAnAla urmA insa
s-au convins ch la noi nu se afla nici o armA in toatA
mAnAstirea.in timpui percirezi{iei,n-au gAsitdec6t nigte
dinamita cu care au fost aruncate in aer stAncile pentru
a croi un drum de care gi caru{e.
La urmh de tot, din grupul intreg de calugari am fost
chemat eu. Mi s-a ordonat cu voce aspra sa deschid
chilia. CAnd ie-am spus ca chilia mea estedescuiata,s-au
mirat. M-au intrebat ce carli am. Dar carfiie mele -
Biblia, carticica de rugaciuni qi un volum din SfAntul
Ioan GurA de Aur - erau de fa{a,pe masa. Dupa ce au
ciocAnitcu patul armei in podele, au plccat.
Ei credeau cd, fiind student, e imposibii sd nu fiu
legionar qi sh nu am arme gi carli iegionare. Dar ei nu
qtiau cA la Facultate legionarii hotarAseraintr-o qedinla
de,,cuib" ca sd md batd pentru ca nu eram de acord cu
crimele lui Codreanu.
La desparfire, cdpitanul de jandarmi m-a intrebat
dacA am fdcut armata. I-am raspuns ca am fost amAnat
pebaz6,de dispens6de studii. Dansul a luat notd, ame-
ninlAndu-m5 cd de astAdat5 nu voi scApa.
23. RASOFOR
Dar au trecut gi necazulgi iarna.Primavara sc apropia
cu paqi repezi. Codrul infrunzea treptat, incepAnd din
vale, de la mAnastire.Sus,pe munqiiinalqi,fagii erau inca
goi, dar in vale erau acoperi[i de frunzc vcrzi qi bogate.
Pe la Bunavestiresosi codobatura,ciripind, ciugulind gi
batand mereu din codila pe iarba.
98
Calugarii au iegit la muuca priu poier-re livezi' Mi-
'si
erau a$a cle dragi locurile gi - fiind, pe atttuci, salli1t()s
- mi-cra atAt de placuta mtlnca in acr iiber, incit mi-cra
teama ca nu cunlva cconomttl sa ma trL'acactl vcclcrca
gi sa nu rna chcme Ia lucru. Ca dc obicei,dttminica dttpa
masa o luam incetiqor sprc padurc, cu Riblia la sub-
[ioara, pierzanclu-ma printrc' frtrnziqul vertlc qi ascttl-
tincl ciripitul pasarclclor.Unde gaseamo buttrrugA mai
potrivita, ma a;ezam, clcschicleamBilrlia 9i mai citeam
iete un capitol sau mai intouam citc o cintare dtt-
hovniceasca.Cind ajungcarn iu vrc'clpoiana, rna iutin-
dc.ampe iarba verdc, la urnbra, privincl lrorii albi carc
pltrtcau pc intinsul certtlui albastrtr ca lrigtc sloiuri clc
gheaqapc ocearl.Ascultam [ipatul jalnic al crofilor qi rna
gandcam ca ttu ulitr, de pilcla, zboara libc'r urrdc vrca,
pc cata vremc cu sLltltincliis dc bunavoie in marrastirc
qi nu sunt liber sa-l propovadtlicsc Pe Dtlrnrrul Iistts
copiilor clirr Ucraitra, bttuaoarA.Ila irrir-o nonptc aIn gi
viiat ca niEte larani ciirrUcrairra rna chctn;iu sa-L binc-
vestescpe Domuul Hristos Ia ei acasa.
Se apropia Pagtilc,iar bttctrria fra{ilor era sa fie im-
braca[i ,,cal ugarc9te"La . sosi rc,i -am dat l tr i Pat icapr -
l ari r, rarcA ttdpari rrtcl ccc()tl onlttri -aprocurat par t t alor t i
de dimie qi vcsta blanita, i-am dat - tot lui Paticn - qi
pardesiul; pe cap pttrtam ttn fes ca qi ccilalqifra(i. FIai-
nele civile-cu circ vcuisem i le dadlrscm untri baiiat
cuminte din MuicreascaPe careil chcma Vasilc Fuiorca.
Deqi umblam cirril, ntt ura ncliniqtcam deloc ca ceilal{i
fra[i ncimbraca[iin r.rniformam.onaha]a.$tiam prca bir"rc
cir acccagivecirc minclrie sc strect.rara qi in iraina caltl-
gnrcasL'4.
-
intr-o trorpte, dupa Uircnic, fratclc Chcorgire care
era imbrircat cAlugaregtc,a vctrit la minc ca sA Ina col'l-
solcze'
qq
 - Frate Victore, imi zicea - nu te mdhni. Vei fi im-
brdcat gi frdlia ta. Dumnezeu ii va da pirinteiui stare!
un gAnd bun, in timpul noplii, qi te va imbraca'
- Frate Gheorghe, i-am rispuns - eu nu ma inftistez
deloc. $tiu c6 nu haina ne mdntuieqte.Pot sa fiu imbracat
cdlugdregtegi sAma duc in iad. $i invers. Aqa cd eu sunt
linigtit.
Dar iatd cd inainte de Florii, parintele stare! md chemd
la stdrelie gi md intreb6:
- Ce zici, frate Victore, vrei sd te faci c5lugar?
- Da, prea cuvioase.
- Atunci sd te imbracdm in haine calugareqti.
- Dacd gasili de cuviin!i'..
Dar inainte de Pagti,adica de Florii, nu au fosthainele
gata. Eu insi nu md grirbeam, deqi alfi doi frali mereu
E"r"u.r, cu insisten{d q-icu nerabdare, ca sa fie imbracali
in haine calugareqti.Nici de Paqti n-au fost hainele gata.
Am fost amAnat pentru duminica Tomii. Dar nici de
duminica Tomii nu m-au imbricat. A trecut gi inallarea
qi Cincizecimea, iar eu tot civil umblam. $i tocmai de
Sfinlii Apostoli, cdnd imi praznuiam ziua onomasticd,
am iost imbracat impreuni cu fratele Nicolae, croitorul
cu care venisem in aielaqi timp la mindstire. Ceilalli doi
frafi, care erau mai vechi qi carecereaucu atAtainsistenfd
si fie imbracali n-au dobAndit haine cdlugdreqti,iarunul
dintre ei a qi plecat din mdnistire.
$i ce bucurie de copil aveam cAnd am imbrdcat pentru
prima oard dulama de calugar! Mi se parea ci sunt un
bm nou. M-am deprins greu cu ea. C6nd urcam scarile
atelierului, calcam^pedrilama qi ma impiedicam'
Tot cu dulama ieqeam la strdnsul fAnului. Era vara
anului 1941,cAnd ucrainenii cereaupreo{i, iar Patriarhia
gi Mitropolia noastra trimiteau mereu preoti misionari
in Transnistria. Se faceau apeluri 9i la fralii de manastire,
100
care erau utilizafi ca secretari Ei colportori pe la Pro-
toieriile de dincolo de Nistru.
Pe poiana Locugoare, greblam fAnul in tacere aleturi
de pirintele Pahomie.
- Frate Victore, imi zise phrintele, sprijinindu-se in
grebla - frafia ia ai fi bun de misionar in Transuistria,
fiindca qtii ruseqte gi ai face treaba bunii pe acolo.
Acelaqi lucru mi-l spuneau qi algi parin{i. Eu insa
raspundeam tuturor ca m-ag duce numai in cazul cAnd
aggti cu siguranth cd asta-i voia lui Dumnezeu. ,,Altmin-
teri, ziceam - mi-e frica sA nu cad din nou in pdcatele
din care de abia am iegit."
Rugdciunea mai savArgiseo minune in sufletul meu:
imi restabilise pacea, fara de care nu mai puteam trai.
Acum eram hotirAt ca - dacd nu-mi vine o chemare de
sus - sd nu mai ies deloc dintre zidurile mdndstirii.
A doua zi, tot la strAnsul fAnului, calugarii vorbeau
despre grozAviile pe care le faceau nemlii pe fronturile
de lupta. Se vorbea ca dAdeau foc la sateintregi, iar bielii
oameni, cu copiii lor, iqi faceau hrube in pAmAnt, unde
se adaposteauflamAnzi gi goi.
Pirrintele Nicanor, care era socotit cel mai bun chlu-
gAr, pentru ch iqi facea pravila qi canonul, gtia Psaltirea
pe de rost qi mAnca o datd in zi, auzind acesteve$ti triste,
zise indiferent:
- Ce ne pasa noue de mireni! Bine cd noi avem ce
mAnca!
M-am ingrozitin inima mea. Iatd unde te duce, mi-am
zis - via{a inchisd ir-rtr-omAnhstire gi iatn de ce stareful
Zosima i-a spus lui Alioga sd plece din manastire, sa
sufere in lume qi apoi sd se intoarci.
Tot despre pArintele Nicanor se spunea cd, intr-o
noaptc, cAnd pArintele Trifon cu care locuia uga in ug6,
pe aceeaqisaid, avea o grea criza de amigdalita gi dis-
101
perat de clurere, batea in uEa Qi-l ruga pe parintele
i'Jicar-,t,.si-l chcmc pe pArintclc Ciherasim carL-cra sani- II
tarul manirstirii, aceita nici u-a raspuns, nici n-a cleschis'
Un frate, care locttia ceva mai cleparte,l-a auzit Ei l-a
chemat pe parintele Gherasim. A doua zi, parintele ,,VAI MIE,
Trifon l-a intrebat: DACA NU BINEVESTESC!"
- Parintc Nicanor, u-ai anzit cArrd te strigam ast-t
noapte? (I Cor. 9,16)
- Ba d a . A m auz it .
- $i dc ce n-ai deschis?
- Pentru cA imi faceam canonul'
- $i m-ai lAsataqa,fara nici un ajutor! Nu-[i era mila ,,Doamne,Tu nrni nprhrc gi inta stutt irr-
de mine? flncarat;Ttr egtirnsi tarc dec1tmilrc 9i rtr-ni
- $tiarn c-o sa vinfr altul, rispunse Nicanor crt acecaqi bi rui t...
incliferen!a. CAtd r.ti-am.1ttLsin.girt.d: "Nu-L, u.oi rtrni
potnctriSi rrici nu uoi moi proltttztriduiirr trtr'
Acest dgoism, acoperit Ei ascunssub masca postului,
trrcleLui!", gfrrdul acestls-npret'ncutirt irLirtro
a mataniil,or qi a pravilei este uua diu cele mai mari
mco itt focilrzrttor,dc ttu crarnirt stsretticistt-l
primejdii pe care i intuit-o genialul Dostoievski gi dc i l nbug gi tti ci sa-lnni [rtdttr."
care rna pazeam ca de foc. Icremia 20,7-c).
 1. CHEMAREA DE SUS
in luna august 1941 am primit cdteva scrisori de la
colegii mei de"gcoalacare mi invitau sa vin Ia Bucureqti,
iar ie acolo sd ne intoarcem pe la locurile natale' Tot pe
atunci am primit gi o scrisoare de la Chiginau in care
fratele meti Vladimir, care se cdshtorise intre timp cu
Dorina, imi aducea vestea cd atAt pdrinlii nogtri cAt 9i ei
sunt sAndtoqiqi ca mi aqteaptasA md intorc acasd'
Aceste vegti au corutituil Pentru mine cele mai teri-
bile ispite in sensul demonic al cuvAntului' Pe de o parte,
dorul^de pdrinli, de meleagurile copilariei, de fratele
meu, era tispui de mare, iaipe de alta parte manastirea
md lega de bomnul Iisus, d-emAntuirea sufletului, de
cer gi-de rai. Mi-era fricd sd mi intorc acasd,pentru ca
,'r.r sd cad din nou in mocirla din care de abia
".r^.r"
iesisem.
Nu voi uita niciodata acea zi de duminicA in care
tristetea sfdqietoareclzuse din nou asuPra inimii mele
intocmai
- ca dracul cel de miazizi.
Et"'alpa-r"uta. O l,r"t"tn spre pidure' in poiand,
ug"iut pe o piatrd gi- ca o eruplie de vulcan- mi
s-a revaisat dirrerea prin lacrimi, vaiete 9i suspine' PlAn-
--u*
eeam de sarea haini de pe mine. Durerea era atAt de
lumplita incAt ag fi preferat o durere fizica' Mi se Parea
.a uq fi suportat maiugor o fracturd sau un culit in spate'
em smgii atunci, pe propria mea piele, adevdrul pe care
l-a spus Dostoievski: ,,inima omului este terenul de
lupti dintreDumnezeu giSatana". Ziceaminsinea mea:
da'cadurerea iadului veqnic este mai groaznicd, atunci
vai gi amar de noi, pacdtoqii' Dar tocmai cAnd suferinla
era mai atroce,s-a auzitsunetul argintiu al clopotelor de
Vecernie. M-am ridicat automat de pe piatra qi m-am
indreptat spre bisericd. Acolo, in timpul cdnd se cAnta
Paraciisul Maicii Domnului, m-am rugat cu tot focul
105
 inimii mele ca sa mi se ridice aceastainsur:ortabila
durere. CAnd parintele stare{ cAnta:,,PreaSfanta Nas-
catoare de Dumnezeu mAntuieqte-lte pre rroi" , eu repe-
tam aceleaqicuvinte in inima mea. Le rosteam cu toata
tAria sufletului meu, ca omui disperat. $i iata cA dupa
Vecernie m-am simlit uqurat. Lupta trecuse. Biruisela
Iisus gi Maica Domnului. Iar de atunci niciodatAn-am
simtit asemeneasfAqieri launtrice. Am mai avut durcri
de alta naturi, dar ca asta niciodatA.
Iegind din biserica, o pace gi o liniqte dumnezeiascA
au coborAt peste sufletul meu care din nou s-a resemnat,
s-a impAcat cu el insuqi. M-am hotarAtsA rAmAn- daca
a$a va fi voia lui Dumnezeu - pAna la moarte in acest
fermecAtor Iocaq de rugdciune Ei de bucurii duhov-
nicegti. DacA imi mai spunea cineva de Transnistria,
rispundeam mereu: cum va fi voia Domnului. Nr-rvoi
pleca fara o chemarede Sus.
^ - Unde vrei sa te duci?
pi chcmareami-a venit.
intr-o noapte de august, tot irr 1941,visez cd md duc
la gara din RAmnicu VElceaca'saplec urrdcvacu trenul.
StAndpe peronul garii, vad cd se apropie un tren pe care
scria:,,Bucuregti", dar cAnd am vrut sAmi urcin el n-am
izbutit, pentru ch trenul nu s-a oprit deloc, ci a mers mai
departe. Pestepufin timp apare un alt tren. Pe acesta
scria:,,Galafi" , dar nici acestanu s-a oprit. In sfArgit,vine
al treilea tren pe care scria: ,,Chiginau" . Acesta s-a oprit
qi eu m-am urcat in vagon. Fiind insa vreme de rizboi,
cAldtoreamintr-un vagon-platformA.La un moment dat,
imi scapa biletul din mAnA gi se rostogolegteprintre
traverse. In vis, biletul avea parca infaliqarea rotunda gi
roqie ca o bomboanA.
Citind mereu Vielile Sfinfilor, Patericui qi scrierile
Sfin(ilor Parjn!i, ma gAndeam,zi gi noapte,ca nu cumva
aceastachemaresi-mi vind de la diavolul carene ingalA,
prefacdndu-sechiar in chip de irrger luminat. $i atAt de
106
t l )rcocupaaccstgA nd,i nci t mi -a rasar itqi ir r vt s'
rrrrrl ma
t ,rt-iatrrn'cicancfbilctul a cazui iutrc travcrse/nll-am zls
rrrti nrrrulaccl ui a5ivi s: ,,dacatrcrtttlsc v' r opr i 5i cu ir t t i
vt,r ga'sibilt'tul, itr.scamuacir vislrl estede la Dttmnczctt'
trcnul't'tusc va opri gi ctr nu-nri voi gasi bilctu-l
'.,r'i..-n
i l rscarnl taca vi sul cstc dcl a di avol tri " ' C r'r gct ; t lt tast
l t cl'
trcnul se opreqte,eu cobor dirl vagoll, irtri gasescbiletul
si rnt' rs mi i de-partc, sprc C hi E i nal , dc r' tnclcir t r i vet r isc
,..i .t.,i .ea fratci ui mctl V l adi mi r'
M-am trczit din somn fcrm couvins cit voia ltli Dum-
,rczctrcstesir plcc ia Chiqinau' Fara sa ridic pcrdeaua dc
i., i"*ittt." iriri factri mictrl bagai, ma dusci la p.arintclc
iilvcstru, care era lc-rc{iitor de star.'q;i, dr'rpace ii sarutai
mina, ii zisei:
- Va rog sa-nridati blagosloveniaqi bilctul de voic ca
sa pl cc di n nranasti re.
- Misionar in Translristria'
- Pai, gtiam eu ca n-ai sa stai iu mauasttrc'
Cu biletul dc voie in buzunar, am luat-o prin padure
ca sA uu mh mai intAlrrcsccu vreun calugirr carc sa nlA
intrebe, sii ma descoaseqi sa md opreasia din clrumul
mcu.
Plecam imbracat caitrgarcqtc.Plccam c-lintnatrastirc
nu ci sa ma dczbrac d6 haina monahala - fercasca
O.rt ."r"tl- ci dimpotriva sirma t-rcvoiesc maimult pe
calea mAntuirii proprii qi a scmcnilor'^Oare Alioqa n-a
plecat, din ascultare, sir sufcre in lurne?
IcA i nd di n padurc, am trccut pri rr Muicr casca' am
intiai in BuiorLni gi acun'rma aprbpiam dc qosca'La cr
cotitura, din dosui unui gard impletit, atn attzit o voce
de copil:,,Be-hc-hc-he!"
Era pentru prima oarA cAnd, imbricat cdiugareqtcqi
cu bar6a, prinicam - in bataie de loc - porccla clc tap'
707
 inca
imi venea cam greu. Pdna atunci nu-gi batuse joc nimeni CAndm-am reintorsdupA zecezile'.raspulrsul
r',u venise. La metoc il gas^isem pe parintele Ioanichie
de mine. Acumimi venea s6-i zic copilului:
A;i;;;l^ careimi facu;em ucerricia'AEeza[ipe.iarba'
- Ce rdu !i-am facut? De ce-{i bafi joc de mine?
ii unui pom,i-ampovestittoatalupta tertbtlape
Dar n-am zis nimic gi am mers mai departe. Pdgind "^U.o a"t-o'..t *in" insumi atuncicAndimi faceam
."['"t"
insd pe Sosea/mi-am adus aminte cum, pe cAnd eram ,"rr"i""]" i" .t,i6o t.rl.De abia acum a inlelesp.iri'rtele
ca
student, am rAs gi eu de un biet preot nevinovat. Atunci, i"""";.'hi" a;." ta."u^ mereu gi de ce eram inciudat
eram amelit de biuturd gi nu credeam cd voi ajunge Aii;;;;i dil pidurea Neamlului' La desphrlire' pirin-
vreodatd in situalia preotului, care gi-a plecat capul cd m-a
i"i"-fou"i.nii qi-a cerut ieriare, spunAndu-mi
ruginat gi a mers mai departe.
,,oropsit",adicdm-a chinuit'
de
Ajuns in RAmnicu VAlcea m-am intdlnit pe stradd cu La metoc nu mai puteam sta' Trebuia sd-mi vhd
parintele Sachelarie, un calugdr teolog pornit tot de la mult bagaj, Iasat vesta
drttm. Ca sh nu am prea Tl-T
Frdsinei. ui*iia, i u* dat unrii calugarrasi de.lAnain schimbul
- Ce mai faci, frate Victore? md intreba phrintele ;;i;i;;;; doc, iar boca'Eii Pe careii cumpAras:* dq
vesel. la Mociornila, qi carema cam strAngeau'r-am dat urlul
* Sunt in drum spre Transnistria, am rdspuns ferm. ?tui"1" t.nii"'Uil unor pantofi laraner;ticu talpa groasa
- Foarte bine! Fra{ia ta eqti cel mai indicat. Cunogti de cauciuc.
limba rusd qi o sd fii de un real folos pentru credinciogii CAndmi-am luat rirmasbun, atatParinte.le Simeoncdt
de acolo. Ai obtinut aprobarea? ri Ioanichie mi-au dat ceva bani de drum gi'
- Inci nu. "ati"t"f"
Irir"i^"*l"ol-o tpt" gara'9i cum mergeam traistaiu
cu
- Vino cu mine, ma apuca parintele Sachelarie de ip"t", doamna^.ot? vazut, le-i spus celor doi
bra!, conducAndu-mi in camera unde poposise. Aici "
barballcare o insoleau: --u
mi-a dat o coala de hArtie ca sd-mi scriu cerereaqi, dupi - Ce-i cu popii aEtia?Eu de-aqfi in locul Maregalului
ce am iscdlit-o, a luat-o ca sA se ducd personal cu ea la Antonescurjc toti i-a$trimite pe front'
Ministerul Cultelor. Mai tArziu, un preot din Oltenia imi povcsteaca
Trebuia sd mai agteptvreo zece zile. Pdrintele Simeon multa vreme a staf Ia indoiala,dacire cazul stt-Qllasc
iatd cit
pe care il glsisem la metoc, ma sfatuia sa ma intorc la r".tiii^ si sa plecemisionar in Transnistria'$i Pc
Frdsinei, dar eu am luat-o spre Cozia, gAndindu-ma ca i;'tt-;;;ot" Jlt"ota cum uu aviou zbura spre.Rusia'
trebuie si iau trenul ce duce spre copiii caremd agteptau. era chipul MAntuitorulu^i' iar pe alta
r itioa a ivionului
Aici l-am citit cu mult entuziasm pe SfAntul Ioan chipill Maicii Domnului.Iar uu glasde suslI sPulle://vI
Scdraru. Mi se pdrea cd Dumnezeu imi scoate anumite noimctgem sa luPtim" '
cdrli in cale tocmai in momentul cAnd am mai multa Desisur,si eu mergeamla razboi, dar la razboiul
nevoie de ele. ,,Scara" era cartea cea mai potrivit6 care
ne'uarui ca sa lupt pc frontul duhovnicesc'
- ca un ghid - imi ardta drumul mai departe. Poate trenului, ma plimbam.Pepero-
tocmai pentru SfAntul Ioan ScAraru am qi luat-o spre La garir,in aEteptarea
nul ca"reera apioa^pe pustiu' Niqte fetb,ca sd-qibata joc
Cozia.
109
108
 il(' r'l1ir1c,
s-au prins toate cot Ia cot qi mi-au barat iocul
tlr. trcccrc, rAzAnd pe infundate. O data cu rusinea,
a,supra sufletului meu se abatu o triste{e piinA de
dcz-nadejdc.Atunci mi-a venit gAndul sA ma rbg. $i tot
a coio,pe peron, am inceput sAzic in mintea mea psalmui
5(1.CAnd am ajuns la stihul: ,,lnima curata zide$teintru
minc, Dumnezeule" ,,,Duhul tAu cel SfAntnu-l lua de la
mine" , ci cu ,,Duh stApAnitor ma intareqte" , mi-a I'enit
cle sus atAta mAngAiereqi tarie, atAtabucurie qi putere
lncAt mi se pareacd m-am inalgatdeasupratuturor celor
de pe peron, zburAnd ca o pasAreprin sfereie ceregti.
Atunci mi-am adus aminte de cuvAntul SfAntului lVIa-
carie Egipteanu care zice cA cei ce s-au urcat in corabia
Duhului celui bun qi de via!a facatortrec peste putcrile
dugmAnoase qi rele, cAci sufletele creqiiniior zbbarA pe
dcasupra oricarei rauth{i.
In sfArqit,sosi trenui. Vagoaneleerau exact ca in vis,
adica nigte vagoane-platformecu carese cara pietriq de
la cariera manastirii Turnu. Aqa arn calatorii p.1nA la
Piatra-Olt, unde, schimbAnd frerrul, m-am Llrcat irrtr-un
vagon de pasageri.
In Gara de Nord am fost nevoit sA aqteptrnai multe
ore. in sala de agteptare era o mare for:foia. Militari gi
crvili, femei gi copii se imbulzeau grabiqi Ei ingrijorafi.
Cu greu mi-am gAsitloc pe o banci,singur ca de obicei.
Un tAr-rarcu barbigon qi cu pardesiu ncgru trecca
mereu prin fagamea gi, din cdnd in cAnd,se ulta lung la
mir-re.La un moment dat, tAnirul se opreqte,ma intrciba
din c e md n A s t ir es unt qi a p o i s e re i o ma n d a , s p u n A n -
dtr-mi cA gi el esteun calugar de Ia SfArrtulMunte qi ca
a 'r.cnitin fara ca sa-giaralljezcsituafia rniiitara.
Stapanit mereu de gAndul mAntuirii sufletului qi de
cclc citite in Vie{ile Sfin(ilor, l-am intrebat:
- La SfAntul Munte mai surrt cAlugarisfinli aqa cum
au fost odata?
110
Mai sunt, raspllnse calugdrul atonit. Surrt pustnici
r rr o i nal ta vi a[a duhovni ccascaqi pl i ni dc Duh Sf ant .
f ' t,r' sorralzi,sc cl - cunoscurmatorul caz:PecAncir cgclc
(';rrol al ll-lea vizita muntele Athos, din suita lui clc
olituri s-a dc'sprinsunul gi m-a intrebat unde ar ptttea
girsi un pustnic-duhovnic la care sa se spovedeasca.
l-irrn arAtat peqtera unde se nevoia un pustnic im-
brrrrirtatit.Ofilerul qi-a marturisit cu multA zdrobire de
irrirni toate pdcatele,iar la urmA i-a cerut duhovnicului
lriuccuvAntareasa mearga in Turcia unde, marturisin-
cltr-l pe l{ristos, sa moara mucenic. Duhor.'nicul i-a
ri l spuns cd i n zi l el e noastre e posi bi l sa vie{uiegt i
crcgtineqtein Turcia gi totuqi sa nu fii martirizat. Dar, i-a
sfatuit duhovnicul - dacFrvrei si te faci mucenic, fa-te
rrcbunpentru Hristos. Ofilerul cunogteavia{a SfAntului
Andrci cel nebun pentru Hristos, precum gi via{a SfAn-
trrlui Simeon care,de asemenea,s-a facut nebun pentru
I Iristos,gtia - deci - cAtestede grea aceastacruce qi, cu
toatc acestea,l-a ascultat pe duhovnic. Cind regele s-a
rctrascu suita, el a ramas pe loc.S-adezbrhcatde hainele
Iui militare, a imbracat o camaqade noapte, s-a incaltat
ctr niqte opinci gi, in felul acesta,a pornit prin toate
marrastirilesi schiturile facAnd tot felul de nebunii. Cei
cc r1u-lgtiau, rideau qi-qibateau joc de el. El insa rabda
toatc pcntru Dumnezeu. Se hrhnea din miia altora qi
clormcapc undc apuca.Dar eu, continua calugarul - nu
riclcam rriciodatade cl. Fostul ofifcr obscrvaacestlucru
5i, cand r1ucra uirnctri,se apropia de mine qi-mi spunea
nrultt' crrvitrtccic folos pclttru mautuirca sufletului.
l ,a dt' spar{ i r(-,an1 rA nras i tl prcsi onat gi int ar it pe
c,rlt'act' nri-anr alcs-o itr urnta cclor povcstite de catre
caluqanr I atonit. Ma gi ncit'anrch i.rr sa-l imit pe ofi{er de
'",ali rrt'r,oit'.I)ar cclc cc au rlrtnat nr-au incredin{at ca
nu nrai t'rA ncvoic sa n1a fac ucbun pcntru Hristos,
1-rcntru ca qi aqa toata lr.rnrcirma collsidera uebun.
111
 2. MAMA M-A INTELES
i ('c biiat bun era! zicea V'T' - pAcatcir s-a ficnit!
'l .rta.care aflase de sosireamea, a venit la Chiginau
La ChiEinau, trenul a ajuns noaptea. Era intuneric Ai ,,,ul,lini,iinnriiorat. il sfatuia pe Vlad sa ma urmareasca
ploua mdrunt. Strazile erau pustii, iar clddirile - bom- r l',rti Iru cuti,ra am itrnebunit cu adcvarat'
bardate qi arse de pArjolul rdzboiului. TrecAnd pe lAnga - Dar cum de te-a lasat inima sa nu cobori in Perival
con-
darAmdturile caselor, mA apucau fiorii. Mi se parea ca, t ir s-o vczi pe mama, sti ma vezi pe mine' ci [i-ai
din fiecare groapa, de dupa fiece zid innegrif de fum, ipte Ci"tlElnau? ma iirtreba tata indurerat'
i;;.';",;;;*'J
dacA
ma pdndeqte un strigoi sau un bandit, vrAnd si-mi sard - Pentru cd era noaPte 9i,oP9l nu eram sigur
in spate gi sA ma omoare. Ca sd-mi piard frica, rosteam ln vlata,'
--i;;, acasi, daca suntetl
'srrntcfi Iui a
mereu rugdciunea lui lisus. totuqi, nu se impaca cu gAndul ca baiatul
Strada SfAntul Andrei, unde avusesem gazda pe vre- mal departe cu trenul qi n-a venit direct acasa'
trccut
gtiut
mea studenfiei qi unde acum igi avea gazda Vladimir, se Eu insA erim sincer; pAna la Chiqinau n-am
afla la ceialalt capdt al oragului. Dupa multe dibuieli, am pariirfii mei' Razboiul adusese des-
r;;;iil.;espre
gasit - in sfArqit- strada, am desluqit numdrul gi am infrat tule urmari nePrevhzute'
in curtea plina de baltoace. Am batut sfios la ugd, iar Tot
De la Chisiniru am venit cu to[ii acasa'la CoEeni'
dinduntru a raspuns un glas de femeie: t"^lt qi fratele mai marc, Petru preotul' impre;
.t;i;
al
- Cine-i? ot"oteisa Maria' Dcsigur, obic-ctulglumelor'
"iii.l eu' asta cu atat mal
- Un prieten, am raspuns la rAndul meu. spiritel6r si al compatimirilor cram $l
Dupa un schimb de cuvinte, rostite in qoapta, uQas-a nu mai beam vir-rqi nu mai mAncamcarne'
"\"ti.o.at "u picior
deschisincet Ei a aparut capul lui Vladimir. La masd, Petru imi arunca in farfurie cAte un
In semiobscurul de afard, fratele s-a oprit ingrozit. Nu de gaina fripta, zicA:ldu-mi in hohote de rAs:
avea nici un_prietencu mustdfi gi cu barba aga de mare, - Na-ti un diavol!
imbrdcat in haine calugdregti. Ii vedeam ochii marifi de Tata insa era disperat qi zdrobit de ruqine'
groazd. El tdcea;taceam gi eu. Daca l-aq mai fi linut aga mdninci
- Tu esti slab,imi spunea - 9i daca tru mai
cAtevasecundb cred cd Vlad ar fi tipat. Dar mi s-a facut q] ponoi a" vin roqu ai sa te imbolndveqti
.o.""
milS de el, gi i-am zis: "iit"irt't
qi ai sd mori.
- Mai, frate.meu! Era parola noastri de alta data. CAnd se intAh,eacu oamenii din sat, sPuneaindurerat:
Vladimir a respirat u$urat, m-a imbrdligat gi m-a pof- (adica
-- Uitolirra la el: aqa cum este acum l11i:9-:
tit induntru. manastire)il puteam facc numai cu gcoala.prtTill^",:
lel Pe la
Fratele Dorinei, colezul meu de clasd,era in culmea unei *oi urr"n^ nevoie si cheltuiesc sute de mii de
satisfacfii sadice. RAdJa de se pripddea. M-a vdzut, in gcoli inalte.
N-?-
sfArgit, umilit, injosii, inferior, cei ptiEn sub aspectul exte- intr-o duminicd, am stat in strani cu cAntirefii'
rior, pe mine care alta data il depageam in muite privin[e. obiqnuiam atunci cAnd eram elev
maiintrat in altar cum
La Chiqinau, intr-adevir, aproape togi cunoscufii gi Oamenii din sai nLl m-au cunoscttt' Dar dupa
ritt.ta""t.
prietenii mi considerau nebun. Liturghie, credincioqii l-au intrebat pe tata:
112 IIJ
 - Parirrte,da' cine a fost prcotul cei batrAndin stranA? Ei, ir"rloc sa sPui ca Dumllczclr"'
vrind
- Era tnai batrin ca mirrc? iscodi tata. nmintrerui-rt-o gi i-am isttlrisit ctttn clial'oltrl'
- Mai bAtrAn,rAspunseun enoriaEcu hotarire. r,,r-n1i faca mi-a
rar'r, facut ccl rnai marc biuc'
- Era Victor, baiatul rncu, zise tata rizincl. - Nu cumva Pclltrtl ca t1ute-am ltisatsa te casatorcqii
.
Tata parea mai tinar pcntnl ca sc fcrchezuia qi se t'u Dorina? mi intrcba mama iu conttnuarc'
mtrstrari
tundea. Dc buni scama, biata mama avllsese tcribilc
Cci tineri ma privcatr cu o curiozitatc anlcstccatacu - de Prttt - aflase ca Victor al
.'f .urlgiii"la ciinci dincokl
sparma. O fata mi-a spus ca i se ridica parul iu cap cAnd " facusc'calugar. O vccinii mi-a spus ca nlan1a plingea
,'i sc
m a vccl cap lc t os in s t r ana . pirLrl .1in caP, perltru ca' impob'ivirrdu-sir
;i-,sismulS;ea
Dar clupa ce s-alt mai obiqrruitcu mitrc, fctelc catrtau
,'asatoricicu Dori,ra,fiui ci a apLlcatcaleamatiAstirii'
sa ma ispiteasca.Eu irrsa le raspundeam: ctt i-am rasPtll-ls:
- Cu .re ' v eniE i v oi s a n ta i s p i ti ti ? E rr g ti l r c e s u tl t $tiirrd toate accstc.'t, dc
- Ti-aduci alllilltc curn, fiind irr clasa a $asca
petrecerile,gtiu ce sur"rtbalurilc,'gtiu cc sunt fcmcile, _ oari cA \/rcatl sa ma
dar voi nu gti[i cesLirrtplacerilc.ctirate,pliccrilc duhov_ scmil'far, li-arrr sptrs Pclltrll prirna
ca asta'
niccgti,carc nr.r-{ilasdamaraciuneirr sudet, nici mustrari {accalugir, iar tu miiai r,isPl-tnsca, tlacir fac ltna
cl.econgtiin[a.In conrpara{iecr"rplaccrilc trupeqti, place_ i 1ii ci l umca i n caP ?
ia
nle.dunovllrccEtt sunt ca senirrul cc.mh-rifa[a de-mur_ - Da, mi-aduc amirrtc,zisc malrla, inseuinincltt-sc
daria parnAntuiui. fa(a.
Desigr"rr,nimcni ltu lna in[elegea.Caci nurnai cine a - Ei binc, accstgilrd a staruit lncrcu iu r-utlrteamea'
gustat qi a vazr.rtcit de btrn cste-Domnul, rrtrmai accla tl t'gi ntr-[i sP tl l l c.rn] tti ni i t"
putc.asA-mi in{elcaga fericirea Iaurrtrica. - Dar'caic att fost ntrltivcle?Cine tc-a incicmnat?Ntli
lntr-o ascmer"rea situa(ic, prictenii iqi dadeatrparcrca il Lrlcsiematnpt-:Gala Galactiot't"'
fiecare in felul lui. Urrii zic.-au cA rn-anl scrantii la cap, Attrnci am inccirpt sA-iistorisescurat-trei toate framatr-
al[ii ca n-am fost in stare sA ma itrsor, citcva fete au foisi l-aur e-lcscris clc5ertaciunL.a ;lccstci
tarile melc latrntricc.
cleparere ca din cauza lor anl4rlccatla manastire,iar un cl esprc j crtf;r \l ;rnttri to r ult r i' dcspr c
Iut.ni .I-am vorbi t
preot din satul vecin srrslitrea ca Llrlnarescsa ajurrg mttrtlari't lloastrc Sl
mi, dc'sprc iad, clcsprc 1''lcatclor
ePiscoP.
Ntrrnai firama, sarr-narlamama, rrn s-a incrczut nici in t'lcsprefrumuscgeaunc.ivic!i traita in cltrhul evangireiic'
-
parcrilc ei proprii, uici in parcrile altora, ci m-a hrat cle ii't Unlp cc cu ii Povcstcanl toatc acesltcA'lllAnta
clc corrgtiin[a l)ctltrtl trc-
nlA n a , n t-a c olt Llusln c ar n c ra c i , c .rrc i n a c c l a s i i i n rp cnrotionaia, cu virclifc
''.'tlstrari
servea qi dc bucatarie,s-a agczatpe pat langa fr.ciorul di cr-rtuici - a inccput sa planga, spuniuelu-mi:
iubit gi m-a intrebat: - Fcrice cle tinc ca ti-ai alcs calca accasta!
- Ia sa-rnispu i tu mic, cjrrctc-a facut pe tine sA tc.duci Marc.nri -afostbtrcuri aci ri Ll atrrar-rzit dir r Bur alll( - ll1
, clc' .ruit
la nla n a sttr ca ,,,..,rt" cu'i*te. i. pius ma btrcnrau llcspLls
- Dracu', i-am rAspurrszirnbiud. l i rcri r.ni lei
c dc P ocai n!a.
171
 De fapt, pocainfa mamei incepuse inca de pe vremea
cAnd eu eram in ultimele clase de seminar. Acest lucru
l-am constatat eu insumi in urmdtoarea imprejurare.
Era intr-o duminicA dupa-masA. Tata iesise de la
biserici qi, dupA ce am mAn.oi, r."-u.n r"tras sa ne odihnim.
In cash era pace. Nu era nici o neinfelegere sau cearta. $i
to'rugi, cAnd, dupa odihnd, am iegit prin uqa din dos, am
vdzut-o pe mama gezArrdsingurd pe prispA gi plAngAnd.
N-am intrebat-o de ce plAnge, fiindcA eram sigur cAnumai
pentru picatele ei vdrsa acestelacrimi de pocAin{a.
Acum insi, cAnd m-a vAzut in hainA calugAreascA,
mi-a mArturisit iupta grozavh pe care a dus-o cu ea insagi
gi cu diavoiul.
Ca sA scape de befie, mama igi pregatea un ceai tare,
cu cAt mai multa esenta. $i cAnd ii venea pofta de bau-
turh sorbea din acest ceai rusesc. Dar diavolul n-o lasa
in pace nici noaptea. Odath, seara tArziu, se dezbricase
gi, cAnd s-a culcat, a vdrzutla un moment dat, un monstru
negru care venise sa tabdrascapeste ea,in pat. Mama s-a
sculat repede qi s-a inchinat. Monstrul a dispArut. Alta-
datd, o voce de barbat o striga pe nume din tiirda qi, cAnd
a ieqit sa vadA cine o strigd, n-a vdzut pe nimeni.
Dupi cele unsprezece luni de mdnAstire,pentru mine
lacrimile de pocain[h ale mgmei erau comoara cea mai
de pre!. De data aceasta,mama era ceamai in mAsurdsd
ma inteleaga.$i totuqi, inima ei de mama imi mai punea
o intrebare:
- Bine, te in{eleg, dar de ce sd te chinuieqti aqade rdu?
N-ai acolo nici plapumd, nici pernd, nici mAncare bund.
Tu eqti slabuf...
- MamA, rispundeam la rAndul meu ingAndurat -
de-ai qti tu cAt sunt eu de pacatos qi cAt de bun a fost
Domnul Iisus cu mine... .
176
l,n ,tt't'stccuvinte m-au podidit-lacrimile' Iar mama'
lnrlurofittal,Ei-apus mAna ie capul meu, m-a mAngAiat
I n nl tut(' ici nd eram copi l 9t ml -a zl s:
'l'r'irr(clcg,te infeleg, lasA,nu mai plAnge"'
lirirrn,amindoi, ca la rugaciune'
I'rolitirrd de acesteciipe sfinte qi gtiind ce-i mai lip-
,il':rlr'tttantci,i-am zis:
I'iruA acum tu mi-ai fost mami, iar eu !i-am fost fiu'
I h. ,rt rrrn inainte eu ili voi fi tata, iar tu sd-mi fii fiica'
n r.(ultil ce-[i spun: si te spov.edeqtinegreqit' Dacd nu
;i tc' sporledeqtila pieolii vecini, un du-
"';''
Ir,rvrrit'dc la vreo manaitire,-de la vreun,schit 9i sa-gi
-lege-fi
t.ttit.'qti, sub epitrahil, toate pircateledin copilarie'
',,.r,('rt accst prilej, i-am povestit cu de-amanuntul cum
r,r ,,,r, .rpot"'dit du insuriri 9i ce mareuQurare am simlit'
Arrr 1x,r)aluit-osa se roage ori de cAte ori a.rc.rAgaz'si
,,.ln in minteiei rugaciunea lui.Iisus 9i,sA
( tt(.irs('ilzilnic cAte un capitol din Evanghelle' ln telul
"r"inictatmi-a fost al doilea prieten care m-a in[eles'
,r,:"ri,i
,1" mine qi nu m-a socotit nebun' Primul.prietcn
i, ., ,lir;-i*o
,r lost Paul Nica. Acesta a venit cu toath serlozltatL'ala
.a"J sosisemla Chiginau,mi-a cerut informafiicu
"ri',.', iar
i,, iuiic la Frasinci,m-a iniuraiat pe caleacAlugariei'
,r:,tl tzi < ' stcqi el cal ugar'
'l'irta,desigur, a simgit transfo^rmareadir-rsufletul ma-
rrtt'i,ir irtccpilt s-o urmareasca,ii ascundeaEvanghelia'
I rrtttltt-i tc'a^md sa nu plece la manastire qi sa-l lase singur'
3. NERABDAREA
n ('ilsaimi cra tare greu. Trebuia sa rAd qi sA glumesc
crr lrir[ii gi cu prietcnif aturrcicAnd imi venea sa Planq It
,,,trrrl'rog. Siigura mea mangAiereo gascamin biserich
ri l rtl r' n' l Ai rl cui am Qima ruS am l n tal na'
I t/
 Bisericaera-clcpartecie casa parohiala in care lclctria
,
far n i l i a p rt' . t t r lr r i. F r s c s c zi .l i ti i p e v a rfr.rld c a l u h i c . s a
fle aproape qi de sattrl Tirsira l;ir., se afla dc. cealalta
parrc.
Sosise iarna. Cazuse zatparlanrultar.Tcltugi mA c-lu_
ccam zilnic ca sa ma rotr in biscrica.
intr-o.climirreaqR, cArrl m-anr indreptat spre bisc,rica,
s -a lu a t d u pa m r nc c a( c lt rg trlc l o l o l a np " .n r., i l n rrl u i a m
rrttotclc'auna crr c.itc o porfic c.icpiiinc. Vazarrd cA r.trrse
intoarce acasa, am inicriat sa-i alung cu bulgari dc
zapadii, clar cii[eiuqul statea cit statci locului"Ei apoi
iariigi alcrga in urma bincfacatorului sau.
Cgnd ajurrsla uqa bisericii,am ciescuiatlacatul qi
11
am i u tra t iuiunt r u, gA nd i rrd r_ r-m cAa mi c u { u t c a q e i ,
r.1massingur, o va hla iuapoi spr.ecasa, adtilmccAud
proaspetc.Intr-aclcvar,clup.rcc a scArrcitun timp
)1.-:-t-
t a u$ a / ca fcl nqullt u s - a m a i a u z i t. Bu c u ro s ,m i _ a m c o ri _
tintrat Acatistul mai departe, fiinc-lsigur ca acum cafelul
a ajt rn sa ca s a.Dar c and am i c g i t d i rrEi s c ri c a ,m a rc m i _ a
fos,tmirarca, vazinc-lu-l.peca[clugul mcu culcat hr pra_
gr.rlugii, ctr.zapadatopita in jirul iui. Bictul cafell CL_ar
fr tacut el, daca ag fi iegit prin uqa din altar sarrdaca n_aq
fi iesit deloc?
Ce lcc{ie de crcdinciogie, de devotament mi_a datl
Mic u l a n rmal ar f i aqt c pt atJ ;rtrq ap i n n a r fi n ru ri t c l efri g
gi dc fo a mc, . c unadc jdc ac a l l i n i r-i rn m o m c n t i n a l tu l u q l
sc va cleschidegi va apare ccl ce a avut mila qi i-a daio
br"rca[icii de pAine.Domnul Iisus a avut mili gi mi-a dat
tot ce a avut mai scunp.
Timpul_trecea grell. Oricc zi pierduta in zadar ma
cor$urna. Parcaii vec{campe copilagiicarema aqteptau
dirrcolo dc Nistru ca sa lc istori.scscr.lcsprc rai, dc'spre
c a dcre ap ri m ilor oam eni E i d c s p rc mi l a d o n rn u i u i Ii l u s
car-ene cheama inapoi in grddina cea frumoasA. Iar
ordinul de la Mitropolia Olteniei tot nu veneal
118
( ',rr,,\nu pierd vrcme.aiu zadar, al-r1 il'lccplltsa prctiatr
lr'li1',r,r irr krcul tatalui mcLlr carc ntt vclia se-qi rupa
pi rrl i r' l t,k' cl cgeaba... Ma duceampri u satel evccit r eulr de
El'rlr,,ull tlc vorbi cu oanleuii credinciogi,lc daclc'anrcar[i
gl rr,vi stcbi scri cegti i,ar cA nd i i i ntaream P e ci m a vc-
,lt',rrrrPc rnirrc insumi iutarit. $eful de post creclcacfr
rrrrrl ,l rr(' u propaganda sti l i gti l or... Ma i nj ur a in f a[ a
l rrl Jl rti nrcu. Iu ascl nel tL' acazl tri pl ecam i t r sat e m ; r i
Irrrl t,| ;111111c. M-am dtrs, astfel ,pc j os pi na l a Cat r anic,
,,,rtrrli rr (' arc am copi l ari t. A i ci nu m-atl ctlllosct t tnici
| { )l)ilr ( u carc m-amlucat de-a ,,mijoarca" , nici batrinii.
t rr to(i i i nsa erau ncdunreri [i :
,, ( )nrc cc I-o fi facut pe baiatul parintc.lttiGrig,oric
',,1:.t.t illttgareascir?"
l rr.r i ari ra grca, zapada mul ta qi ge' r.Tot t r Ei at At la
ph,t,rrt' cat Ei la inapoiere, strabatalld zeci dc kilomctri,
;irr..l,rrnrlirr fericirea gi linigtea laurririca Pe Sarc [i-o da
.,rnlillli'rtatcaunita cu rugfrciuncetltri Iisus. Imi vcucau
t',,rr(lurisfirrtegi lttmirtoase,iar c.1ndirni vcnea unrilin!a
l,l,urll('ilntde bucurie, fara sa {ilr seama cle viscoh"rlcarc
rrrrr,rl cl ca obraj i i pe deal ul Magura.
irr irlta zi, tot de dorul singr.rratafii,am luat-o clin lrou
l ' ," ,tt'Mi rgura,cel mai i nal t deai di n tci atapr ovilr cia,ca
',,i 1il,1sP()vcdcscla urr precltPc care luntca il socoteaca
l ,{ ' un ()n1ce l l u cra i ntreg l a rni rrtc.E u i trs a il iubcaln
l,,.ntnl cir cra intrcg Ia inimi. Avc'a ttu suflet curat ca dc
r o1'il. l)11i1qtcle lv{alac- aqa il chema pc preot - m-a
I'r rrrrit ca pc tlll frate. Nu qtia cLrnlsa mir ciusteascanrai
I' rrrt..l i i i nclvrenreaC raci unul ui ,preoteasami- a pr egat it
o nlilr;ilDc care uu se aflau decit rnincarttri de caruc. Eu
rrrrlirrstirscmcarnc de cind paqisem pragul manastirii
I 'r,l:,rrrci.N ici acasarru mAucase-m carllc. Aici insa m-am
,rl l ,rt,tl corl ati r,i ntr-o marci ncurc.l tura.P c de o par t e nu
\'ot,tnlsa calcrcgula Frasineiului,iar pc clealta parte nu
\,{)r,|lilsil calc dragostcace mi sc arataseiu casaaccstu;
119
 preot aqade bun. PAnala urm6, am calcatregula Frasi_
neiului numai sAnu refuz dragosteap."ot"trl, ii.i;;;
acestcazsferadragosteie maiirare d'ecAtsfera'p;rdi;.
se,inserase.Eram silit sa treCprintr_o
__ :.1_t]ril?rere,,
paqure. vlscotulndicasenamefimariqi eu erarnsinqur.
]ofusi.simfeam parcir o bucuiie, o ,iaJ"lJ", ,l;]3;
prezellla Iul llsus.
lntors acasa,din nou stateamca pe ace.O zi pierduta
llf pentru mine un margaritar picrdut. Iar fard ordinul
Mitropoliei nu puteam tiece Ni'strul.
r_namaimi.pregatise cele de rrebuinla pen_
._.]t]T:_ltTn
rru orunl. Ml-a procurat o pereche de cizme, o caiitila
si
o vesta chptugita cu ldnd. tipsea numai ordinul.
. \aa galfesc, mama, sa trec Nistrul apa, fari nici o
autoriza[ie, ii spun ingAndurat.
- Vai de mine! Cum sA treci aga?!sdri mama ingri_
jorata. Nu gtii ca te impugcd graniierii?
ce daci md impugca? i-am raspuns calm. Voi fi
- : $i I
fericit ca mor pe caleabomnului.
A doua zi, diminea[a, eram hotarAt sa plec, far6 sd mai
Totul era aranjat 9i, cAnh sA pornesc la
is_l:!t g9.ilyt.
s-a rvit o piedica la care nu ma agteptani.Mi_a fost
1rum,
cu neputlnta sa plec.
Foarte.nelinigtita de hotardrea mea, mama se ruga
pentru mine. $i iata cAa treia zi dimineafa imi istoriseq"te
urmatorul vis care pe jumatate era vedenie.
De_$idormea, mama vedea, casa parohiall aga cum
era. Se vedea culcata-in patul ei. Vedea g"o*Ll .u."
desparlea cam-eraei de saiiga ce ducea in Sdaia in
care
qormeam eu. La un moment dat,
mama vede c6 trece
un tanar, un prieten spre camera mea, ca sa ma vadA.
y111t:.1 .epede,din pat gi se lua dupa tAnar, pe care
rl srmtea ca pe cel mai bun prieten al fiului ei.
Cand
mama rntra, ln urma tAnirului, in odaia mea, md vhzu
dormind ca de obicei: cu capul spr" g"u* gi.r', picioarele
720
sprc soba. in acest timp, prietenul sc afla la cap'ltaiul
,r\"r'r,t" aplecasc asupia mea, privirrd-u-mir cu mttlti
u.iia'riatuloste. Si decidata,acesi tAnhr frumos, cu o fali
l:,tiat'aca d"ecopil gi cu o tunici neagrd inchisA pAud sus'
sc ridicA, se opreqtegi-i sputrc mamer:
- inchideqi uqile! arntAnd cu mina spre uEile din afara'
Mama insd, miratA, ii rasPunde:
- Bine, dar uqile sunt inchise.
Atunci tAnhrul rePeta:
- inchideli ugile!
La aceste cuvinte mama s-a deqteptat, purtAnd in
suflet o bucurie negraitS care a durat vreo doua sap-
tlmAni.
- Parcd cineva mi-a spintecat capul, Povestea mama
a doua zi - qi mi-a turnai acestvis-plin de atAtabucurie
gi fericire cum n-am mai avut altul in viala mea'
- Visul tiu, i-am spus mamei - inseamnd sh nu plec
fara ordin. TAnarul e ingerul meupazitor care i[i sPYng
sa inchizi uqile, adica Ja nu-mi dhi voie sd plec pAni
nu-mi vine aprobarea de la Mitropolia Craiovei'
de nerAbdare sd plec cdt mai repede
Eu insi
"rduo- pe Iisus copiilor'-Vedeam cu mare
ca si-l binevestesc
a"i"." cum trec zileie qi saptam?nile fara nici un rod din
trec Nistrul
;;;t"" ;;". Daca uqile s-au inchis ca sa nu
fari onto.irolie, cugetam eu - poate cFr.arfi mai birre si
pG to Chiqinau sarila nalgica sh cer de la Guvernamant
iti a" to Episcopie un ordin de trecerea Nistrului' Dar
nu stiam t'ttd" dt fi mai nimerit sa ma duc: la ChiqinAu
i*'fu natgizin deznadejdea mea, am luat doun biletele:
pe unul am scrisChigindu gi pe altul, Bal[i' Le-am aqezat'
["uru, p" masuta de lAnga ca-Pataiqi m--amrugat ingeru-
lui meu pazitor pentru ca el, in timpul noPtll,-sa dea los
Uif"t.to sa rainana numai bilettil cu oraqul sPre care
trebuia s?rmi indrept. Dar noaptea am^visat t-o,u.Pulqo
""
minA care imi da ios de pe masuta amandoua Dlletele'
'127
 Era clar: nu trebuia-saplec nici
la Chigirrau,nrci Ia Balfi. tare mult sh uu mir cltlcpe jos in Trarrsnistria,c{upacuur
Pentru ca, peste cAt"rrn,it",
Pq.-:? venit orclin,l de ii spuscsemoclata,again trcacat'
Ia Mitropolia Olreniei trimis ^llo
stareful meu.
ae c1ir" i#","f" Sirneon, tro g"t, dar zitta era frttmoasa' Nu ningt'a' rtici utl
Mama nu mai putea dc btrcurje viscoicl. To[i trci mergcatn iucet, fara nici o graba' $tianr
ordin. Tarc.ii cra tcamA ca nti
ci n_am piecai fara .i"" .it..tfi trcnurilc';i, dcci, uu aveam o orir fixa cind
- Manra, i-am zis.attrnci _
impuqca grArtrccrii. irebuia sA ajurrgemin i;ara Pcriv'al P.t't'lrtlm ne faccam
.la'ca-";;"r afla intr_o planul sa gizdiim la v-rclrrr.prit'tendin targui Corneqti
groapa pli'a de de vicrmi qi a";".pi, ^$iar dc acoio alaturi dc
'oroi,
rn-ar scoateciucva qi m;al tluce bar"ra.atli va aparc primui trcrt Merg'ind
ir.rtr_o I
lil"e, Vtaa se giirdca mi-a spus-o mai tirziu - ca daca
flori gi elepasarelc,i" nl pfarlg"z'..r 61(r
v griclina phr-r;;j;
fcl incit sa
Victor c*, t-'oi,Dutnuezeu va face in aEa
ce.saplang?V_ag Uuc'ura,rdsptrnse "
apara trctrttl.
sA gtie undc fir-rtc.Ete mama, farA
baiaiul ei, 'Alurrqi toli trei in Corncqti, nc mai oPream c'linloc in
, ^:_1]:],:i
de ce plingi gi fi-e frica sA rru
fiu omorAr? C.1 loc ca sa admiram vreLln peisagiu satt vreo cladirc'
cloar moartc.ane trecedin valca plingerii oasind asale.Dar iata ca,in momentul in care coboram
in raiul tuturor
fcricirilor. Ioi" e"tal intra qi primtll trcu, iucct, in gara Pcrival' Am
i n q cl cgc c - r nis pui, z is c c a _ ri ma.t ui mi (i dc buctrri e.
^ _-fa- d a r ma d o a rc c a n l a n l a .
Of, cu *inla rid i Ji nd u_gi,r.r-rii
rf ." i"i] numai irrima L-am inticbat pe impiegat daca s-au dat bilcte'
de manra si n-ai! - Luati-va reiedc bil"l"t.' Ei urcafi-va itr tretrl Ur-
Cu toate ca nu curlo$tcamsentimc'tur
de mani sau cindu-ne in vagon, tofi trei I-am mullttmit lui Dum-
lej' m-am
de tatA, t'rusi imi ,lacicam
,;;;;;;;;a nczeu pentru ptlrtarea Lui de grija' Cu accstpri
mama are rtc trimitc dcsct'r-
dreptate. Caci de murte ori;;;; .onuitit, inca b clata,ca Dtrmriczcu llll
;"-;}';;r"g" .upur ,.,, ."'ise vrcm sa-L ispititn sau
poate prirni inima. periri prin Si vcdenii cAnd
cind cerem asemenea dcscopcriri ca Pc un fcl de hocus-
mar r dr ic'ca la
o.i tt o." p.ratus, cl i n ctrri oi i tatc sau-di rr
suflctului' cAnc]
4. PttrN vrscol $I FURTUNA [atcr, Aot'.antl e vorba de mintuirea
qi ult avem
suntem la r.lscrttce,cAnd sttntcm disperali
CAnd sosisc orciiuul, iarna era J" uici un sfat, nici o h'rmiua,nici o pova(d' nici
irr toi. NirrseseEr rzis-
colise atdt de r-nultirrcitlse irlt."."pr"r" aiutor, atunci Domnul ue iudrumh direct prin vise'
un "l.al".i
circulaEiat.e_
uurilor. $tirilc sosite de la,gara chiar prin miuttui' Caci, in accstcaz' El vede
nc,comunicau ca linia
feratA inca nu este aesfunditi.
E" f"ra ,rr'aveam timp curalia inimii noastre, qtie .a n-tt.dorim .9i nu ccrcm
""aJniisi
de pierc{ut. Mi-anr luat ra.mas l ucruri l esupranattl ral edi nmi ndri csaudi r r ct r r iclzit at c
bun cle la paringi qi am
pornit pe jos, fiindca saniile
in"a o"_fi .rSisera partie. -" la targul moqilor'
ca
Vladirnir qi Dorina m_au insofit i a" a" nn.r ai uns l a C hi gi nau,gcrtrl -5i -aa t ins.apogcul'
lv{ail" ;;_a ptr.s cele uqii'
necesarein de.sagi,mi_a clat R oti l ccA rutel orqui crau,i ar mana sc l i pca d c clr n{a
baii de d.._-;,nlo.,Gni iana cramefv, ntai cttnoscusetn o iarua
N"^ai it"t1'SZS,
72 2 | 1.7
 aqade grea.Atuncj se inzapezise era mai
tofi pasageriiau fost canto.nali trenul Ia Ungheni,iar Trecusemde barieraoragului'Pe cAmpgerul
in .fajiif" C.F.R._ului. mai ascu[it' La musta(i qi barba
unde Ii s-audat n.113 p";;;;;
"i*q*t ii zdrobeam
,ol1^r.uP,a*Aniphnas_au, ,i*p de vreo aveamfurlurr oe gnealh'Din cAndin cAnd'
"1r"i;;;;li*i* pe care il aveamiu
desfundatlinia. i"n"t"t" de mAjreruibastonaqului
",, ri".o* lurguriide mAner ?aT =*11
filJJl[':*:l*:'::^Y:'o* :::ilf#
t"illi*"rFi,i:qlil_li,ffiTilil:ffi
p"n"' Domnul
r" rii.i*^'". Dar dupa cAtevaore de mers'turlunr
^ai"ti."'"G.1*i
?;;;;
se
i^
il. bi"*,ri eragreu,dar cu to.ateacestea
'" 'u]il measimfeamo bucuriedc nedescns'
siJu
ca;;; il ffi:'#:' :i',1{l$':fn|}'"hlti
fi pregetatsa mi dau-vi;d.
inima
" ^i;;qt*i"
militare treceauuna dupA alta' Din cAnd
baga
in
in
nu ma
-n;a.g ;;i"*'i.
*o. pe'tru caiJ tiiai treceacAteo sanie,insa nimeni
;fi:?#..g,X1:iil ". doar'aqa;i;;;,,
semll ca sa se oPreasca'
etergepi_ t"n*a, dar nici eu nu f'rccam
cAndam
L"-o* fatot toatein voia Domnului' Sprgsearh
O data hotdrArea J Am batut
aiunsintr-un sat,am chutatsi dorm la cineva'
goseaua :l:*?l'#T#i,TJ:
""r,,rip,iri,"..i_"-'.ililii&::4ffi
ceduccaspre.Tighina "o."pi.n.on"a,
il A; ugi de'ale oamenilorinsthri[i'
Afiasit tot felul de motive.ca
dar
sd mA
ei uu m-au
refuze' La
aveamdec6to iumatate;"pti*,;Ii#?;l, in a""rogir{u. ;il;.
acoperith cu paie
irt*^, Uitut la uqaunei cdsule mici'
mea.Peling6prosol ,"ni,Lfr.ii"i"i"'i,onro, o" cumnara
$J ""'t Deodati' uQas-a deschis'iar in
ain raiaico.";M;;ili;ir'r',,,nr,n ammai
pus.irrdesaga ii."'ltp".a sarhcacios' o infatriqare
i"ai"f Lgii a apdrut gospodina.tot"i :Y.
spa.te
IcoanaMaiciiD:-mlurl.rt;li: ;;;;toeam cea din
_ ca'd U"."t"^* 9i prietenoisi care mi-a risipit toatd mAh-
ougmanrrl ma va atacadin meu dc gospodinele celebogate'
cAndva voisamalovr {afase"o irf,ia" Hristos,iar ;;;;J;tiin'sufletul foarte
l'rea Curata p""ion.a'oSllmigelegte dilr spatemava apara tA"a paqitinduntru, stapAriuliasei' urr ldran
aQaam Purccs'singur-singurel, "* ca un frate' Am mAncat impre-
p.i,i"it-i'iiffi;:: ?r de treaba,mla Primit Pe de
gt
aragr carema asteptarfrln 8er zdpezispreiopilagi"imei ani do,mit iir acelaqipa.tcu ldranul atAt
""i-." "iEi ori
atunci, ori de cAte PoPoseam intr-un
EgorTimofee,,ri"itatatnorinei, """ltofi"..'pe .ti'..t"t"t.racacioase, acoperitecu.paie Ei
,: cAndm_avazutintors ;:i;il;;
1: T.rlrtire, cu tarba 9i cu.dutam6,plin
de bucurje il;;rf;i';" aaa"o* greE'Acolo gas:a,Tintotdeauna'
mr-a pus intrebarea:cum o mAucarecaldaqi un pat cald
stai
bahArrulevlavios,careavea .u f"ri.ii"oZ EI singur, ;; i#a'. primirecald"a,
au.uito".rr_itoagtiaca e iare imi dezmorlea.tJ;;il' A doua zi' ia plecare'le
mare fericiresafii cu Domnut. o din celece-mipusesemama in
I".;;;;:;;tzidar ce_gi iaru* .at" un mii cadou
i".ir.rcosul." y i, t,iu,'m;;il;; desagi(vreunpro,op in plus,vreo bucita
dc sapun)'Ie
*:1T:9t
rarermpresionatdc plecarea.mea .amanand
Dupa cemi-amIuitramas
in or"_,",,"ucondifii. mullumeamgi Plecammal deParte' , decAt
bun a"f trf,, *a gdndeam
catotuginu suntsins,''.no_irul'r,r-,i,ii*ji Ziua fiind mici, iar-drt'mttl gte"' nu fdceam
" km pe zi' in vreo d*oua sau trei zile strd-
eraucu mine.Fie cX; raFecioarA ur"i iO-zS
venit di. fafh ai" spute, ;;;;;;P;oopl" oo de km' in ultima searhi.tram in
sl.*i;;^;;;:'.1";#."'rt 'uu o'uEaveamun unchi pe careil chema
724 "t^i"iilgrlir.u.i,, 725
 tii
3::,""',':',tll T.'fl:ly ipe
tecatraicEre' rrcr
evapcsrracra Crairric,carc scria cAMussolirri cstc utr onr providcrr[ial,
mc.i .u_'ri .la.J..f."on,o ccta[eniioragului an. iar Llitlcr atletul itri Hristos?l
i;#H:iiii".ii,li.x,:^,'
3:.ra;1,
momcnta aparut fttn :;nj:;i
l"i:,;n: "i A dotra zi diminea!a m-am dus la guvc'rnatorttl-colo-
nel ca sa-mi punir viza pe ordinul Mitrop-ollct'
1r,, sr"r"n u,i l,i ".r"i," r,.1rsia. Cinti m-a vazut, colonclul s-a aprins de mAnic'
tparafi'
oi"ro'"'nr;",
"'a cllltoaqtc,fi il oprisem - Pe motiv ca-L prcdica!i pc Flristos va ducc{i si-i
o"lJl.illtl?,:l :"'Llmva ct t
toievski? care e shac]a Dos_ i cfui ti pc bi cti i oamci ri .V a i rrtti arccIicl i rrTra t r st r ist r ia
cai, cu brrtoaie de untdclcrnn' Nu va c
Dn. pc cirrecautafi? ;ier iJuii",'."
intrc.bauc,cunoscutLrl nici o vizal
,.,r. bincvoi_ iuqinc! Nu-!i clau
- oarccarcZaporojau; - Domuttle colonel, va rog sa ma ierta.ti'atn.raspuus
* 1., .t]u
Al 1lcr'oscp.,rs.rral. e urrchiul mcu. cu sfiala - dar ctl l1u merg cu ascmcneaiuterrltt"'
il, ..,tr,,.i,.,.i - Du-tc la protopopul oraqului qi,.daca iqi cla cl o
Dar tttt rirar,lt,cLricstc ql ca
f:t't.li pe .st;arla:";Jl;;l;trf; adcvcrinlA din carc-sase constatc ci te cuuoaqtc
rat sirada si casau,1.i atuuci sa la miuc' zisc
J iiillillt"a i"eteacunr.Nrr ;;;;;;";;i perltrtl dnmneata,
'ii
"'ro.u iolonelul hotarit.
." rtl::i]'i:: ;f ijl' Jrnistcal-amnrulftrmirbu'ulr.r
i P rotopopui oraqul trr cra pari tttcl c Galact ion
Bu-
mr-rlt
*;iil;;;;.';,"i:'"t'lT'.ll :l:': ttu Etiamcr.rmsa-i ruiana, carc lra ctlnoQtt'a clin Senrinar' S-a,bucurat
dc supcr-
,,qnj* i,i,;;i;:i,i;;;::ll;:',,,' iisrrscarcmap<,va{uia ciil ;-; vazut qi mi-a .l'rt o adevt'rin[a plina
L.tn(l lative.
a lll ba trrt i-am
Cinci am intrat dilr uou in biroul coloucltrltti si
militara a

ii:,,':.I.:l,ti:#.;Ilu+l:..:#"iiffi
in ttuifornrA

il# dat adeveriu{a, guvernatorui

scaull' vorbi^clu-mi frtt-
ver.rgoarc, .iiit-" sl indaia nii-a oferit tln
iar cci doi vcrigori
nr cr u l t scn r r rde v iaf a.
crau pe f.orli.q, nu c.ladeatr mos qi dandtt-mi viza de trecerc a Nistrtrlui'
ii
Diir pacate, colonclui avca drepta.tc' Iv{ai tirrziu'
cu-

:*1r 1'r:Ji:3::fr:i.::l::
i:1: l :i.lH:illi;
i,ir"j;T
,..io* 'cu dtrrere fratch-ri n'rell ca falEii
ir"i"ia Transnistria ca o haita clc hicnc' ac-luln.recincl
misic'nari

i:#: ;'i'i"'"iiiii
:1:,:X':l,l,Iiir,.l]l'
s Mi-e =na cadavreleinteresclorpersotrale'
Cu viza pe ordilr, mi-am lttat ranrasbun dc
la ai mci'

;g 1;;;,il;;,'i::l'J,'i
;,'"::ffl'i,ij1l:
"iil::.il1 fe-n* *it\^umit pelrtru ospitalitatc'.nri-am
sasi i pe tl mar ql am porni t^di l r l rott l a drunl'
ridicat
Cir nt l
dc-
ar n
Iata roadelc razboiului,
cugetam in sinca mea. pocai- pdxittrtr, sufla un vint atit de rcce'
inghca!a
tul di u b o rdt , it r l hoi
er<1ratacit i. il;;"';i*i""t""attia" ntit de taiosincit parca ca imi
^lJ*'*
privi'fa.J;r;l;,;';1r/ot dar in Grirriccrul era imbrticat i^tr-o guba
iliil ;;;i;i;.
accs
rse's,i.i i",,i"!:l"ll,ffi: 'rtrltc,
j,::1"':,.:1.iliffi gi,r;in,i""ga 9i incll[at cu rri5tc.bocarrci cu ialpa dclcnrtt
" lii fll;ild; ;"pal,na' Eu dcgcrascm atat dc ratt incit
utt
726 127
 *:5H,.'* *TiT"|T* gra.icerur,
vdzad,viza, prin Grigoriopol. Aici am poposit intr-o familie cle oa-
Dincolo de Nistru, "?"' heni crelinci,osi.A doua zi era duminica. Biscrica cra
gerul.gi.crivaful se intefiserA.po_ arhiplina. Deqi nu era soba,aerul era cald. Preotul sluji
,,:'ili!;l1l:'JBi,o,!^' I aSr^vi t."p,iil t'reb
uiasatrecpe tor, vazAndu-ma, m-a rugat sa rostcsc o prcdicir. $i cum

:?i:L'i,T#"*:
;'.1#,fixhg'iy$i[+!t?1"fi tcma mea preferatA era pocAinfa, le-am v.orbit despre
fiul risipitor. Moldovenii din Grigoriopol au ascultat

rotatatdefti;j
cuvintul Domnului cu multa dragoste gi luare aminte'

'lu:txnn#;'n[1?Tiftf*+''':ffi
i:?:ilH'l&#"T?.ttre*.'L'ei'"#r
ilil;p""'l::if
bine
A doua zi, la plecare, gazda mi-a zarit frunroasa
icoani, cu rama bitutn cu pietricele colorate, i-a pl5cut
atAt de mult incAt, spre marea ei fericire, i-am daruit-o'
zase.ca
secrcrhr," ,Yi^l:il,"& 6'i"lf
t", casimptu ."rpr.i5.)." M-am desparfit cu mttlta greutate-cle-.iconifaMaicii
unul care ,..r'lot'o;:::: Domnuluiiare ma pazea de loviturile din spate, dar -
".o-

,3fpi"try;;**$Ultn,i,r,
,'; r".*:*:
:i.i.f3,caremi sespargeau
il];*;iilr{
cAnd ma gAndeam li folosul Eibucuria altora - preferam
sa ramAn numai cu Maica Domnului cea nevizuta, care
mi mingAia gi mi se descoperea de atitea ori.
Distarila dintre Grigoriopol qi Dubasari era destul de
it"i.."f,.["il"#'J:Iffi:
;fiill;iT:$:il;il:::f
pe masura ce mergeam,
mare. Iar norocttl mett era ca, de diminealir 9i pana seara
cAnd am aiuns in Dubasari, crivirlul a batut numai din
se atenuau d.r.".ilulo. parca mi
spate. A suflat toata ziua, mai putcrnic qi mai rcce ca
Pe qosea sufla u ori ci nd.
munte,,,i.iunJeui;t?iijr.:f.=",.,":rT,$:f,",f Pe goseaam ir-rtAlnito sanie' Dar faranul era iutors cu
a"i ."ii iJi:Li;
J,".T:::n.""i
ffi::::T:,il?il, snatel-espre cai. Era irnposibil sa infrurr(i criva[ul' Te
iireca qi-qitiria obrazul ci un brici. Citeodata rna intor-
il,,l", "'lSfii: ,*";.l:*.'tl':
n:*,ffX"1 ffi l: ccam cu fal a sprc Gri gori opol ..E iattrnci mi sc. opr ca
rasuflarea.Nu puteam iespira ditr cauza viscoluh"ri'
"ffi
- Parinte, ai sa te
prapadegtil Din loc in loi, imi mai sfarimarn [ur[urii din mustd[i
gi barba,apoi imi continttam drumul mai dcpartc' Inain-
. #: il.: I;:fr 'l.'; il?#::H: " *g totinainte,cdci iatd uqo pe goseauasinguratici,-gindul meu era Pu-
Cdtre seara ciocinr - rurea la bomnul Iisus. Ma gAndeam cit a sufcrit El

Hffi
fll Hi"*r:*{#,":::i:1,;:llf
;tr:a::11: pentru noi. Nu qtiam cum sa-l rasplatescnespusajertfa
itta.o. cu o cAt de micn ostenealFr.$i cum meditam la
;' lll ii,glill ;f ,:,Hillderanere
peteaine-ca ;;;: dragosteaLui fara egai in lumca noastra phcatoasA,in
'1:
,.^?:T,ff
111fl
',.*.iilil,i:T:r*:1,:ll",rn::ii:i
aceJagiclipa, aqa dintr-odath, ca din senin, am izbucnit
in hohote de plins.
Pldngeam de bucurie Ei de fericire. Ziceam:
128 129
 ,,Doamne, nu sul-lt vrednic de atAta bunatate gi Era clar. inscet-tarea,cll uga intredeschisa, era irrclrep-
de
atAta mAngAieredin partea Ta,,. in tata impotriva persoanei meie. In plus, toatA noaptea
situa(ia in care ma
o!oT, mi se pdrea cfsunt cel mai fericit m-a necdjit o masea.
om de pe fa{a
pdmAntului. Am inceput sa-I mulfumesc Din nou mA aflam la o riscruce qi din nou Domnul
cu glis tare mi-a aritat, mie necajitului, direcfia in care sa pornesc
D_omnului Iisus pentru toate binefacerile
Lui. De m_ar fi mai departe.
vdzut cineva, ar fi zis cd sunt nebun.
$i intr_adevar, peste Am visat cd md aflam parca intr-o minastire cu viald
cAteva minute m-am intAlnit cu o sanie plind
de func_ de obgte. Erau cAliva calugari, in frunte cu stareful, in
lionari romAni, imbrAcafi in cojoace. VizAndu_ma in
lupta cu namefii gi cu visiolul, se uitau iurul unei mese unde se lucrau iconilc sculptate agacum
Ia mine cu atata se lucra la Cozia.
mirare incAt socoteau, probabil, ci de
buna seamd sunt CAnd m-am trezit dimineata, mi-am zis ci visul este
un cdlugdr nebun.
de la diavolul. CAci unde poate fi, pe aici, vreo mdnirstire
apropiamde Dubasari,
namefiicregteau
gi in care sd md aciuiez.
,-.9.:^:11
T. se inte[ea.
rnrunerlcul M_am oprit Ia prcotul care era Duptr ce m-am spalat qi mi-am citit rugAciunile de
originar chiar din Dubasari. Cand i_am diminea[a, uqa se dcschide brusc qi aPare un cdlughr
ardtat ordinul
y]T:ry]t"t din Oltenia,nu gtiacum sd ma p.imeasca romAn. Voinic, inalt, brunet, cu fata radioasA, md intrea-
mar Drne. ba:
A doua zi m-am adresat parintelui - Din ce mindstire eqti, PArinte?
protoiereu, care
era romAn. Acesta m_a intrebat daca - De la FrAsinei.
sunt preot sau
diacon. CAnd a auzit ca nu sunt nici
una, nici alta, mi_a - Nu vii la noi, la Iosipovca?Avem o micd minastire
intors sp_atele, spunAndu-mi ca se grabegtesd faci baie. ( u vreo qaseparinqi gi frhgi.Ne-am bucura dacA ai vrea
Am rdmas tare amdrAt. Ma gAnieam ri;t fii impreund vieluitor cu noi.
sa intru ucenic
la vreun cizmar sau Ia moari Poate cd voi veni la vard, in vizit.1,i-am rirspuns,
ii _ ai*i""a!a _ sa mai
predau-copiilor c6te o leclie de religie. li,rrrdindu-md cA de mi voi duce la mhnastire nu voi
CAnd i-am.spusparintclui Lupaicu _ preotulin prrtca vesti cuvdntul Domnului nici la cei nari, nici la
- casa r ( 'l nl l C l .
caruta poposlsem _ trista vestc, tofi membrii
familiei l)ar dupd ce mi s-au inchis toate porlile in Dubasari,
qi-au schimbat atitudinea fala de
N" mai eram o ,l rr;t;16s ni ci i n casapari ntel tri Lupaqcu nu m ai aveam
autoritate in Dubasari -i"". 1,,., ;rnrfost nevoit sajmi iau rAmasbun, sa-mi pun iardqi
T?, atunci, prin uga intredeschisi, am ,lr,r;irgiipe umar qi sh merg mai departe, spre Iosipovca,
, . auzit o convor_
Drrelntre preoteasagi fiica ei: r ,tr'ir't'l carc ma invitase era chiar starc[ul'
- Ia gi.manAncd!De ce nu mAnAnci? I' ,rl i rrtcl cLupascu pl ccasede di mi nea[a la biscr ica.
o indemna mama
pe rata et. l )ul J cc mi -am i uat' ramas bun de l a t o[ i ai casci,
- Da' ce sa mdnAnc? rAspundea rrrrr'l1rrmindu-le'pentru ospitalitate,m-am indreptat spre
fiica suparata. Mi_a
mai rhmas ceva? (,r:;,i l )omnul ui . i nai nte de a-mi l ua ramas bun de la
141
i3 0 r,) -t
 Lupagcu,l-am rugat sa-mi citeasca,mai
rugacrune,pentru ca_Dorinulsa_mipotolear.i intAi,
lTill*
o
J"i"] - Nu, mama, insista baiatul - eu vreau sa ma duc ai
rea teribiladc masele.-BatrAnul p;;;l'"ii:; citit rugAciu_ sd s6rut icoana. Sprijinegte-ma, te rog!
i
_ano t-am.rugat sa-ma u nga'qi .,, nt J
] -e-f-. ; it r, Mama l-a spriiinit. Baiatul, incet, incet a ner-s pAna la
r.'tuI A postotului la'cob.parintele "i"_,.r,"f
llpi, :.1"1
arn zrua aceeanu m_amai durut mdseaua ;_; ; ;r- ;; icoanii, a saruiatjo Ei indata s-a vindecat. Mai tirziu, s-a
niciodati. inscris l-a Seminarul Teologic din Odessa.
Durerea mi-a inceratde ir-rdata.; ill$i
gtia Domnut din biserica. Acum, cdnd mi-am luat rimas bun, baiatul era tot aga
rrl-ll.lucajir qi;;,";;"d^;" aveam pe
nimeni caresa",m6 aiute. de binevoitor.
La plecare,i-am mulgumit parintelui Lupagcu, La biserica, parintele Lupagcu mi-a dat o bucatir de
^
rAndu-mi ce_ colac cu care am Purces mal deParte la orum'
iertarepentru suparirea ce i_amfacut_o.pa_
rintele a ramas aoroapene'schlmbaiin bunavoinla La iegirea din DubAsari, am intrat intr-o casii 9i am
lui
fala de mine. Aceeaeih.ngosr"
ai rAu de intrebat care estedrumul spre Iosipovca qi cdli kilometri
;;;;;;;" cele
intimplate le-a aratit U?tit"i p'a.iri"fJi.
Ei Am ramas sunt nAnAacolo. Oamenii din casa-aurdmas mira[i cAnd
chlar ata;at de acest^bAiat cu sufietatAtde bun, carei au arizit ca mA incumet sa merg pe jos pAna la Iosipovca'
avut mult de suferit in viata. - Batiuqca, ziceau ei - e tare departe' Sunt vreo
El mi-a povestit c?,,i1 urya cu.cdfiv_a ani, se.aflape patruzeci de vcrste. N-ai sa ajungi pAira desearh'Dru-
patul de inoarte, fiind tuber."f"r]'b."ipo gr varsa inul e qreu. Nir-i pArtie 9i omdtul e mare' $oseaua e
ligheaneintresi de sAnge.na.i.fii fi fa."^" troieniti, dar sa te fii de stAlpii dc telcgraf!
de irrmormAntire.Nici nu se maj putea jos pregatirile
Nu numai
da tlin pat. $i intr-adevar, drumul era foarte anevoios'
Dar iata ca, intr-.o noapte, il ;;f," p; D*omnut c.r nu era phrtie, dar pe Qoseauatroieniti nu trecuse nici
aievea,nu in vis. il vede venind,pi.!r"t"f Iisus
f"l. ap"l," un om, nici o sarric.Poighila intarita de deasupra nu ma
a$aza-pepat, pune mAnape capul'lui qi il pAna I a
ir_rtreaba: {i nca, ci se spA rgca E l pi ci orul -se i nfunda
- Vrei sa te faci s.lndtos? r'.cuunchi. CAnd scoteam stiugul, se atunda drePtul'
- Da, Doamne!i-a raspunsbaiatul.Vreau n u"am noroc. totuqi, de cizme. Am inaintat aSa,cu greu,
traiesc.Nu vreau sd mor. sa mai rriruil am intrat intr-o pAdure. Aici m-am aqezat pe o
- Atunci, ziseDomnul Iisus _ sd te scoli lrtrtrrrugAgi am incepirt sa rod bucata de coloac in-
din
te duci pAnala celalalt.glt of .o*"i"i qi;sarult pat gi si lh.'tata. CArrd am va2ut ca mA cuprinde gerul, m-am
mea. Cu acestecuvinte Domnul ,_u?iliiir.,""ar.rt.icoana ii.tiiat gi am mers mai departe.Am ieqiiintr-o alta Qosea,
Cdnd a venit mamabhiatului,bolnavulir lrt' t'flrsmai trcceacAteo sanie.A trecut una, doud, dar
spune: i ' ,, ul -a l uat rTi mcni .N -am zi s ni mi c. Irr sinea m ca m a
_- Mami, vreausamAscolgi sAmi duc pina ca agae voia lui Dumnezeu. Dar iata cd a treia
-
MAntuitorului ca s-osarut. -
' r -' la icoana 1,,,intlcam
:,,rnir.r sc opregtegi rusul imi zice:
Vai, dragul me.u,q nu te mai pofi scula! tJrcali-vA, pirinte! M-am urcat in sanie, dar aici
__^-'. ii
cu compatimire.gi chiar daca'te_aiforgo zise ,rv(',lnralt inconvenient.StAnd mereu nemigcat,ma pa-
TT^",
numarrau. igi ?u"i
tr rrntlt'itfrigul. Dar cAnd am aiuns intr-un sat n^emlesc,
732 r rrsrrls-aofiit ta o circiurnh ca sa fachun PoPas'In semn
133
 de mulgumire, i-am dat o Eva,nghelicin Desigur, scopul stare{ului-era pdmAntesc' Pentru
limba rusA,
am. mers mai departedc_a drdptul, pe poteca, apoi mine inia n-a fost decAtmAna lui Dumnezeu care/pen-
o duoa
indica!iite onmenito. ai",o t. CI nJ'":; ;r5i;;'i..;;5; tru atingerea scopurilor sale, se serveqte de oameni, de
drumul mare, m-a ajuns din ;;;.;"'"gi tot felul de oamcni.
sanie, iar
rusul m-a poftit ca gi intAia oara si io" to.l^
rn^r". Spre deosebire de Grigoriopol, unde erau moldoveni,
_ _ De data aceastaam inghelat _ cum se zice _ bocnd. aici'erauucraiueni. Iar eu amfost nevoit, pentru prima
oari in viafa mea, si predic in limba rusa, fdrd sA qtiu
)";^y:':1::j",:!::l:qfi oi,"roni.a,
"a,lt"r,"."^;",i_ tlaca voi reuqi sau t-t.t.M-am gAndit insir cd Domnul
ruitqfs:"fi"1:g:iilii'i$i','i:[x'"o;!l?li'i;,?!
licurici de lumin5.
r)c care il propovAduiesc este acelaEi acum ca 9i la
i'incizccimf . iri timpul predicii, cind se intimpla sa.nu
- Asta-i Iosipovca,imi spuserusul. gAscsccuvantul potrivit, imi venea deoda-ta,ca o lumini
Am coborAtla marginea-satului,i_ammulgumit , ic fulger, expresia cea mai fericita' $i astfel am reuqit si
nului mujic qi, bu_ ,ltrc predica la bun sfArgit.
.potrivlt.indicaliiloi unor-oameni, am
Iuat-ospremanAstire. Aici am fasit o cameracaldi, un infala copiilor mi-a fost mai uqor. Copiii imi erau atAt
plt ,1.,dragi incAi lec{ia imi era o reconfortare, o mAngAiere,
!io bucati de pAine.,CalugXrii *i_i" ,prrs ci eram
,, rr.'arc?ericire pentru sufletul meu. Cdnd intramin clasa
ca s.fecla.
MA gAndcamcAdc m_oiirirbolnavide
lllat
pneumollresau de plcurezie,celpu{in am undc :.,rrlrAuitam inbchiqorii nevinovati ai copiilor, uitam de
D.ara doua zi m-am scularpertectsanAtos. ,a ,oa. lr ),rt('lrccazurile,parcd eram in rai'
N_amavut
nici mdcar guturai. ln felul acestaam stat toata iarna in Iosipovca' Am
I'rr'tlicatin bisericAqi am predat religia pAna cAnd s-au
ir,rrrrinatcursurile scolare.Am asistatla exameneleanu-
5. DOUA ASCULTARI ,rlt', i;rr cAnd copiiior li s-a dat vacanfa de vard mi-am
lrr,rttlcsagii gi am plecat mai departe- - _
Acum griia mea cea mare era si fac Arrz.iscmia exiita undeva, pe malul Bugului, inci o
ceva pentru de calugeiri.Motivu[principal era sa bineves-
Hristos. Nram trecut pe la Misiune d;Jri.;r; nr,'rn,'lstirc
nu fiu oprit
la cancelarie, fara sh pot ro." .ol"tiro;;; tr.:,r'pfi11alte sate, iar motivul secundar era ci nu mA
pu care- o pe carele sivArqeastarefulfa!3
pla nuisem. Acum ir.rsami_era f.i;t ;;,;;;; ,','1,i.'1,',1 cu nedreptd$ile
-"rnn
rtii"u; p.ri
paminteasca pe care , lr,'l,rt'tiioameni cire destul de sAraciqi necajili' Ii
Ti_o yl do p;;;r;i"
Frasineiagfi fa-cutascultare
staref. La
I r rrrrittiitpc calugarisAfure porumbul colhozului, sAfure
qi fo porii Siio dar aici
aveam alta misiune. T otugr m_am lasatin "o.i,
voia lui Dum_ l,rrr:;i 1',iicde pe cAmp, iai cAnd paznicii veneau plAn-
dhdea
nezeu. 1,,rntI tit' lrica p'edepseice-iaqtepta,atulci stareful
,,r,lrrrsir-iinchldainbeciul manastirii. Bielii paznici, care
_Dar dimineata, spre marea mea bucurie gi mirare,
parintele stareI mi-a'zis: rrrr irrrlrilz.trcau sd-i divulge pe cirlugAri, au fost aspru
multe ori, starelul
, . - Frate Victore, ifi dau doui ascultari: ;,r,,lt'psi(i pcntru pagubeld avute. De
biserica qi sa predai ieligia il;;r;i;. "-^' sa
" predici in ,,, 1,,:,,.,i,tnaintri ii cur{ile oamenilor cu hArle{ul in
135
734
 mana qi scotea sfecla ingropatA in curte pentru hrana
familiei, ca s-o foloseascispre hrana cailoi luafi tot din
colhozul oamenilor. CAnd-intra, autoritar gi negru, in
caselesatenilor, copiii se ascundeau sub pafde fiica. El
insa rddea gi se lauda cu isprdvile ce ie facea.$i fiindca
lacomia n-are margini, mai ierea de la prefect si restituie
mandstirii cele cinci sute de desetine"de pAmAnt pe care
le-a avut pe vremea faristA.
Fiind prieten cu directorul gcolii, l-am intrebat intr-o
zi: ce zic oamer-rii din s.at despre preo{ii gi cAlugarii
nogtri. Directorul, care gtia ca ni-l pArasc,mi-a rasp"uns
deschis:
- Oamenii spun ca nici de la comunigti n-au auzit
atAtea despre cilugdri, cAte vid ei acurn cu ochii lor.
Stalin,continua directorul - distrugeazidurile din afarA
ale bisericii, dar biserica dinauntru"se intarea; acum insl
preo[iigi calugarii distrug piqerica cea lduntricd, pe care
n-au izbutit s-o distruga nici comunigtii.
Nu departe de mdndstire (biserica noastri era im-
provizatd intr-o sala de corrferin{eEi spectacole)se aflau
dardmdturile bisericii zidita de-moqierul Abomelicov.
Biserica avusese calorifer gi lumina electricd. Atunci,
i-am intrebat pe sAteni:
- Ce fel de om era mogierul Abomelicov?
- Om rdu qi hain la suflet, rdspunse ur-rcolhoznic.
- Dar ce fdcea?
. - ii nedrepti[ea pe mujici, ii exploata, nu le dadea
dreptul care li se cuvenea gi, cAnd (iranii veneau s6-9i
ceard rdsplata muncii, Abomelicov chema jandarmii qi-i
impygca. Apoipleca la Moscova, mugamaiiza crimele gi
rdmAnea nepedepsit Avea doui mii de desetine gi avei
de unde plati celor de la Moscova.
yffi:1 agrararuseasca,
folosiriodinioarigi la noi,egatacu
136
Iata explicalia. Era firesc, deci, sa se ddrime ceea ce
fariseii clideau pe o temelie alcAtuitd din crima Eijaf' Nu
era dc mirare ca acum se jucau iezii pe darAmaturile
bisericii din Iosipovca. Rizbunarea lhranilor exploata[i
gi nedreptali[i de Abomelicov s-a rasfrdnt 9i asupra
bisericii Zidita ae el. Aga s-a intAmplat qi cu filozoful
francez care a strigat plin de revolta: ,,6crasezI'infAme" ,
prccum s-a intAmplat gi cu popoarele care atl cautat si
tlistrugd ,,infamia;' din pricina ticaloqiilor sAvArqitede
slujitoiii ei. Caci ,,din pricina voastrd, zice Domnul -
tste hulit numele meu printre neamuri" .
Toate acestelucruri triste m-au determinat sAplec din
krsipovca. Voiam s.l rimAn cu cele doua ascultari qi sA
,r'r.,.g,co apostolii, din loc in loc, binevestind Evanghelia
trrpiilor la gcoala gi celor mari in bisericd.
Cind am iegit din mhndstire toata lumea dormea'
Nici parintele stare!,nici calugarii nu m-au simlit cAnd
,rm ic'gitpe poarta.
'l'recusem de ultimele case' in fafa mea se intindea
sk,pa verde. Eram fericit cAnd inaintam prin viscol 9i
frrrtunA , dar acum eram mai feri ci t pent r u cd er a
plirnllvarh Ei intrasem in paradisul copiilor. Dragala-gi
. ,r rrigtepdsirele, in bincile lor copilaqii erau numai oclli
au ascultat
1r rrrcchi. Cu cAta dragoste, cu cAti bucurie
r.i toatil iarna istoriile sfinte despre Adam qi Eva, despre
('lin gi Abel, despre potopul lui Noe, iertfa lui Avraam,
v.rrrzarealui IosiJ!...$i cum plAngeau bie[ii copilaqi, ce
lirtrirni nevinovate varsau ei cAnd auzeau povestindu-
rit,tlt spre chinurile gi riistigrrirea Domnului Iisusl Eram
:,igrrr ia acesteimpresii din copilarie nu vor fi uitate
rrii'itrlata.Mai muit decAt atAt: peste ani qi ani de zile,
t hiptrl lui Iisus Hristos va rasdri ca un coll verde din
l,r,iz.ll qiii va aducela pocainla chiar la adAncibatrAneli'
737
 Acum mergeam uQor pe drumul de !ara, cAci o bh-
trAr-ricdimi dhruise o pereche de tdrlici impleti[i din lAna,
iar cizmele se aflau de data aceastain desagi.
in Iosipovca dormeam singur intr-o carierA mare la
etaj, iar patui meu erau podelele. Pesteun braf de paie
aqterneamdesagii,mi inveleam cu rasa,iar cizmele imi
serveau drept capatAi.Copiii veneau la mine qi-mi im-
podobeau perefii cu trunze de nuc qi cu flori. Odata,
miculii m-au aflat acasdplAngAnd qi - Doamne! - sA-i
fi vhzut pe aceqti ingeragi crrm cautau sA-mi qtearga
lacrimile, sd ma mAngdie, sd mi incurajeze! Dar de acuh
nu-i voi mai vedea! AE fi fericit sa md intAlncsc cu ei in
rai!
L-am pirdsit qi pe Filip Filipovici, directorul qcolii,
care avea un suflet aqa de curat gi de sincerl Avea
dreptate: Stalin distrugea zidurile, dar intdrea biserica
dinAuntru, fara sa-gi dea seama, iar falqii preo{i ridica
ziduri, dar distrug biserica lduntric.l.
CAn d m-au gds it c opi i i p l 6 n g An d , i i s c ri a m l u i
Vladimir tocmai aceste lucruri triste. insA micu{ii cre-
deau cA pldng de dorul mamei.
Cu acest prilej mi-am adus aminte de fratele lr4osora
din Frasinei careimi povestea ci revolu!ia din octombrie
l-a prins in Rusia, pdscAnd oile in Caucaz. Atunci, ca qi
acum/ cregtinii nu vedeau lucrurile decAtla suprafafa,ii
invinuiau pe bolgevici, pe jidani, pe anarhiqti, pentru cA
acegtia dirAmau bisericile qi surghineau prcolii gi cre-
dinciogiiin Siberia.Dar, tot atunci, un episcopdin partea
locului s-a ridicat pe un loc mai inalt qi le-a spus:
- Oameni buni, nu invinuifi pe bolgevici, nu dafi vina
pe evrei, r-ricipe anarhiqti, cdci numai noi care purtdm
haina asta (qi episcopul s-a apucat cu mAna dreapta de
mAneca largd a anteriului), noi suntem vinova(i. $i epis-
copul spunea acestecuvinte plAngAnd.
138
(la o ilustrare a afirmatiilor de mai sus, ucrainenii
rrri-au povestit urmhtorul caz petrecut intr-un sat din
'l'ransnistria.
De multa vreme, credincioqii satului cereau mereu un
prcclt. $i iati ca, in sfirqit, Episcopia numeqte un iero-
mouAh, iar protoiereul anun[A poporul ci intr-o anu-
miti duminicA va avea loc instalarea.De bucurie, bielii
oamcni au aqternut in acea duminicd, din uga bisericii
plirri in marginea satului, numai covoare gi laicere, pe
i'arc u.ma sd calce,,batiugca"cel mult aqtePtat.Iar cAnd
;ru sunat clopotele, vestind apropierea delegaliei, tot
satrrl- batrAniqi tineri, femei qi copii - au cdzut in genunchi
pr. ambele laturi ale drumului, plAngAnd de bucurie cd
l)trmnczeu le-a trimis un preot... Dar acest preot cu nu-
rnt'lc, fiind lacom de bani, befiv qi desfrAnat, a distrus in
scurt timp ceeace n-a Puhrt distruge nici Stahn.
Citi dreptate avea bietul Filip Filipovicil
('atre sfArgitul Patericului se spune ca i s-a descoperit
rrrrrribitrAn ca schitul va fi distrus de barbari 9i calugarii
rrt i;;i. Afl.lnd trista veste, frafii gi parin[ii l-au rugat pe
l)i'ttrall sA inalle o rugdciune fierbinte cdtre Dumnezeu
(;r sA nu se intAmple o asemeneanenorocire. BdtrAnul
s l rugat, intr-adevAr, dar mijlocirea lui a fost zadarnicd,
t ,rt'i batrAnului i s-a ar5tat iu vedenie cum din biserich,
r'hiar din jertfelnicul Domnului, curgea un uoroi pu-
Irrros din care cauzd oamenii nu se puteau ruga in
Iot'r;ul Domnului.
l)c unde vine atAtaputoare? intrebau oamenii'
l)irr faridelegile clericilor,rdspundea o voce de sus'
$i nu pute{i curi{i noroiul ca sh ne putem ruga?
(lrcde[i-ma, fralilor, raspunse batrAnul - cd nu se
vol crrri(i cele de aiceain alt chip decAt numai prin foc
:,r1,r' i nsabi c.
739

PestecAtevazile, au navalit barbarii, au pustiit schitul
gi au omorAt pe calugiri dimpreund cu batrAnul care
avusese vedenia.
MeditAnd la toate acestea, mergeam singur printre
, ap;t dirrtr-un izvorag care curgea prin apropiere.
cAmpiile gi cAngurile inverzite.
Ca gi la Frasinei, Dumnezeu imi lumina mintea ca sA
inleleg cd aceastdistorie sc repeta in toate timpurile gi in
toate locurile. OricAnd gi oriunde a apArut acest noroi al
fariseilor a fost necesar sA fie junghiafi mieii cei nevi-
novali (la propriu in Vechiul Testament gi la figurat in
Noul Testament) ca sir qteargA prin sAugele lor aceastd
murdarie. Mielul lui Dumnezeu a fost junghiat cel dintAi
in nesfArgitul qir de miei care spali noroiul falgilor cle-
rici. Aceqii miei, este adevirat, sunt crucificali, trecufi
prin asculiqul sabiei ca bahAnul din Pateric, dar - in-
tocmai ca griuntele de grAu - invie din moartea lor
trupeasca, dobindind, pe de o parte, plindtatea fericirii
de dincolo, iar pe de alta parte, aducAnd spic insutit spre
folosul semenilor.
Ivan Karamazov nu in{elegea sensul suferinfei copi-
ilor, al acestor miei nevinovafi, tocmai pentru ci - orb
fiind - nu vedea viafa de dincolo. Cum poate puiul din
gaoacesa infeleagAsensul vie{ii lui intunecate dinhun-
tru dacA vederea lui nu trece dincolo de coaja unde
stralucegte soarele gi inverzesc cdmpiile?
O mami, chiar daca iqi vede copilul pe masa de
operafie, c]riar daca gtie cAil doare qi ca plAnge, totugi ea
uu se supdra pe medicul chirurg, ci - dimpotriva - ii
mulfumegte pentru ca ii da posibilitatea copilului sa
supravie{uiasci. Oare Ivanii Karamazovi nu qtiu ca Ei
copi i i su nt nigt e m ielu g e i c a re m o q te n e s c b o l i l e
parinfilor atAt in trupul cAt qi in sufletul lor? Oare ei nu
trebuie sh fie operafi sau sd moara ca gi grAuntele de grAu
spre fericirea lor Ei a altora?
140
(iirrrtlinclu-ma astfel am iutrat intr-o pddurice. Aici
,rur g,i\sito poienila. M-am aqezatla umbra unui pom,
nri-arn aEtcrnut desagii, m-am odihnit gi m-am intarit,
liustl'inclclin colacul pe care il aveam in desagi gi bind
Clirrd am pornit din nou la drum, gAndul mell se
iutlrcptasespre copilagii pe care ii lAsascmla Iosipovca.
lrrtr-o zi, povesteamin clasacum Dumnezeu le-a dat
rsraclicnilormand in pustie.
'- Mana. istoriseam elevilor - cadea din cer. Erau
niqteboabe albe qi dulci ca mierea...
* A! facu o fetifa din prima bancd,Iasand impresia ca
a gi gustat cu pofta din aceastahranh cereasca.$i de
atunci,,,Mana" i-a rdmas numele fetifei...
Drumul de [ar;i nu se bifurca, aqainc6t pAgeamIiniqtit
drcpt inainte.
LegAnd firul ideii cu mama care igi vede copilul pe
rnasa de operalie, gAndul mi s-a ridicat la Maica Dom-
nului. Ce-ar fi fost, imi ziceam - daca, in timpul rastig-
nirii, Sfinta Fecioarirs-ar fi revoltat ca Ivan Karamazov,
dacd ar fi sarit cu punurii la chlai, ar fi blestemat? Apos-
tolul Petru a vrut sa impiedice suferinla MAntuitorului
gi, drcpt rispuns, Domnul lisus i-a zis: ,,Satana". Maica
Domnului a plins, a simlit cum sabia durerii ii strA-
punge inima, dar a lasattotul Ia voia lui Dumnezeu, carc
intoarce spre bine relele ce ni se intAmpla. Caci daca
suferinta gi moartea Domnului Hristos ar fi fost impiedi-
catc chiar sub motivul iubirii, MAntuitorul n-ar fi murit,
n-ar fi inviat, raiul n-ar fi fost redeschis,iar Satanan-ar
fi fost infrAnt.
Ca gi Maica Domnului, creqtinul este dator sA-l ajute
pc fratele s.1u care estc in suferinla cu tot ce ii sta in
putin[i. Ca gi samaiineanul milostiv, trebuie sa oblo-
jcasca ranile celor cirzu{i irrtre tilhari. Dar tdlharii gi
141
 c rim i n a l i i ? T r ebuie s a- i i m p u g c d m c u m z i c e Iv a n
Karamazov? in Evanehelie nuie spune ce masuri a luat
samarineanul impotiiva lor. ,,Nu vA rAzbuna\i, zrce
Domnul - cAci a Mea este rd.zbunarea" .
Trecurh aproape doua mii de ani gi SfAntul Serafim
de Sarov cizu in mAinile unor tAlhari care l-au batut.
lasAndu-l abia viu. CAnd starelul m5nAstirii a vrut si ia
masuri impokiva tAlharilor, SfAntul Serafim l-a rugat cu
lacrimi in ochi sd nu-i pArascd gi si nu-i pedepseascd.
Rezultatul a fost cd acolo unde n-a intervenit omul a
intervenit mAna lui Dumnezeu. Harul Domnului s-a
atins de inimile tAlharilor care s-au pocait gi s-au ficut
cAlugari. Dacd nu judeclm gi nu osAndim pe aproapele,
dach nu ne rizbunAm, daca ii iubim pe vrhjmaqii noqtri,
dac6 facem bine celor ce ne fac rdu gi ne rugam pentru
cei ce ne blestemd, deschidem calea harului ceresccare
se revarsa peste inimile tAlharilor, facand din ele gradini
infloritoare de iubire gi de pocain(h. Sunt, desigur, gi
cazuri in care tAlharii nu se pocdiesc, dar pe acegtiaii
agteaptd o pedeapsd mai groaznicd decdt cea pe care ar
putea sa le-o aplice oamenii, este autopedeapsa iadului
vegnic. $i daca Dumnezeu nu-i poate indrepta pe
aceqtia,atunci putea-vor oamenii sa-i facd mai buni prin
pedepsele lor? Victor Hugo n-a gregit cAnd a spus ci
ocla ii face pe ocnaEi...
In acest sens, experienla din Iosipovca mi-a fost de
mare folos. Daca m-aq fi revoltat impotriva stare{ului,
dacd ag fi slobozit cAinii rai din mine, daci aq fi rdspuns
cu rdu la rdu, lepra rauta{ii s-ar fi intins gi s-ar fi adAncit
in ambele tabere. Patericul zice ci drac pe drac nu-l
scoate.Numai ingerul ii scoate pe demoni. SfAntul n-ar
mai fi sfAnt daca s-ar rdzbuna gi ar pedepsi. $i totugi,
noroiul din templu trebuie spalat cu sAnge nevinovat,
mieii trebuiescjunghia{i. Dar cine s-o faca?Asta-i treaba
141
dt rnonilor gi a fiilor lor, care mereu vor sd facA rau qi
rncreu iese bine, care mereu rAstignesc qi rastigni{ii
rncrcu invie.
6. SPREBALTA LUI INOCHENTIE
Citre searA, am ajuns la PAsa[elu. Fdcusem peste
qaizccide kilometri. Dar inainte de a cobori in sate,pe
trrrclcal,lAngao pddure, am dat de o mdniistire pardsita.
('hiliile gi biserica faceau parte dintr-o singura cladire.
Soarclc inc.1 nn apusese.Dupa o cale atAt de lungA,
rr-am agezat,obosit, pe iarba, ir-rdosul schitului. Mi-am
scospAinea din desagi qi am cautat sa ma inthresc. Md
giindeam sd dorm in aceanoapte in schitul pustiu.
Dar deodath,de dupa cladire,apare un om, apoi altul,
al trcilea...Oamenii au venit sAma vadA,sa ma cunoasca
q;isir md roage sd rAmAn la ei, cdci ar dori sA se rein-
fiirr{czemdnAstirea.Le-am spus ca sunt in drum spre
Ilalta Ei spre mdndstirea care este dincolo de Balta, pe
rnalul digului, unde se afla un stare! gi cA{ivacalugdri.
()amcnii insd nu m-au lasat. M-au rugat cu atAta insis-
ten[a qi dragoste incAt am cedat. I-am l6sat in voia lui
l )umnezeu.
Scara am intrat intr-o chilie mai bunh, care t1u avea
geamuri sparte, nici tavanul cazut. Am adus un bra{ de
paic pc care le-am agezatiutr-un colg pe duEumea, am
iutirrs dcsagii deasupra, mi-am agezatcizmele sub cap
5i nr-am culcat- ca la Iosipovca* invelindu-ma cu rasa.
in liuigtea schitului de la marginea padurii imi con-
tiuuam medita{iile prilejuite de intAmplarile din Iosi-
povca gi-mi fdceam planuri de viitor. In situa{ia in care
lrla gascam,m-am convins o datd mai mult ca atitudinea
Maicii Domnului fa!5 dc ucigaqii lui Hristos este unica
743
atitudine mAntuitoare. Iar aceastAincredinlare mi-a ve-
nit din pafaniile lui Iuochcntic de la Balta.
Venind pe jos, am trecut prin Lipefchi urrdc a fost
,,raiul" inoihentiEtilclr.O barina mi-a ar.ltatlocul unde
fusesemdndstireasapatasub pdmdnt. Iar aici, in schitul
de la PIsA[clu, se adunaserab minA de cAlugari ca sa
contrabalansezcinflue-n!ainochentiqtilorasupra credin-
ciogilor.Schitul de la Pasagelua fost zidit dupa moartea
Itri lrrochentie, adica dupa 7977. Iar credinciogii, care
srrsfineau ca Inochentie este Duhul SfAnt intrupat, ntt
erau impartagi{i cu sfintele Taine.
inca din copilirie auzisem de Inochentie de la Balta.
Paraclisierul liisericii din Catranic, care era un om cu
inimir curat5, povestea parin{iior mei ce-a vhzut la ,,Pi-
rintelu" de la Balta.
Inochentie incepuse sd faca ,,minuni" . Se aduna
multa lume la manitstirea din Balta. Iutr-o dun,inicii,
povcste a m og $t ef anc u p a ra c l i s i e ru l - s ta re fu l
manastirii vorbea oamenilor din usa altarului, indem-
nindu-i sa nu-l ascultc pe Inochentic, pentru ca acesta
este,,ingelat". Dar Inochcntie,carestatcain uga laterali,
strAngeacele trei degete de la mAna dreapta gi arata in
sus, - adicd voia s.1le spuna sA-qifaca semnttl crucii 9i
sA-qiridice mintea la Dumuezeu. Iu acesttimp, spunca
paraclisierul - din bolta bisericii s-a desprins ceva ca o
nuca, l-a lovit pe stare[ drept ir"rfrunte, iar stareful,
chzAnd in fafa u$ilor impAr.ltegti, se zbatea ca un epilep-
tic.
- Iaca, draga popii, cuvAnta atunci Inochet'rtic - l-o
pcdepsit Dumnezeu pentru cA m-o hulit.
Acest caz mi-a dat mult de gAndit inch din copilarie.
La Iosipovca, ir"rmirndstirea unde vieluisem o iarna qi
o primavira, se afla un frate bitrAn transnistriau. Acesta
cia inochcntist qi agteptasa sc implineascAprofe[ia lui
Inochentie privitoare la ,,raiul" din Lipelchi unde, dupa
144
' ,1)ur,r' llt'.rl :;trl triI)roroc, tl rnl a sa i a fi i rr ( a , , t t ot t l lt 't t t -
' ,,rl rrrr" .
A rt' sl l l i rtc bi rtrarr,pc tl unre Maftci , m i- a povcst it
rrrrrl l r' t l rrr,,rrri tturri l c" 'qi i spravi l c l tri l rrocir cnt ie.l) r int r c
,rl l t' 1r.,rrri -apovcsti t una ascmal l i i toarecu ccAist or isit a
t lc I,itt'l;s111'11, paraclisic'rul.
At t',rst.l intamplarc' s-a petrecut la Lipe(chi, unde
rrror'lrt,nti,stii vic(triar,rir-rmirt-rastirea lor de sub pamAnt'
I )r.;rsupr'.t nu sc vedcau dccit turlele bisericii. Aici, Ino-
t lrt'rrtii' vorbca afarA sub cerul liber. Era lume - cAta
r,rrbi 5i f runza. Erau romiui, rugi, polonezi. Inochentie
vorlrt,arominilor rominegte, cdtre rugi vorbea ruscgte
si uokrnczilor le vorbea in limba polona. Dar iutr-o zi, ii'r
ii'ir1rt,lctind lnochentie pretlica, ascultatoriisperia[i sc
elle{eaula o partc ca sa-i faca loc unui preot de mir care
vt'nealatrarri ca urr cAine.
- Nu v6 speria!i,draga popii, spunea Inochentic catre
Irrrnc'.Lasafi-l sa sc apropie ca pclate a.resa-nri sptric
ccvrr.In acesttimp preotul sc apropia latrAnd mcreu sPre
tuinrircacredincibgilor.Cand l-a ipropiat la cAqivap-aqi
rkr Inochcntie, ,,Parin1elu" il intrcba:
- Eu is popa, tu eEti popa, 'le ce rnh ham.lieqti? Iaca,
draga popii, de adresi Irioihentie diu rrou mul{imii - l-o
pcdi:piitDumnezcu pentru cd m-o hulit. Apoi, istorisea
iratefu Maftei - Pariirfelul s-o rugat pentru preotul de
mir qi popa nu l-o mai hamait. Iar Inochentie i-a spus sa
nrr-l mai vorbeascadc rau.
in alta seara, lingd soba calda, fratc'le Maftci mi-a
povcstit clrm a fost surghiunit Inochentie la Murmansc.
Era iarn.1grea, iar credincioqii, biirbafi r;i femei, s-au
luat dupa Irrochentic.|andarmii voiau sA-i dezlipcascir
dc Inochentie, dar le-a fost cu neputinfi. Oamenii se
sculau de jos gi mergeau mai departe dttpir ,,P.1riu[elu" .
Sprc seara, au ajuns iutr-un sat. Aici utt i-a primit ni-
nicni. Attrnci Irrochcrtticlc-a zis ucenicilor:
i 45
 - Nu-i nimica, draga popii. Adunafi-va imprejurul
bisericii, cAci in noaptea asta Maica Domnuluf o sa ne
incdlzeascd. $i deodata - spunea fratele Maftei - dupa
o rug6ciune facutA de Parin{elu qi dupa o tamAieretu
cddelnila, au inceput sA vinA valuri-dc cdldurd, dar
numai sub zidurile bisericii unde erau ei aduna(i. $i
astfel, toatA noaptea le-a fost cald.
Altadata, a venit Ia Lipelchi un slAbAnog,degerat pe
front. Era numai pielea gi osul de el. L-au adus nea-
murile cu 1olul. Inochentie s-a imbrAcat in veqminte, i-a
citit o rugAciune, l-a tamAiat, l-a stropit cu aghiazmA qi
slabdnogul s-a sculat sdnatos. Inochentie l-a slobozit,
zicAndu-i:
- Du-te, dar sa nu spui nimhnui nimic.
Mi-a povestit fratele Maftei gi cAteva ,,profe{ii" im-
plinite.
- Odat5, zicea Maftei - Parinfelui impar{ea anafora
l a lu me . Cinev a i- a adu s u n i e p u ra g d e ,,mu s c d " .
Parirrfelu l-a bAgatin sAn qi continua si imparti anafora.
Dupi ce a terminat cu anafora, Parin{elul i-a dat drumul
iepuragului. Iepuraqul a alergat pufin, s-a oprit, a mirosit
ceva, apoi iaragi a alergat, s-a apropiat de un copdcel...
- Draga popii, zise Inochentie cltre lumea care ur-
mArea pe iepurag - oare iepuragul ista q-o gdsAt cisula
Iui, pc tata, pe mama, pe frafii lui?
- Nu, Parin{ele, a raspuns cineva din mullime.
- AQao sd ratacili gi voi, din loc in loc, gi n-o sa gasi[i
nici casd, nici pArin{i, nici fra!i...
- CAnd o inceput sd ne ,,vAsAleascd"(sAne surghiu-
neasca), spunea frateie Maftei - atunci ne-am adus a-
minte de cuvintele Parinlelului. Apoi ne mai spunea
Parit-rfelu:,,o sd umbla{i cu sacu plin de parale qi o sd
murifi de foame".
746
I lci, ziceau unii din noi - sd am eu bani cA nu mor
tl r' l oame!
l)ar cAnd au venit stabilizarile intr-adevdr cd oamenii
,rvt.ausaci de ruble, dar banii nu aveau nici o valoare'
Acclagi frate Maftei mi-a povestit cd o familie din
Itasarabiaiqi vAnduse - dupa cuvAntul lui Inochentie -
qi castr,qi pdmAnt, qi vite, ca sh se mute definitiv, cu banii
qicopili,iir Raiul de la Lipefchi. Dar femeia,maipractic6,
1i-a pastrat o singurd gaina, ca sd-gimai faca o ,,zeamA" '
ilAr"thinsa se apiopia?e Inochentie, Parinlelul s-a oprit
din predica gi s-a adresat femeii:
- Tu, femeia de acolo, [i-ai vAndut casa, pdmAntul,
vitele, dar !i-ai pastrat o gaina. Mai, draga PoPii, L"
ascundeli d-emine nimic, caci aqacum deosebili voi oile
ncgre de cele albe, aqa va deosebesceu gAndurile voas-
trc-bune de cele rele.
Se zice cd o datd l-au intrebat fralii pe SfAntul Antonie
ccl Mare cum de le-a ghicit 96ndurile? Iar marele pust-
nic le-a rhspuns: ,,diacii mi-au spls , dAndu-le de
irr[cles ca ei iveau descoperiri de la demoni' Iatd ce n-a
vrut sd gtie Inochentie caruia dracii ii descopereau gAn-
durile altora. MAndria l-a impiedicat sa recunoasca
adcvArul. Satana i-a dat iiuzia unei sfinfenii, concretizath
prin semne qi minuni magice qi printr-o clarviziune
bxterioard, dar i-a furat pentru totdeauna minunea
naqterii din nou, minunea pocainlei adevhrate qi rod-
nice, minunea smereniei qi ascultarii, lipsindu-l gi de
clarviziunea interioarA, ca sd nu-gi vada propriile sale
pacate...
Ca intotdeauna, voiam sh merg cu cercetdrilepAna in
pAnzele aibe. Pe de o parte, auzeam povestindu-se a-
leste fapte miraculoasb, iar pe de alta parte vedeam
realitatei: Inochentie a intemeiat o sectAplina de rataciri
qi de fapte imoraie. Care sd fie cauza?
747
 Aga cum la Frhsinei urcam desculg, cu bocar-rciipe
umar qi cu Biblia sub[ioara, pe pAr.liagin sus pAna cAnd
dddeam de izvoraEul ce {Agneadin stdnca, toi astfel am
mers pe fir ca sa dau de izvorul ratacirilor inochentiste.
Mai tArziu, cAnd am intrat in biserica oragului Balta,
am vdzut o icoanA, ascunsi de preot, pe care era zu-
gravita ,,SfAnta Treime". Era frumos pictat Tatal, Fiul,
dar in locui Porumbelului era zugravit Inochentie in
picioare.
Intr-un sat de moldoveni, prin care trecusem ocazi-
onal, am fost invitat in casa unui inochentist. Aici am
vazut chipul lui Inochentie pus la icoane.CAnd vecinii
au vAzut ca am intrat in casa acestui inochentist, indata
s-au adunat vreo zece ucenici de-ai lui Inochentie, bar-
bafi cu barbile albe gi femei batrAne. Tot in casa acestui
inochentist am gdsit Acatistul Parinfelului. Era Acatistul
Domnului Hristos, numai c6 in locul numelui Mintui-
torului se afla scris:,,Inochentie,Duhule Sfinte,,. Dar tot
in acea cirticica se gaseau douh scrisori trimise de Ino-
chentie din Murmansc. Aici Inochentie scria: ,,eu sunt
un om pacatos ca gi voi", ,,vh scriu cu mina mea cea
picatoasA", ,,nu ma purtaqi pe mine la gAt, ci crucea
Domnului gi pe Maica Domnului".
Pornind de la aceste date, i-am intrebat pe inochen-
tiqti:
- Domnul Iisus, cAnd s-a intrupat pe pamAnt, a spus
de mai multe ori ca El esteFiul lui Dumnezeu. A spus-o
gi in fala Apostolilor, gi in fa[a Martei cAnd murise Lazar,
a spus-o gi in fa{a lui Pilat. Dar Parinlelul v-a spus
vreodatA cA el este Duhul SfAnt intrupat?
S-a agternut o tacere mormAntalir. Iar intr-un tlrziu.
o batrAna a raspuns:
- Nu, asta n-a spus-o niciodatir.
148
-- Dnr atunci de ce il pictati pe icoane in locul Porum-
lx,lului? De ce scrie$ in aiaiist: ,,lnochentie, Duhule
Sfinte?" De unde ali luat toate acestea?
Iariqi tdcere.
Am intrebat din nou:
- Domnul nostru Iisus Hristos, fiind intr-adevar Fiul
lrri Dumnezeu, a fost fir6 de pacat. CAnd i-a intrebat pe
larisei: ,,Cine dintre voi mi poate invinovali de pdcat?"
toli au amufit. Nimeni nu Putea sPune ci Iisus e
paczltos.Dar iatd ci Parin(elul scrie aici cd e om pdcitos
i'a Ei voi. $i atunci, cum Poate fi un om pdcdtos intru-
parca Duhului Sfdnt? Cum poate intra in Sfdnta Treime,
,rlnturi de Tatal 9i de Fiul, un om pacatos?
DupA o thcere mai indelungatA, cineva dintre ino-
t'hcntigti s-a m6rginit sA sPuna:
- Dumneata egti om invalatl
Cu alte cuvinte, voia si spuni cd adevirul e tot de
partea lor, insa eu le-am inchis gura prin meqtequgirea
trrvintelor.$i, desigur, nici unul nu s-a lhsatde raticirea
irrochentisti. Asta-i caracteristica tuturor ereticilor qi
st'ctarilor care, fiind posedali de duhul cel riu, tagadu-
it'sc adevlrul invederat ca fariseii care - dupA invierea
lui Lazhr - in loc sd se prosterneze Ia picioarele MAntui-
torului, cautau s6-l omoare gi pe Lazdr Ei pe Iisus Hris-
Ios. Aceasta este de fapt - dupA pdrerea lui Gala
(lalaction - hula impotriva Duhului SfAnt care nu are
icrtare nici in veacul acesta,nici in cel viitor.
Totuqi, ma intrebam: de ce oare o asemencardtdcire
n-a icgit din persoana SfAntului Serafim Sarovski? CAci
irr ultimii zec-eani ai vielii lui, cAnd propovhduia qi fdcea
nrinuni in mdnastirea Sarov, veneau zeci de mii de
t'rcdincioqi la el. De ce n-a ieqit din miqcarea lui vreo
schismAsau vreo secta?Pentru ca, mi-am zis - Serafim
Sarovski, in profunda lui smerenie, a fost blindat de jur
749

imprejur de aceasti mare virtute, n-a prezentat nici o
fisura prin care sa poata paffunda mAndria luciferici in
sufletul lui.
CAt despre Inochentie, acesta avea mai multe fisuri.
Iatd cAteva din ele povestite tot de inochentigti.
CAnd ,,Parinlelul" era la Balta, lumea aducea pri-
noase multe. Starelul cu cdlugarii s-au agezat la masa.
Inochentie ii spunea starelului si-i cheme gi pe credin-
ciogi ca sd mdnAnceimpreund cu ei. Starelul insd era de
pirere ca credincioqii sA mdnAnce dupa ce vor termina
cAlugdrii, caci trapeza era neincapitoare. Atunci Ino-
chentie, infuriindu-se, a rdsturnat mesele cu toate bu-
catelecare erau deasupra...
Smeritul Serafim n-ar fi facut niciodata aqa ceva.
CAnd preotii de mir, bazalipe anumite indicii sigure,
spuneau oamenilor ca Inochentie este inqelat de dia-
volul,,,Parinfelul" raspundea:
- Las6, draga popii, cAnd aici va fi Ierusalimul cel
nou, atunci vor vedea burtoqii cine a fost popa (adicd
Inochentie).
in timpul predicii lui Inochentie, credinciogii au va-
zut cum un porumbel s-a agezat mai intAi pe capul
Parinfelului, apoi pe umdrul lui gi, in cele din urma, au
vAzut ci a intrat in gura lui Inochentie. ,,Paringelul", in
loc sd-i ldmureascd pe credinciogi ca qi diavolul poate
lua chip de porumbel, dimpotrivd le-a int6rit qi mai mult
rnQelarea:
- Sa gtili, draga popii, zicea el - ci eu am inghifit
,,hulubul" (porumbelul).
CAnd vorbea impotriva comunismului, zicea:
- SA qtili, draga popii, ci balaurul a inconjurat tot
pamAntul, dar cAnd era gata sd se,,intorloace" coada cu
capul, hop gi popa a pus ,,chiciorul" .
150
(.u alte cuvinte, pe intreg globul pAmAntesc, uumai
ll, lncchentie,l-a biruit pe balaur'
(lind, pe buni dreptate, sfAntul Sinod rus I-a catcrisit
pr' l nochenti e, i ar E pi scopul de Odessa nu i- a dat
i,rrrccuvAntareash infiinteie manastirea din Lipe[chi,
,,1'itrinfelul" a construit, totugi mdndstirea subteranA
l,rr.l rrici o binecuvAntaresau aprobare gi a,,hirotonit"
r,l i rrsuEpei preoIi i l ui .
Astfel Inochentie, prin mAndria lui lucifericA, prin
rrt'ascultareagi nesupunerea lui, r'ricifa!a de bisericA,nici
l,r(ade stat, a produs atAteafisuri in miqcarealui, incAt
.liavolul a avut destul loc sA introducA dinamita sa
rrt.agrAcare i-a aruncat in aer pe to{i adeptii lui ce s-au
lostogolit pAna la urmir in cele rnai spdimAntitoare
r.r'cziiqi imoralitaqi.
$tiind Ei prevazAnd toate acestea,MAntuitorul a zis:
,,MulEiimi vor zice in ziua aceea:Doamne, Doamnc,
r).rrclru in numele Tau am profelit gi cu lrumele Tau am
srrrsdemoni gi cu numele Tau minuni multe am facut?
Atunci insd vtri marturisi lor: Niciodati nu v-am cunos-
( ut pe voi. DepArtali-r'd de la mine, cei ce lucrali
l;tritdelegea".
Agadar ,,miuunilc" qi ,,profeliile" lui Inochentie,
rrrEiratemai sus, igi afla un alt izvor, o alta inspiralie.
,,Niciodata nu v-am cunoscut pe voi... Departafi-va de
l a rni ne" ...
Oamenii neduhovniceqti cu anevoic il pot descopcri
pt- diavolul care se ascunde sub haifra unui inger de
itrmind.Aqa cum un om, care qi-a pierdut simgul gustu-
lui, nu poate deosebi vinul de o!et, care la vedere sunt
la fel, tot astfel oamenii fara simful sacrului nu pot
dcosebi pe sfAnt de impostor. Iar Biserica noastri nu-i
poate combate cu succesPe asemeneaimpostori decit
atunci cAr-rd in fala credinciogilorapar oameni smeri{i El
151
 cu viatd sfAnti, agacum a fost SfAntul Serafim de la Sarov
sau SfAntul Calinic de la Cernica, - sfinli prin care
credinciogii pot deosebi adevarul de minciund, vedenia
de ndlucire diavoleascd, sinceritatea de fdgarnicie,des-
coperind astfel coarnele diavolului ascunse sub chipul
ir-rgerului de lumina qi desluqind urletul de lup ascuns
sub blana de oaie. Altminteri, orice incercare este za-
darnicd, aqa cum zadarnicd este incercarea de a-i com-
bate prin cuvinte pe cei ingela{i.
Lumea este insetatd dupd oameni sfinli gi drepli, iar
in lipsa lor aleargd dupa magi qi vrajitori, adicA dupa
surogate diabolice, iar poporul simplu crede cA tot ce
zboar6.se mdnAnci.
7.rARA$rPRINTRECOPTLA$r
Ca gi la Iosipovca, am rimas la Pasalelu mai mult de
dragul copiilor. Oamenii maturi cer,,semne gi minuni',
pe cAtAvreme copiii il primesc pe Domnul Iisus cu inimd
deschisd gi curatd.
A doua zi, mi-am lasat cizmele gi desagii in chilia
schitului de lAngd pddure, mlam tras in picioare pa-
pucii de lAnA gi am pornit spre gcoala.M-am prezentat
in fa{a directorului gi a profesorilor gi, apoi, am inceput
s6-mi predau obiqnuitele lecfii de religie. Uneori ve-
neam la Ecoalatrist gi necijit, pentru cd eram mai sdrac
gi mai singur ca altadata. Dupa cei gaizeci de kilometri
parcurgi pe jos, tArlicii mi s-au rupt, lasand sd mi se vada
degetele. Nu puteam veni la qcoala nici cu cizmele,
fiindca era vard, dar nu puteam veni nici desculg,fiindca
m-ar fi rds lumea. Cu toati ruginea, intram in cancelarie
qi in clasa cu aceqtipapuci rup{i.
752
lir,rrn intr-o situalie cit se poate de grea. Nu avcam
rrr,l salitritt, nici venit din parohie, cLlln aveau prcofii.
N rr'rrlc acasanu puteam si primesc mandate satt colete.
( )tl,rtit,mi-au trimis parin{ii doua mii de lei, dar banii
rr,ruintors delaTighinainapoi, pentru ciinTransnistria
, rlr'rrlaumhrcile gernratle. Mi-au trimis apoi material
Aqa incAt
|r.lltru ltaine dar gi colctul s-a intors acasa.
r,lrnAscsemintr-o stare de completa saracie. Din cauza
l rP 511pl l ur- dehai ne gi de rufe- m-au umpl ut paduchii.
Avcam o cAldaregi fierbeam rufele in padure, Ie intin-
r lt';rntsl se usuce,apoi lc imbracam din nou. Din neno-
r ot'irciusAphduchii apireau ca din phmAnt. Ut.rom mi-a
lrrlt,sun piduche din barba. La qcoali statcam mai mult
nu-mi aparavreun
Ir'in ultgheresinguraticcde tcama sa
ir;tduche pe hainA. Dulama mi se fdcuse praf- Resturile
r lc-am dat unei batrAneca sA-gi faca 9or{.Acum Purtam
r',rsadirect peste cAmaEa, legAnd mAnecile largi ale rasei
ctr nigteage.in pltrs,mai cram gi flamArrd'Nu avcam nici
rrrrban ca sd-mi cumpir pAine.Unii oameni m.1iuvitau,
rlin milh, la ei acasd,dar ma gAndeam - cum sa mA duc
l,r ei dacAn-am cu ce si-mi platescmasa?Satenii traiau
qi ci destul de greu. Nimeni nu era obligat sd-mi dea
rrtasiigi casa degeaba.
Singura mea-mAngAiere erau copilaqii' in rnijlocul
copiilor, uitam de paduchi gi de foame, de rFrutateaqi
irrvidiaoamenilor,de patimiEide pacate.Eram- printre
t.i - ca in rai. Biefii copilagilNiciodata n-am uitat binele
pc care mi l-au fdcut acestefiinfe nevinovate, fara sa-mi
tlca ceva gi chiar fara sa gtiel Singura lor bogafie cu care
mlt ficeau fericit erau ochigorii lor nevinovali, ciripitul
lor de pdshrele zglobii, nerautatea lor gi lipsa de grija
prietenilor
l)cntru ziua de mAine. De aceea, sPuneam
irrci cl nu eu ii invAf pe copiii
copii,^ci ma invalh pe mine.
l 5J
 Intimpul unei recrea{ii,stateamrezemat de pervazul
unei ferestre lAngd care se afia un schelet omenesc adus
pentru studiul anatomiei. Ma uitam cu drag la copiii
care rAdeau gi se jucau. O invafatoare s_a apropiat de
mine qi m-a intrebat:
- Pirinte, de ce eqti aqa de trist qi retras? Dumneata
e$ti tanar. Ar trebui se te bucuri de viafa. parintele Gurie
al nostru (preotul din sat) se duce pe la petreceri, bea
bine gi mAnAncAbine. Numai dumneata itai singur gi
trist. De ce?
ArdtAndu-i inva(atoarei scheletul omenesc ce se afla
in colf, lAngAgcam, i-am rAspuns:
- Pentru cd, iati ce suntem noi, in fond.
- Da, aga este,zise invafatoarea crr un aer gAnditor,
- d a r to tu g i s unt c f i t anar ...
In clasa,cAnd povesteam copiilor despre dragostea qi
suferinfa Domnului lisus, mi simlearn parca partaq
la
patimile Nlintuitorului, ma patrundeau mila- gi com_
pitimirea pentru,,sdrminelul Iisus,, (cum se exprimau
copiii) - gi ince'peamsh plAng o data cu copilaqiimei.
Singurii prieteni care ma infelegeau,mi iubcau, ma
_ vocc de femeie la geam:
incurajau qi ma imbraliqau cu toaiA dragostea, fAra
s;i
ricla de rupturiie gi de paduchii mei, erau"aceqti ingeragi
pe care nu-i voi uita niciodaia.
In zilele de. tjuminicA gi de sarbatori preclicam
pe
rAnd, atAt irr biserica din pas5felu I, unde slujea parintele
Gurie, cAi gi in biserica din pasalelu II, unje era paroh
pdrinteie ieromonah Gl-rerasimIscu.
Intr-odimineafd, cAnd coboram de la schit spre qcoa_
-la, am
observat cd oamenii mir salutau cu mai mult6
drag_o-ste, fiind gata, gata sa-mi spuna ceva.
- Vrei sd-mi spui ceva? am inirebat o femele.
154
Vai, pArir-rtc!imi povestesccopiii mei, care umbla
l,r l( ()illa,cA tare frumos le vorbeqtil Ne povestcscistG
r rrh,sl i ntepe care l e attd de l a dumneata.
lirlit,mi-am zis, micii mei misionari careduc cuvdntul
l)onrnului mai departe, Pana in cele mai indepartate
I'olrk,ic. CAnd ii intAlneam pc trliga,copilaqii alergau
:'l)l(,mine, se bucurau, iar cei mai mici imi sareau in
I rltr(t'.
ln cc privegte hrana, o duceam destul de greu. C-lnd
rrriliutoiceam acasdmai gdseamin grhdini cAteo sfeclir
ru;ic pe care o mAncam cruda, aqa cum mAncam varzA
t r trtla gi cartofi cruzi. O datd am mAncat qi porumb
rrr.licrt,dar m-am imbolnivit de stomac'
lrttr-o seari, dupd ce mi-am ficut rugdciunea qi lec-
trrrn biblica in padure, m-am intors fiamAnd in chilia
nrr,n.M-am intins pe desagi, gAndindu-mA cA, dupa
r.xt'mplul MAntuitoiului, omul poate rezista patruzeci
,[, ziie flamAnd, dar daca nici atunci nu voi avca ce
rrrllnca,mi va lua Domnul la El in Patria cereascaPe care
u tlorcam agade muit.
$i cum cugetam astfel, spre marea mea uimire, aud o
- Pirinte, qtiu ca sunte[i lipsit' Primifi, vh rog, aceqti
r'nrtofi pe care i-am cules iu urma colhoznicilor, - 9i
Icrrrciamia dat un qor! plin de cartofi Pe care i-am fiert
Ba i-am
1i i-am mAncat,mul{umindu-i lui Dumnezeu'
rnai dat qi paznicului din apropiere,-.care imi dadea
r'lribrituri qi caldarea pentru fiert cartofii.
Dar dupd aceastaintAmplare,,ori de cAteori mi intor-
.r'am de li gcoalagaseampe prichiciul ferestrei,inqirate,
citc o sticla cu lap1e,cAteo alivanca sau cAteo strachina
rlc colfunagi. Nu gtiam cine mi le aducea in lipsa mea;
cu insd ii mullumeam lui Dumnezeu pentru purtarea
Itri de grijA.
155

B.SFATULPARINTELUIGURIE
intr-<.1zi,, dupa-amiazi, m-am pomenit cu parintele
^
Uurie, parohul satului PasafeluI. Era pentru prima oara
cAnd ma vizita la schit. Nu m-a ir.rtrebit cum iraiesc fara
leafa, nu m-a intrebat dacd mi-am gasit vreo gazda sau
daci am ce mAnca, ci - mai intAi deloate _ s-a interesat
daca am vreo femeie. CAnd a aflat ca n-Am, m_a com-
pf,timit cu toata seriozitatea.
- Ai sa te imbolnAvegti. Te sfAtuiesc sa_[i gAseqti o
jidoafca
!i..(mi-a.spus ce sa fac)...ca ea n-are pecerea
botezului... ma indemna parintele Gurie, fara nidi un pic
de rugine sau frica de Dumnezeu.
- Parinte Gurie, i-am rAspuns - clar nu v;i gAndifi la
pacat? Ce raspuns voi da Mhntuitorului, la iudecata?
E! ce judecata?! ,,Chici,, la Maica Domnului qi
, - .
Maica Domnului te iart6! vorbea Gurie in grai moldove_
nesc.
Ieromonahul Gurie cra prieten cu autoritatile romA_
ncgti.din sat. Mcrgeau imprcuna Ia pctrcceri. fiindclr
$i
oum l n l cA bt s enc apar int el u i Gu ri c n u c ra p l i n a c u m a r
fi vrut sfinlia sa, el i-a pus pe jandarmi si-i aduca pe
credinciogi cu sila la bisirica.
- Hai, ma, bolgevicilor, strigau janclarmii nogtri cu
arma pe umir, - hai la biserica...
Dar un batrAn din sat mi-a spus intr-o zi, amirAt:
- Nu aga, phrinte. Nu cu forfa. Dimpotriva, preotul
, l)ar parch numai dumneata pacatuieqti,am cdutat
sd se incuie in biserici pe dinAuntru, iar rioi, credincioqii,
sa rupem uga gi si intrirn ca sA auzim slujba qi cuvir.rlul
Don'rnului.
A- ramas.profund amarAt atAt cle sfatul phrintelui
^
t,urre cat gr de metoda sa misionara. Sfatul iui nu era
decat.o hula impotriva Duhului SfAnt, care vine de
lncrederea prea mare in bunatatea lui Dumnezeu. cu
756
ar'op vicleau, iar metoda lui de a face binelc cu fclrla
,k,vi rtcl a ri ndul ei uu ri u.
A tloua zi trcbuia sa merg la PAsaleluII. PAna acolo
r,rir o distanti de gaptekilometri. Nu aveam ceasdeqtcp-
lilor'. clar iirainte de culcare, m-am rugat ingeraqului
la timp
. rrrt,trpl\zitor sa ma trezcascala vreme, ca sa ajung
in ('liisa.9i iata cA in zori dc zi visez chilia, ma vnd pe
rrrirrcdormind in col! pe paie, vad apoi cum uQa se
,k,sr'hide'bruscqi apare un tinerel, cu fala luminclasa9i
Irrrrrtoasa,cu haine negre inchise pina sus 9i cu nigte
r r.liistrcin mAnii:
lii, frate Victore! ma strigd tincrelul 9i disparu'
M-am imbracat, m-am spiilat 9i, lasAnd ca de obicei
rr:i,rtlt'scuiatA,am pornit spre sat pe drttmul care trecea
1rr.l,r rnargineaunei paduri.
Mt'rgind pe cale,m-a ajuns din urma un om care era
,r,,rpui dc trist. Avea o mare durere pe sufletul lui' Din
de plAus:
l,r irirclecuviute izbucni in hohote
l'ilrillte, roaga-tepentru mine, ajuti-mh cacima duc
rr ftrutlttl iadului. Iadul cel vegnic este soarta mea' Nu
ur,1nlai iarti Dumnezett.
l)ar cle ce vorbeqti aqa? l-am intrebat. Ce !i s-a
l rrl l trnpl at?
l'arintc, eu am fagaduit in fagalui Dumnezetl ca am
'r;\ lll\icsc in curdlie, ca un cdlughr qi acum traiesc in
,L,rlt.itrare.Sunt cintArc! intr-un sat vecin qi - stAnd in
ll'r'/(ll la o virduvh - pacatttiesccu ea.
ri,r I incurajez pe bietul onr. Nu e bine si cazi in dezna-
, h'1tlt'.l:xista pocainta.
I'lrintc, Dumnezeu mia aratat ca pircattrlmeu este
olr,rvil carc md omoari. Intr-o noapte - ml sc spovcctea
r ilrrl,lr't'(ttl- stAnd culcat alaturi de vaduvir, am vazut
rilr'Vr.rt tium din partea ci a ieqit o vipera gi a venit spre
13,/
 Speriatdin cate_afard,
am fipat:
Ti::^:1,,:.S1Tu;te
// vrperat" . Uar vaduva m_aintrebat:_ ln,rtruut,clcqi rece, era lunga qi cu cer selrin. intr-o
,,Ce_icu tineipe
ce {ipi?" - ,,Cum rl l rrrtrrr,,r(;1, fara sa spun cui va, mi -am i uat desagii ir - r
y"ri vipera ." ,ri'* spre mine?,,
Femeia n-a vAzut n' "." lrllrlt,l.,ritnr poruitinapoi spre Grigoriopol. Dar cAnd am
suparata' mi-aspus:-
minemi numeqti "Pe rri rrrr,r rrr pri mul sat, nu departe de P asagel u,m i- a ieqit
Am a scult at is t"t#ilt9f
'
orlslrea l rrrrtrrl t'i tntarel ul cu ,,vi pera" , rugi ndu-mi cu lacr im i
ca Pe Lln raspuns Ia sfatul
pArintelui Gurie. Il lr'lrr sit-l salvez din ghearele desfrAnarii, sA-l iau cu
Pirintele Gherasim de la pasagelu ilrlrrr.;;r s.l mergem impreunh la minastirea care era
II era tot calugar, ,l trrr' r,Lrtl c B al ta. M-am scuzat, spunA ndu-i ci plec
dar intre el qi pArintele Gurie
o *or" deosebire. rlilr,r,'|,r il Iru mai pot rezista, ca sunt rupt 9i plin de
Acesra era un om cu frica lui Dumnezeu, ".u
corcct gi de o nigte buboaie mari
inalta finuta morala. Ma invita a"r"o.i l'fl' lu( lri in plus, imi mai aParusera,
la masa, ba imi circ imi niqte dureri teribile. CAnd
mai dadea cAteur-rban ca sa_micumpar 1,,,1,,,',,,,rr', Provocau
sapun de rufe. nlni,',,"l irr picioare, mi se parea ca imi crapa osul. Unii
Ma relinea sa dorm la el, dar eu il .eflra*
de tcama sh rrrtr,l r,nii nri spuneau ca mi se rasr-rfl a raccal a9i r eum a-
umplu de paduchi. Acest preot cal"ta.
^nu-l era licenfiat Iturrr,,l.r.'r,,n't.ilot" in timpul iernii siberiene.Nu aveam
in teologie 9i facea cinste atAt^Bisericii
ii general
* cAt 9i lrr lrrrlctrtitui nici medicamcnte, nici medici' Singurul
m ona h i smu lui in s pec ial.
1,,,r,1,r'clrc il aplicam pe bttboaie era o hArtie imbibatA
La rugAmiutea credinciogilor, impreunA
cu pdrintele r rr rrirltlclcmn din candela,dupa cum ne invalA sfintul
Gher.qs.i1.am. inceput repara{ia schitului. AmAndoi
am Al,ortol lacov. DupA ce legam buba cu o cArpa,llte 3i
vopslt tabla dc pe acopcrig,iar femeilc,
dupA ce termi_ Erll,linriuriintregi iurgea puroiul qiroaie de sub hArtia
nau munca de la colhoz, velleau sa
lipcascf
I --- qi sA tencu_ rlr,,,'l, tr trntdelemn. Dar eu nu desfaceam cArpa. $i
iascap e re fi i c ogc ov iEai
i s c h i tu l u i . rrrrrrt,ri r'and simleam o mAncdrime,desfdceamcArpaqi,
S-eapropia toamrra rece. Nici banii nlrr1'1r111'111in mea, vedeam ca rana era vindecatd, iar in
trimigi de parin(i,
njcl matellllul pentru h.utr.^"rll puteau li,, ul ci lparca o pieliqanoua. Apoi aparea un alt buboi,
un chip
sa treaca Nistrul. NemaiavAnd iricotro, ".-.-r.,i.l tArziu' Un prieten
m_am hotdrAt _ 1,r'irlt Pit'ior gi apoi altul, Pana iarna
in cele din urmA - s-o iau, tot ,,,t,, r1,,tr ca, daci nu s-ar fi scurs acest pur oi pr in
pe jos, spr" .oro parin_
teascAcu gindul ca, dupa ce imi'voi s-ar
l rrrl ,rr,rrr' , fi urcat i nfecfi al a i ni ma gi ma da dea gat a'
irocura imbrA_
cdmintea necesari,sA ma iutorc dirr
nou'la copilagiimei | ,rnr sptts, deci, cAntdre{ului toate necazurile qi
-lip-
dragi' Ca gi la Iosipovca, aveam qi ,rilrrlc titt't'ma fac s-o iau spre casapdrinteasca,dar el nu
aici u' motiv secun-
uar care ma indcmna sa par6sesc irrrr.l,rsi1n1aroage cu lacrimi sA-lsalvez. Rugamin(ile 9i
schitul. intre timp,
aparuse un ieromonah care avea aceleaqi
niravurr ca gi l ,r,r rtrttl t'l tri m-au i ndupl ecat, zi cA nd i n si nea m ea: / / o
pdrintele Gurie. Venise cu gAndul
sa jevina staref qi, lrrr ll ,rslit, tot Pentru Domnul 9i pentru aproapele" '
deci, beneficiarul tuturor veniturilor.
Acesta ma dugmd_ Nr. ,rrrttltrs la cl acasaca sh-qiia strictul necesar.In acest
n ea, cd Eu n Andu- mm i ar i ne c a z u ri . I irrrp,lt.rnciaspala rufe. Deqi nu i-a spu_sce vrea sir facir,
1,,1,[uvrr.r sinrqitcAvrca s-o pirrhseascadefinitiv. $i cAnd,
15 8
759
 impreuna cu cAntdreful, am ajuns la marginea satului,
femeia - disperatA,plAngAr-rdgi cu mAne-ile sumese-
ne-a ieqit inainte pe alt drum. L-a tras deoparte pe
cAntaref,a inceput sa plAnga in hohote, implorAndu-l sa
n-o pariseascA.Bietul cintAref se intorcea cArrd spre
mine, cAnd spre viduva. Atunci, m-am agezatpe mar-
ginea ur-ruiqanf, agteptArrdfinaiul acesteilupte dintrc'
Dumnezeu qi Satan care se cladeain inima sdrmanului
cintAref. Acesta se lupta peniru mAntuirea sufletului,
pentru implinirea fagiduinlei sale, pentru curA(ie,iar
femeia se lupta pentru egoismul ei, pentru implinirea
poftei salc trupegti, pentru soartaei paminteasca.CAnd
cAntare[ul s-a mai apropiat o datir de mine, i-am facut
un semn discret s-o lase qi sa mearga pe drumul pe care
gi l-a ales. Dar vAduva rn-a observat gi s-a repe2it ca o
leoaica la mine:
- Dumneata vezi-fi de drum gi lasa-r-re in pace!
- El m-a oprit clin drum Ei nt-a mgat sa mergem
irnpreund la manastirc, iucercasem s-o limuresc pe fe-
meie, dar vdduva, ca o aspida surda, nu voia sa qtie de
nimcni qi de nimic. S-a agalat cu amAndoua mAinilc de
cAntArefgi nu-i dadea drumul deloc.Atunci nenorocitul
barbat s-a apropiat de mine gi mi-a spus plingind:
- Mi-e mili de ea. Ma spala,imi gategte,are grija de
m ine...
- Dar nu [i-e mila de suflet? Ce-mi spuneai de iad gi
de vipera?
- Iarti-mh, parinte, dar n-o pot lasa.
Binein[eles, n-arn mai insistat. Mi-am luat r.lmas bun
de la ei, mi-am ridicat desagii pe umar gi mi-am con-
tinuat calea spre cash. Mai tirziu, peste un an, m-am
intcresat de cAntare{. Era la accea$ivaduva. De abia
acum am in{eles cuvAntul Domnului: ,,DacAvine cineva
la Mine qi nu urAgte pe tatal sau, gi pe mama sa, gi pe
160
fcmcia sa, Ei pe copiii sdi, 9i pe fratii shi, qi pe.s-u-rorile
Fnlc,ba inca 91viala sa, nu Poate sd fie ucenicul Meu" .
e. ...9IUN CAINELUP
Singur pe drum, imi recipAtasem lir-rigtea'Zilele de
toamn? sehen$neau frumoase 9i ricoroase. Cerul senin
qi imaculat era ca o sticla albastra' Vizibilitatea era atdt
rlc puternica incAt vedeai limpede pAna departe cAmpi-
ilc pustii. Drumul de lard era fara praf qi neted ca in
palmd.
ln departare se vedea un sat. Era Rozalievca. inainte
clc a infra in sat, mi ajunse din urmA un inochentist
moldovean cu un car plin de coceni. Acesta s-a oprit 9i
rn-a poftit sa ma urc.-Dar cAnd am ajuns Ia marginea
sntului, omul a coborAt qi m-a rugat sa 1in halurile,
z.icAndu-mi cA se intoarce indati. Insa la inapoiere a
vcnit cu un Preot care - deqi nu ma cunoqtea - mi-a zis
rmical:
- Cine vine la noi, nu mai Pleaci.
- Stai, pdrinte, i-am rispuns - eu am alte socoteli.
Strnt in drum spre casi.
- Lasd casa gi vino de-mi aiutA in parohie cdci nu
cunosc limba rusd qi nu ma pot inlelege cu oamenii'
- Dar eu nu sunt preot - gdseam eu motive.
- Nu-i nimica. Ai sa lii predici in biserica 9i ai sa
predai religia in qcoal6.
- (agail chema) nu m-a ldsat
$i parintele Ioan Purdescu
pAnd'n-a vazut ca am coborAt de pe coceni 9i am luat-o
ip.e casa unde locuia el.
Mi-am tdiat voia qi de data aceasta.Dar gdndul meu
cra tot la copii. Aici se aflau cAteva sate in apropiere Ei
aveam posi-bilitatea ca intr-o zi si predau religia in
761

Rozalievca, in altA zi intr-un sat vecin, in a treia zi in
altul, in a patra zi intr-un sat de cehi, unde credinciogii
erau husifi. CAnd m-am prezentat pentru intAia oara la
cehi, profesorii nu voiau sa md primeasca, pe motiv cA
ei sunt husifi.
- Bine, dar eu nu mi voi atinge de credin{a dumnea-
voastrA, rdspundeam eu. Voi vorbi numai ceeace se afla
in Biblie gi ceea ce e valabil pentru orice creqtin.
I-am invitat chiar sd asiste la lecfiile mele. Copiii, deqi
nu erau obignui{i cu preofii ortodocgi, ascultau cu ace-
eagi dragoste ca gi copiii din satelevecine in care locuiau
cregtini ortodocAi.
Mi-am inceput lec{iile cu Adam qi Eva, iar copiii nu
mai puteau de bucurie. Printre ei erau qi copii ortodocgi.
Aceqtia cereau cruciuli(e gi iconi{e. Eu le-am adus cA-
teva. Parin{ii copiilor ortodocqi m-au rugat si intervin
la directorul gcolii ca sa se aduca o icoaniin clasd,sd se
faca rugdciunea inainte gi dupa lecfie, sa se faca semnul
crucii... PAnd atunci nu fAcusem nimic din toate acestea
ca sa nu-i supdr pe invalatori. Dar in urma acesteiinter-
venfii, husifii s-au supdrat aqa de rau incdt s-au gAndit
sa mi alunge prin alte mijloace. CAnd am intrat pentru
ultima oard in satul cehilor, o femeie husita a siobozit
din lan! pe cel mai rhu cAine lup din sat, care era gi foarte
mare gi fioros. VazAndu-se liber, cAineles-a repezit ca o
sageatd spre mine. Nu aveam in mAini decAt un album
cu iconi{e biblice. CAinele sdrea cAnd din dreapta, cAnd
din stAnga- la nivelul capului - vrAnd sa-giin?iga colgli
in figura mea. Mi-am ridicat mAna in care fineam albu-
el mi-a sfAqiatdoar mineca rasei gi dupa ce mi-a
T"l Cl
dat albumul jos, s-a intors acasd linistit. Cand mi-am
intors capul spre curtea din care iegisecAinele,femeia -
care nu daduse nici un semn de alarmA,de spaimA sau
762
rk. ingrijorare pentru soarta mea - se uita liniEtita qi
l)irr('airemulgumitaca lupul nu m-a doborAt la pAmAnt'
'
La Ecoala, femeia de serviciu mi-a cusut mAneca'
Mr-rrrnpredat ultima lec[ieEi,de atunci, n-am mai cilcat
pr',rgulqcolii de la cehi.
ln satul Rozalievca, directorul qcolii mi-a atras atenfia
.rflul)raunui baiat Pe care il chema Valodea.
I o fiara, zicea directorul. E cel mai rAu elev din
11r'ol l d.
" l)ar ce-a facut? ma informai.
in timpul orei de limba rusi, bestia de baiat s-a
rk,scins de iurea qi a batut-o pe invafatoare iu clasd, in
l,rln clcvilor, rdspunse directorul. Dacd va incerca sa faci
rtn rrloi mica obraznicie sd ne inqtiinfa{i ca sh luim
rrrnsurilenecesare.
- Noi, cei mari, suntem rdi, i-am zis - dar copiii sunt
l rrrrri .
'lotuqi cercetAndcum stau lucrurile, m-am convins ch
r'(,(,flce se vorbea de Valodea nu erau minciuni.
l)in prima zi, cAnd am intrat in clasalui Valodea, am
lnsatimpresia cAnu qtiu nimic din nAzdrivaniilebaiatu-
Itri buclircag.in timpll lecliei ii acordam cea mai mare
ntcrr[ieacestuibalat. ii aratam mai multa bunavoin{a 9i
tl ragostedecAtcelorlaigi.
Cind puneam vreo intrebare, iar Valodea - impre-
unil cu alii copii- ridica mAna,ilintrebam pe el, de altfel
t,ra foarte inteligent qi dadea rAspunsuri bune, pentru
('lrc il laudam in fala clasei.
Simlind caldura qi prieterria,Valc'deairrcepuscsa ma
vi.iteze acasA unde ii ariitam - prln mllloclrea unul
,liascop- diferite sceuefrumoase,irr culori, din Vechiul
intere-
1i Nor,riTestament, povestindu-i totodata lucruri
sautc careil captivau. La gcoal6,povesteacolegilor cele
vAzlrtela mine acasA.
763
 Odat6, scofdndu-mi cizmele, f6rd sa vreau
. mi_am
dezgolit picioarele pline de bube. Valodea
a observat ca Nu s-a putut, desigur. Controlorii romAni mi-au luat
in picioare.A douazi mi_aadusnigie ordinul de serviciu gi mi-au sPus sa cobor la Razdelnaia.
:11"1i :-1apiasigurAndu_mi
qen-ele,gasc6, din parteamameisalecd ('rczdnd ce popa are, totugi, bani, dupa un timp s-au
qaca re bag in cizme o sd_mi fie cald intr_insele. Apoi
a lrrtors gi m-au intrebat daca de la Razdelnaia iau accele-
venit cu propun€rea sa ma mut cu gazda
Ia ei, cici tata r ntul .
are ,,tizic" (combustibil facut din ba"ligar
fie cald, ma asigura Valodea. o de -- vite) gi o sa - Ba o sA plec mai departe pe jos, am rasPuns amirdt.
De ce?
plecat definitiv din sat, singurut copil care
a _,4::19de dorul
^ prans - Pentru ca n-am bani. Am numai gasemirci 9i, dacd
meu era ,,fiara,' Valodei. Micul)cAine_
lup" devenise miel. rkrrifi, vI rog sh-i primifi dumneavoastrd.
tji insa n-au primit banii. S-au convins ch intr-adevir
Funt sarac Ai m-au lasat sd merg pAna Ia Tighina.
10.LA MAMA ACASA Ajuns in orag, m-am dus din nou la unchiul meu
Znporojan. Toli ai casei m-au primit cu multa dragoste.
la Iosipovca sau la pasagelu, am avut l.nl'ulcare mi-au dat o camera separata, cald6, conforta-
Kozallevca Ei in bila. Patul era aga de curat, iar eu eram aqa de murdar,
--91.Ut motive secundare care ma indemnau
sa plin de pirduchi qi de bube, incAt n-am indraznit sd-l
*"i"depa.rte pe drumul meu. in inima
T-"j,8 parintelui nting. Mi-am agezatcizmele drept perna qi m-am culcat
I-urdescu incolfise invidia. Nu md mai ldsa
si predic qi
md lua in rds cAnd md duceam spre gcoala. I't'ios.
A doua zi, unchiul, mdtuga, veriqoarele mi intrebau
Eu nu i-am zis nimic. Era firesi sd mi invidieze.
EI nu rncreu de cele vf,zute gi traite printre ruqi. indeosebi
gtia rusegte, iar eu mi in{elegeam
de minune atAt cu tunchiul meu era credincios, vizitase multe mhnistiri,
copiii la gcoala cai gi cu credincioqii Ia biserica. r'itisc cirfi duhovnicegti gi voia si cunoasc6 latura re-
Ca orice
om care/ intr-o anumitd latur6, se vede in ligioasi. Le-am povestit cum am cAlatorit in acea iarnd
inferioritate,
parintele Purdescu nu mi- mai putea tle pomini, ce-am facut la Iosipovca qi Pasdlelu'
suferi. L_am rugai
atunci sa-mi dea voie sd plec spie cash.peste - Toate cele vhzute gi trdite, am rdspuns - mi-au
cAtevazile
am qi plecatspre Birzula. pariniele purdescu lrnbog{fit viala liuntrica. Din toate cdlatoriile mele prin
era chemat
Ia oconferinlA protopopeascd, iar eu md
indreptam spre tJcraina sufletul meu n-a avut decdt de cdqtigat prin
gard. t.xperienfa $i cunoQtinteledobAndite. La Rozalievca, de
aveam decAt gase marci germane in pilda, ultimul sat unde am poposit, se primise de la
Y"
^Parintele.protopop buzunar. Misiunea Ortodoxa un tabel cu toate sectele din Trans-
Severian Baraicea mi_a dat un ordin
qe servlctu cu care/ zicea rristria.Pe inochentiqti, baptigti, adventigti... ii 9tiam. Dar
el, pot calatori fira plata pdna
Ia Tighina. Intr-o rubrica erau trecu{i gi ,,ioanilii" . I-am intrebat pe
onmenii din sat cine sunt aceqtia.Mi-au rispuns ci sunt
764 ldcpfii pirintelui Ioan de Kronstadt.
165
 Kronstadt. Maicile l-au inconjurat qi l-au rugat sa le
se poate? i-am intrebat. De unde se trage
,.: .C"T
rdtacirea? spund dacd se vor mAntui. Parintele Ioan, care stateain
masa, $r-a
- De_lanigte femei care il adorau, mi_a rAspuns l,'icioare,gi-a aqezat amAndouErmAinile Pe
,.
din ei..SAvedeli cum a fost. Un grup de femei,
unul i"laicatochii in ius, a stat un timp aqa,apoi plecdndu-qi
vAzAnd t'lpul le-a spus:
Ie facea parint6t" ioan, slujbele ptine
:lllTt:.f,:.care - Du, o si va mAntuifi, dar nu in mindstire, ci in lume
de r;uh Sfiint pe care le savArgea,precum gi piedicile
pe rrrrdeve{i trece prin multe necazuri.
cale le rostea cu multe lacrimi de pocainla, au hotirAt
cA parintele Ioan este Iisus Hristos inrrupat la
in CAnd l-au intrebat maicile ce i-a ardtat Dumnezeu
:il:1]?l
a doua venire.Ca atare,una din ele,venind cu ntunci cAnd privea cu ochii,la ce1,pdrintele Ioan a rds-
totgiupul r)uns ca avA2ut o apa plina de valuri prin care inotau cu
de admiratoare in urma pirintelui loan, l_a apucat
de o lunga Ei obosi-
mAn5, l-a mugcat de degetul cel mic, zicAnd lrcu maicile ca sa;junga la mal. Dupa
ci s_aim_ l,rare lupta cu valuiile,'maicile au sCapatde furia valu-
Trupul gi SAngeleDomnrr.Jui.parintele Ioan,
l::t.qilcu
afla.ncl rilor ajungAnd la mal.
toate acestea,le-a blestemat. in momentul cAnd
pirintele Ioan era pe patul de moarte, l_au intrebat - Asta inseamni, interveni unchiul - ca parintele
cei Ioan era om drept inaintea lui Dumnezeu'
oln Jur:
- ?drinte-, sfinlia ta te duci spre cele veqnice, - Desigur, am r6spuns - Ia parintelg lo.1nnu poate.fi
, dar cum vorba de"magie neagra, de mandrie lucifericd sau de
rAmAne cu femeile pe care le-aj blestemat?
Ie iert, a raspuns parintele _ dar Dumnezeu tlcsfrAnare ca"la Inochentie de la Balta' Insd el, deqi era
. P"
sa le ierte.
n_o uccnicul Sfdntului Serafim Sarovski, n-a fost, probabil,
blindat cu smerenia ca ,,smeritul Serafim" cum iqi zicea
intrucAt unchiul il cunoEtea pe pdrintele Ioan
de sfintul. Probabil s-a complacut un timp in adorarea
Kronstadt, mi-a continuat povestirea:
fcmeilor din jurul lui. $i aceastaa constiruit o micA fisurd
- Un om din Iosipov.i i*i spunea cd era
bolnav. clc care s-a'folosit diavolul ca s6-qi introduca fitilul
Ologisede piciorul diept. Dupa clm se obiqnuia,
-parintelui omul tlinamitard.
i-a trimis o
.telegramd Ioan ca sa se roage Sezice ca Sfdntul Ioan Gurd de Aur s-a infuriat, odatd,
pentru el. $i iata ca inir-o noapte a visat ca se strAng
no"ri in timpul predicii qi a inceput a rdcni:
grei pe cer. La un moment da^gse aude o detunitura,
iar - nupe[imi nasul, gipael- scoatefi-mi ochii, thia[i-mi
trAznetul il lovegte in piciorul bolnav. CAnd
s_a trezit. rrrcchile...
omul era sanatos.
Ascultatorii s-au ingrozit' Nu qtiau ce s-a intAmplat
in Iosipovca se aflau zece maici batrdne care
. Tot cu pdrintele lor care dJ obicei vorbea foarte linigtit'
triiau toa,te,gram.ada, intr_o cdsu(i.
taceau plapumi gi, cu aceastd rucodelie, igi
Jeseau, torceau, - A, v-ati ingrozit cAnd ali auzit de sfdqiereatrupului
pAinea cea de toate zilele. Aceste maici mr_au
cAgtigau mcu, iqi schim6asetonul 9i fala sfAntul Parinte - dar nu
spus _ va ingiozili cAnd sfAgiali Trupul lui Hristos prin erezii
povesteam eu in continuare _ cd inainte de j
li se rii sccte?
desfiinfa mhndstirea, a venit la ele pariniele Ioan
de 767
766
 . lntr-adevar,ceeace mi ingrozeaerasanu sfAgiiBise_ Atunci m-am dus eu in Altar' L-am gasit pe calugar
rica lui Hristos pentru.c^." El qi_u
scumpul Sau metanie pdnA la pamAnt qi
s6nge.De aceea,i-am gi scris,*-"i la.rl",
"a;;t ain inchisoare, ;;";^; pe scaun. I-am fhcut
parintelui Simeon, intrebAndu_faaca- i=amzis:
nu cumva, sub - P6rinte, iartd-m6, te rog.
pr_esl-unea regimului- antonescian,u,,".]*t exclus
mAnastireqi din ortod^oxie. parinteiestare!mi_a
din Parintele a sarit ars de pJs.urr.t, mi-a pus metanie la
ca n-am fost exclus,insi era suparat rarp"", r{lrrdul siu, spundndu-mi cu glas cutremurat:
* fugil Ji" - Frate Victore, eu sunt vinovat'
Frdsineiqi am ajuns.r"a" u* uir;;_:" "i'o*
Ca gi intAmplarile anterioare,cazurile negative - ln faga lui Dumnezeu, i-am zis - toli suntem vi-
-
serveau drept un stAlpde sarein cares_aprefalut
imi rrovafi.Vina mea este,totuqi, ca n-am oprit caii'
lui Lot. Aceste exemple imi impLdica'u femeia Ne-am impacat 9i am rdmas buni prieteni pAnd in ziua
avanturile gi dc azi.
pornirile spre mAndrie gi neasclltu*,
os" cum sarea
impiedica descompunere-a cdrnii.Caci,mi_amzis, e de Tot experienla din Transnistria - povesteam in con-
j
mii de ori mai bine sa cedez,,a tu., ,i linuare .t-^ facut sa inleleg de ce Apostolul Nea-
."a-smeresc
' Aise
cer iertare,chiar cAndsunt nevinovat- murilor zice: ,,sunt bucurosde defaimdri" ' El qi-a sfAqiat
hninele cdnd a vdzut cir pagAnii il socotesczeu 9i cd vor
. _Darcum poli sd ceri iertarecdnd nu eqti vinovat? r,n-i aduca jertfe' El gi-asf69iat hainele ca sh nu sfAqie
verigoaramai mare.gi chiardac6ceri,
:1iiy1lg".etal
tolos ai? ce lliserica luiHristos. iot din aceasta cauza batranii din
ii
- Sd vezi ce mi s-a intdmplat la Iosipovca, i;;t"ti. 9i din Vielile Sfinlilor se bucu-rau cAnd lumea
i_amrAs_ acfaima, numindu-i tAlhari, belivi, desfrAnati, dar nu
puns. - lntr-o zi, un calugdi scapase
luii an grajd qi primeau sd li se zicd eretici.
strigl la mine sh-i opresc.fu insair*iti"*
sdumblu cu Unchiul qi mdtuqa, care cunoqteau tainele credinlei
caii. In copilarieera sd mi omoareun cal qi,
de atunci, ar"ltin", au'ascultai cu luare aminte cele povestite
de
m-a cuprins frica de cai. de u"u"u ,,_u*
$i uvut curajul mine, iar la plecare mi-au dat banii necesari cu care am
sd-i.opresc,mai ales.ci erau nigte cai
mari gi voinici.
Pdrinteleskiga in culmea furiei, ca
alt calugarmi-a luat apararea,
,r_i-.ii"r., dar un "'Hfiliit'iix; mamami-aieqitin intam-
pepoarts,
ri;;;j;_i,".' pinare,plina de bucuiie, vrdnd sAmd imbrdliqeze'.dar
- Lasa-lca-i necajitl
1., urntif,trat sa intru in cas6.Am rugat-o s6-mi aducd
- striga calugarutpe acelagiton _
".:. ?i::-l.necijit
sa-$l ta un gtreanggi uite padureil iufe curateEiun ligheancu aPaintr-un qopron.de,vite'
A doua zi era duminici noi inca nu ne f-am spus iuuru. bupa ce mi-am lepadat paduchii Ei
Ei impacasem. *-i* am intrit, in sfirEit, in casaprimitoare qi
Eu vindeamlumAniri in funaul bir;;i.ii,'i;;"f.uru
clisiergi-l serveape starefin altar. p*u_ calda.Tare md compatimeabiata mami cAndii Poves-
"pafut,
tcamcum am trdit in Transnistria'
5e
cusera _apropiaSfAnta Liturghie. TrecuseAcatistul, tre_ Dupd ce m-a innoit de la cdmaqa-pAna la caftan's-a
ceasurilegi el nu venia la mine sa_giceara reintoarcerii la copiii din Transnistria'
iertare. aprop'iat ziua
168 1,69
 - T.erog, insista _ nu te mai duce
= mai prin sateca
sd suferi cum aiTaTa
suferit pana-acuml" situalia din Transnistria, interesAndu-se, de
asemcnea'
- Dar dacdvoia lui Dumnez"" .lc aclivitatea pe care o desf6gor acolo'
mai sufir?l ^mullumit
- Du-temai bine la Odessa,t" Mi;;;;.
"rl",a RamAndnd de cele relatate, mi-a dat viza
Acoto ai sAfii qi
salariat, vei avea o mAncare
t;"i;J^; necesard,mi-a strdns mAna qi mi-a urat cdldtorie buna
ome-
""t'"'i;11|ji.iliTisdmaconvin gA "amera succes.

t,,ot.ao.,
aI il rJ; ;? :l', :.i,':a:i:#1,1
3;"#
-"tfi
altul ,,losipovia,, . Le_am aruncat
amestecat,m_am apropiat de
intr_o caciula, le_am 11.LA ODESSA
mama gi ilam zis: ma
- Mami, fa-qi crucel CAnd am cobordt in gard, la Odessa, am auzit cd
- Da' de ce? Ce_i cu tine? Ma *itu*' cine mh cunoaqte aici?
strigd cineva Pe nume.
meu
- Aga vreau eu. Fe_gicruce! l)ar"cAnd a*^intots capul, ce sd vezi? Era colegul
rm-
Mama gi-a facut semnul crucii. dc clash Victor Popescu, care venea in urma mea
- Acum scoateun bilet din bricat in hain?rmilitara.
cdciuld.
Mama l-a scos incet gi cu sfiala. - Cum de m-ai cunoscut? il intrebai mirat'
qi citegtetiiporunceam pe - $tiam ch te-ai c?rlugAritqi te-am^recunoscutdupA
acelaqi ton enig_
_;r.?"rtt-t figuri qi miqcirri,rasPunseVictor rAzAnd'
"- la
Mama l-a desfdcut qi a citit rar: C; bine-mi pare cf, te vird! Md gdndeam adesea
imi
- Od e ssa . tine. CAnd imi pierdeam rabdarea la mAndstire'
- La Odessa mi duc! i_am
zis hotardt. ,i."u*, ,,dar Vicior Popescu cum rabdd la regiment?"
Mare i-a fost bucuria fo ga"dui;ie"io.ut - Dar tu cu ce te ocupi? se informd bunul meu prieten'
mXr syf.er]gerul, foamea qi..lpaduchii. --'" ei nu va
- Predau religia in gcolile elementare'

*jtlti,i'::.i:fr
Apoi i-am povestit ce minuni face metoda dragostei
iTi&l;,ru,ru*
HiIt;1"
copie, vladica Efrem n_a vrut
sd_mi dea ordinul de
irr cd-ucaliacoPiilor.
- Aqa este- confirmh Victor, cu care ma aqezasem
ra
trecerea Nistrului decAt cu din buna-
iir.,r'rr.,gla ma_ ,, *"r.rga din restaurantul garii ca sa gustam
zise
llslirea
Frasinei gi sa rac o "or.,Jigiu'ra
cerere de primire in ma_ tagilepe care mama mi le-pusesein valizh' - Da'
nastirea Chifcani din Basarabi". - m-am convins qi eu de ceea ce
E; ;..r;'am refuzat Victoiin continuare,
propunerea, sperAnd sa obfln din propria mea experiel\1.Siti ceea ce ai
viza de ta colonelul din i*i sp"i,
Tighina. Ca qi tine' eu
facutiu cu copiii, eu am facut cu soldafii'
De data aceasta, avAnd. adeverinfa
de la parintele i;;il cu meioda dragostei, iar un alt ofiler' adversarul
protopop, colonelul m_a primit
fou.tu u*uUil, m_a invi_ ;Ai;.u metodaXsprimii'Capitanulnostru'Ytalq
tat si iau loc pe scaun, m_a
intrebat ."_ ," prezintd sil gtiecaremetodde mai bunh, ne-asuPusPe amanqol
ii.rli Ne-adat termende o lunh casa-ipregAtim
770 "*u*"n. 1n1
 pe soldafiino$tri,unul
cu metodadragosteigi sn-mi iau rimas bun, stareful credea cd mA duc sir-l
metodaasprimii. celdlaltcu
reclam, gi atunci a luat-o el inainte cu reclamatia' Pe de
pregdtire,
povestea alth parte, pdrintele Varlaam fusese acuzat qi cercetat
"."il;::?:lt :H: .9" victor - eu
tri*il*;tX*?,f
*ei,,u i#:iil"jftii,t,1T i;t
"tlf*i;t
petrt n fapie imorale gi - deci - nu avea nevoie de
ilameni care s6-l vddeascA.

T.a""aJ
a J*"iiiE"l'il,lffi;:lfff,,nr"'..": La Mitropolie n-am mai primit nici o indrumare'
Cineva m-a'sfatuit si merg [a Misiune, unde sunt bi-

nogrriau
;J:.J:1"""' i"4iia
;i:t:f'"'H, tffi ;1:XTffii:
in fafa ?:
r.ra"fri
rourile. Aici m-am lovit de aceeaqi atmosferd rece 9i
indiferenti.
incepur
s'"*#;;;tt ,ITl:'.lui'
iilii ;d:,ff "#'f -*ir*i
H:',.JIT',L'",lf Zilele treceau una dupd alta qi eu nu faceam nimic'
,,Oare nu e mai bine, mi gAndeam - sa md reintorc
Ia
-
il:t'"::,5:;:i';:i 1':.'-"r'"-"i"p ie'i" orig",u
I ro.. Frtuineii mei dragi? Acol,o am cel pulin slujbele fru-
r1, "*i
ur*"
pe
il i,,}i
";deilpaduchi
front,ptini #i',!i i1[:Ti:i:"111 g{ 3 moase, linigte, loJminunat Pentru rugdrciuni 9i medi-
talii. Am f6cut toi ce mi-a stat in Putinta in trei judete,
nf_arli, *ilagii iai daca aici nu mi se da aceastapbsibilitate, ce pot face
3r dar,.hil;;l meim_au
*i-au
l,i'Hffl fl".X11ff
f, nicimacaro simancare, c'u?"
de mAncare camaga;"" Ca si pot trece Nistrul inapoi,-imi trebuia o auto-
DesparEindu-*r ",;;i; rizalie sp'eciala.Am cerut de la fostul meu coleg de
m_am
1"_Ul-.1?r, dusdirectIaMitro_ facuitate, Irimia lon, un formular 9i m-am a$ezatca sd-l
rost.repartiz" *lui'*.,,rs tirede
*. i# *HX,! 1T panteleimon
completez.
t"f""eti"r.
-care ei;.""r.#,*r"istirii de f" V"il - Ce faci, Victore? mi intrebh colegul nedumerit'
voiam sdmerq .:,t:lf:=ti"l"le VarlaamCt i.i-r.^p." - Mi reintorc la Frisinei, i-am rasPuns, completdn-
atunci, pt.r*"i" V#cantdretul carevazusevipera.Pe du-mi formularul.
" a'?olrl era starefIa
*ur"r'nlg,ri;i^' o manastirepJ - Cum, m6, sd te intorci? Noi avem nevoie de atdlia
Afldnd cine sunt, misionari buni gi tu vrei sa pleci inapoi la manastire?
manregi m_ainhebat ltarefut Varlaam s_aumplut de - Ce si fac, dacd nu ma primegte nimeni?!
cu asprime:
- Fralia ta eEticel r"rrld"lrl Atunci Irimia imi facu toate formele de numire ca
- Ce scandal?am intrebat
"lr. de Ia Iosipovca?
-..^"",1 funclionar principal la Misiune. Numirea s-a aprobat,
mirat. iar eu mi-am inceput activitatea printre dragii mei copi-
;"t#'L:::::T"",h*"*";;;;";asemeneaoameni, l a9i .
De bund seama cd voia lui Dumnezeu a tost ca sa vln
," fifr ::^:,I;XT;T:: IaMihoporie,
g6ndindu-md
cd la Odessa. Lucrarea printre copii era de zeci qi de sute
po,,"Jia.dil;,x"'"Tllf
*:';*.:lil"j,i'":1$Tl*,; tle ori mai mare qi mii fructuoasa ca in provincie' Copiii
ma ascultau cu atata dragoste, varsau atdtea lacrimi din
772 t/3
 ochigoriiror nevino-vafiincat
CuvanturDomr-rurui
cddea
ca o simAnqabuna intr_un Doua invdlatoare tinere mi-au cerut permisiunea sA
pa*a"il"" care aducea
roadeinsutite.Inocenfaqi asiste qi ele li leclie. Erau suflete curate, fdra viclequg,
gi pe mine intr-o lume "orrhoo."^lr.]rru hansportau cut" ttn cunogteau viala MAntuitorului. Lc-am dat voie'
mai buna, _ui.rrrurr, unde
ajungeaunici ura. nu in picioare, ca de obicei, ryi-am inceput liniqtit leclia
puiima;;;;:.. ptuteam tor
,tTp{ intr-olume"i.i
pti# ;; h;."il;;ll!,"r". care dura cincizeci qi cinci de minute. Am inceput cu
In odessatoatescotite descrierea Raiului, impletind-o cu raiul primaverii de
si cu claseparalete. de qapteani
"t";;;r;;;;u
Fdceil;ilil;i;Jrlr afara. Copiii, ca Ei invagatoarele, erau numai ochi qi
uur"ore,iar
u'J;d;; h"."'il;;
5fiii:;:^e1"T*'I'"9.1* urechi.
Am ajuns la izgonirea din Rai. Am trecut 1qo1 la
CAnd eram" rL{j"rX:::H:n::, dragostea lui Duninezeu care qi-a trimis propriul Sau
ca si predau relisia. Da^rcopiil tateirascoara Fiuia sa ne arate Potecuta ce duce inapoi spre frumoasa
din saf ifna obiqnuipcu
asemenea Ieclii,iamAneauieci.Nu Gradina pierduta de strdmogii noqtri'
varsau lacrimi. pe cAtA ,"."iiiurjasmau.Nu
ui"i'ii., ba"ssa, copili Dupa ie am descris citeva mi-nuni qi-fapte ale Dom-
pentru prima oara ".u*"
asemen"aisti.,.,s,.,qr,mai nuluiiisus din care se simte mai bine iubirea lui nemir-
l;11T_"
arespredate deo persoani i*ili"" cinita, am trecut la descrierea patimilor Domnului'
i3911.^ta
?r poate ca sufletul lor mistic_ii p.J"t"iii. Fac"a* o paralela intre buniitatea qi blAndelea lui Iisus
fa."^ ,a'r" oucure sA
plAngi cAndauzeau si pe de o paite, gi rautatea fariseilor-calai pe de alta parte'
'
*J?"^,.;?i;t;il1.":Tl'J$:;::Jj:5"ynJ[T:i.if
maseracredinciosii.prinvis,
d"
La un moment dat, clasa luminoasA se transformase
parcd intr-o cereascdbisericir plina de Duhul SfAnt' Un
FrAsinei,iutreg misionarismul t; d;"eram incd la iior de umilinla ne-a atius, deodatd, tuturor inimile'
constituit,maitArziu, pri"tr" copilagia
-meu Ochigorii copiiior pluteau in lacrimi. Lacramau ochii
.subiectut
intitulata:,,pastoruIprinrre tJJei;;i"
"'" de licenfa,
;j;i;$?'. invalitoarelor. Laciimile m-au podidit 9i pe mine, deqi
cautim sd md stapAnescpe cAt imi sta in putinla' Ur-
.*:i"JJfi1L?;il"l?I auimprlsionat
maimuit,au mindu-l pe lisus-pe dealul Golgotei, copiii plAng in
La o gcoala din centrul
oragului, intrasem in clasa hohote. Siot batistele. Unii igi apleacd pe bra! cdpgorul

:H:ffi::,nfilL::ti;l:nr:.*n:i".ffiil;
oupa Pagti qi primavara
a ca sa plAnga mai in voie'
Cu-mare greutate am izbutit sd-mi termin leclia, spu-
rrind cd Iisu-sa inviat qi acum ne aqteapth pe toli in Rai'
iii scoseselo^u.a,u." florile,
miresm ele,senjnut rui! i ;;;*'l Clopolelul nu intArzie sh sune.
""r,
In fafa mea, araniat fr Ji."r"ror. Ca ie obicei, d.upd lec[ie o fetila a ieqit in fa[a clasei,
rr'.ii"
;;;i;;,
;'-il'i;,:,,H.ffii:1it:fff,1i
.# H: lingA tabld, ca sa spuna rugAciunea de dupa Paqti: ,,Lu-
tiveaz. gi incanta *oi-^,r-td^;;,";;.;ec6t rnincazi-Te..."
cAmpului. "" florite Dar fetila n-a izbutit sd rosteasci decit primele douA
('l.lvirlteqi a izbucnit dirr nou in plins. Rascolit pAna in
774
775
 str5fundul sufletului,.abia am reugit, ma vedeau pe stradir'
ratoare,sd rostescin drum rpr" cu voce tremu_ Dar qi copiii ma iubeau' CAnd
mine' grAmddindu-se ca
"gai_'iiir,o,
u inviat! igi ldsau pAnntu $1alergau sPre
gm^iegitin sale,eram'cufaia
,oe
^ illl
emofie.In aceea
plAnsaqi schimbata puiqorii in jurul meu' .
cAmp sportiv" ' Din falh
r,,,,,t".,,""i;;;ui,'Jil;,:[::1H:tir."#":r"'"".""il1#l
ul"rguJ" .'tiir,
intr-o zi treceam pe ldngA un "
calit $neauPi:it1T-t"]C:"1:.1:
indreptat spre.fereastradin 1""a "r"iga vAzut mimica Qracum
.T-ji
vedeaucopiii din celelalteclase,jucAndu:se p.in care se ca iil spatelemeu.copilul qi-a
cesdvezi?B6ie[aqul
prin curte. aleargds-ointamprn"iii ta"a colo'
- Uitafi-vacum zburda,imi vorbi
un profesorsceptic. ;#e;;il io-rni,i", i*i a" q?;Lmaimbra(iEeazA Ei
care adineaori prangeau,i.,rlrr',",,, 'ui"
*l:::"t Ie ajunge mdi ntreabad" cen-ammai ven" i tl agcoal al orcAiier a
dor de mine.
spun cevamai mult, i_amriispuns grea. suferinta'u::-?t:
;.E_: "," scepticului Mai tArziu, cAnd am ajuns in
- dupa ce vor zburda, vor-cregtemai mari gi o *ote mAngAiere' Cineva mr-a
vor face o*itttiti i*i aduceau
ceeacea facutfiul risipitor. cJ se datoreqte
$i toateaceJtea, Iisus care spus cd dacA am scdpat neimpuqcat'-aceasta
a intrat in inimile tor prin
W; h;i"rit;;;ji rra aa,,r.e ain gi rugaciunilor acestor mlcl ingeraQl'
nou la Tatal Ceresc. ' intAlnit-pe stradi cu
Vt?rgar,a sprealta scoala' m-am Acesta
fi zis profesoriide poateci m-au un inspector gcorar, ftst preot.ru-s 1]L9*tt"'
^^ 9:.:rnebun,fanatic_sau mine, nu qtiu.
socotit si nu md duc la qcoala
mistic.b, iriri jtiu_ un singur m-a oprit qi m-a rugat iniistent
Iucru:cd il iubescp" oo*,.,uiiiffi;;;'.:;,,"r,,
pe care din Slobodca.
mi i-a incredintat_ gcolar - este o
- Slobodca - imi zicea inspectorul
o invagatoaremai in vArsths-a apropiat Acolo sunt cei mai mari
^.^!1pt".urte de mine, suburbie dincolo de tol"if"toti'
entuziasmatA in stare sa va omoare'
m_aapucatde amAnoouamAi_ ..,iitutl. Toli sunt partizani' Sunt
nile Eimi-a zis: va dea afari din clasa'
lar copiii o sa va tt''tt"t" qi o sa
sunl
- Ce-icu dumneata,parinte?Dumneata
egtiun sfAnt! - Domnule inspector, i-am raspuns . iopiii' la ei'
*tttt" de invalat de
M-am uitat trist la ea,zicAndin sinea b,rni. Gi, cei mari, utt"*
mea:,,De_aigti
tu picatele mele,n-ai mai zice ugu,,-.----^"- nu mai sunt copii' mi-a
- Dar in ultimele douFrclase
subliniind primejdia'
Un profesor m-a intrebat: atras aten(ia inspectorul,
careigi estesecretut?Ce Institur pedagogic l ntr-adevar,di ncauzarl zboi ul ui ' ti mpdedoi'ani'
doua
;ffr1:;, clevii qi-au ir,t.",tpilltaiii" si acum' in ultimele
", clase,erau flacaiqi fete man"
_ -. N-1* nici un secretEi nici n_amterminat vreun eu tot mh voi duce'
Institut Pedagogic,i-am rispuns. - Oricum ar fi, d omnuleinspector'
- Atunci care-iexplicafiasuccesului? i-amrdsPunshotarAt'
sa va pierde[i
- Una singurd:il iubescpe Iisus gi - Parinte,eu v-am prevenit' Riscali
pe copii. via(a,mi-a spus inspectttY:y despir[tre'
176 L/ /
 La Misiune, auzisem _ tttP'tttj*
au fost omoraficAfiva
intr_adevAr _ ci ir.rSlobodca Ca gi copiii cei.mici,baietii mi-au
noiinteleg< tot cene
mea, nutream ]il;;i;;fr*,, ou., in sinea - gii"", parinte,e foartebine'
incd din Frdsinei aori"Ju.,ra
pdcatete mele, dacd asa va mor pentru sPunep'
fi;;i"l;;Tmnezeu. Lec[ia era aceeaQl, dar eu Jaceamo introducere ca
Dupa ce am ispravit ty o poeziede
intr-o
cu Ecoliledin intrul oragului,
dimin*ota;T t";il ,"p* p"i*i^"iii" baiegimai mari' incepeoT gi fata au iegitla
o
tramvaiele ;ilb;.". pe atunci Nadsonin care," ,pt'n" l^ un baiat pe baiat
eraurare,gg."" fiii aiana.,iira zi ddprimavari' Fata l-aintrebat
c6tesapte,,pt rtro*"i.i i^.f reumatism, ;Hil;i"ir-o cd el vede ceea ce ea
Il:::l La gcoalS, Jr'i,."r vreoobo_ [" i" iar baiatul i-a rAspuns
sealA. cAnd predam, g;rai,rlt"d"o ca,o d^atacu primivara'
"itit,, a inviat
copiii ma invitau sa stau i"
pe scaun/ la catedr-a,ia care
ceilalgi p.if"*ri,,a"r eu Ie vor_
""i".
;it;;;U;;re se tirdqte prin iarbi' qi viermele
beam totdeauna st!lnd
in picioare' pentru. ca, ioadsflorileIa radacini'
parte, captam mai pe de o
- despreD"'T.
parte,su6ie.,"ii""iiiiiliTllil_l5:HH:X.:;*:;jf - Va vorbesc,ziceamin continuare
degi suntelt
n""".t fi J"rpre via[a ce.avegnicil.filnali, ne
;:{ ;;:;", rinietii qi garpele pacatului
,*H,,:::;T^511, i*"ti qtftGoqi, viermelemorgii
restreie,,
:'::::.* t. -mi cedezerlrt,i i,,f ei roadeqi ne otraveQte
'" Pc to[i'
ai,., "- cu qatpeledin rai' mergAnd
"tu,"i"iff:jr"j"t:. U ur,f"Lfa."u,,t-l"gitt.'ta
:"pili cu. aceeasi
dragoste. cu aceeaqi lecfie'
,,.lt:i Tl
orn crasaplini de"tTloy
bucuriesi *
-i^Li*i reqeau ^^'iontinuare
in M-au
pe obrajori. il;ii;if","1. n,' fosi cu to[ii foarteresp^ectuosi'
Povesteau entuziasma[i inuigai*."fo.'i.u.r.'onre,e r.roi" o*irit" gi cu aceieaqi lacrimi de
ascultatcu aceeaqt

:?j:,
i']," ",i*?;
:.'in,i x;"T;
?:lTm:
:fui:;
ocupat,inadins,,o,.:ll:l*t
is_
draqostepentru f tsttt'la ieqirea
*ii.u mrlltabunavoin[Aqi bttcttric'
din clasd' mi-au mullu-

clasaa treia' La
*l"rioorl. rar Ultima clasdcare-mirAmhseseera
llllerl"lgi lacrimilecelormicia' t ezit bucuria,
cetor mari. Cici inainte curiozitarea int,u,",o."ostirclasao'"uosali[alurrgaEiingusth.Era
ispri"it ultima lec[ie'
a" pt""n.",-o
selea gaseasi a saotea__i .rrgui'J le-f-eguEie din cla_ aproaPecleora mesei'Dupa c" am cdnd s-a
i" i8.u"r" qi tor. md gAndeam,-o to" do"^tt tp-T
si.spun,am lgteptat,a ri""ir-it"t.i_o^ Ylti:li:Oot
de alta a shli(eierau
,?:pl vrut sa deschisuqa,cesAvezi? De o parte 9i
rntruin clasele lor neoojtit,.","rir".,rf".i"i. superioare' fiecare cu cate
s A m i se des ch ida
v r ! ' ! r r em
' agteptat i"*tt*iiut.iqi EifeteJin claseie grau cu banii
u gi d * U "r a , oi". , fiori cumparate
un buchetde flori in mana.
ieti, am
, " dumlleavoastra
;..8j-"1 !, 51spuns..Dacd o sAam timp, voi veni ."* pati"lii lor li daduserdca sd-qicumperevreun
la chiai maine
i.
covrig sau vreo Prajitura'
A doua zi, cAnd am intrat fetele'in loc
in-clasA,mi_am cerut mai Am fost miqcatp'Anala lacrimi' Baiefiisi
intAi iertare pentru ca nu pletalt ora ca sa-l
posed Ui"" iii"-U^ rusa
fac unele gregeli gramaticale ("a"J;;;";"am 9i ca mai sh se grabeascasa h"t; ;;;; 1;
buiurie' exprimAndu-
acestallu ma mai ridiculiro I 'rrsr ( in felul lsteptepe ,buti,'qtal ii 'u-i faca.o
ii to^oto gi
*"ttumirea recunoqtin!a'
"l*"nil.
779
 ,' f,T"?fiil* j':j:,1*tere inbrare,re-am
murfumit din jurul
LoPlrlorgi am qi ne apdrd.Chiarde s-ar.darAma
- _parinte,
p.or"ro., rrar?*'
;;;:;T,1
ieqit iu ele-i'
"".ti.
U., lo!1fj::ltt
nostru,Pe nol nu ne va atingenici o p^rimejdie'
_ Dacanu o :1HlfflilJ:::nH:",X":*j Copiii nu mai puteau diucurie'-Se
pe MAntuitorul nostru'
uitau imprejur
nratrSLi;
*r;r;"l. rn,_u, -- ta-L vada
cu
sard...i_amrasplns profesoruhii fi nece_ p.toa cei-im linigtit complet'mi-am continuatleclia'
;;;;.
l."ia qcoali' Un profesori'tarziat des-
""3i:::llJliru-::-lr"''au". rul-ri",i"
i,.'"u,,""ru,i", E
"'ti!i"*tii"
chiseuEibrusc ai strigaalarmat:
pri"""J" n"li Tt."q'eptau in curte;dacaiescJ
brageie - Alarmd aerian6!

i:*[qru*xi;1ii'iiF:fi ;r.'r:*il::,"i"'.r,7
re srrada,copiii nu119rafe 9i cu.to-[i
copiii i";u."1*url
- $tim, am rasPuns,continu6ndu-mi
Iar cAnd sireneleau sunat incetarea
qi veseli'
lecfia'
^: copru
alarmet'
celorlalli
-^-::i
copii'
*"1 po.rltt"au entuziasma(i noi Iisus
},!",";:il-li"#v-'1'p"i.*
::"'^p,3pi;;"#i:#'"':f careveneaudrn aoaPosturi, tum ne-a apirat pe

p.";;;;; i;l'iaffi
case.lelor care erau

,_?., ii*fln:lfl:Jj:
ungy..:aminceputsdirnpart
Hristos.
- --fn
siarqit,Ia ultima qcoala-
i#';;;';; elevii.
intrasem.incancelarieina-
Numai o zi ne desParteade
6r.frut5flf?i "a""" nu mai aveam timpul necesarca sa
"^"'""it.-i*rucAt i-am propui directorului sa-i
'"ii;iiili:ll,:i:pestra<ia'a;"i'ii.liilJrJ'X'.'""1J'X;
De buni,"u*a,
;#";i;i"t.
'.i"i
i".iltt,
p" l"i'."piir din ioate t"l" gapt" clase
intr-o sin-
coRiiidin slobodcam-au
batut,dar
eii.miresmate euri clasamai mare'
;*Tffl,ff5lXlfy'"ase cutese
din "*- V;fJ" mine! facu directorulsperiat'Cum se poate
iayt,ru..u,iuffi;ilji:,T:lf,::;;:H::;X,lffi una ca asta?
de
,,j1,^o_!.ou1a
dtn clasa
adouA.
lamarginea o.ou"'fJrl#U "y:"1
Cra*i".ii";"':1::il,"".?"o3 copiilor
- De ce?
- Dar gti[i cinesunt aceqticopii?Sunt
cei mai rai 9i cei

t:..11,;,:;i;#""_,ii*'r*!!!i;iir;:*?'ijji,j;
::.;:ff j: urresirenei".
sJ.a'aa
* u[o.mo
^oi
oUtot_-"'i.icopii din toata
.*ii .i "lil ai iidului" '
bdessa'
CAnd se vor
Acegtia
vedea
nq sunf
aduna[i
oricdnd'
il"i[."Til avroaneinamice'Din it#; #;;a.usa, t'o' aevenimai obraznici ca
ci.re,ele'ii},i;;#;" claselsvel sunt nevinovali, o gineameu intr-una' Noi'
uaapo,i,ii'F"';;;;"T#:"i"lif,"T:is$1i:i,r,5f; - Coplii
ceimari, suntemral
crasamea erau cu ochii - sd ne
fin-taru *inu.'rii"i ur.,.rr,,, ,e - Totugi,eu va ProPun- insistAdirectorul ca si
mrgcadin bancd.Asteptal in lor
r,otara.uu*"u'.'iar,a fatotiiuloi, .o,p"^t dfoactic'sa stam iurul asigur ci
tntrerupt Iecfiale_am mi_am va
spus doar urar]-^.-*. - ."tiirfi"- ait.ipii"o Eiordinea' Altminteri'
- Copii,cu noi vcti iegihuiduit.
veqemcuochiitrupului,
"rr:_?.T"Tirlri,l H.ir,os.Noinu_L debarasatde
a"i H ln termenii cei mai politicoqi' m-am
"rt,. ,ii,l"*r .,ort, *"*i"iit" tot qi,dupi cetbgicopiii au intrat
intr-o singuri
181
 copiilor' direc-

*lli,l{i: *t":tiTf*,f,xlf:;i;llll,*Tti
Vaztrnd, la ieqire, bucuria qi lacrimile
i un misionar din
torul povestea tuturot ca "enit
RomAnia
-'- care faceaminuni"'
CAnd am inhat in^clasa, imi ziceam plin de bucurie -
copiiistateau gi in banci, ,,O, Doamne
plsro.are/$i agatafi ca,ciorchiii si in Ii:*", cdnd ne darAmi planurile
rr rnd amesteca din a"ef".""r"f ferestrelor. binecuvAntat sa tll
fi toate clasele'u.rriu,itou 'ouiii"ti
tu altele de mii de ori mai
t" moti vele noastre mdrunte,
sa mai galagiogi.
_rre marete gi mai frn-ou'l'
'a gtt tot" mi vditam gi ziceam la
'laiti
..lntrAndin clasd,^unelev a.rostit rugdciunea, mele t" t:pit]:
mr-am Frrsinei adio... acLroplanurilor lYjlli"
menfinutuT"1 inra iar eu iatA ci acumDumnezeu' rn
$j tiiare'itniii., il;il;;." ptopo"atiuirea'
grsmerita. Mi_am.*uti".tiii ffi." gt r^^ u,,our" locul celor doi-trei topift*p"Eti'
mi-a.dat zecide mii de
cale.gide pronunfie,motivAnclr.i gramati_ qiitt to'tuiunci singure Ecoli paro-
"idr" numai in .;;ffi;;niceqti 'ti*i'"ti qi alte
romanegti.
$corr I-amasig".u,Jin .ipuiio"urri
"ri"r."lfat iYi'[, auipltt" de gcoliir:'rOdessa
sunt nici inspector,nicl caeu nu
p"rofesor,.l ,."l#pf" misionar. zeci -rf" in
---p"de qcoli Provincie"
t*i:,"3t:, "#" Doamne' iar ntt vora
,";
teama vis i u ;";;
vd poves- oi"i ir,ainte ,,faca-sevoia Ta'
"; "- mga" !
t rrunrl
e.rreca
ndu-si ma-
"' i"?#i ill:, : "::eri
::{;ilq,*ii{iil;
::11:
parereamea
aveam
"iiTi "il,il::ru:t{"};*
- eraclintege"Fma;;;?;'.,turo".
12.ISPITELE9I 1NCERCARILE
posibilitatea a^r,o cete-ai rusat bine sau
si m.1i J" u,r.,.i _ o" SfingiiParinfi ne inva[a ca dupa
rangdfrumoasele "iii
povestiri la ispitd'Caciprin
"l'iJ#o.j,
ai" vil-iuili,rvort Testi_ ai facuto fapti u"nt'ti'iJ;il"ptt
ment _ mai istoriieam D"mn"tcu gi carc vin de
copiilor ;;;;;;;;*tui incercirile pe care te ingaduie
Alexie fapte bunc se intiresc'
:illii:l?i il ffifi tJi1"'c" M#
"i"","i Egiptea
nca, la demoni sau de ra oaTie''ti' acele
ior f"ilt mai ales de mAndria cea
Ei'mai ales,
pe larg viafa fiului .,:1j,tXl.lttnu ielvolta-ri i"t*ta"atiiarul "ti"
pierzdtoare'
Acum insd trebuiajl::"f scriquea din din{i
taceretotald.VorbaromAnului:cu raiul. Se aqternuseo Desigur ca vraJmagulcel nevazut gi
Iisus Caci in curAnd au
;r;;; fi sca.Nimeni cAnd vedea ca vln t"'*iO
nu m-a intrerupt,
nu s_a :;;;'iil;"i"
'ta;; pl"ai'iin caleamisiurriimelc'
"iT::i
lnF'a'ineiEi-mifaceam samerg'in
plar"rul
ii':;"?u::p'u .u,."bre;iltr.Directorul,
ain-.iip.'r'cripa, sa ispiti ispita
trupeascA,
ra se auda ".um
teama*"u"."u riote era
'H:":?#
trucat ,,u seu"r* Euieriturile.Dar in_ Ucraina, insa m-a izbAvitqi
I-a rabdatinima, a deschis din parteafemeilor'ij"*""f Hristos Evei' CAnd eram
.uoari a bagatcapul"il,
i"1t:'-1" de cursele
tui caintr-! ; ;i ;'jdl'JY"T,liiil.,.HH:*tl
H::tfJ[;;;ai'
"rtl*" 'i bubelegizdren[elcde
urtat mirat gi "# la tar6,saracra, ttJ;",'ptluchii'
apoi s_aretras. un^adevdratbarai ridicat intre su-
ilffi;;;;iii"i""
182 183
 fletul.meu gi ispitele cdrnii. - venit aici
nu-mi ardea nici dte petreceri'
ln starea in care mi aflam, - Parinte Consilier' i-am rdspuns "" 11^ ceea ce fac'
insa nu va convin'e
nici de glume' nici de ca sd stau-la birou' ?aca
placeri trupegti. da'caVladica va hotdri
raportati Inalt Prea stt"iit"f"iqi'
O data, Ia losipovca, dupa ce pleca de aici' Ma voi
s_aincheiat .a^.""u ce fac eu t";';i;;;;oi
o profesoari rusoaica gi rr. ug.o.o^.o*Trl*-ur',anul gcolar,
invitat intoarce la Frasinei' r , , ^- sh
^^ ma rog' sa
si asist Ia obignuita serbarJ de folos
d" i";hil;;" a cursurilor Ma gAndeam ca ar fi mai
gcolare. Credeam ci vor.fi,"cttarimici;;;r" Frhsin-ei' cum am fAcut
ca Ia noi in meditez, sd citesc + ta f"ti"t.fa
gardgi aq fi vrut sa-i vdd, luni' decAt sd fac o infructuoash
p" copifogi p" !i".^. Dar, spre in primele ,,,t,p'"'"tl
mirarea mea, cAnd s-_adeschis'"9J
conloparie g:
,:1,. era un !:1:Y:," R. vine triumfdtor qimi
11_11 regula. wy ,urr"J"oil;il,
dansa. Desigur, halul in
"; "r).r, "u
.i'ttr,"r"tul.u." A doua zi, Parlntel( aonslier
gi haina pe care o spune:
""]iqri *
purtam,.m-auopritin prag, "ur" "rurr,^
gi_am spus: chemat de inalt Prea Sfin[itul! , sd m6
- Alcl nu e de minel nimenin_a t"1 tt$"ie
$i mai insistat,fiindca I-am intreb"t P"'il;;iio^u'i. fusesemniciodata
nu
toati lumea gtia c6 balul nu ur"
,,i"i"'f"gii"r, cu haina prezintin falaMitropoiitt'tt'i' caci
pe careo port. ia Vladicain audients'
Apoi pe la gcoliledin-celetrei judere, de tot' Nu-i place vorba
de murte ori in - Sa-i vorbeqti"tLt' ""'t
lunga,m-a sfatuit un coleg' sa fiu
in care^solicitam
::ip!:fi;i'iil?:$'i'"il,1't*:T,:;.r:?;";:T;
trupului nu m-a suparai.
$i chiar u* ajuns in
Mi-am batut ta
^;a;;;:"I"rea
numit catehetin moioficial,
tocmai
pentru iu
ca., lucrareuT:1:
de ceic" ar trebui sama spnpne
odessa, unde - de data "aJ ,'riJ,,i*pi"aicat
haine bune,
cantina,camerdcu pat confortabil,
"";uri;:^";;; mai mult" '
ispitelenu indureratd' MlgTd""l
m-au tulburat,caciirarul nuhului'S;;;a"i;"r"
"i.i;;I" Am urcat schrilecu inima
ptuteam totdeaunacu copiii' C":'11
impreuna cu copiii in fiece ,t
;;;ili"; ca am terminat-o p"''"t" erau?ustii' am'cizut
bucuriile_9iplaclrile a"f'o""i"ui; -"^^]u.; r'r, a" iot, in inainte,sPreseara'tana Ultol"ile
MAntuitorului gi am zts:
surogatul murdar gi ruEinosat scuteau de in senunchiin tala icoaneipaca
piaceritoru.imatice. I Doamne,T" qtiit" i^;' ceeace facpentruTine
De aceea,ispitele ," ."4;";;l; din calea mea' Iar de nu'
fra^[ilorcare_nu-miinfelegeau
^"1" '' inviaia.Ei
"' ura estebine, inlatura pl"aitit"
lr.;;;;;. facd-sevoia Ta!
rn curand,primelepiediciau gi aceastdrugdciuneqi am
Astfel, intr-o ii, parinteteCo"ririli
aparutin caleamea. Am repetatin gdndul meu
l',rJi".^r n. s_aapro_ intrat in iala de aqtePtare'
piat zeflemitorgi ameninfhtor, din cabinet' Mitropolitul
,i.anJ;_;jl DuPa ce a ieqit-rln-p-reot
Parinlele,sd mai IaEigcoiile.
. - a* sd-mi tra- Visariona scoscapul p6 uqa
qi m-a strigat:
duci niEte articole de in """"i"
prea ,ziar. caz .rr'i.-"rl raporta - Moldovanul
Inalt Sfinfltului Mitropolit Vis;;;:"' "ri mana'
Am intrat qi i-am sArutat
784 185
 Mitropolitul a rdmas in picioare coala de
lAnga uga gi m_a mea' Am luat' dcci' o
intrebat scurt: dat un referat dupa inima despre ros-
- Ce-i? parintelui Vicar
hArtie, i-am scris amanuntit lepred au
Fara sa scot o vorbA, am desfacut rulmeuin T.u^"''i' t"olJLlrft"profesori r gi "-:,T"
s-o citeascd.
cerereagi i_am dat_o "t -f Pot preda'
la Odessa,leclii pe ca'e'ceititgi 1u^le
mi le--a-spusMitro-
cui'ini"r" p" care
a scos ochelarii, a cftit_o gi
apoi m_a Am menlionat apor u P"t
,^,X;Tip"titut 'politul verbal
Ei am adaugat: "$tiu,::-::':t"tt" daca cererea
- Cine sunt cei ce te impiedica? qi'totuqi'
i.r.S. Mitropolit pe t"'"'"imea nu este
- parintele Consilier R. *aitlit" P'C' Voasjre^vina
mea s-a infundat i" am
- Vezi-fi de treaba, raspunse nici a mea" ' in incheiere
Mitropolitul voios. Eu nici a I'P'S' lvtitropolit' e bine' atuncr
am a u zi t de f r at ia. t a. F a c r t""o ce fac eu-nu
tre a b a 6 u n a . Ai d u h u l notat: ,,DacAsocoti{r tt iar
blAndefetor qi faci o r"".u.u irur,l-o;;; a:t" ft4isiune'in mod oficial'
;;."" copii. Sa_i va rog sa ma dati otu'a nici in veacul acesta'
spui parintelui paschia sa.faca t"ui supirr
icor.rige
;;;i#';;; sa_fiprocure eu vir promitca n-o 'a "a
gi cruciulifecasale ilp;;it.rp"i;;. de aPoi"
,ri.i itt .,"u.t'l .--r. .: scrisoarea ca
- Inalt prea Sfinti rugat pe Mitropolit - ar ri i d1t uSielfll
A doua zi dimineala -am gcoala
bi"";;J;;il;;?J:t:-am p'C' Vitot' iar eu am plecat la
s-o puna pe biroul tare trist

"o.'*:
notez pe cerereca.pirintele inspector leclii' Eram
cu sandul ca imi P';;;;ii;"le
brmrol.rov
",:,_Yi," sa te numeascaofiiial i" postria"
catehet.
gcolar
misionar :;ili''+i:::ru: ffi:i:l"*
t*t::H:
coPilaqii*"t d-t1*;'^ro'
I-am sirutat *a"l yifopolitului
qi, de bucurie,nici pranzului' parintele
"r"*"o camera' mlaintam-
u^"fr;f,il-:I"'i;:;iu' i'''a'""aqi
trecut pe Ia Misiune, .i ,ri_u*-arrs
1^-13=mai direct la un mare
Scoala.
R;izboiul nevazut de-abiaincepuse. tt";^;dt'-*iti llrodus mus-
Vrilmagul, care "t"^i, t-o''t'"*at pe parilicle Paschia'
"'isoareamea
pornisecu atAtainvergunareimpcitrlva i#;;;:il;;r.'t
.r_r"o,,_r,aveacle trAndu-lpentrucanumapovaluieqte^pemine'Dar
gAnd sA cedeze.De data aceasia gtia ce fac printre
l_a ,iai*t impotriva
mea pe pari.tele Vicar A.N. Acesta parintelePaschia'u'n a"noi"ticcsc' ca Mitropolitul'
.t gi mi-a luat apdrarea Ei
spus sa nu ma duc a doua zi Ia qcoala, iopii gi, de aceea', -a fata qi
"''..ut ca are
--o p"rl,.., favoareamea' Erau de
nevoiede mine la intocmireo Un ceasintreg a p'"aot in furios dintr-un coll in
;;;il;^
"""ii"""ltl.
eram gata sArimAn p" t*.-bur, dupd ce consilierii'Parintetl"n'
_ llttl^"."_1"t,
m-am retrasin camc'rd,mi-am aat^sea*i altul qi rePetamereu:
ca e cl cursa. "^'--6ti
Mi secereasanu md d zu, ori Moldovanu! r. calm:
panacAnd,,orfi opritllilii;"'" ut"aia'apoipoimaine, consilierut ui^i"l't'ativ rdspundea
Iar
esteintreq lo ^itt:!"
r rebula sa ascult in prirnul rAnd - E nebun!M"il;;;;nu ' '
de Dumnezeu gi, in in bjrou' Mla vorbit tru-
al doilea rAnd de Mitropolit, Seara,Vicarul i-""ttt"*^t in
.u." lr.,l".u;ot Ei mi_a faptul cAm-am exprimat
786
^_i mos,reproqd'ta" *i ""*"i
787
 scrisoareprin cuvintele:,,s-a 13.UN BALAUR MARE
impotmolitinmainilep.C.
U"i:l:1. Cuvinteleerausubliniate incorPorarea'
cu rosu.
rn cele dtn urma, m_a ldsatsi_mi O noui primeidiemir pigtea:seapropia Ia
continuu lec$ile mai Ca;i#;f de li"aatmi Care ma perchezilionase
departe. ca nu scap
Predasem lectiile mele aproape iri.ri""i s_atinut de cuvant.M_a amenintat
la toate gcolile din de armatAqi iata ca n-am scaPat'
Odessa. imi mai ram6sesera mod exceplional'
numai vreo doua, trei. Iar Cu un anin urm6, am fostamAnatin
dup6 aceasta,dacd a9 fiispravit u*ta a" la Iosipovca' dar nu ple-
cu Oa"i"u, *a gAndeam Pe atunci venisem
si cer binecuvdntarea. Mitropolitului
salutreier, tot in casemla Odessa.
calitare de catehet, principalile chemi
----Y! Transnistria, lntr-o zi de duminicA,paraclisierulbisericiimd el'
iar mai tdrziu gi satele. ^ "r;;;;; -.^" un vis minunat' zicea
la el acas6,casd-miistorileasca
- ca eram
Fiind numai frate - Se facea,povesteaSamuil paraclisierul in haina
erai imbracat
ilJ:::,tfi'"""'":#i,.?i:
Tpi:picioruro"-o:}.:fi camp' Dumneati
cu armi qi cu
mea.celetrei generafii:bdtrAnii,
tinerii 9i copiii. Batr6nii .al,rear"u!.a, iar eu cu haine militare'
"*a;J;it;.ri
credincioqi- mi_am zis _ aga'ram;;;;, apare un balaur mare de tot care se
;;;;i;i;:'b;odati
la moarte, td dumneatacasA te mdnAnce' Dar candm-a
chiar daci ar veni,,zecestatini,; il;;pi;
. I;;;i{Jcreaincioqi, in a cotit-o sPre o lada goala' careera ras-
cea mai mare parte, agaramAn vFrzut'inar^mat, sub
chiar daci
Hristos a doui oara.l.ineretuie;r*r;;;rtejuts_arristigni ;;"it;; g;ra in ios' Eu'cAndam vizut c6 a intrat
SpargAnd
rilor.gi petrecerilor.Nu_i poli place- Iada, am inceput sa infig baioneta!n fadat a inceput
pif-"a"'p"',ir.reri nici la
biserica,nici acasi. Raman';pil;;;pt; ;;;;" iuau.rr'uuioneta,iin vazut cA-dedesubt
d" p.o1:junghiat'-'
torul insugine spune: careMAntui- ,a .rrrga un sAngenegru qi g.t:t.ti^ -
spunAndu-ich
,,Lasagi
Voi, oameni maii, voi, organizagii
copiti;;j;. Ia minel,,. I-am povestitmam"eittittit t"l Samuil'
omenegti,lasafi_ipe qarpele iste diavolul'
copiisa vini gi sA se intoir.a '
fo fir", floarea I Ua aQteapta o ispitagrea'i-am zis - dar Dumnezeu
soarelui intoarce, in chip fir";;, ,p;" ^g-u'".,^
_se Iumindtorul ma va izbavi.
ceresc.Nu-i impiedicafisi vina Tata nu era acasa'
in *oi.otrrol Ia El. Searatdrziu, ne-amdus la culcare'
Ca de obicei,eu nu-i raportasem culcatin camera ei' iar eu tot acolounde md
Mitropoli_ M;;;;-" mamei sA
,,"1".i- nici verbal,nici inscris_ "i.iJ"ia ;i;il; in!"r.tt meu pdzitor' careii sPunea
desfisurata printre copii, dar """"-ai" ".,ivitatea mea inchidi uqile.
G;;;;ntete Toma puternicdbdtaie
Gherasimescuii comunicaseplanul
_uri j" viitor, mi_a Dar dupa ce am adormit, am auzit o
cerut sA-iraportezsaptamd:ril usea11la1i'.:1^':
l";ii A'I ta'ii'li" p"t,amdeschis
la cegcolip."auu jandarmcu arma umar'
p: zi CAnd parintetero-o io'uauJf.i*.,t EicAte iutui""o a aParutfiguraunui Pe
:-r" - r *"u intins ordinui deincorporare. $i fiindca
raport, Mitropolitul a exclamat: Iandarmul mia
rugat pe jandarm sA
- Nebuni de acegtiane trebuie '#;;i;;t;" .., it'tta."l"re, l-am
noud!
189
188
 noteze ci l-a inmAnat pe ziua de 21 decembrie,
in loc de lipsea mAna drcap-
1 noiembrie cAnd se incorporau ae Colonelul Blanaru era inval'd.ii
oUicei teterigtii. qi colonelul cu mare
ce a plecat jandaimul, a venifmama, ta... l-am sPus ce s-a.intAmplat
. ?-"p," speriatd de ofileri din Bac?ru'
toatA. I-am spus ca mi_a ver-ritispita din *:".rtut" a iprobat sa fac qcoila
visui para_
clisierului. "^ - oo*nule colonel, i-am rErspuns-.va rog sa citi[i
declaralia prin care re-
Mama insA izbucni in plAns.
$tia ca voi refuza servi_ u."uJa" l".iuralie' I-am intins
ciul militar Ei rizboiul, iu, seiviciul militar qi rdzboiul'
.rr^o." ,roi fi arestat ;;;;;;;;;
impuqcat. Atunci i-am spus"o fi sd nu faci una ca
mamei rispicat qi moldo_ - Parinte Moldovanu, te sfatuiesc
veneqte: i"t*u" de sandirepanamainedimineala'
Mamd, si mi,,stucheqti,, intre ochi o":i"i".r*inurp."otiio',T3i!=.o*:.y::?::;1i
"t;.iii;;;
.-
^intoarce daca nu m_oi
de la Balgi. sd-mt vu. cu
de acolo qi mAine dimineatA
ca te trimit la
- Ei, cine gtie daca ai sAte mai intorci.
N_am sa te mai pozitiv. Fa cum ,p""^""' Sa iii mulqumit
vad, se tAngui mama, gtergAndu_qitac.imite. qcoalade ofigeridin Bacau'
Nu m-am mai culcat. Nri_amimbracatgi dimineata m-am
am iuat_ope Am dormit la chminul preolilor 9i
8*11-l;Ero un crimpei a" t""a,'io. pAmar.rtul prezentat din nou'
i:t_:n
rngnelar. hund, pe atunci, sdndtosgi tAnar, am parcurs ' Care-i rezr'rltatul?
indata cei 15 kilometri pAnA In go.a'Scumoia. - ,r, cum te-ai mai gAndit' parinte?
Cand.am ajuns Ia Cercul de"Recrutaie'gi mA intrebd colonelul vesel oarecum'
i_am aratat
unui ofifer ordinul de incorporare, - Acelaqi,am rasPuns ferm 9i senin'
acesti a exclamat
i1i mengii declaralia de
speriat: - Cum? se risti colonelul'
- Ai dat-o dracului, parinte! refuz?
- De ce?
- Da.
- Pai, trebuia sA te prezinfi la 1 noiembriel ofi l erul ui cu car e
A tunci , supi rat, s-a adresat
Vl rog sd citi{i la ie data mi-a fost inmAnat
.r-am
^ -. rAspuns calm. ordinul, venisem in birou:
dumnealui este
- Am vrut si-i fac un bine' dar-dacd
Dupa ce citi, ofigerul md intreba: izbi cu palma
- Pu. unde ai fost pArraacum? r^.apaia""iia a"pa f"g"r - qi colonelul
- in Transnistria. stAngade birou'
furierilor' unde
- $i de ce nu ne-ai dat adresa? Ofiterul mh duse din nou in biroul punandu-
Atunci am scos din buzunar recipisa de *-;; i;;;il;i+ ii""iii t"t"'iqtiqiofileri'
la scrisoarea mi totfel ul dei ntreoari .A ui nceputcueternapr obl"T.
recomandatdprin care anuntam legate de doctrina
Ceicul de Recrutare ca
md gisesc in Transnistria, in comuna a femeilor 9i au terminat cu probieme
Iosipovca, judeful
DubAsari. ortodoxa'
dumneata' v1n ruQn
- SAmergem la domnui colonel, zise - Parinte, dacd vor face toli ca
ofiEerul.
peste noi, zise un tinar ofi[er'
190
797
 - In primul rAnd, niciodath nu vor face tofi ca mine, - Scrie ce-{i dictez eul
iar in al doilea rAnd, chiar dacd vom lupta cu to!i, suntefi qcoalade
CrezAnd ca vrea sA dicteze incorporarea.la
declaralia de
siguri ca rugii nu vor veni peste noi? ofiteri din Bacau,ma gAndeamsa inaintez
- Parinte, daca cineva ar veni sA-qibata joc de mama ;ili;;e|;;. pu? .a"a colo,cesavezt?ofilerul-a
pe timp de
dumitale, nu l-ai omori? ir-r."o"t salmi dicteze o cerere de amhnare
- M-aQ interpune, i-am rdspuns - m-ag lasa sa fiu un an de zile, pe motivul intArzierii'
- mi-e
omorAt eu, dar nu i-aq ridica viafa. - Parirlte,mi-a vorbit apoi ofi{erul irrduioEat
de vii in mormAnt' Dar
- De ce, parinte? mila de parin[ii dumitalc' ilUagl
- Pentru ci noi n-avem dreptul sa ridicam viafa til" ori se termiira rdzboiulori intrirm cu
;;;;J;JL
nimAnui, nici chiar propria noastra viafi. Un medic a iotii in pdmAnt.
'"'i-;-';;i!umit
fost sfAtuit sa-i facd o injecfie unei oarbe, s-o trimitA pe ofi[erului 9i am intrat impreuna-in
lumea cealaltAca sA nu mai sufere atAta pe pamAnt. Dar .oUl""i"i.oionelului' Acesta tocmai se certa cu un alt
gcoala
medicul a rasput-rs:,,Nu eu sunt stipAnul vielii qi al ;;it;;;;;ttor. Colonelul a crezut c'1e vorba de
morfii!" Dar pe front eu sunt stapAnul vietii gi al morlii? qi a aprobat cererea fara s-o mai citeasca'
aiti S*a'"
i-am mul{umit
- Parinte, sdri un furier mai tinerel - dar cdnd vezi La plecaie i-am strAnsmAna ofi{erului'
ca vine balaurul rosu e pacat sa-l omori? intors triumfator acasd:
---- o^data qi m-am
inca
- De-ar fi balaur! Dar e om ca qi mine. E chipul 9i fi, *u*u, nu li-am spus c-o-sdmii intorc?
gAndit la pa-
aseminarea lui Dumnezeu. E fratele meu. Avem acelagi Carla io^ po,r"rtit de^ofi[erul care s-a
Tatd ceresc.Poate cd e mai bun ca mine. Are nevastd gi rinli, mama a idsPuns lhcrdmAnd:
Dumnezeu sd-i
copii. De ce si-l omor? Fie turc, rus, tatar, evreu sau - Saracu' ofiler, a avut mila de mine'
chinez - noi tofi suntem frafi 9i to(i avem dreptul la dea sanhtate
--Out amA-
via!a. acum, la Oclessa,mi se implinea termenul
rdzboiul nu s-a terminat'
CAnd a vazuj ofilerul ca nu cedez deloc, s-a supirat narii. A mai trecut un an qi nici
ca gi colonelul. In acest moment, uitasem de visul para- intrat cu tolii in pSmAnt'
^;; noi n-am
nici
atAt parin-
clisierului. Credeam cd voi fi arestat. Ziceam in gAndul ;;;tP;; celaialt 1 noiembrie' I-am spus
meu ch n-am s-o mai v6d pe mama. ce ma aqteaPta'
tetui ftm^a cAt 9i parintelui Paschia
Ofiferul mi-a pus in fata o coala de hArtie qi mi-a hirotonia ca sh pot fi
AmAndoi ma sfatuiau sd primesc
ordonat: atmitei' Le-am raspuns ca slrnt
;;;;^;il controalele
- Pdrinte, scrie alta declarafie. Scrie ci accepfi sd faci oprit de parintele,starcI Simeon'
gcoalade ofiferi din BacAu. imi zicea pArin-
- Las?r-ipe dunovnicii aqtia inculti'
arhiereu qi primeqte
Am luat coala gi am inceput sd scriu. Dar ofilerul, tete Paschia^'Spoverleqte-te la un
cAnd a vdzut cd scriu din nou: ,,refuz s6 fac serviciul hirotonia.
la Frasinei' Ba-
militar gi razboiul" , mi-a smuls foaia din mAna, a rupt-o, Atunci i-am scris parintelui Simeon
mi-a intins alta gi a strigat furios: sa-mi mArturisesc din' nou toate
trAnul mi-a rdspuns
792 793
 pdcatele unui duhovnic din Odessa, termindnd scrisoa-
dorinqa mea' dar rezultatul
rea astfel: .gi cum va spune el, aqa sa fie" . am transmis prin nigte fragi
Am gisit, intr-adevdr, un duhovnic bun gi batrdn in a fost acelaqi.
Liturghie ca, imediat
A doua zi am asistat la SfAnta
Odessa. M-am spovedit ca in fafa parintelui Simeon, cu gtG?ma gandeam
aceeagiumilinla gi cu aceleaqi lacrimi. Drept raspuns, d"p;*Jilptra pt". tpi" eutt' "Cine
patittt"lt.Atsenie citeqte
duhovnicul rus m-a impArtaqit pe loc, cdci eri duminica, in sinea mea - Iumea z\te ca eu' fiind
gi m-a sfatuit sa primesc hirotonia. *at itltil",';a e sfant, cJ facl minuni' iar
vorbd cu sfin[ia sa" '
pacatos,nu sunt vreonic sa stau de qi am
Totugi, ca sI md incredinlez mai bine, m-am gAndit in care dormeam
"-ii"oi tl"pi am venit in chilia
gd fac un drum pAnd la Frisinei. gi fiindca pdrintele
i"."prlt sa-mi pregatescbagaiul' . . ,
Purdescu imi povestise la Rozolievca multe lucruri fru- jeschide brusc Ei parintele
moase despre parintele Arsenie Boca, m-am gdndit ca, Li un moment dat, uEa#
in drum spre Frisinei, sA trec pe la manistirea Sdmbata. Arsenie intr5rca o furtund:
sPune ce ai de spus! .
Voiam sd-i cer un singur sfat: sd primesc hirotonia sau - Am cinci minute libere:
sa primesc hirotonia sau
nu? - Am venit sa va cer Pdrerei:
nu?
CAnd ma apropiam de mdndstire, l-am gasit pe p5rin- din creqtet pAna in
tele Arsenie BocalAnga cladirea noud ce se zidea atunci, Parintele Arsenie m-a masurat
tafpi."'t.ttii lui de fachir' apoi.mi-a zis:
ca sa serveascddrept arhondaric pentru numerogii in- '"^:';;;; vad c6 ai
chindtori ce veneau acolo. darul pe tu'" *i l'-adat Dumnezeu'
de preot, dar singur ili pui
Era seard gi parintele Arsenie, imbrdcat cu un halat chemare de diacon q;;hla,
piedica.
alb, pletea muncitorii care lucraserd,ziua la cladire. - mirat ci nu Etie nimic de
- Cum, eu? I-am intrebat
$edea pe scaun in fala unei mesufe, cAnd am aparut opreligteamea canonici'
pe neagteptatedin spate. pirintele Arsenie rA-
- Dar cine? Eu? *i-u tatptt*
- Binecuvdntati, prea cuvioase, i-am zis. lul'
zAnd qi trdntind uqa in urma
Drept raspuns, pdrintele Arsenie a intors capul spre drumul spre Frdsinei'
De la Simbitu *iu"tto"tinuat
mine, m-a fixat cu o pereche de ochl albaqtri, intre- ep^" u-,lll :ry: tT":sT,::'
bAndu-ma autoritar: cum mi-a scr$ ql ci {Ti1',,:i:::iTff fi
La auzul
- Ai binecuvdntarea sa vii aici? ptimesc
trat"iita hirotonia'
;lrt# ;;-; la fala ql
- Sunt un simplu vizitator, i-am rdspuns. N-am venit acestor cuvinte, p^tili"fu di*eon s-aintunecat
si rimdn aici. ffi ;;;;"-"J" a" la SfantaimPartaeanie'
Binein[eles,ttu m-um impotrivii' Dar mai tArziui-am
Dupa un schimb de cuvinte qi de priviri, n-am mai
inielui I oan Cu li ghin'.:"::':-::
reuqit sa stau de vorbd cu parintele Arsenie ca sd-i cer o"i"tiii r'"iamplarea par Rostovulut91uc't:-
sfatul. Degi nu era ocupat, se fAceacAnu are timp gi, cAnd 5"i."""i."f Mitropoliiului Nikolaial Acesta tnt-a
de la Optina'
vedea cd ma apropii de el, fugea pur qi simplu. Atunci iil,ri Jut"t"lui Ambrozie
rdspu's:
794 lg5
 nu se
toate sforldrile erau zadarnice'De jur imprejur
- Asia-i curath bataie de jocl care, la orizont' se unea cu
vedea deiat o albastreala
Totugi, eu n-am iegit din cuvAntul pdrinteiui Simeon. o priveligtedezolantA, apasato?re'-lvli se parea
."*1. Eru
Dumnezeu a rAnduit ca sd-mi fie primul meu duhovnic.
ca un monstru urlaSEi mut s-a afezat in ch.ip.:revazut
iar eu trebuie sa-l ascult pdna la iidicarea epitimiei. De mele
p"rl" *i"" qi mh striveqtein ciuda zvdrcolirilor
altfel, qtiam cd pentru picatele mele nu meritam nici
neputincioase.
SfAnta Impdrtaganie, nici preo(ia. Acestea toate mi le-a de topor'
bauta mi s-a pdrut ci aud nigte lovituri
ardtat Dumnezeu qi prin visele amintite mai sus. M-am indreptat
V-"* tptit locului. Am ciulit urechile'
Dar pariniele Simeon era milos gi bun.-El voia totugi Dar in curAnd
i" Ji.".t'io de unde veneauciocdniturile'
sa ma scape Ei de razboi gi de inchisoare. In acestscop a s-a mai auzit nimic' Aceeaqi
ciocanitlrile au incetat'Nu
qi plecat la Mitropolitul Nifon Criveanu, spunAndu-mi codrul
iltq," de mormAnt s-a aSternutdin nou peste
sdJ aqtept pAnd se intoarce. meu insi a fost cd nu ploua' Era o zi de
,"..rtut. Norocul
se f6cuse
Ca sa nu ma plictisesc, am luat din biblioteca o carte
r"pi"^Uti", .6lduroasd,senindqi frumoasd'lvli
de lectur6. Iar aceacarte s-a nimerit si fie tocmai tratatul nici o farAma de
foame,dar nu aveam in geamantan
,,Despre preolie" al SfAntului Ioan Guri de Aur. N-o qi beari aPa din toate piraiele' Spre
oain".'f.o"tpiram
culcatintr-o
citisem pdnd atunci. Acum insd, citind-o, m-am speriat
5"u.a,.a"a o'in."put sa seinlunece'm-am
pur gi simplu. CAnd ma uitam la piscul amefitor al frunze uscate'
ual."o, unde se giamadiseramai multe
preo{iei gi apoi Ia meschin6ria mea md apuca deznd- de vani Disperat cum eram' aq fi fost parca
;;;;;i"
dejdea. lup sau de vreun-urs ca sa ma
il"a"tot si dau de vreun
Dupd ce am citit cartea, am pus-o la loc, mi-am luat termin o data cu viala' Dar dupa ce
sfAgie.Voiam s-o
apropiat de
geamantanul, n-am spus nimdnui nimic qi am fugit. Am ,r,ll* .rrt.ut, prin intunericul noplii s-a
meu' apoi
luat-o prin pidure ca s6 ies la Calimaneqti, iar d-eacolo
*in" o ii"i"a *i.a. S-uoprit pu{in lAngacapul
si iau trenul spre Odessa. Dar, spre marea mea mirare,
a fugit. Nu gtiu ce a fost'
Am
vedeam cd nu mai ajung la Cdlimanegti. Locurile mi se
A"douazi diminealam-am trezit slabit qi istovit'
pireau necunoscute. La o bifurcare de poteci am luat-o nostru", in care am subliniat cuvintele
spusul1,,Tatal
pe o cdrdruie bdtatorita numai de vdndtori gi de pa- voia Ta" 9i am pornit din nou la vale' Din nou
durari, pe o cdrdruie ce nu ducea niciieri. Dupa cAteva "?*a-t" geaman-
coboram,urcam, cddeam,ma rasturnam cu
ceasuri de alergare zadarnicA, am vazut ca am rdticit dar a doua zi osteneala
ianulprin rapi qiprin prapastii, Ei
de-a binelea
mi-a fbst zad-arnica. Ca sir-mipotolescfoamea'am man-
Numai cine a rdtdcit intr-o padure nesfArqitasau pe
cui niqt" mure. Le-am mAniat pe stomacul gol'. dar
ti"*^i"f nu le-a primit' Le-am vbmitat' Dupd-amiaz6'
un ocean fara margini poate si-gi dea seama de starba
sufleteascA in care ma gaseam. Eram pur qi simplu
;;;;i ;" o tarla parasite,unde am Sasii catevaboabe
sd-mi
J" f"ttf" p" .ur" i"-u* mAncatcrude' numai ca
disperat. Coboram in prapastii, urcam pe culmile cele
mai inalte, in speranfa cd doar, doar voi vedea vreo
pAirtecele ca fiul risipitor cu rogcovele' Dar sto-
aqezareomeneasca,vreo qosea,vreo cale feratd, - dar "^pf" 197
796
 macul s-a contractat a doua oara, aruncdnd afara 5i
boabele de fasole. Era in tdrla 9i un pat de scAndura. imi pantaloniisumeqi, am pornitpepArAuIa,vale'Pcmisrtra
deveneaumat
yen-easa ma intind pe pat gi sd stau aqa pAna voi muri !e inaintam,pArdulseingroga,iar locurile printre
D6deam ie nirte chei qi cascade
de foame. Dar omul poate rezista patruzeci de zile gi e ;;tr;ii;"# datd'
trece' o
prea plictisitor sd stai intr-un singur loc ca sd-[i agtepti care numal cu mare greutaie puteam
in fa[a"cu doua itAnci ca doi Plt"t]l.t1t
moartea. M-am sculat gi am pornit mai departe. Dar de ;-;;;;"."nit
aPele,naval-
data aceastafard geamantan. Nu mai aveam puterea sd-l J"J"t,iut - o bulboanaspumegindi' unde
oegerur
duc in sp^inarepe bAg.Seara m-a prins tot ratacind prin nice fierbeau ca intr-uu cazan'Am tnfrodus
i;Piciorul drept intr-o gau.raTi:a de-pe.stanca
pddure. $i de data aceastam-am culcat tot pe frunzigul ;;;";;
niqteradacini' am
uscat dintr-o vAlcea. ;;;;t, finAndu-macu mAinile de s-ar fi
t ." greutate de partea cealalta',Dacd
Diminea{a, cAnd m-am ridicat in capul oaselor, pi-
cioarele imi tremurau de slabiciune, de oboseala gi de
".,rt -ore Jaudacaar fiiunecatdegetul'rdmAneam
.u"t.aaa.inile
foame. Iardgi m-am rugat gi am pornit din nou in cdu- ;l;i, h i;r',a.tt .ut.uaei' Dar Dumnezeunu m-a lisat
tarea unei poteci care sd md scoath la luminig. Vedeam sdcad.
tot rdtacit
crestdturi pe coaja copacilor, dar ce folos, dacd nu qtiam ioarele asfinleapentru a treia oar6' iar eu
acum mai bine ca oricdnd' mi-am
incoko s-o apuc? M-am agezat pe un buqtean s6 ma Cu niciodata,
"r*. nimicnicia, de micimea 9i de picdtoq.enia
odihnesc qi sa-mi gterg sudoarea. in jurul meu auzeam Juir"o*u de
paqind din
cAteun ciripit de piligoi sau cintezd, dar in stareain care mea.CAndmergeamvictoriosprin Odessa'
succeslmiseinfiripa nevrAnd mandria casunt
ma aflam nu-mi fdcea placere sh le ascult. Mi-era parca s-uccesin
mi-a spus in fala cd sunt
necaz pe pdsArele pentru cA zboard nepasdtoare !i sar ;il;;^. CAndaceainva[atoire
zis cu sinceritate in sinea mea ca sunt
vesele de pe o creangi pe alta, fara sa se gAndeascala .rr',tfa"t, am
gand mi se furiea pe nesimlite' spu-
mine, nenorociful gi flamandul. ,,Dumnezeu - monolo- ;;:;;;;,-il;t un alt un sfAnt" ' data
O
gam in singurdtatea mea - l-a dus pe un batrAn din nAndu-mi:,,poatecasunt,intr-adevhr'
mi-avenit sAndul trufaqcA il voi depaqi pe-insuEi tpot-
Pateric prin vazduh pAnd la pegtera lui, atunci cAnd
eu mar
bAtrAnul a obosit de tot gi nu mai putea merge, dar pe tolul Neariurilor! Mi se pareaca ceeac.etac Qr/
mine de ce md lasd sd mor, rdtacind prin pddure, cu toate ;j;;;;;;" am de gand ia mai fac peviitor' nici Apos-
seamaca
ca are puterea si mA salveze?Daca-i agaatunci, uite, na, ioi"i pu"*r n-a facull Bineinleles,imi dadeam
ga"auri sunt neghinele pe care mi le seamana
mor gi gatar." aceea'le
".*t" gXndurilor bune 9i' de
Da, eram hotFrrAtsd primesc moartea, insd mi-era urai*oiut prin griul
su6 epitrihil, czrci mAndria.este ca iedera:
greu s-o agtept stAnd pe loc. $i atunci, mi-am zis s-o iau ;l*il;i
c.t mai frumoase qi mai nobile porniri
pe un pArAu la vale qi sa merg, sa merg, s6 tot merg pAn6 r"l"tpf","C*
""1^"
cAnd voi cadea sfArgit de puteri. Atunci moartei ia fi ale fiin{ei noastre.
'-- caun
mai uqoara. Zis gi facut. Cu inc6l(amintea pe umar, cu Acum inse,rAtacit,flAmAnd,obosit'tArAndu-mi
ui"* t"U uriagelestAnci, la poalele imensei
culionul in mdnd, cu dulama ridicata la centuri gi cu qi de-piduri'
slava
mi-au zburat toate gAndurileie mAndrie
798
799
 am baut
deqarta. Nu mai voiam nici sfinfenie, nici lauda oa- Duph ce am mancat btdnzd cu mamaliga Ei
menilor, ci numai o bucat5 de pAine gi un adapost, o m-au luat cu ele la Comanca' ln sat'
cu ele' care facuse
iegire spre o aqezareomeneasca. H-u" lo"a"s in casa unui om' rudi
^o;;i;;;i"itt"r"
am fost invitat de stapAnul
MergAnd aSa,cu pirul mare cazut in dezordine, lu- praznic. Masa era pusa,lar eu
Ia pArAu' eram mereu flamand'
necAnd mereu pe pietrele ude ale apei ce curgea din ce iasei. Deqi mdncasem
din qi nu m-a saturam' Am dormit
in ce mai ndvalnic, m-am pomenit deodata in fala unor ;;;;;".am
i;j;'t;fc.,
''o"
pru"ttitt'I, iar a doua zi am luat-o spre
stAnci. Ma gAndeam: cum voi mai trece gi printre aceste zi de
di#il ;.i uil gatii"n restaurant unde. fiind
stAnci?Dar, la un moment dat, m-am oprit brusc, pe loc. Apoi am luat
post - am mAncat vreo trei por{ii de fasole'
Am fiicut ochii mari: de dupa stAnci au aparut cAteva trenul spreBu-
oi. ,,Ei, mi-am zis - daca sunt oile inseamnd cd este qi fi;;" tp;;il;.i." valc"i, iar dc aici'
ciobanul" . Am mai inaintat cAfiva paqi gi am zarit doua curegti.
venlse cu o
fetile care aruncau pietricele in apa. Sejucau. CAnd m-au Mai tdrziu, am aflat cA parintele Simeon
iirotonie Avcam voie sa fiu
vdzut, pletos gi barbos, ratacind printre stAnci,s-au spe-
"o;;;;;^;; n" 'ui^-generis'
ou"i^ voie sa mA impartaqesc"'
riat. ii.Jao"ii aiucon, dar
- Nu vd speriali, le-am zis. Eu sunt un cdlugar de la i';;,;i" iuhovnic Ioan Culighin avea dreptate"'
L-am cdutat
Frasinei. Rdtdcescde trei zile prin pddure... in Bucureqti am fdcut o mich intreruPgr.e'
Parci mi se luase o piatr6 de moar6 de pe inima. Eram, p"'e;;e;i"911.1r L-am gasitintr-o bisericu(amicA
de duminich'
in sfArgit, salvat. M-am agezat,u$urat, pe o piatri lAnga unde scriitorul slulrseqi p'""d'itot"' EIo 9.'i
de ,,Moqu" Qrl-am zls:
cele doud fetife. Una din ele, Etiind ca sur-rtfldmAnd, a La ieqire, m-am aProPiat
scos din traisth o bucati de mamaliga cu brAnza. MAn- - Blagosloviti!
mirat 9i voios in
cdnd, le intrebam: - Cine eqti tu? m-a intrebat Gala
- De unde sunteti? acelagitimP.
^ bind.
zam
- Din Comanca. - Victor Moldovanu, i-am rispuns
Moqul qi ma
- Care Comanca? Satul de ldnga Seci, care e in apro- - A, bati-te norocul! - md imbrdliga
vin eu indatd'
piere de mhndstire? saruti'Du-te la mine acasa,ca 9i
- Da . de pe Mihail Cornea' am gasit-ope
in casa primitoare
de reincarnare - cre-
- $i cum de-ali venit aici? Zt" ti"!,-i.a Du.ga ce mi-a vorbit rau
- ainceput shl vorbeascd de
- Am venit sd adapim oile. dea in metemPsrnozd a fost
vrui sa se mdrite' dar
- Dar eu vdd cd oile pasc. pe Gala' Zicea cd
"u "-u
- Da. Noi le-am adapat demult qi trebuia sd plecdm silita...
Bun' vesel' vioi'
de aici, dar Maria mi-a spus sd mai stam, sa ne mai Nu clupa mult timp a aParut 9i Moqu'
jucam. vcnea cu un Pepenemare rn Dra[e'
-. Soro,punemasa,t. impreuna"'
- $tia Dumnezeu cd md apropii de voi!
i;itu*
200
 $i apoi, plin de dragoste pdrinteascS, m-a intrebat
amdnunfit, mai ales despre Frdsinei.
Mulpmindu-i batrAnului profesor, precum gi batra-
nei Zoe, am luat-o spre Gara de Nord, iar de aici spre
Odessa. In lipsa mea, pdrintele Toma Gherasimescu a
obtinut binecuvAntarea Mitropolitului de a md hirotoni
diacon. intrucAt insa piirintele Toma a cerut sd md hiro-
toneasci diacon celibatar, iar nu ierodiacon, Mitropoli-
tul i-a rdspuns:
- N-am nevoie de catAri;destul cd eqti tu...
Eu insa n-am cutezat sa primesc diaconia in nici un
fel, pentru cd nu aveam dreptul sd ma imphrtdqesc.
In fala mea, nu-mi rdmisese deschisddecdt o singura
poarta: poarta inchisorii. Dupa cei trei ani de meditare
qi cercetare, am ajuns la concluzia cA n-am dreptul sa
omor pe nimeni. Iar tot materialul adunat gi indreptat
impotriva rdzboiului, l-am scris in volumul ,,Adev6r gi
Pace" .
La Misiune, parintele Paschia mi-a spus cd m-a visat
in temnild, aruncAnd printre gratii afara tabachera,
figdrile...adica pdcatele.
Tot la Misiune, mai aveam un prieten care cunogtea
mai multa teologie decAi teologii noqtri qi, mai ales,avea
o inimd curati cum rar se intAmpla in via{a. Era profesor
universitar rus gi se numea Andrei Dimitrievici Baleas-
nAi. Vorbeam adeseori cu el despre hotdrArea ce o lua-
sem de a refuza serviciul militar qi rdzboiul, iar
profesorul intotdeauna era de partea adevirului gi-mi
dddea dreptate. Ba imi mai aducea argumente in plus
care veneau in sprijinul hotarArii mele care nu era deloc
pe placul nafionaligtilor qi fascigtilor.
202
ilI
LANTURILE $I GROAPA
,,N oi arem ca i n hotsrel e l um ii noast r e
popoarclesat'acddin sdbiilelor pluguri.gi.d.in
'Iancile
lor seieri.N iciutt ttcamsn nu mai ridice
sabi.atmpotriuaaltui nenn 9i sa nu-gi mai faca
rAzboaie"
(lsaia 2,4)'
+ fUSTINIAN, Patriarhul RomAniei'
Vireil Carianopol: - Se scriu o mullimc de
carfi de razboi,poezfuqi proza.Ce parercatteli
despre sceastdliteratura?
Vasite Voiculescu: - Nxct wn' Razboiulimi
repupnh.Mulfi dintre cei cc publicaastt'cldc
carlistau gi Ii scriu acasa,Ia cald, Ia liniSte,
satui,lupfindu-secu morilede afrttt"' Despre
ceeacear trebui scrisastdzittr priainla razboiu-
lui, cine-ar putea scrie nltceaamai pregnant
dec6tscriu iara condeiacei ciutrg,i,ologi, orbi,
surzi, dhftre cqreuttii cer?escpe Ia col[uri sau
vrin localuri?
Vireil Carianopol: - Nu aa supdrali,I-am
tnt/ebat,dar ce i1i facedacaafi f i trimis acum
pefront?
Vasile Voiculescu: - in primul rfrnd, aE re-
fuza sa ma duc.
RomAnialiterara" nr.3/ 7970'
Interviu 74 aug'7942'
203
 1. FRATELEVICTOR _ ARESTAT
I'c la sfArqitullui octombrie1943,a venit la Misiune
rrrrs<lldatcu un mandat de arestarePe carescria:"ur-
,iil.iti, prindefi, arestali" pe individul V^ictorMoldo-
;;,;;;:b'";iGrul"* adresameaexactadin odessa'totusi
('t.rcul Teritorial din Balli a binevoit sa ma urmareasca
prezentatla Postulde
i"t.;;"i; te un dezertor-M-am
i,,ria"."'ti din Odessa, unde mi s-i inmdnat ordinul de
illcorPorare.
Cu ordinulin mdn6,m-am dus la AndreiDimitrievici
ItalcasnAicarelinea foartemult la mine'
.- Andrei Dimitrievici, m-am adresat lui pentru ul-
tima oara - iuta ordinul de incorporare'Va rog s6-mi
rpr""ti P""tru ultima datd, daci nu cumva mi afiu pe
o calegregit6.
l-a
Profesorul a luat ordinul de incorporare in mAntr'
citit.apoi,cu lacrimiin ochi, m-a m-a
imbrd[igat' sarutat
r;imi-a zis:
- Pdrinte Victot, nu sunteli pe cale greqit6' Acesta-i
adevirul. Dar o sd aveli mult de suferit'
si
- Nu mi intereseazdc-o sAsufar' Principaluleste
nu merg pe un drum greqit'
al
- N; parintu Victor, sunteli pe drumul-cel drePt
E"o"gh;fi;ilui Hristos, raspunse prietenul meu plAn-
gAnd.
Andrei Dimitrievici a fost ultimul meu prieten de care
a"tparlit in pragul unui nou capitol din viala
^-u*
mea.
Peste cAtevazile m-am urcat in tren 9i am mers direct
-galti-.
fu irecAnd prin gara Perival, md gAndeam,cu
arestat'La
zrourih clipa cAndparinlii vor afla casunt
e;;I i"iiti*i"r *-'uttl pt"'"ntat la timp' Dar acolo
205

nimeni n-a vrut sa-mi faca formele de arestare.Nu mi-au
primit nici declarafia.
- Cum sa te dam noi, imi spunea ofiferul - ca pe un
miel in ghearele morfii? S-o faia asta cei de la regiment.
Eu nu pot s-o fac.
La regimentul 6 Roqiori am ajuns primul dintre to[i
teterigtii. CAnd a venit capitanul Vlasie qi m-a v6zut cu
barba gi culion, a strigat tiiumfator gi veiel:
- Ei, parinte, facem armata?l
- Nu, i-am rdspuns scurt qi hotarAt.
- De ce? ramase mirat cApitanul.
in Ioc de rispuns, i-am iniins declaralia mea de refuz
. - Pdrinte, te-ai.gAndit bine ce faci? $tii ce te agteapta?
batuti la maginA chiar de mAna mea. Con{inutul era
urmdtorul:,,Subsemnatul Victor Moldovanu, absolvent
al Facultagii de Teologie din Chiginau, frate din ma-
ndstirea Frasinei-VAlcea, funclionar la Misiunea Orto-
doxd din Odessa declar prin prezenta cA refuz sd fac
serviciul militar gi razboiul intrucAt, pe lAnga ororile
rAzboiului, inseqi principiile militare junt in-flagranta
contradicfie cu p_rincipiile evanghelice gi legif6rarile
sllntelor canoane".
Am notat inadins toate amAnuntele ortodoxe ca sAnu
fiu dat pe Iinie sectarA.
Cdpitanul, pe mdsurd ce citea,se incrunta.
- Pai, pArinte, asta-i chestie de Curte Margialal
- Asta o vreau.
- Cum? Vrei sa fii arestat gi impugcat?
- ud.
Atunci capitanul igi indulci tonul, cdutAnd sa mh
convingd sd renun! la pozifia mea. Mie mlera teama ca
nu-mi va inregistra cererea. Voiam sa sufdr gi sd mor
pentru pdcatele mele. Mi se plrea ca e unica ocazie in
vialA. Dacf, o pierd acum, cAnd voi mai putea suferi
206
l)clltru Domnul Iisus? CAnd md voi curata de pAcate
prin focul suferinfei?
Ca sa nu pierd aceasta ocazie fericita gi, poate, urlicd
.
i-am tdiat vorbaria capitanului pe un ton apasat:
- Domnule cApitan, eu nu vd cer mili. Va rog sA
procedali dupa lege.
- Ce? Mila? Nici o milA, strigA el infuriat. Du-te,
domnule, Ei inregistreaza declarafia.
Un furier a luat declarafia gi a inregistrat-o. Am rdsu-
flat ugurat.
Duph ce a plecat capitanul, ofiferii, subofilerii, te-
terigtii m-au inconjurat, uimili gi ingrozili de ceea ce
veqeau qr auzeau.
ma inheba unul din ei.
- Pdrinte, eu am exact convingerile dumitale, dar
n-am curajul sa fac acest pas, imi spuse altul.
Intre timp, cdpitanul s-a intors cu ordinul de arestare.
Am fost imediat arestat gi inchis in celula de arest a
regimentului.
La 1 noiembrie era frig, iar in celula geamul era spart.
Pe jos era ciment gi o gramada de nisip la mijloc. Lipit
de perete, se afla un pat de fier gol, fari saltea, ci numai
cu o foaie de cort.
CAnd uqa s-a inchis qi s-a tras zd,vorwl, am ramas
singur. ,,Arestat ca un r5ufAcAtor,dar pentru ce?pentru
ca nu vreau sA omor oameni, pentru cd nu vreau sd-i
omor pe frafii mei intru Domnul" .
-lvl-au podidit lacrimile. Era pentru prima oara, era
prima zi de temni{a pe care o sufeream pentru Evan-
ghelia- lui Hristos. De cAnd aqteptam eu iceasta clipa!
Ma plimbam gi pldngeam de bucurie. CAntam, sim-
{indu-ma solidar, mergAnd cot la cot cu to{i cei ce au
suferit intru Domnul pentru pacatele lor. Aveam de
207
gAnd sa ma plimb aqatoata noaptca,cActnu puteam nlcl I l rttrtttr' ,tl ,tt' 5tisi trattl s?
sd stau jos, nici s.1dorm. ( rr l nl nl rl r' ,ttttti lt', rt' cl camca sunt banu it dc t ubcr cu-
Dar la un mometlt dat, aud ci cineva descuie incet l rr,.i lIs111q11111,tt,1. l i ranl sl ab qi , di n cauza aceast a,t ot l
lacAtul Ei trage zivorul. Era geful Corpului de Gardh. I' r i ,.l ,l rrrr t
r.,r ol t' 1i i il l l a c()l l si derauofti cos.
- PArinte,hai cu minc. Mergcm in Corpul de Garda' | ,r l tl tl l l l ,t r' ,rtl i osctl pi e,am ri spuns e u - nu m l s- a
Aici mori dc frig, vorbi cl mai muit in goaptA. l ,,t,rtl l l | ntr l ,r P l ,rrtr,rl ti .
- Bine, dar dumneata i(i primejduieEti situafia, i-am N rr. rrr,tl' l i ' i ntrcb daci eE ti sanato sla cap? r acni
zis- tttl ttttat gi zefl emi si tor.
' ,rl i l l ,rrrl
- N-ai nici o grija. Dimineafa te aduc inapoi' l'rrlt'(r sir-rni face[i o expertiza medicaia, i-am rds-
in Corpul de GardA era cald qi galagie multd' Somnul l'ilil,r l,(' ,rtt'l;t1iton scrios politicos
qi ca la inceput'
meu a fost cu capul pe masa. f ',1t,,rt'r';;tiapc care iivezi sunt medici militari'
DupA ce am fost adus inapoi in celuli, cam peste o I l,rr crPt'rtiza s-a redus numai la atAt.Probabil, dupa
jumatite de ceas se deschide vizeta gi apare capul plu- l..lrrl r'ilnl iiltr raspuns,Ei-audat seamacu to{ii cAnu sunt
tonierului de Ia manutantd, care credea ca am stat toath tt,,l ttttt
noaptea in celuld.
| )rttt ttt tt'rtrcgimentului, am fost dus cu baioneta din
- Vai, parinte, cine a mai ndscocit acesteblestemate
ur nr,1iir irtrttracit in haine chlughreqti,la Episcopul ar-
legi care te fac sa suferi ca un miel nevinovat? IartA-ne, rrr,rlr,r.'l't't'cincl pc strada, cu soldatul ce (inea puqca
parinte, vorbi plutonierul plin de bunhtate. rrrlttrl,,] s1,r'cr.rrirrc, nigte [arani, care treceau cu cdru[ele,
- Dar nu dumneavoastrh sunteli de vina. Eu sunt ,ir' uil,llr ('u marc mirare spre phrintele arestat,cu cu-
vinovat. Eu am refuzat serviciul militar qi razboiul. Ir,rrrrrlpt' cap gi cu barba.
Pe la orele opt diminea{a, din ordinul capitanului, am (',rlrinctrrl I'rea Sfinlitului era sus, la etaj. CAud am
fost scos sub stlre de arest din celula qi adus in fafa altui
rrrr',rlrit'ilr'ilc am ajuns sus, uqa biroului era deschisd,
capitan despre care se spunea ca e,,sifilitic la cap" . 'si lipsea. CAnd a apdrut
,l,rr l:pist'o1'rtrl ios, la uqa de,la
Fapt cert era cd, fiind peste seam6 de nervos gi furios, rrrtr,rl l ' I' . rti a S fi ri ti tul - i n manti a l ui de G ener al - l- a
uneoii da semne de o asemenea boala. CAnd am intrat v,'tlut nlni intii pc soldatul cu baioneta infipta in armh'
in biroul lui, incAperea era plini de gradali superiori lrrr t'r';rrt't in closqi nu mi vedeam.
foarte elegant imbracali. ('t'-i cu tir-rcaici? il intreba Prea Sfin[itul General cu
Acest capitan m-a intrebat, mai intdi, Pe ton rdstit, cu
in loc de raspuns, am rrrrlon atttoritar pe soldatul speriat. Generalul-Episcop
ce drept pott huittu cFrlugareasca.
,r lr,lnrrit,probabil, ci a adus pe cineva arestat.
scos din buzunar biletul de voie pe care il aveam de la
Frasinei, cu semnatura starelului, cu qtampila 9i cu foto- Arrr adus un pdrinte.'. rasPunse soldatul sfios in
grafia manastirii. pozi(ia cic drepfi.
('t: pirinte?l strigA Generalul infuriat.
Capitanul, dupa ce s-a mai potolit pufin, a venit cu
alta intrebare: l)lr'irr accstmoment md vdzu in haine cAlugareqti'
208 209
 - De ce egti arestat? Ce-ai fAcut? ma intreba suparat
qi grabit.
FAra sa aqtepte rdspunsul meu, soldatul i-a intins
declarafia de refuz, inregistratA la regiment. Citind-o,
Prea Sfinfitul igi fAcu cruce.
- Sfinte Doamne! Asta-i anarhie!
--Nu, am raspuns ferm. Asta-i supunere fafa de voia
-lui Dumnezeu.
- Dar aqa scrie Apostolul Pavel la Romani?
cAnd acelaqiApostol a fost silit sA jertfeascd
.. ..Put
idolilor, s-a supus, el insugi, stapdnirii?
parcA i-ar fi
_ Prea Sfinlitul General a rdmas perplex.
dat cineva o palma.
--
Ia-l de aici! striga intr-un tArziu Generalul infuriat,
adresAndu-sesoldatului.
N-am mai avut timp sd-i sdrut mAna. Am iegit pugca
impreund cu soldatul.
La regiment, am fost din nou adus in fafa capitanului,
.^
lAngA care se afla plutonierul Pohoalh.
- Sa-l dezbraca{i de haina lui popeascA,iar capila de
pe cap sA i-o tunde{i, zbierd cipitanul nervos pentru cd
m-am intors cu aceleagi convingeri din fa{a Episcopu-
lui-General.
M-am impotrivit, iar cApitanul m-a injurat de mam5
gi a ridicat piciorul ca si mi loveascdin spate.
In Corpul de Garda, i-am spus plutonierului:
- Du-te qi-i spune domnului capitan ca el poate sAmd
impugte, dar n-are dreptul sh-mi ia haina cilugareascd
oe pe mrne.
Atunci plutonierul m-a adus din nou la birou.
- Cum? rAcni capitanul in culmca furiei. plutonierul
Pohoala nu vrea sd execute ordinul unui cApitan?
Bietul plutonier, inspaimAntat din cale-afara,m-a a-
dus din nou in Corpul de Garda, dAnd ordin soldafilor
270
,,;lnri trrr.1tlr' rnaini Ei dc picioare, iar camaradul frizcr
',;i trt,i l tttttl i l .
lrr l.r(,rlor{t'i brutale qi in fagailegalita{ii, la care nu
,,' ,'rrr,r,11.'1rt,it, ntt-tcedat' Mai intAi, pentru cd cele exte-
, ,,,,,,,' ,,,, riri atilrgeau esen{ialullauntric ai apoi, peltru
| ,r n ,ilrt vt ut sa fai figura unui cardbuqcarese zbate fdra
nr(r un l ol os. M-am i E ezatde buna voi e pe scaun qi am
/ l tt
' l ' rrrrtl t' ti -ma!
'l'rrrrst'hilug, am fost dus la magazia de haine, unde
,rrrrlost dczbiicat de rasd qi de dulama, apoi imbrhcat
, n l()r'tirirr haine militare' Mi-au ramas numai Pantofii,
Irrnrlt'llI'rus-au gAsitbocanci potrivili pe piciorul meu'
l,-irrtrrugat pe plutonier sA md qi bArbiereascd,dar
l'olton{il a rispuns cA n-are ordin.
l)iu rrou am fost adus in fala capitanului'
de joc'
$i totugi, te-am tuns, mi-a zis el in bataie
I)omnule capitan, parul o sd-mi creascA, dar su-
l l t' tul u-o sa mi -l tunde{ i .
(lc c aia suflet? Crezi dumneata ci mai e ceva?
('apitanul incepu sd debitezeniqte cuvinte injurioase
Adam qi Eva, pe care eu nu
1,,',"iu-tn primiloi oameni,
It' 1'otagtcrncpc hArtic.
Canci am coborAt, mi aqtepta Consilierul General de
la lipiscopie,carecu o luna in urmh mA ridicasein slavile
, (,r'rilui cu laudele lui. Pe atunci, fiind in drum spre
lrrasirrci,am trecut prin Balgi cu o scrisoare de reco-
nranda[ic dc la parintele Toma Gherasimesgu pentru
lostul siu clev, Prea Sfin[itul Episcop-Generai,in vede-
lt,a hirotouiei mele. Dar Prea Sfinfitul nici n-a avut
t'uriozitatea sa ia plicul fostului sAu profesor gi sa-l
r'itt'asclt. Atunci m-im convins, o datd mai mult, cA nu e
voia ltri Dumnezeu ca si fiu hirotonit.
277
 Tot.atunci, pArintele Vasile Ionescu de la ,,mhrgari-
tarele lumii" cduta un traducAtor din ruseqte.Cu icest
prilej, parintele Consilier Cultural, care era prieten cu
tata, ma recomandasecu cele mai frumoase cuvinte.
Dar acum, cAnd m-a vizut tuns, imbrdcat in haine
militare, arestatgi nenorocit, qi-a dat arama pe fafa:
Egt] o-rugine pcntru biscrica noastrd, striga Con-
...
silierul in fa[a cApitanului Vlasie. Noroc cd nu te-am
tacut preot.
Era de nerecunoscut.Am ticut tot timpul.
Zilele treceauagacum, dincolo, trec vdmile vAzduhu-
lui. Dar cea mai grea vama a fost sosirea tatalui meu. il
chemase Consilierul cu o telegrama.
Niciodata in via{a mea nu l-am vdzut pe tata plAn-
gAnd aga cum plAngea acum. igi implora feciorul se
renunte la declarafie gi sa facA armata.
- Ce-o sd-i spun mamei cAnd m-oi duce acasd?Nu te
gdndegti c-o sii innebuneasce de durere?
- Sa-i spui c6-mi isphqescpacatele.
- Dar gAndegte-tecAe timp de rizboi. O sa te impuqte,
o tinea tata intr-una.
- $i Hristos a fost omorAt pentru noi.
- Dar tu eqti Hristos? nu mai qtia bietul tatd ce sAzicA.
La urmi, vhzAnd cd nu cedez, cu sufletul zdrobit de
durere, mi-a luat hainele calugareqti, i-am dat qi banii pe
care ii aveam asupra mea gi cu care nu mai aveam ce
face, gi apoi a plecat acasi ca sa ducd aceeagi tristefe
sfAqietoaresdrmanei mele mame.
Cea din urma vama a fost preotul regimentului. im-
bracat in haine de ofi{er, barbierit - niCi n-ai fi zis ch e
preot, dacd nu s-ar fi iecomandat cl ir-rsuqi.
- Pe front - incerca sA md convinga preotul ofiger -
tragi, tragi (la acest cuvAnt migca cu degetul aratAtor al
272
nr,tnurrl rr,pl r.t' aqi cum ar fi apdsatpe tragaci) ,dar uu
rrlll(lll
| ).u 1',krrrtclc tclt nimeregtein cineva...i-am zis.
l',tn,1lrr ulrn;I, am ramas pe aceeaqipozitie. Dupa ce
,, ,rrr r.prrrzlt toatc argumentele qi dupa ce am trecut
to,rlr.v,'rrrr ilt', rcgimcntul mi-a pregatithrana recepentru
, lr rrrrrr1i,r'onclusdc un soldat cu baionetainfipta in arma,
,rrrlp()ltti t ttoi tptq;1 S pregara.
Nrr I irrn tritat niciodata pe bietul soldat moldovean
( ,l {, nli (,ric()rta. lgi cereaieitare de la mine, ii era ruqine
rl r' :i rl tr,r(i l;rtri . E u i nsa i i spuneam cd nu a r e nici o vind,
1,l r,:,rlir('('datoria, dar el nici nu indraznea sd-qi ridice
or lui sll ur:l priveascain fa!a.
Irr glra Ungheni, algi soldali, camarazii lui, il intre-
l t,rrr:
('t'-a mai ficut, mi, gi lipoveanul asta?
Ma vcdcau cu barba qi credeau ca sunt lipovean.
( 'irrrclam intrat in gar6, bunul meu insolitor m-a lasat
r,nlllrlrin sala de agteptare,spundndu-mi ch se duce la
I'rrlt'l. I-am dat din banii pe careii mai oprisem gi s-adus
l,r Irtr[et,farA s,i-i fie teamd ci o sd fug.
l,ir Chiginhu,am ajuns searatarziu. Bietul moldovean
rrrrintlriznca sA md escortezepe mijlocul strAzii qi nici
ri,1ri(' urcc in urma mea in tramvai. Atunci, ca sA-l scot
rlin incurcilturd, i-am propus sd luhm un birjar' A fost
.lt'ucord. Stateamaldturi de camaradul ce-gitinea arma
t'rr lririonetain sus intre picioarele sale.
(lind am ajuns la Poarta Curlii Marliale, santinela
rirrk'a qi ma injura cd vin, arestat, cu birja.
Marcarpcntru ultima data, i-am rdspuns tot rAzAnd.
ln curtc, inso(itorul m-a l6sat singur, iar el a intrat
Inaluntrucu actele.
Cam pcste o jumitate de ceas, a ieqit din clhdire un
olilt'r inalt qi blond. Mi s-a recomandat: era un furier,
273
 profesor din Iaqi,neamf de origine. Acesta mi-a pus ceie
mai subtile intrebari, culese din toate domeniile, dar
toate privitoare la armati qi razboi. Ca unul care ru-
megasem trei ani de zile aceastdproblemi, i-am rdspuns
la toate intrebdrile in sprijinul punctului meu de vedere.
Catre sfArqit,mi-a pus urmdtoarele doud intrebari:
- Dumneata, in propaganda dumitale, ai dori ca
nimeni si nu mai puna mAna pe arm6?
- In primul rAnd, eu n-am facut gi nu fac nici o
propaganda in acestsens, aqa cum n-am facut gi nu fac
vreo propaganda in sensul ca oamenii sd nu se mai
cdsdtoreascAqi sd se faca monahi. Castitatea este unul
din voturile monahale, dar Mdntuitorul a spus: ,,cine
poate sh in{eleagd, sd inleleagd" . MAntuitorul l-a primit
pe Petru care care era.casirtorit,aqa cum l-a primit Ei pe
Ioan, care era feciorelnic. Iar SfAntul Aposiol pavef a
spus doar atAt: ,,Bine este sd fii cdsatorit, dar mai bine
este sd fii necasdtorit" . La fel este gi cu arma. Mai bine
estesd nu te cisitoregti cu ea...In rAnd cu Sfinlii Pustnici
ii avem pe Sfinlii Gheorghe gi Dimitrie care au fost
militari, dar care,in momentul convertirii, au l6sat sabia
de ofel gi au luat sabia Duhului. Aici se aplicd cuvintele:
,,cine poate sa infeleagd, sA inleleagd" .
Profesorul zAmbi gi-mi puse ultima inkebare:
- Dar dumneata nu cazi in picatul mAndriei, so-
cotindu-te mai degtept decAt tofi prelafii nogtri care
admit rdzboiul qi binecuvAnteazd armele?
- Mdntuitorul spune undeva: ,,Mul!umescu-!i, pa-
rinte, cd ai ascunstainele acesteade la cei inlelepfi gi le-ai
descoperit pruncilor" . Eu vreau sd fiu ca un prirnc, i-am
rdspuns profesorului in continuare. Unui copil daca ii
spui sa nu fure, el nu furd, dacA-i spui sa nu ucida - nu
ucid9, fara se recurga la sofisme, pline de vicleguguri qi
iustificari.
11 1
( )l rl ,.rrrlrrt,;rrn(z.i mbi di n nou, apoi i mi zisc:
i',1:.,lrrt,1 li sa-i pui in grea iucurcdturir pe aqtia dc
,rr | ,rr,1l,trrtl r'tr capul spre cladirea din care ie'gisc.
r\nr r,trrr,rs t'u inrpresiacii profesorul avea o pregatire
l r',rl r'1'11,1.
N l ,rrt,trzi rranr afl at ca cei de l a C urtea M ar f iald nu
,rr,,.,rrrrriti rrn articol de lege impotriva mea, aga cum
,rvr' ,tttttttlrol ri va scctari l or.
lrr ,rr'r't',r;iscard am fost condus, impreund cu algi
,l r.[rrrrrIr, l i r i rrchi soareami l i tard, unde am f ost inchis
I'r cvlrrlir, pina la judecata care a avut loc la 15 noiem-
| ' r rr' | (l .l .l .
I'rrnr,r rroAptcam dormit cu tofii intr-o sald, jos pe
r nn(,ntgi cu uEadeschisa.Era frig, dar soldafii nu ne-au
,l,rI voit' sll intrAm in celulh pentru ca nu eram depara-
/ rl ,rt r.
( ilrt'rnuit in mantaua mea militard, am ddrddit toata
rro,rplfil de frig, ascultAnd cum santinelele de la colfurile
zr.lrrrilor strigau pe rAnd: unu, doi, trei... ca sa nu a-
r lo,rrrntlin post.
2. iN TEMNTTA
A doua zi am examinat mai bine inchisoarea.
irr intcrior, se afla o cladire mare de zid, destinati
rfr.(irru(ilor,Ei una mic6, tot de zid,lAngi poartd, unde
cr';rtrbirourile directorului gi ale ofilerilor de serviciu.
('r'lclaltc clzrdiri din curte nu erau propriu-zis clhdiri, ci
rri;tc baracide lemn. Erau definuli prea mulgigiincaperi
I )tl tittc.
Irrthisoareaera imprejmuitd cu un gard inalt de pia-
Iril, P1'slL.c'.r1e
erau trase trei rAnduri de sArmd ghimpati,
r,rr'll colfuri, sus pe gard, cdte o micd ghereta cu perefi
21,5
dc scAndura, unde santinelele strajuiau zi gi noapte ca
sa nu evadeze cineva.
De diminea{a a inceput deparazitarea gi baia. De[i-
nufii noi venili erau duqi la baie, dar hainele lor la etuvi.
DacA aveau norocul sa nu li se ardd hainele, se imbricau
din nou cu ele gi aveau dreptul sa intre in celula.
In curte m-a zdrit o santinela gi a strigat de la distanfa:
- Mai, lipoveanule, sa-F dai barba jos ca dacd te
prinde dom' cdpitan mdturS toatd curtea cu barba ta.
M-a intrebat apoi plutonierul de serviciu de ce nu md
barbieresc.
- N-am nimic impotrivA, i-am rdspuns.
CAnd am intrat in celula, un de[inut a luat o maqinA
de ras qi, fara sa mai scurteze barba cu foarfeca, m-a
sapunit bine qi m-a ras ca pe porci, facand haz cu ceilalti
de[inuIi.
Prima noapte in celulA am petrecut-o cu inima intris-
tatA qi plina de teama. Racnetele, injurAturile, gdlagia
erau insuportabile. PuqcAriagiise bhteau qi se ameninlau
cu cufitele pe care gi le fabricau singuri. Dormeam pe
paturi comune, cu doud etaje; dormeam unul lAngd
altul, ne culcam ,,pe dunga". $i daca adormeam pe
partea dreaptd, nu ne mai puteam intoarce nici pe
stAnga,nici pe spate.
In col{ se afla hArdaul plin pAna la refuz de urini qi
de fecale. In cursul noplii se revdrsa, iar murddria cur-
gea pe duqumea, uddndu-i pe cei ce dormeau pe podele.
In plus, feqtila de cdrpa care ardea pe o lampa de ti-
nichea, fdrh sticla, depunea in ndrile noaske o funingine
groasa care pdtrundea mai departe, in plamAni.
Delinu{ii mi-au fdcut loc sus, la etaj, unde m-am urcat
pe scard qi unde aerul era mai cald, dar, in acelagitimp,
mai inc6rcat de miasme. LAnga mine dormea un vlajgan
negru/ care imi inspira *Ti
zLo
I l r r l , n , r ' r r i l r t rl r l t i l r t l l o I i t l t '{i n u [ i i , l l u s c a uzca u d cci t
. . 1 'r a t l r l t , r l / n l l , , n n r l t l t ' l , r r r I r - r r iL. a u n m c l m c 'r 'r td a t, a m
i r u l l : r t t t l 't l , ', 1 l r ( ' ( , l l t l t ' l r c a q t c p t a t a p e a tAt d c n c-
l , l a , r r l n , r l l r r l l r r r r , 'l l o , t t t ',N a n r i l a d e l A n g a m i n e s- a sAl ta t
s i - r a r r , r r l I r l n r t r r r '.( ', t r t r l a r n s A r i t s p e r i a t , l i g a n u l m i - a
r rrt lril l tl r r l nr ,l l l ol ;.
'i l r r l , r r r i , r r r , r r r r r r r ( o i t t l c !
I l r , r r l r l r , I n , r r n t r r , r i t l r l r m i t i n e t a j u l d e s us, ci m - a m
llrf rrl lrl'l,rprl r lc jos liirrga urr teterist liniqtit qi cuviin-
1 l r r .t
I r'r'rrr r' rrti ( utr.('rtu.lra panii in strdfundurile sufletu-
l i rl e,ri ri l i l r,rt,rl r.:ii rrj rrl i \ttrri l cl a adresal ui D u m nezeu, la
,trl rr,i rrl rrt l l r r,tos. I' i rrcApri n guri l e spurc at eale puq-
, nt lilgllilr rrr.rilrz('iil.Ivocilc blcstemalilor draci. De-ag fi
l ri tl rrl r,,l r.,rrritl i ucol o de zi duri l e puE cdr iei,cr ed ca
'
l rrf ll nu/tl tttltotiltoarclcinjurAturi pe care le-am auzit
rilrll Nu lr, ,rrn ptrtut rcproduce in fala nimdnui qi nu
k' r,lt I'rlr.,r rr'l'r'11111sa" niciodata, pAna la moarte. ,,O,
I l rrrrrrrr,rr' rrlrnrrl r' , tcmai suferi cu i ndel ungat a Ta r ib-
tl rttr,l " /rr' (.rl i liltr si nca mea.
I fl rrrl r lor nl(',rtl1noaptea,imi puneam incAl{amintea
;!rrl rI rrl ' ,rl tr' pl p1' 1' 111. O datA ,dupa ce am a dor m it , am
alrrrllt r il ( rr(.v,I irrri trigea pantofii de sub cap. Dar
| rl r,l l rrrrl ntl rr, tctt' ri stul ,care dormea l A ngd m ine, l- a
rrl ' rrl rl rl c nt,tttl l ,a stri gat l a el qi hol ul mi -a lasat incil-
Intttl ttl r',t
I'rrrrpl,r:,,rr ('r'iru()rganizafi.Furau incaltaminte, cdciuli
roi
r,I r'1r| | flr.ir,,r1 Ic vi trdeauin oraqprin soldagiidin garda.
l'n;r,rrlr,l;rr nu irv('au cui s5 se plAnga, caci soldalii din
grrr,l rlr.r,rrrrrrl cgA turagi cu pl utoni eri i .
217

3, ZIUA JUDECATII
CAt timp am stat,,in privinla" , adicdin arest preven-
tiv, eram plin de speranfe. Multi dintre de{inufi ma
asigurau cd voi fi eliberat. Al$i imi spuneau ci voi primi
o pedeapsa minim6, cel mult cinci ani. Inclinam sA cred
ca aga va fi, intrucAt nu eram incadrat cu sectarii si, in
plus, eram teolog gi frate de mAndstire. in sinea mea
credeam ci voi scdpa necondamnat. Cd doar dreptatea
era de partea mea!
in sfArgit, a sosit ziua judeca!li, ziua de 15 noiembrie
1943.In mijlocul cur(ii au fostscoqi vreo zeceinqi. Prinke
ei eram gi eu. Un sergent ne-a fixat catuqela mAini. Cite
o cdtugi la doi inqi, prinqi de cAteo mAnd. Astfel, doi cAte
doi am pornit spre Curtea Marfiala. Treceam prin locuri
qi str5zi cunoscute. Mi-aduceam aminte cum, pe cAnd
eram elev, mA uitam pe fereastrd la de[inu(ii care, tot cu
cdtuge la mAini, erau condugi de niqte oameni inarmafi
prin mijlocul strdzii, aqa cum eram dus eu acum Ia
judecata. Atunci mA treceau fiorii privindu-i, iar acum
ma podideau lacrimile, cAnd mi gAndeam cd pentru
picatele mele a ingaduit Domnul lisus sA fiu incatugat
gi dus sub baionete, ca un rdufAcitor.
in sala Cur{ii Marfiale m-am intAlnit cu un prieten
care acum era avocat. Nu m-a cunoscut ori poate s-a
fAcut cd nu md cunoagte.
DupA vreo ord de agteptare, am fost chemat la jude-
cata. La inchisoare prietenii imi spuneau ca delinu(ii
sunt interogali aparte gi chiar ei, cAnd au fost judecafi,
s-au aparat qi au rhspuns ia toate intrebarile, vorbind
cAteun sfert de o16sau o jumatate de ori, dupA cum era
cazul. Drept aceea,eu md pregdteam pentru cel pulin o
jumatate de o16 de apdrare. Imi verificasem toate actele:
Certificatul de studii de la Facultatea de Teologie, or-
278
,lrrrrrlcleserviciu de la Misiunea Ortodoxa dir-rOdcssa,
lrrh,ttrlde voie de la mdndstirea Frdsinei...Am destulc
rrrllrrrncnteca sh ies pAna la urmh achitat. CAnd pro-
lnlrrtrl neamt mi-a spus ca ii voi pune in grea incurcA-
Iurit pc cei de la Curtea Marliala, s-a gAndit, desigur, ca
rrrrpot sA fiu condamnat ca sectanlii.
La un moment dat uQa s-a deschis qi aprodul m-a
r'lrt'matin sala de judecata.Sala era mare, dar goala. In
l,rla stitea pregedintele, colonelul Tagcdu, in dreapta
rnr'a grefierul, iar in stAnga procurorul. Dintre nu-
rrrt'rclaselescaune din sala goala numai unul singur era
tx'upat de un ofiger: era aphrarea din oficiu, chci eu nu
rlV('ilrnaparator.
Colonelul Taqcau, care era spaima delinu(ilor, statea
incruntat. Ii condamna fara nici o mila mai ales pe
rrrmuniqti.CAnd Tagcaupleca la Bucuregti qi il inlocuia
,rlt colonel, delinugii rdsuflau ugurali. Ii fericeau pe cei
('c crau judecali de celalalt colonel.
Stand in fala colonelului Tagchu, in picioare, jude-
t'iltorul militar salta nervos capul gi-mi adreseazdprima
irrtrebare:
- DacI ai refuzat serviciul militar, de ce mai porli
hirina militard?
- Am fost imbracat for(at, dar eu am refuzat-o din
capul locului.
- Bine, o sa te refuzdm gi noi, hotari pregedintele
trmenin{dtor, facindu-i semn grefierului.
Acesta se ridicA in picioare, citi declarafia mea, apoi
zise cd sunt un funclionar de la Misiunea
OrtodoxA din Odessa.-pretins"
Am vrut sA scot din buzunar
ordinul de serviciu ca sA-idovedesc pe loc cd intr-adevdr
am funclionat la Misiunea OrtodoxA, dar colonelul nu
m-a ldsat. S-a intors spre apdrarea din oficiu, Pe care o
reprezenta un cdpitan necunoscut. Acesta s-a ridicat qi
279
 a sp_usun cuvant de umpluturd, numai
ca sd se afle in
treabd:
- Preofii sunt scutiti d-earmatd... incepuse
capitanul.
asta-i popa? i-a retezat-o scurt coionelul,
lt'ltorcandu-se_spre drea pta, cdtre procuror.
"--;_?l-1.",
- Intrucdt dumnealuifa." p.opigurdi, se ridica pro_
curorul cu o alta minciuna _ cer ceair"i i""lt;
Desigur, printre copiii din Transnistria t;;";;;.
. n_am facut
nlcl o propaganda in sensul aratat de procuror.
$i nici
printre cei mari n-am facut propagan.J'a.pe
cAnd eram
in Frdsinei, un frate imr spusese ci vrea
sd refuze servi_
ciul militar gi razboiul. ^Eu insa l_am ini.eUat
dacd e
convins de ceeace vorbegte. Fratele mi_a rdspuns
ca nu.
Atunci i-am zis hothrAt: .in acest caz e mai
bine sa faci
armata, cdci daca nu lucrezi din convingere
torni vin
nouin burduf vechi qi pui petec nou la ha?na
veche. Nu
vezi? Cel ce nu vine dinconvingere la
chlugarie qi dd ir.r
fa[a lui Dumnezeu fagaduinta f8.irri"i,.illlr
daca nu se
annge de femel, face alte spurcaciuni,mai
urAte,cici nu
se poate abgine.Tot aga dicA refuzi armata gi
razboiul,
fara sa fii convins de ceea ce faci, ai si
dezertezi, ai sA
evadezi, ai si faci vreo crimi sau ai sa te
sinucizi, caci
n-ai sd ai tiria lduntricA ca si supor(i toate
consecinfele,,.
Dar cu toate acestea,fara sA fiu cercetat,
fara sd mi se
dea dreptul Ia cuvAnt gi la aphrare, ir"t acuzat de
procuror cu de la sine putere, fard sa "* citeze
macar un
articol de lege.
Dupa ce s-apronuntat procurorul, preEedintele
, mi s_a
aclresat.dlnnou, spunAndu_mi pe ton rastit
gi nervos:
- Iegi afarA!
ca cele petrecute n-au fost decdt informafiile
.-_S,=119
dup,acareva urma procesulpropriu-zis,
1-1",1:ii:l|
mt-am verrtrcatdin nou acteleg.iargumenteiein sala de
aqteptare. ,,Orice borfag, imi ziceam are
dreptul si se
220
rr1|r,r'('s nu poate fi condamnat decAtinbaza unui articol
c imposibil sa nu-mi dea voie 9i mie sAm d apdt" '
, f,, 1,,gr.1;
I'ristc pulin timp am fost chemat din nou, impreund
r tt,rl (i cl oi del i nul i .
I't ocurorul s-a ridicat gi a citit ceva in graba. Eu tl-am
s l -am i ntrebat pe veci n'
Irrl r.l t' r;i
('c? N-ai inleles? zbierd procurorul. Eqti condamnat
l'r rrloilrtc cu confiscarea averii' Dumueata egti intelec-
Irr,rl;itcum aruncii-te intr-un crater de vulcan ca japo-
rrt,zri !
I'r,rrtru prima oard in viala mea am rimas trasnit'
Arn itvttt un qoc atAt de puternic incAt mi se Parea ca
lrrtr adcvar mla lovit un trdsltet.Cum am ieqit din sala
r[, qcdinfe, cum am trecut prin coridor, nu-mi aduc
+unintc.Mi-am revenit mai tArziu, in fata uuei mese,
rrrrtlt,ut't funclionar politicos gi rabdator md intreba
lr,nirul a nu gtiu cAta oarA de undc sunt' Pana atunci
pe fereastraafara' Apoi
i,r rviscmpierdut, undeva iu gol,
,urrinccput sh raspund, lasAndu-mi incet privirea in jos
m ai
9l rri tA ndu-ma l i funcl i onarul care, prob abil,
Av rrscsecazuri asemanatoare.
I )ar cxact in aceastdcamerd, unde stdteam surd qi mut
Itt litla unui slujbaq care qtia ce se petrece in sufletul unui
rtll(iamnat la moarte, cu cAfiva ani in urmi s-a mai
sa fie istorisitA'
lx,trecut o intAmplare ce merith
l'c cind eta* stud"t t, pe scena teatrului din Chiqinau
r,r. jrtca o piesa straina in care se luau in derAdere toate
nobile gi sfinte ale sufletului omenesc' Idealigti
l,oirtirile
rlrcntuziasma!i,studen{ii teologi 9i agronomi au ocupat
irr rtrodintenlionat tot balconul ca sa zadArniceascaPlesa
in ('nrc se ridiculizau sentimentele sacre ale popoarelor'
l)cci, indata ce actorii gi-au inceput rolurile zeflemi-
loirrc, studen{ii au pornit cu huiduielile qi vociferdrile'
l\rlilia s-a qi urcat in balcon sa-i potoleascA'Dar cdnd
227
 ,,7.isEi fdcut, nu voi min[i! - am hotarAt in sinea mea.
cortina s-a ridicat din nou, studenfii au continuat sd-i Vul spune adevhrul orice s-ar intAmpla" .
hui d u i a sc a. A c t or ii ins i , b a z A n d u -s e p e s p ri j i n u l
$tii cine a fost ini[iatorui gi conducAtorul rebeliunii
poligiei, iqi vedeau de rolurile lor. Atunci unul din cblegi rle ll tcatru? mi s-a pus prima intrebare.
a aruncat un ou care a cazut in mi.ilocul scenei. Actorii
$tiu.
s-au speriat gi au fugit. Poli{ia promisese cd ii va potoli, (l i ne?
iar piesa va continua. Atunci eu am aruncat al doilea ou
Nu spun.
care a cdzut in mijlocul sdlii, descriind o kaiectorie de
l)c ce?
grenada. De data aceastapublicul s-a spaimAntat de_a
binelea. Femei gi barbafi au uavalit buluc spre uga, l)cntru cd eu sunt inculpat, nu sunt martor. Si
ql l ul l acci ce sul l t i n cauzi t.
golind complet sala.
Comandantul poligiei ne-a somat de trei ori ca sa ne l)rrpd ce mi-au mai pus o serie de intrebari de acest
p_r9dim, iar studen(ii de trei ori au rdspuns printr-un: fr,l,nnchetatorii au incheiat astfel:
,1N!!" prelung gi hot5rat. Atunci polifia i ,".ris la forla. Mai ai ceva de adaugat?
A.inceput busculada gi presiunea din partea jandir- D a.
milor. Scauneletrosneauli se rupeau cf begelede chi_ Ce anume?
britu ri . C A liv a dint r e s tu d e n l i a u l e g i n a t. C A n d Eu sunt acela care a aruncat al doilea ou.
comandantul qi-a dat seama incotro merg lucrurile a dat l,a acestecuvinte, comandantul care deja era sttpArat,
un ordin de incetare a presiunii. Apoi, d-Andu-gicuvAn_ r"n umplut de mAnie qi a ordonat soldatului care statea
tul de onoare, le-a promis studengilor ci nu vor fi lArrg,a uqa cu baioneta infipta in pugca:
pedepsi(i cu condigia sa indeplineascd o formalitate. AresteazS-l!
$i
anume: si se prezinte, cAte unul, la Consiliul de rdzboi liram cu servieta in mdnh. in mintea mea ma qi ve-
(mai tArziu: Curtea Mar{iala) qi la toate intreb5rile sa rlenm in inchisoare. Ma gAndeam ci voi mAnca, dupd
raspund5: ,,nu gtiu" . $i in felul acesta,bAie$i au plecat r'um auzeam, dintr-un troc comun. Dar, in primul rAnd,
liberi la cdmin. nvonmnevoie de rufe.
A doua zi, studen(ii agrouomi gi teologi (pe atunci . Domnule comandant, mA adresai gefului - dali-mi
Chiginiul avea numai doua facultati) au ficut asa cum voic sil merg pAna la internat ca sd-mi iau schimburile
au fost instruifi. La toate intrebarile raspundeal: 4l npoi ma arestali.
,,nu
gtiul nu gtiul nu qtiu!" Dar eu, care din copilarie nu ln acest moment, comandantul s-a intors zAmbind
puteam sd mint, mi tot gAndeam ce sd fac. Nu numai rprc mine gi, cu mAna intinsd, mi-a zis:
pilda MAntuitorului, dar gi exemplul lui Socrate md Te felicit, domnule student, pentru sinceritatea 9i
opreau de la minciun.l. ,,Daci un pagan, md gAndeam nlxrntaneitateadumitale! Nu te arestez,dar sh gtii ca in
in sinea mea, a preferat sa moara decat sa minla, atunci vi,rfttvei avea de suferit.
ce scuze voi avea eu care sunt creqtin, teolog gi viitor Mi-a strAns mAna qi m-a eliberat'
preot?"
223
222
 Prorocia comandantului s-a implinit intocmai. Caci
de data aceastadupd vreo patru sau cinci ani de zile, am
fost condamnat la moarte exact in aceeagi clddire, iar
func(ionarul rabdator care ma interoga se aflA exact in
aceeagicamerd in care mi interogase Comandantul po-
ligiei atunci.
in curte, condamna{ii au fost din nou pringi in cdtuge
gi condugi la inchisoare.
4. LA FIERARIE!
CAnd am ajuns la poarta inchisorii, plutonierul
GhiEescua cerut de la'sergent biletele cu sentinfelc.
Citind cuvintele: ,,condamnat la moarte", plutonierul a
exclamat: ,,la fierf,riel" Urlna sa-mi puna 1anfuri la pi-
cioare. Dar Ghifescu, fiind om bun la suflet, a venit
personal la fierArie gi a ales lan[urile cele mai subliri qi
ma1 usoare.
Fierarul, un definut voinic Ai mugchiulos, mi-a ordo-
nat sa ma cuic pe pamint qi sa ridic un picior pe nicovala.
Odata piciorul ridicat, fierarul mi l-a introdus in catuga
lanfului, a luat un nit gros qi, dupa ce l-a petrecut prin
cele doud gAuri, l-a turtit cu cAteva lovituri de baros.
La fel a procedat qi cu celalalt picior. CAnd am iegit
din fierdrie, abia izbuteam sA pagesc.Chtugele md rd-
neau la picioare, iar lan{ul, care atArna intre ele, m6
impiedica la mers. De{inu{ii mai milogi m-au invilat
cum sA-age| cu niqte sfori, cele dou5 cdtuge sub pulpa
piciorului, aga incAt piciorul sa se migte liber. Iar ca sa
pot umbla prin curte am ag6[at, cu o altd sfoarh, lan[ul
care atArna intre cAtuge.Tot de[inufii m-au invafat cum
sa-mi scot pantaionii prin interiorul cAtuqelor cAnd
urma sd fac baie.
114
| ,rriut.cput, zgomotul sinistru al lanlurilor - mai alcs
rrrn|lr.i1,iind delinu(ii se miqcau Prin somn - ma iu-
f ! rr,i,rlar mai tArziu m-am obiEnuit, aga cum incepeam
rR rrr,tobiquuiescqi cu gAndul morfii.
I trrPitcondamnare n-am mai ramas in aceeaqiceluia
rtrr,l,'irrposescde obicei noii venili, inainte de judecata.
lrr n, rtaii zi am fost mutat intr-o baracA,unde am fost
rlllril('iltca intr-ut1 purgatoriu plin de chinuri trupeqti Ei
attl l r' l cqti .
Aici nu aveam nici micar paturile comune din celulA'
| )olrncarndirect pe duqumeaua subEirede brad- Printre
r'tilrllt111ise vedea zapada ce viscolea pe dedesubt. Fa-
r r.,riubaiein fiecare sAptirmAna,dadeam hainele la etuvh
91,totugi,paduchii nu se mai terminau. Era destul ca un
elrrgrrrdelinut si nu-gi dea cdmaqala etuva ca pAduchii
ahllcacl la vecini qi sa seinmulleasciiin mod fulgerator'
I tt spccialmie imi Provocau o mancarime atAt de teribila
trrcit, iritAndu-milse pielea, credeam ci am rAie' I-am
ayrrsfclcerultti care eia tot dintre de[inu!i. Acesta,cAnd
n nllat ca am rAie,s-a miniat foc ai a inceput sa md injure
timP'
lrr.rrtruca nu i-am spus din
I'r'loc a inceput tratamentul' Felcerul nra scotea in
lh,cnrczi in mijiocul cur[ii, md dezbraca in pielea goala
gi trrrnapestemine solu{iaVleminschi - pucioasdames-
ir,t'lta cu apa de var. AvAnd zgArAieturi P! lot trupul,
solu[iaimi provoca dureri Ei usturimi destul de mari' ln
rrlrrscra uti ftig carc, pe la sfArqitul lui noicmbric, imi
PAna[a urma insa
irlicinuia un trc"murde cAincdegerat'
r'l dovedit cA nu era rAie, ci o mAncirime provocata de
in[cpaturile paduchilor. Tot atAt de grozav mh necajeau
A vi nd o pi el e,atA tdc sensi bi l a,pi o qnif elc
1' l i rgni gcl c.
i ,tg" nu si ngel c di n ti upul mcu ca vampi ri i ' Dc nr ult e
',ru
,,ri dormeam toata noaptea' $edeam ghemuit in
vrcun coll gi agipeamde abia spre dimineala. Erau atAt
225
 de multe plogni{e incAt alergau pe scAndurile de brad
aga cllm alearga furnicile pe copac.
Toate acesteaerau inca suportabiie daca ne-ar fi lasat
in baraci. Dar directorul irichisorii, un capitan de o
rautate rar intAlnitA, ne scotea afarA qi, cAt era ziua dc
mare, tremuram prlr qi simplu inghefa(i ca nigte ciini ai
nimdnui. Aq fi vrut si muncesc ceva, sa tai nigte lemnc,
ca sa ma incalzesc, dar nimeni nu-mi dadea de lucru. De
cele mai muite ori, dc[inugii se adurrau gramacla sub
streaqinabaracii unde, ghemui!i gi vine!i ae frig,
[opAiau
cAnd intr-un picior, cAnd in altul. Voind sa mh rog
neincetat, t]u pierdeam ocazia sA mir rog gi afaral
9r
Astfel, cAnd ridicam un picior, ziceam:,,Doam-ne,,, cind
ridicam celalalt picior, ziceam: ,,lisr-rse,,,repetAnd in
felul acestala nesfArgitrugiciunea lui Iisus.
Seara,capitanul Mazilu, directorul incl-risorii,ne adu-
na pe tofi in frout ca si zbiere la noi, linAndu-ne in ger
ceasuri intregi. Printre de[inufi erau unii care l1u aveau
rrici un fel de irrcal{aminte in picioare. Stateau literal-
rnente cu.picioarelegoale in zapadh,cu cama$arupta gi
cu pantalorrii desfundafi incAt Ii sc vedca trupui gol.
Acegti nenorocifi iEi luau capeladin cap gi o aqezauIrrb
picioare ca sh nu stea.cutalpile goale direct pe zapadA.
Unul ei, zgribulit gi ingheqat bocna, ^incepu sa
_din
p lang a .
- Ce-[i foloseqtedaca plAngi?
- Parcdmai mEiuqurez pu[in, raspundea nefericitul.
$i capitanul Mazilu, in loc sa se induioqeze de sufe-
rin(a de{inufilor, chema cAteunul din ei, in special pe
cei banuifi de comutrism gi incepea sa-i bata in vAzul
tuturor. Calaul in uniforma dc capitan,fiind voinic, din
cA[iva pumni il dobora pe nenoroCitla pamant. $i fiindca
furia lui de fiara turbatA creqtea pe mistrrii ie lovea,
incepea sa dea cu cizmele in cap,in ioaste, in burta, uncle
226
nun('rca.Plin de sAnge,zdrobit Ei abia strflinci, ncilr()r()-
t rl rrlcra dus pe brafc l a carceri , unde murca i n chir r t r r i
Iar cind i se raporta capitanului ca de[ir,utrrI
1',r'oirznice.
lr,lltrta murit in carcera,Mazilu ii injura pentru ultima
r),llAsatisficut ca a scapat de el. Aceasta bcstie crr cl'rip
r lr, orn se aprindea dc mAnie cAnclvedca vreun dcfinut
vcscl la fa[a. Ii pArea rau gi injura cuprins de ura cincJ
vr.ticaca defirrufii iegeau din iama, fara sa moara Llc
ntizcrie qi de ger.
I)ar necazurile se [ineau lan{, amhrindu-ma pAnii in
rrlrilfundul sufletului.
I)cntru a-gi primi polonicul de ciorba, ficcare de(inut
r;i avea gamela sau castronaEulsAu pe^care,in timpul
rrop{ii,le agezauintr-un colgal baracii. lntr-o zi, mi-anr
Irratcanagi nr-am a$ezatIa rAnd ca si-mi primcsc porfia
,lc ciorba. Dar dupa cc am gustat prima lingura mi s-a
l.tcut greata,imi venea sa vomit. Toata ciclrbaavea ul1
putcrnic miros de urinir. Cineva dintre de{inu[i, ca sa nu
rnai iasA noaptea ia hirdau, se Llrillasc in cana mca,
vilrsind apoi con{irrutul pe fereastri afara.
In alta zi, cind de[inufii farceaubaie, e.ram racit gi
statcamla ir-rdoiala:sA fac sau sii rru fac baie,
- E binc sa faci baic, pArinte, insistau de(inufii.
I-am ascultat, dar cAnd m-am irrtors n-am mai girsit
ltrfcle pe care le incuiasem irr valiza.
N-am zis nimdnui nimic. N-aveam cui sa mA piAng.
l)ar a doua zi s-a prezentat bulibaga hofilor cu rufele la
sub[ioara.
- Te vAd, taica parinte, ca ceteqtipa carte gi mi-a fosi
frica sa nu ma blestemi. Uite, poftim rufcle dumitalc.
,,Cartea" era Biblia, pe care plutonierii uneori o c()ll-
fiscau gi o aruncau in soba, dar - dupA ce plcca plu-
krnierul de scrviciu - solciaqiio scoteall ciin soba gi, asa
pirjolita cum cra, ne-o vindcau din nou.
227
 Eu citeam, intr-adevdr, pe carte, dar nu m-am gAnclit
niciodati sa-i blestem pe cbi ce md furau.
Cartea era, mai intAi, Noul Testament, o edilie bri_
tlnlcA,.pe.care o.imprumutasem de la un sectar-rt,apoi
phrin[ii mi-au adus de acasaBiblia edigialui Gala Galic_
tion pe care o puteam citi liber. Era singura mea mAn_
gAiere, mai ales in durerile sufleteqti caie de multe ori
mi se pireau mai sfAgietoaredecAt cele trupegti. Cunos_
cusem aceste dureri in primele luni la Frisinei. Acum
imi veniserd din nou, dAr, ce e drept, intr-o formA mai
uSoara.
in fiecare seara, pe cAnd incd tremuram de frig afara,
vedeam din curtea inchi-qorii cum trece, frumojgi plin
de lumina, un tren accelerat, care alerga spre peril,ral,
spre casi, spre parinfii mei indureragi gidisirugi.
O tristete nesfArqitapullea stapAnire pe sufletul meu.
_-
Ma gAndeam in sinei mea, ,,Oamenii din tren erau
liberi, se aflau la c6ldurd, erau veseli, sdtui, pe cdtd
vreme eu..."
Apgi imi veneau imagiuile din casa pdrinteasca.
*
Parcdimi venea sd zbor la mama acasa.,,Cum de n_am
preluit eu, imi ziceam, dragostea qi bunaiatea mamei
carg,11r ingrijea cum numai o mamh igi poate ingriji
copilul?"
5. MAMA, DULCE MAMA
intr-o dupa-amiazA, imi tAram lanfurile prin
9dol1l
curte alaturi de prietenul meu teterist. Acesta era un
baiat bun qi sensibil care- ca Eimine - mereu iqi aducea
aminte de mama lui.
- Parinte, istorisea el cu lacrimi in ochi _ n-am sa uit
niciodati cum, pe cAnd eram copil, cizusem bolnav Ia
228
1rnt.Noaptea tdrziu,m-am trezit din somn. $i cc.crczi ci
nm vFrzutcu ochii mei? Candela era aprinsa la icoana,
inr mdmica se ruga qi plAngea in genur-rchiin fata Maicii
l)omnului.
La rAndul meu, tot plAngAnd, i-am povestit cum, fiind
grav bol nav i n copi l ari e, dupa ce-mi pi erdusem
r'unogtinqa,m-am trezit in miez de noapte. Am deschis
Incctochii. in iurul meu era taceremormantala, iar lAngir
r'0patAiveghea mama cu lumAnarca aprinsd in mAni-
('rcdea ca baie[agulei igi da sufletul.
Nici eu, nici prietenul meu nu puteam uita dragostea
rlc mami care nu te Paraseqtenici atunci chnd togi te
Pfirasesc.
- ,,Care dintre aceqtitrei, intreaba MAntuitorul - !i se
pnrc cd a fost aproapele celui ce a cizut intre tAlhari?
lnvalatorul legii, care il ispitise, ii rhspunde:
- ,,Cel ce a avut mila de el". Acest dumnezeiesc
ndcvdr nu-l simfi in toat6 puterea lui decAt atunci cAnd
cnzi intre tAlhari. Cei care au avut gi au mila de tine apar
cn stcaua polara gi ca luna intre stele. Lasd in umbra pe
toli ceilalii prieteni, frali, cunoscufi, care trec pe-ald-
turea.Numai aga se explica iubirea gi recunogtinfa sfin-
likrr fa!a de Domnul Iisus gi de Maica Domnului. Numai
t'cl ce qi-a dat seama cd zacezdrobit in fundul prapastiei,
numai cel ce a fost mugcat gi incoltit de gerpii nevizuli,
numai cel asfixiat de miasmele phcatelor, va iubi in vecii
vccilor qi va plAnge mereu cu lacrimi de recunogtinli ori
dc cdte ori igi va aduce aminte cd MAntuitorul l-a salvat
cu pre{ul propriei Sale viefi, iar Maica Domnului l-a
iubit, a plAirs qi s-a rugat pentru el cu mai mult6 dragoste
decit toate mamele adunate la un loc.
Mereu intre tAlhari, imi aduceam aminte de alta inima
('ilrc m-a iubit gi a avut mila de mine. Aceasta era inima
Itri Vladimir, fratele meu mai mic. Dorul de mama mea
229
 qi de fratelemeu l-am simtit qi la Frdsinei,
gi in Transnis_ (lui ii scrii? li scrii namei?
tria, gi in inchisoare.
N rr.
Indurerat, mi-am adus aminte ci intr_o
primdvard l)nr cui ii scrii? insistau micttlii'
erambolnavde friguri. Afard era cald,iar eu
tremuram I Intri prieten - qi acestprieten cra Viad'
oerng acoperrtcu cojoaceqi cu pdturi.Cu
plapumatrasi 'l'ot lui Vladimir i-am scris despre hieuele care cLl-
pestec.apa-am auzit cum ugaa scArlAitiniet cinevaa
intrat tiptil sd-l vadi pe bolnav. Dar ;an;;i; Ei ItFh'raTransnistria, adulmecAnd cadavrelc
intcrcselor
pi".;;; ;;; accasta scrisoare a fost intcrccptata 9i
a-scArfAit din nou, am scoscapul gi u.., ,nizrt spatele trcnonale. Dar
Vladimir. Altcineva nu m-a vizitit atunci. lui !r1' r' di atal a Mi si unca Ortodoxa'
AItd datA- tot elevi eram _ veneamamAndoi ..1)cbuna seama,toate vor trece, qi nadejdea va trece'
de Ia
glta pg jos.Pe atunci eu eram mai slab decAtVladimir. gl rtcdin{a va trece,dar dragosteain veci va rimAne"'
Nu mai aveamputeresd-miducgeamantanut.
Din mild
fald de mine,Viadimir, pe.lAngets;;;j;i;;",
mi r_aluat
gi pe al meu, gi astfelam a;unsacasd. 6. PSALMII LUI DAVID
_..D.1.atAt-dragosteamamei c6t gi dragostea lui ln clipcle de durcrc, imi gascarn urrica intarire 9i
Vladimir cideauicumca niqtecdrbunluf.i.[i
p"."pui trtl^Biilltin rugacittrrc. Ca !i irr primcle luni dc la
meu. Aveam remuqcdricd n_amfost la irialfrirei
iuUirii ii;;fii;t iq fi fosipierdut daca nu m-aq fi rugat' Acolo
ror. Kecunoqteam ca sunt mai riu gi mai egoist.
Toate acesteaimi aprindeau dorul dupX fratele 6vc(lmstui'Uelc,Sfdnta Liturghie, Aca tistul, Paraclisul"'
me infelegeamagade bine incdt si mirau
meu ,int ii.i,,,i o.r"otl dccit PsaJmiilui David' Ma aEezam
qi sa mi
:lr :are
ce ne cunosteau. Noi nu ziceam ci suntem
togicei lrin,pc podcle, iutr-un colf de barach incepeam
f.agi, ci iriu.bo^t rugaciuuea mea lr.t era o rugaciune obiqnuitd'
prieteni. Adicd mai mult decAt fragi.
impreuni nu numai necazurile,ci
ir.paa""* iitiga.i,rt',"o"mea lAqnea din sufletul meu, aQacum {Aq-
foc qi
oi'fucu.iite. ii'fgh"it".ul dininima p?.mAntului,minat de urr
dc la
, Cdnd eram copii, treceamo dati printr_un -aa loc mocir_ rlc o"presiunc grozavA.'Numai in prin'rcle luni
los Ei, cAnd ne afundam, ne incuriyam lrrasirieima mairugascm cu atAtaputere'
p"
spundndu-ne:,,Fluctuat, nec mergifuf tot """fastiel,"itui, " Tu vei scoatedin lal picioarele mele" "'
am crescutmai mari treceamamdndoi prin canj
necazurile " Doamne, cum sporesc vraimagii mei" "
viefii care,degi ne clafinau, totugi nu.,"^ir,*"rr.
" Mulli sunt cei ce se rAscoalirimpotriva mea" "'
In necazuriledin Transnistriasimfeamo
mare nevoie Toate acestestihuri parca erau rupte din sufletul meu'
de intirirea lui Vlad.
parci le-ag fi scris eu.
h Io:ipo"-.a,-incamerameade la etaj,cAndm_augisit " Eu un vierme sunt Ei llu un om" "'
copiii plAngdnd,unul din ei m_ainh;6J '-
" Tauri mulqi ma inconjoara" ...
- Batiuqca,de ce plAngi?
" CAinii ma cuprind la miiloc, ceata nemernicilor imi
Altul s-aapropiaf maiduios: clatircol" ...
230 231
 ._,rdcneqte', mea ei caschgura lor, ca un leu
gr -1,=I*pgatjlra care sfAgie - Cum il cheama?il intreba curios Vicarul.
...
$i totuqi cineva imi inspira o nadejde de granit: - Victor Moldovanu.
muri, ci voi trai, .u ri po.,"riescfaptele - Sa-i spui si vini imediat la Misiunea Ortodoxd.
Dar starelul nu mi-a spus.
";;l,l..rl,i,yti
Zih-ricimi suna in urechi acest Aiunci m-am Pomenit cu o telegramir prin care eram
verset.
Uneori,.c6nd gedeamin colgulmeu giplingeam chemat ca si fiu-hirotonit preot. Am ascultat de Dum-
, citin_
du-mi psalmii,cAteun pugcariag in.".Ji.ra_9i rrczeugi de duhovnicul meu 9i n-am acceptat hirotonia.
mine,dar indataun altul il opr;;; --'-" ""' batajocde Crezdnd cd n-am primit hirotonia, pirintele Vicar
- Las6-1, mA,nu vezi ch i-arat?l mi-a trimis un comunicat telefonic, adus printr-un cu-
Pentru ei, eu eram pur qi " simplu ricr special. Dar si comunicatul a aiuns in sob6. La urmd
un amdrAt.Ei insa dc tof am primit o scrisoarein care parintele Vicar scria
nu gtiaucl rog, peritru ia .,., ila.r"Jeau facAndu_mi
lna ci, daca nu vreau sd primesc preolia, sd vin totuqi la
cruce,inchinindi-ma sau ingenunciri;j:"
dimineagainiurte, il;;;"o* Misiune ca si-mi dea 6 intrebuingare mai potrivitS. De
mea toaterugaciunilepecare td gtr"*purostesc
S1i9::u"a.m
rn srnea sa data aceastaam luat desagii gi am plecat pe jos, dar -
"-
pl i mband^i-ma ince't i ;i;;;.',', Ji""_ pArintele Vicar fiind plecat la Bucureqti - m-am intors
l1::;.,lf: i: .
canUlntonamtoatecAntarileliturgice s m sa din nou Ia Iosipovca.
p"e;il "cepea
l" fiam;; Acuma, deqi nu eram preot, faceam toati rAnduiala
C6rd eram la Odessa,frecventamde l,iturghiei, plimbAndu-mi prin curte. Nimeni nu gtia ce
cu etai,careaveasasea.ltare.D""rir.i";;;rficiau obiceibiserica fac. Apoi iantam tot ce mi-aminteam din cAntarile
doua Liturshii: prima ae rao aimi;;;;;;;.. acolo OasteiDomnului, c6nt6ri care imi aduceau o mare mAn-
do'radelito p^ana ta e, iar a gfliere.
nra. vu""";iiJr"6
iar'euraman"nrn-ii'oil; d;;; alt
credincioqi, cor.atri
iiil;i..iti!
Fie citind Psalmii lui David, fie cAntdnd SfAnta Litur-
nemigcat,parc-a$ fi fost rapit i" uii."if"u"i.. f,hie sau cAntdrile Oastei Domnului, il chemam din
In plimbdrile mele prin c-urteainchisorii iidtncuri in ajutor pe Domnul.
nam cd mi aflu in aceastdbiserica imi imagi_
gl rdspun_
surile pe carele dadeaacoloun .o, "a"iu*J; ;ilil;;
i,igu;;r; 7. SANGELEVA PROPOVADUI...
dirijat-deo fostirmaica.S."^ Irii,
U;.?..?^a am visat
cAam fost hirotonit preot.Sefa.;;
a;; cu cadelniga PlimbAndu-md prin curte, md gdndeam cA cei ce au
in m6na,dar si cu ta'rrgurile I. pi;i;;;".:.""''
CAnd venisem pentru intiia oara la credin!6 scapdde orice primejdie. Chiar in zilele noastre
reful A.T. - sosind'intamplatoriiVlfu*^ losipovca,sta_ l)umnezeu face minuni. Mi-am adus aminte, cu acest
i-a spus ParinteluiVicar A.N.: Ortodoxd_ prilej, de un caz din Odessa.
- Ne-a venit un frate nou, un teolog lntr-o zi de dimineali, inainte de a se incepe SfAnta
noastri... la ministirea t,iturghie, st6team in colgulmeu din dreapta naosului qi
rni uitam cum o fetilA de noui ani se ruga la icoana
232
ZJJ
 Maicii Domnului care se afla in fa[a. Dar rug;iciunea
l;arasa-mi dau seantaci tu, clragamca, erai la Oclcssa'
fetifei se deoscbeade rugaciunile copiilor de iArsta ei. cind
Biata copila cAdea in geriunchi, ridiia mAnufele in sus lar r,u pe frout, m-am aplecatin mcld automat' Dar
mea a vijAit <l
ca preotul la invocarea Duhului SfAnt,gi plAngea. mi-am ascunscapul in tran$ee,cleasupra
brtcnti de bran,f explodat ia o oarecare distan(a dc uoi'
Dupa.ce.gi-aterminat rugaciunea - vjzanj ca fetifa vazut
se apropie de mitle ca sa-mi sarute mina _ arn intrebat_cr l)ilcAnu-mi apiecam capul, mi-l reteza' Cind am
flr't,astirminune, n-am mai stat locului' Am pornit ctt
de ce s-a rugat gi a plAr-rs. auzlt
trndcjdea in DumnczeLl chiar in iu
l'l()aptca care am
- M-am rugat Maicii Domnului ca sa miJ aduca acasa
pe tAticu. V(rca.Am trecut peste cadavre,peste gardttrl cll sarma
- Dar unde e tAticu? am intrebat-o eu. ghimpata, am trecut prin serteqi oraqe, dar nu m-a
viicl
- La rdzboi, pe front, rhspunse fetifa cu durere. iirtt"Uut nimeni de acte. $i acum ma bttcur ca vir
tir$toase qi-i muifumesc lui Dumnezeu cn m-a scapat
M-am uitat cu mild la acestcopil naiv, zicAnd in sir-rea
dc moarte.
1ea: .C^r1.1poateMaica Domnului si-l aclucdpe taticul
ei acasi?" M-am indoit ca Moise in pustie. Gindindu-ma la condamnarea mea, mi aqtcptam sii
qi
Dar n-au trecut multe zile cAnd invalatoarea ei, care lncil Dumnezeu o minune cu mine, dar ma aqteptam
frecventa aceeaqibiserici, imi spuse ca iaticul fctifei s_a ri fiu impuqcat. imi ziceam ca tinerii din Babilon:
din ghearele
intors irrtr-adevAracasA. ,,t)uternic esie Dumnezeu sd md scape
- Dar cunr s-a intAmplat minunea? am intrebat_o pe morgii, iar de nu - prefer si mor eu decAt sa-i omor pc
invatatoare. frnqiimei in Hristos."
- Fefifa qi cu mamica ei, imi povesti invAfhtoarea _ CAnd meditam astfel,ma oPreQteprin curte Lln domn
-
dormeau lirrigtite acasA.pe la mjezul nopfii se aude o nccunoscutcare nu qtiu daca era delinut sau venit din
bataic in uga.Mama sare diu pat gi intreabi tine-i. Vocea nfari. Mai tArziu, teteristul mi-a spus ch era cineva trimis
de-afara era cur-toscllta,era titicul fetitei. dc cdtre Procurorul Curlii Marliale'
CAnd !a deschisuga,titicul a lasat-ope solia lui s-a
Ei - Pirinte, imi zice acest domn - de ce nu vrei sa dai
^
indreptat spre fetifa. A imbrafiqat-o plirlgAndgi i-a spus: dcclaralie ca pui mAna pe armd? Caci daca vei da o
qcoala
- ,,Tu m-ai salvat!" rrimplddeclaragie.reifi imediat eliberat 9i trlmis la
- De ce zici aqa?il intreba solia. rtc ofileri. Pinir vei termina gcoala poate se va tcrmirra
- Iata de ce.Eram pe front. Seintunecase, iar noi eram pi rAzboiul, qi atunci, fiind misionar, vei Putea ProPova-
tot in trangee,pentru cd gloanlele qi brandurile nu ince_ iuipe Hristos pAnhla batrAnege. Dar daca rarnAila idcilc
tau sd treaca vAjAind qi guierAnd peste capetele noastre. ,lu.nitule vei fi impuqcat qi nimeni nu va auzi glasul
La un moment dat, stAnd cu clpul scos din trar.rqee, dumitale de misionar.
ca si vdd daca a ilrcetat focul, aud vocea fetilei mele - Dacd voi fi impuqcat, am rispuns gindiitlr - siu-
scumpe, care skiga alarmata:
g,clemeu rra p.opo,radui mai puternic decit glasul mcu'
-,,Taticule, tAticule,apleaca-te!,, "
NecunosCutul n-a mai insistat qi a plecat'
234 235
 Sosiseiarna, iar eu o duceam greu
. cu imbrdcami'tea
gi cu incalgamintea.intr_un
timp)mai ales cAnd paringii gtiam ce sA fac, ca s-o potolesc pe
inca nu aflaseraunde sunt ." ;l tlt.moarte. Nu mai
,i,"i nici o cama$a illtna.
gi - Doamnel- cAt e de greu """"rir
sa n_ai camiga. Nici haina .- Mama, i-am spus in cele din urmd - nu vezi tu cAte
de soldat, nici manta-ua irilitara cu
imi Iipsea cdmaga.Ultima .a.noga
*a ir,"afzeau, cAnd hecnzuriam eu aicl pe capul meu? Mai vii 9i tu acum
""i*iu.sese
altd cama$Anu aveam. Atunci
ir-,etuvd gi lat.rimiletale!
m_am ingelescu ull ,,po_ Atunci mama s-a liniqtit.
ciit", care avea aceeagi condamna."
facem un schimb in natura: eu
.i-gi mine, ca sa l-am mullumit lui Dumnezeu pentru purtarea lui de
sa_i dau pantofii, iar el
sa-mi dea o perechede opinci grlja. Acum aveam haine civile, palton, caciula Qi bo-
cu obi"tei"iespective gi o Inrici.Aveam Ei rufe de schimb'
camagi. Mare mi-a fost bucuria
cana am simgit camagi
in spate. Eu mi incdlzisem dintr_o l'cste pulin timp m-am imbolndvit' Un medic militar
J"rJ. frf"i greu insa o
duceam cu.i'calfamintea. in l,n consultat, intr-o seara,pe toli definu{ii' M-a cunoscut
.i"a"-.fi"i"ror de lana, drrna ochi ca am temperatura ridicata' I-a ordonat ace-
1i-.era l.ig ]" picioare, iar cdrrd calcam simgcam toate Itrliqi felcer-definut, Caremd tratase de ,,rAie" , ca sa ma
pietricelelein talpa mca. nu
Itttc'inezein infirmeria inchisorii. Ma bucurasem cd
.Disperat, am scris-acasA.Am cerut printre altele, sa voi mai fi scos afarh in frig 9i voi sta m6car cAteva zileln
mi se aducd imbrdcdminte gi
i*afiariir,t". gi iata ca lnfirmerie Ia caldura' Dar felcerul nici n-a vrut si se ulte
intr-o joi ma striga un sotdat;^ cAt
,t;il i;;;rbitor, adici 16mine, iar ca urmare am zAcut in baracir tot timpul
la poarta. in ace-lmoment ma
aflam in dosul cladirii. am fost bolnav.
Auzindu-mi numele,.incepui
sA of".g-."-pogi marunfi ln aceeaqibaracA,lingd un perete, se aflau niqteicAu-
ma impiedicauianqurite.
ol.la',rd om duri mai ridicate care serveau drept pat comun' llltr-o
l^":l::,:^
la ayur,l
poarte, parin[ii nu mai erau acolo. plutonierul,vizAnd
n,,.ptu, neavAnd nici un loc pe duqumea qi fiind inca
ca intArzii, le-a
^spus
cd am fost tru"rpo.ioiiu Aiud. Tata holtiou, imi g?rsisemun mic lbcqor Pe-acestescAnduri'
gl mama s-au intors.acasd
distruEij iar eu, tot atAt de M-am intins"br..t.ot ca sa ma pot odihni macar pu{in'
distrus, m-am intors Ia baraca.
Dar n-am reuqit sa adorm. Vecinul se trezise; m-a injurat
Am scris din nou si am transmis qi m-a alungat.
scrisoareaprintr_un
definuteliberat,ca.e'locuia
iil;il;#ringttor. Stateamtrist qi obosit lAnga un Perete' Feqtila fumega,
parinfi au venit imediat cu-imbracaminteaBiegii
gi cu rlclinulii sforaiiu. Din cindln cAnd se auzea zdnganitul
incalfaminteape carele_o."."r"*. fug"U* al lanlurilor. $i deodata izbucni urr rhcnet sfi-
forliotn *orr,a,
igi vazu feciorulin opincigi ." fo"guiiiu "ar",a gictorgi plin de durere:
pi.ioo.", trU,.r.r.,i
in hohotede plAns.'rhng"u;;id"t;;5iili,
pr^ng"u., - Of, Doamne, Dooaamne, Doaaaamne!
ei definufiide mita N;;oi;;;;;;;i:Ma
"i. mt secerea k,pto.u S-au trezit gi puqcariaqii'Toli gi-au intors capetelcin
sAdau declarafiacare
casascapde pugcArie direclia de unde s-a auzit rAcnetul disperat'
236 - Ce ai, moqule?Ce te doare? l-a intrebat un de(irrut"
L J/
 -. Frafilor, a raspuns sarmanul
- faran pl.lrrgind _ anr * Ce? Mai vorbegti? ma injurn dirr nou clc(ilrtrttrl,
avut multe nacazu
vastadi.tA j'.,'liT::t
i.rr,-n,," :iirliIT##.il;ffi: linindu-ma shins de mAna ca sa nu ma scapc.Stai ca sc
nprindeacum lumina... Osa-!i aratett cum sebagi mina
mari irr gospodarr'e,dar aqa
d.rre.e ca acun"lan_amavut Irrbuzunar...
nici o d a ta .
Stateamca un pui cic pasareirr mAua unui copil rar.r.
Inimile impietrite ale pugcariaqilor ('rcdeam ca o sa primesc cAtevapalme zdravenc cit'td
se induioqaserA.
-.
atT"j::ii.,." sa-i sprrna r-rncuvdni de mingiicrc,. rr' va aprinde lumina. Dar cind, in sfirqit, lumina s-a
rr qorra zl, seara,ca de obicei, nprins Ei delinutul mi-a vAzut fata, figura aspra Ei in-
se faceanumaratoarca
Un pluronicrstatea ('rul'ltatA,
s-a topit intr-un zAmbet plin dc jcna:
lu
l:t::fy
ccl ce tntrau in baraci. pc "$;;iJ,,.,nrarapc toti
cciridor - Iart.l-ma, parinte...Nu gtiam ca eEti dumneata...qi
se intunecase dc-a
binelea. La un moment dat, nri-aclat clrumul dirr strinsoare.
cineva imi smulge caciula
Totin acestinterval eletimp, parin{ii veniscra dirr nou
j:t;;lO nt o arLrncadeparrein urma. N_am rcuqit sa spun
nil mi vadir. Auziscra ca la inchisoareamilitara au mai
* lvlai, frate... krst impuqca{i cAtiva condamna{i Ia moarte qi au vcnit
dc prisos sa mai adaug ceva. ;n vada dacir fiul lor estein viafa. Mi-au adus posmagi
.-Era N-aveam cur si md pi rufe. I-am dat teteristului posmagii in pistrare, dar
plAng. Dar, tucru ciudar, fi";
p;,l;;i,i'ri""
ca aceastncacruj;i e fr.rratA jn
ciatseama llrictenul meu, in citcva zile, a cousttmat to[i posmagii
d" pXpn *., hnpreuna cu algidelinu[i, iar rufele au fost furate de un
carre",
riecaau.,,t.";;l;l;.* ;, 5_il;l;;iilll,tl"!l dclinut care se oferisesir le spele.
cum giseau la al{ii, fapt
este ca peste .ir"r,n minute Fiindca posmagii se pastrau in baie, iar uqa sc in-
cac i u Jami -a f os t inapoiat a .
ehidea de prietenii teteristului, venisem in ultima di-
Dar in momcrrttri trecc.rii mi ueata sa-mi i au porfi a. D ar cA rrd eram cu t olii
dit.r coriclor in camera cle
dormit, cineva m_a irnpins Inilurrtru,cineva ne anuntarcu groaza ca vine cirpitannl
aqa de to." .i" ia spate inc.1t,
ca sa nu cad, m_antsprijinit Mazilu. Un cle[inut sc cA!Arhqi sari fcrcstruica dc slrs.
cu mina clreaptAclepieptul
unui defirrut carc.inirase inairrtea (irilalli insi, imprcuna cu miuc, anl ramas inaurrtru,
mea. Acc.st dcfinut
insd, crezAnd ca am vrut trcizbutindsa fugim. Mazilu se napusii ca o fiara. Lovea
sd bag mAna in buzr_rnaruilui
m-a apucatputcmic de mana In dreapta gi in stinga, injurAnd furios. Dar cAnd s-a
:l:.]i.
ra t:p_!
nd u-ma ntcrclr, rcpcta ameltinfator: ei, inju_ itrtors sprc mine, s-a oprit. S-a mulfumit nuntai clr o
- Lasii ca-[i arirt er_r Injuratura,dAnd orclin sA ma bagc la carcc-ra,undc am
fie... Mama ta... Numai sA se ntnt pAna scara. Pentru a doua oara am coltstatat ca
a prind a l u mina. . .
- Crede-ma,frate, ca m_a irrfaqigarea mea inspira mila. N4azilu nu gi-a pcrrnis sa
impins cineva dc la spate... tttltIoveascA,fie cir cram prea slab, fic ca at,cauro fizio-
cdutam sA-l conving.
rurrrticde om ,,amArit" , cnm mi-a sprts cincva.
238 739
 Odata, c6nd ma plimbam prin curte, o santinelA ma mai infricogata s-a dovedit
^ l)ovada? lat-o: celula cea vedere' In
ITgba ,cu
compatimire: ,,Ce-ai mai ficut gi tu, mai
, l;li;;;t;""a ."r"ra alt toate punctele de
oalete,de-ar nrmerit aici? Fala ta imi spune ca eqti ca
nevi_ ul.i au disparut paduchii 9r Plolnitelc'qi
nova t", l;;,tt;i'.a,.ta, permanenla un aer cald o
u"'
ll ,,riria-. Apor, "'u^i" geam de sus ti noapte
lcrttlcratura Potnvlta' Un -::i:i
produceau cele
animal"a' pe care o
lfilfi;;;;;.'ald''t'u camera
B.LA ,,SECRET- 45 de trupun aredelinu[il3i
1r'rrtc ialdura"d"-1*i:ttt"-o
sobei'in plus'.aici
ilentulde micd,ne
"t'i"u'd" in r19ia^'9et^i-11'^:
Dupi Craciun a venit ur-rordin ca cei gase
,,pocdill,,, ern mai multa liniste9i putu' Citeam Scdpasem qt
printre caremi numdram qi eu, sa fim muiagl li,secref,
. ;i;*"; de vorbrcu ceiialli fra[i 'pocaifi".' qtie ce cere'
To{i cei gaseaveam aceeagiculpa gi aceeagicondamnare, oiuta-tntt-ud-evar ca omul nu
:i::'iil;fJ"
in paduchi' mizerie qi
iar,,secretul" era cea mai infricogatoare ielula din
toati t'l&tiserambanl ca 'u ta*a""*
inchisoarea. Delinufii din aceastacelula erau recrutatl
dlntre cei mai periculogi comuniqti,paraEutigtiruqi,
a:"1l:,.Tff::1T
srRe
ir:r ji:"f,iil"il,iltrrli-
spi_ tuglnd oe
ntlltrteascA,
oni gi acum .pocaitii" care erau .orldu*noii ia moaite rrll<1.
pentru crimd de insubordonare in timp de razboi. mereu' Majort-
ln Condamna{ii la moarte se inmulleau
banuigi cd suntem ptatifi cL bani grei de rimata inchisoarea nu mai avea
fly-t :l-1" trt;;;;;-J;zLrtori' $i
DolQevlcr- cum s-a exprimat procurorul _ pentru ait otdln ca sd fie lega(i cate doi
a_i il',F;ii;;"guri",t-'o legat de
instiga.pe alEii ca sA nu lupte cbntra comuniqtiior. Nici cu am.fbst
rrrndamnafr .r, utu'uii iunt' 'qttf"i' legat fratele
unul din acegtia nu avea voie sd iasd in curte decdt sting a fost
uiciorul drept, iot aJpitiotul
numai la masd, dar gi atunci strajuifi de baionete. qi cumsecaoc'
tcodo., un ,pocait" linigtit
despre toate acesrea,bie(ii ,,poclifl,, au pus Noaptea nu-{i puteai intinde
3yr:"9 Era un chin in plus'
mAnd de la mAnA, au scos banii pe iu." ii j.rpu pi*, iar daca aveai nevoie sh te duci Ia
fineau cuiuqi rri."i.lrJf" tovaragultau' im-
in reverul
.paltonului sau in .r."L. colg de traistd, i_au [il.i." ,i"ubit ,i-i t'"'"qti 9i pe
dat plutonierului cAteva sute de lei ca si_i lase in baracd. "t"i
prcunalegatde tine
tragi-comedie'
Odata,s-apetrecutin miilocul tttt!t-i,?
Plutonierul, intr-adevdr, ne-a mai lisat un timp.
Dar
peste cAteva zile au venit nigte inspectori de la turtea neapirata nevoie sa-se duczria
Un condam,,utu'u"u
Margiala care, constatAnd ci ,,pociiEii,, incd n_au fost
;;;;;;.;lalalt nu voia'ii atunci'aqacum eraulegali'
mutali Ia ,,secret", au ordonat dir-,,.ro, ca si fim hrchiqi CAnd insa' duph
s-au luat la bataie in vazul tuturor' din ei trebuiasi
imediat in teribila celuli. privata' unui
bataie,ajungeautotusi Ia
CAnd, in sfArqit, am fost mutat la ,,secret,, am consta_ qi'saJqteptepana cAndiqi termina
;i,.r";i.i;ttT intlns
tat douA lucruri: mai intAi, cAin chiar lucrurile mirunte tovarAqu I necesltatlle'
nimic nu se face fara voia lui Dumnezeu gi al doilea Fiind slabEiavAnd
ca, Eu insAam fostoarecumfavorizat' lan-
de cele mai multe ori, noi nu gtim .u ."r"^.
pi.;;;f;"t1ire, noapieami-l scoteamdin cirtuqa
240 247
 i::$'1,i:lT:xT"t'H J: diminearaimi introducea
m rlnnttrlsau si nu-i dea arma, sAnu fie obligat si omoarc'
Vasilc'
.^ffi ;?1.; ifur.r,,,Ju"t"l fiind de acord, ,,pocaitul" , fratele
ry.lg*:,f::f i:ffit,esa
rid.i i ,rr,'r,cu el pAna la cotul Donului' Dar cAnd s-a schinr-

#: ;:'1,{?.:1'.'ff
a primit ordin sd ia arma qi sa traga'

f-"" nh*:::'*;il"h1:
;:;
lr,rt,',,mandantul,
niu,'.i
Itoi ,
fratele Vasile a refuzat qi a ajuns la ,,secret" cu

vrut, am raspunsfAra ('lind s-au intors de la cancelarie,doi din ,'pocaiqf'

dr;.N_o- sa stau mult pe g6n_ de
art cazut adAnc pe gAnduri' Familia Ei instinctul
stApanire pe suflet-ele ior' iqi fixau
,d SlTfllira<apiranuiameninfator
lottscrvarePusesera
sicuochiihol_ 1" i " i ." " i ngol , ramA nand
astfel spai mA nta!i9i pi crdut i'
li,'lrimbaufe!e,fe!e.
o";L"ltil,il;Hj:T mulpmigi
cupedeapsaceni s-a " Frate Victore, imi spuse intr-un tArziu Teodor -
Ort.a suntefi mulfumifi
cu condam.area ja onrc n-ar fi mai bine sa facem cerere ca sd ne schimbe
a", moar_ in ani?
tx'rlcaPSa
- ' - eu
o= raspuns cu rofii. - piate Teodore, i-am r'lspuns calm Ei hotarAt
_ ;?o,
l;nlc. Dafi declaralii facem de rAs mai intdi
scrise. , r.'d cd, daca o sir facem cerere,
.6\mdat pe Ioc declaraliile livanehelialui Hristos' Caci toli vor zice atunci ca
cerute qi le_am iscAlit. "po-
- O sa vA blester rni[ii; au fost viteji atAta timp cAt mai sperau sa scape
"'.fl?jil;1ti::,:'.y', urpama'tu,
l,ilii:,:i:l ui .'ii i'iu1a,dar cAnd au fost strAnqi cu uQaau cerut schim-
11Ll i*t"u'p"a"psei. $i atunci unde mai este sir"rceritatea

:E:*fu ::""'"'xXlli;;i"illli
iti,U*iftrilTlff rttnstri qi hbtararea noastra de a mr-rri Pentru
iii.ia"ii"^ rAnd,lepadAndu-nede Hrisfos, se va
mAinile oamenilor
Hristos?

care'
lephda
dupd
i. li it a" noi; ne va lisa pe
d;5:THi ,Yiiif -T?1:yzaseraraparinfiror, qi-qi vorbate joc de noi, ne vor impuqca'
i'c-qi vor ride

i*:litii:r':lff#::.'i"$:t ;.:* ffilrii l)ai daca lromia*att* pe pozilia noastra de la

,l" uup.otta"i numele lui Dumnezeu qi, chiar de
incepu-t
vom fi

::*"1::1tl1i,'i:T
l*h :::'?.T#"':i:l
"'*'".lF+
inlp"i.u1i, vom muri ca mucenici
itr concluzie,am mai adAugat:
pentru Domnui'

s;E;*F
3::r.,:,, j:'#';'f,ffij?
:Hi":ti!",:,1 - Iertagi-mi mAndria, dar zic ai eu ca Petru: chiar
to[i vefi inainta cererile de recurs sau gra{iere' eu
daca
unui
f r"d,'"',"i"':'f
Xlff *::.;'Jr;l';:':Jl"",Curiea rru voi semlla o asemelleapeti(ie'
in felul acestacei qaseqi-au dat seama ca acestacste
,".;JT
::::;ifff:lil i'ffj:.::Iql*il:1 aclevarul, s-au intarit cu to{ii 9i au mers senlnl
mal
i:lXn"l: tl cparte.
 9. PE MARGINEA
GROPI M-auvizitat apoi trei tineri ofileritY-ulglinl colegul
'd".orat cu ordinul Mihai Viteazul'
m-" J" .iura,
activ care
A d o ua z i o m ,
Vitai-it - ofiqerde cavalerie,Leonid - ofiger
nn:rxft :,:T:,'#qi'&::'l!:lf ;;';;; ,"t*inase liceul militar' Valerian mi-a
in
adus o
care pro-
:"'*1
Crainic
:::1"'
:'1:
J:?';;".Yil$;:fi Iu:;l:i*l
ffi"JHT'..'i:::l
icriroot" din partea
iiru..rt imi sciia sd
lui Nichifor
renun! la
i*nt." firea mea delicatas-ar Puteagasi
pozilia mea-
in
greqitA'
armati
c'1ci
uIr
ChemAnclu_nei fafa de anumite problt'me
porfii' procurorul ne-a li" pJ.-rt caresa ma scuteasia
pe fiecare ir-rport"," i'trebat dc conEtiinga
- Tu faci cerere de
grafiere sau nu? Vladimir, fdra sa qtie ce mFraqteaptA,mt-a dat doua
- Nu. mii cietei. do. i-am refuzat,asigurAndu-lca mai am
"n duminich imi
- Tu faci? iir"ru". Dorina, care in fiecareJoi 9i
- Nu. iJu."o de-alemdnchrii, fie personal, fie prin barrAnul
ciruta qi ea sa mi convinga sa.dau
_ Tu faci? iLor Timofeevici,
pe care il cir-r-
- Nu . 1[i'1"ffi. lar bunul plutonier Ghigescu'
tlcam,imi ziceaglumind:
.Cu o linigte prev.estitoarede furtuna, - Uite, ma, aqtia-soameni,r'ruca tinel aratindu-i
pe
adresat tuturor: procurorul s_a
llncrii ofileri care md vizitasera'
- Ce vrefi voi?
ln celedin urma a aparut9i biataLida impreunAcu
Capitanul Mazij:u duph ce
nostru:
s_a grabit sa rhspuncid
in iocul tntaiei.incasperasamlrgem amindoi inainte'
voi scdpadin inchisoare.
- Ei vor sa_i trimitem ma
la Domnul. - Te rog, Victore, da declaragie,ci te impu.Eca!.
.- La Domrru, u lmploraLiEa cu sufletul ei plin de bunitate 9i blAndele'
t.imitemi'iacu procurorul
parc-arri avut.r.1-_.,
o soui* .u cu I Cui." impuqcd,i-am iaspuns - nLrstau la Curtea
$:l;,:: sAne reteze
"o;;;# Marliala'
_ Noi cei $asenu
qevcni ,.L1?1"^ca vorbaprocurorului - bar unde?intreba Lida curioasaqi naiva'
realitate,.a.1"" ,ly, trecuscra"Jl.ai,."r,"uo va - Colo,sus!am arAtatcu degetulspre-cer'Ca un cop.il
impuscat zile de Acela
ff:tff#tltost u'degiriui."i"rrorrr"cu.oi Ino."r',t,Lido a ridicat ochii laier ca ia-L vada pe
enrcline in mdna cheile vielii 9i alc mortii'
in acestintervalO::1lf,m_au.vizirat Imediat, in inchisoareau inceput sdcircule tot felul
doi din ceimai
r*ro..r.i, unelemai ciudatedeiat altele'CAlivadintre
lil:::li::,1'""t1,",:"lq:tqi'vitarie?'Al""'tnain,.*a d" de[inufispuneaucdau saPat,cu mAinilelor' la cimitirul
*:* *:: *",;l*::T.ii;:l
i f,"r,"ffi
::T[:lSlg evicicsc,o groapacom.tn-apentru cei Ease"pocaiti".'-9i
tlc bunh seima, la acelaEicimitir evreiescau mal
tost

244 245
 lmpu$cati cafiva condamnafi la
moarte clitr ir.rchisoarea dar iatA cA Maica
militara',Arfi definu(i.ziceau spunea ci ea va innebuni de durere'
; r; ;;;,t".ra inchisorii spre binele uostru
s-au confec{ionatnigte.batistespeciaf" fjorntl"l"i a intors nenorocirea mea
p"ntr., a_ilega la tuturor.
ochi pc ,,poc.ii{i,,, iir tAmplarti;;; al
"'St;; pnmeasca
care vor fi lega{i. ;;J;tit qi statpii ra seara, cAnd delinulii au ieqit si-gi
itttrtito3lg:ip" ceilal{i
ParcA ir.radins,tocmai in acest ortfi;; .t;;t^, r" r"o-tiit" ptit"tfrateie Victor- uu'Dar
mca. Dar, spre marca mea bucurie,
timp a venit qi mama
ii."l,,po.aiti"iiimpuqca, dlr pe
gea. Ca niciodata, acum era
,rinr_r",n
nu mai piAn_ ;ilil:;;tiflt Jutana,ramanand picioarehota-
in
senina, fi"ifirta gi plina de
o tarie launtrica. CAnd m_avAzut rirea data de plocuror de la inceput
venindicgat cu acelagi in.celula' plu-
lan[ de fratcle Teodclr,nc_azis Pe sala semiobscura, inainte dl a intra
amindurora: spuse dis-
- Ferice de voi ch sufcrifi pcntru g.ttorf tonierul Ghilescu veni grabit la mine Ei-mi
N-am uitat niciod perat:
t----Ar..rlta, ci te
,.:1 nllI rvri.^
r,;,ff?,i:n:",_:'
:J*:,'.rJF
1::::ru:
ma Victore, da declaralie' mh'
-
mrnunata transformare? impugca!
I Nu pot sa calc o porunci dumnezeiascd' i-am
rls-
r,]l- .::p:tp" mama _ mi rugam
Eram pentru tine. puns bunului Plutonier'
t---El;-;tVictorel
ge',ncrri, in fara icoanei Maici?Domnurui.
"-:j'l::.:
'1 Ma dadu din mAnztGhilescu qi pleca
rLlgam cu tot focul inimii melc,
cum rurmai o mama se indurerat.
poate. rlgj pentru copilul ei "'
care-e in primejdie de puii"" era permis, un pretor delinut in celula vecini'
moarte. Ma rtrgam cu propriile intrebat
carte.$i, la un rioment iot,'i.oonu,-"'f"ili""r. nu dupi
"l"t" ".r.,ri.r_rte, p;;;; pe iiserate it' tLttttu "seireta" qi m-a
O lumina "cutremurat:
foarte strAlucitoare a invaluir_o, parinte?
i;'il;;i"tut
o mAngAiere, o tarie o bucuiianespusa
mcu s_a - Parinte, cum te simli? Cum te simli'
::l/arsat 9i
nu m-a mai parasit de atunci ,iicio,lata. care I-am rdsPuns aga cum mi simleam:
-fluturele
- ft4t ,i*, ca care iese din crisalida lui
Acestea au fost ultimele cuvinte cerul de azur' $tiu
pe care le_am auzit ingustA gi intunecoasA 9i zboara.spre
dir-rgura mamei. Dc atunci nici
n_am-maiauzitglasul ei, .-" *ot 9i gtiu unde ma duc'
nici n-am mai vdzut_o, caci gi_a o""",tn
t--'-g*iioo.dinait
gasit sfa;;;i;t, impreuna g ceva extraordinar! exclama pre-
cu tata,in bombardamenrul
ali.r+ op.i1i*id++i"!".^
Triajdin Bucureqti. torul, retrigAndu-se in celula lui'
'"'ili;;ii?din ti-!:^1
careavuses"t3
celula,,secretA"
Biata mamd nu m_a vdzut intorcAndu_md incetat sa se mal
ve'ind de ra gara imbracat in acasaqi se imprieieneascacu ,,Pocaitii"' au
hai'e nru" ."* mi visase De frici, nici nu se uitau la.rroi'Parcane
i'ainte dc a riuri. Totugi, cu ;;r;;i;;;;i'
am .""i", r".i.rt ca manla, .t' creieriizbura{iei risipili pe jos'
d upd ce s-a s pov edii c h i a ;
i i n ;;' ;;i l
;i;;5;;;;ot1i,
' glfut celulei,careaveainforma{ii preci.se'ne-aspus
Paraschiva din Iagi, cuvioasei
vom fi im-
batrAn, a trait qi gi_adat
""U suietul
"pitr"f,?f"f'"""1
duhovnic in ultima searaca, dac6nu dam declaraJii'
.o o ,far.,ta.Tata imi Teodor i-a rdspuns:
p"i."ti cu siguranfi' Dar fratele
246 247
 esteDumnezeusanescape
si de pemar- cltzu, cuprins de convulsiuni qi spasme groazlllce, Pcstc
il"t;$lic
- Cum sA te sca lei ce d^ormeau pe duqumea. O spaima negraita i-a
ma_ine
;lil;d - cand cuprins pe toti detinutii, care,trezili bezmetici din somn'
;i.?ilh,: [1T:lT crcdeau^caspionul omoard pe cineva dintre ci' Pcste
_ai".,*Tei
$eful celulei noastre era
Avea capul taiat de topo.. ""rf
ai" mari banditi. sufletul meu s-a aqternut uri val de amaraciune 9i de
etaj in nenorocitii c
i''il;;;;;;;."""i bata de ia triste!esfAgietoare.O perdea neagra s-a lAsatpeste inima
a"i""i,*i;;'S'":H:'"""?*"i:?InX
j:HT:;: ", careqtia ci a doua ziova vizita ingerul morfii'
Dupa mult zbucittm liuutric, in ccle dit'r urmd am
ll$:t.ul"-am mAncat.
Di, a.lormit. Iar in aceastirnoapte, degetul lui Dumnezeu
bolnavit.Iar dimint s-au "Ei;;r'*an.ut im_
cei
hArcliu au fost ,.or:u,tl:-l?!i carefuseserdnoapteala mi-a ardtat o iegire din raspAntiaiu care ma aflam'
aplecagit" tnp"iin
ei batulicu^#;";il il,tnterval' iot
ji#,,,.'.:'rtiliff
*'"'"ill,T,H i,:,f#if1"#
cu girgari[egi chnaraseri
10.MONSTRUL NEPUTINCIOS
ai"i"", rii il;;, necesita{ile ln ultima noaPte, am visat ca mergeam srngur Pe url
sauin p.osoape,numai'ca
i:ff;l:,. si nu meargala drum lung. La uir moment dat, un monstru negru Ei urd.t
in celula noastri s-aluatin"goana mare duPa mine, racnind din rhsputeri:
aflasi un epilepticcareera Eu aveam parci
,,TeomoriAcum te ajurrg 9i te omorl"
#rT:i in mAna un bastonag, ca un sceptru' M-am intors ime-
-"au*,.uJ;;;,."
vremec.gter.avesel bine monstrul s-a
$i dispus, diat, i-am dat bastonaEul din-mina 9i
^.111-,o Nu ;i.i;i;zanimeni
::,1il1::#ffif5t'ie ";"" Dar
nu
eeiul linigtit, ramAnAnd in urma mea. Dar dupa o bucata de
ututa,u,aud din nou rdcnete in urma mea: ,,Ce?Crezi cit
ili"gei'r1""ffi
bagat
in lanturisireell.u :,,"ffi:l
i!,T'1"1X!'il*Xll'ii,'iff ni scipat? Uite, acuma te ajung 9i te omor!"
y'r
atat de mare,inlAt ipionul 5ii."r"oi_afost Dar in acest moment, aT ajuns pe malul unei in-
"IJ;d;;
* intristarea
s_a
intristat*, au tot, iar
o fior6toare prapdstii' in fund de tot se zarea un lac linigtit
o^..ur"r"
a";ilr";;;;:l, aparut din qi adAnc, iqa cum sunt, probabil lacurile care apar in
fff
in ultima seard.c6nd to[i_adormiserd, iundul unui crater de vulcan stins'
I_am vazut pe Mtr aflam prins intre doua primejdii' Daca ramAneam
r'i::H;?'l?foi..u.lm rezemat
sedea aesiaipur
paturui locului, ma aiungea monstrul din urmd qi mi omora' rar
ce s-o fi gAndind, sdracul,, _ daci mi utrrr,.oi-t in prApastie, ma pierdeam' $i atunci'
_*.,,4u cugetai in sinea neavAndalta scapare,mi-am ridicat ochii spre ccr qi am
zis:
un .1.1:t cade.fiarasperiatA
,,,311'-9:"9ata,
r rrezrpetofidin somn.in a.."sutsi;;il;ji, si rAnita - Doamne, faca-se voia Ta! 9i, o dati cu aceste cu-
vinte, am sarit in prapastia ce stdtea cdscatAin fa{a mea'
"piiupti.rl 249
 $tiind sa inot incA din copilarie, m_am gAndit ca voi aPt)i a z[)rr-
iegi rr'urlcato privire pe"furq piina de frica' si
Ia suprafaEaqi voi mai ptitea da din
mairi qi din picioare ghi t-t-rpe scarapatul tti , Ia ctal '
in direc{ia malului opLrscare se vedea r'roi tofi
cu iarba re.a" El Stind intirrqi pe sciinduriie patului comull'
la nivelul apei. Langa *.11,: Vasile' ccl
;;;;1i;i-inganduraqi' "tn
intr-adevar, dupA ce rn-am scufu.dat mai calm qi mai liotarAt dintre ,,pocai{i" ' -.
.^$i i. racul a-
dinc qi linigtit am ieglt la suprafaEa intrcbat'
." fa"arf sa inot - Ce facem,frateVasile?Mergern inaintc? l-am
mai departe. $i iata ca, nu se qtie Vasile cu
d" r.rr.a",in fafa mea - Da, da, inarnte, numai illiintel rasPunse
aparu un fcl de buturugA sau de traversa
a" t""r" p. r.limbetul lui Piin de bunatate'
care m-am urcat ca sd v6slesccu amAndoua vis' dar
m6inile sp.re, Totuqi, eu punean raul inainte' Visul era
malul celalalt_ Fiind oarecum ir", ufnra-Oe n'lt".Mo gandcanr ca voi fi impuEcat' ca voi
prirnejdte, ,"niitntJo
spre. monstru I care rii mAscse nepu "to de dincclio' O tnare bucurie Ei mAngiiere
T_ :.T:1*, prapastiei. tincios ii"l"i"
aLrasupra Nu mai avea nici o puteie asupra "i"t^mine cd nu mor Pentrtt vreo tilharie' crimii
('ra pentru
mea. ;;il;iil potiti.a,ci ntimaiPcntruatnggt]-91-11
sa-ml sPal
m-am trezit cu dureri de cap, dar,
in l)u*n"r"rl gi .lc aproapcic' Dc mult dorcall
-Dimineafa lml sPul'lcatl
schimb, cu o nadejde. Cu. toate ca groapa cra r)acatele tinereteloi cu propriul mcu sittge'
sapata, iar inaitrte dc a sc oa
stAlpii gi batistele pregatite, tohr$l";r;h,
launtric imi lc[inu{ii mai vcchi ca la cimitir,
avea,u voic sa-qi
suna merell in urechi: ,,Nu voi muri,
clvoi fi viu gi voi .:o*utlao de tragere, condamna{ii
Unii iEi exprimau ultima dorin[h
povesti lucrurile Domnului,, ... *ouna ultima dorfnqa'
Ci."9 am fost scog.ila cafeaua de dirnincala, .ir*ilh;ii;iniuraturi la adresacelor ce i-au coudarnnat'
.
etenii de afar.1care altA clati fdceau
tofi pri_
[;;;;;;;galidcam sa-mi formulez ultima dori.{A i.
cerc in iurul nostru,
acum stiteau la distan(a gi priveau fclul urmator:
cr.rgroaza. Unii trecercala
iutrau-in baracaqi se uitarr ia ,.,tri - Va mulgumescPenhu ca mi-a!i prilejuit
p" f"r"nrira, ca gi cum car-eil iubcsc r;i la via[a vcEnica Pe care
nc-ar fi vazut impugcafi. l)omnul lisus pe
ratt: mi-e teamit
Nt.i unul di.n c"i gns" n-A lrlAl avut pofta o doresc.Am insa o singurA parere de
de mirrcare. ma ornorA(i fara sA
^, tn de suferit din"colo,iiindca
porfiire,am impar(ithairrcle, amdatEi "" """ti
i:":lT.liltirfit
panlr cu cArc nu mai avcam fi fAcutvretln ran cuiva'-'
ce face. vizeta de la uEi
Era 10 martie 1944.ZApadainca nu Cueetand astfel,dcodata se deschide
se topise peste tot. Ghilescu'. Noi am tresdrit'
$i ;pt'?;':; ;t i' pt"io"i"t"lui
fe,pamanttrl negru se mai aflau petece aif,". Noi *.orn ne-am fdcut semn cu cotul, fiind siguri
ca a sosit duba'
rmoracaF rn paitoane. Aga am ir.rtrat
in celula qi agaam Ne-am ridicat cu to[ii'
ramas, gAndir-rdu-r-re cA,din momcntin momc't, trebuie gi-i spune ceva
sa soseascaduba care ne va duce la Plutonierul il cheama pe qcful cclulei
cimitirul evreiesc, cei qn'", incorda{i' Dar qcful cclulci
In celul.i mai era un ovreiag simpatic.u.".r,*.", in soapta'Noi,
"in* qi mAna i.tinsa
.r"r,"o ;;il;;;; J"oanto zAmbind, vesel cu
Ia .oi, vorbea gi glumea cu noi. Dar
de data aceasta'e-a spre mine:
250 257
 - parinte,vti felicit...
nu-gibatejoc de noi...mdcar la inceput'
cllpe...
^,._F.lrf, acum...i. aceste scapegi de front qi de inchisoare,cum crezuse
r_amzis eu. de cAteori trecea pe lAnganoi'
- Nu, fratilor. n1s5 ad.rggeazA $i J'" rrna" pAnaicum, ori *::tY' acum se
gefulcclulei_ nu_mi in""" p" iir,".'u aqa, fara nici un
bat joc. Credeti-ma.-4,;;, un fel de respect'
graliafi'"lMi-a
-'-'1' rrril' >unte[i:ii,..i^:: :'
spus acum mulludreasdne priveascdin ticere' cu
chifcscu.
farasAscoatdun cuvant'
Ap^oi,stAndpufin pe gAnduri,
_ a continuat:
f\Cuma m_am collvlns
cii existd Dumnezeu...
Am
vazut cu ochii putr 11.SPRETIMI$OARA
puterniJ eIi$ ffi!::!r.;j;J!::il,1::;: lr.Hi: au
gropii, iar asrazis_aim pl in i
t cur'ar ril
I""i}ra der...Dum_ lndata dupd aqa-zisa,,gra!iere" a "pocdi\ilor"'
nezeuv-a scapatch1ar, pentru evacuare'Iar peste cAteva
dc39 margineagropii. h;i;;'pt"g;tirile
$i din acesfmomentgefulceluici,r_o"*or zile,^legaii ci languri unul de altul' ceiEaseimpre-unacu
injurat,rr_a poarta aiara
mai furat qi nici n-u *oi utr"-,
p" ;i;'a-"iitittii inchisorii au fost scoqipe
Noul Testamentdin carccitea "i".,"r-,i.'c"r"u mereu int-.t*'.o^ttoi de peste800 dc oameni'
iif ni..opiiole intrcgi.
Ur-ruldin cei gase,ca^sa," i^.*a*t#:a inchrcat
agaeste,I_a La ordinul cipitanului Mazilu' soldagii9i-au
rugat pe un prieterr,r qi-au infipt bai-onetele in
#;i:"r'#;#::#
ii,::.{,:i:'r :Ii,ffiffitf:aii ";;[
l; i"i; deginugilor,
gi u" pot"ii cu tot convoiul :Pre
gar- tra
Puqcd
un marq
deoparteqi ii
a confirmat cele spuse
de gefJ intr-adevdr sinistru. Numai cine sthtea
celulei. necajili,cu traista il,:plf'zanganrnd
;;i;;" pe aceqti sa-$i
,^^f1*:li
dintre noi=rr-a.3fla! morivul pentru caream infioratt, din lanquriietArAtepe caldarAm'Putea
tost grafiafi. Eu am bantrit.. i"i."'lirip?nise de fiimat'
ordinul duur"u*u de aceastisceni vrednica
de evacuare.Trunere,gcrm.* lui Ut^1iT]i:tl:
J" rut.og"o,,i' Farssdgtiu, am trecutprin fala casei
debandada,iar cca dinrAi ii;dd"" vazut' Lumealeqealn
urma sa fie evacuatA,era.
instiiugiediriLiigir.,au,
.*]iitura. .ur" Dorinaqi Egor Timofeeviti m-au
tineri' bard.ni' femei' copii'
antonescian
inchisfu."u Statul iuiu lutlroi in grupuri, BdtrAnul
avea nevoiea" plini de mila la de[inufi'
1"1",l.,ru. cu acest uitdndu-seingror4, ii casi
propriu-zis, n-am fosr de mine'
flt]li:l-rr
lmpugcarea
"o.""j."fi"t,li
am6naficu E*oi-iit^or""i'i.i tin.btcat sase apropie din
perltrumal tarzlu. *"tg" convoiui'.dir -n-a reuqit
;?"ild;-i"J"
Dar din acest moment, aflau una linga alta'
toatd .u"ru Uuio"etelorcare"se
capitanutMazitu terminhnd lumea, incepAnd cu de vite
si
qr-aschimbatcompter,atttuaineiiag-a; ;;iffi,#a definut, La garA,inainte de a ne urca in vag.oanele cu
au aparut Vladimir impreuna
;;;i. a"t-ti"?i" i"$nu[ilor,
ur., pii*it pedeapsa.o*oo.i"o, VazAndca u*ar,doi' in eiegante uniforme militare'
f),^ili_s-"r:,
rn rafa morfii fara sa cerem.giagier" caam stat it;i;;.",
de sublo-
s-a convinscd nu suntem ,.,iit" ,url ,"lr.r, Mazilu Vladimir, care era locotenent's-a apropiat cu
ceard voie sh vorbeascd
iari,o.i';";;;. fi vrut s6 .oi""u"t"f inchisorii ca sa-i
252 mine.
253
 - PAi, asta nici ntr meritA sA stai de razboi 9i circulancl
de vorba cu ei. E un Nenorocireaera ca,fiind vrcmc
tradi tor, prieten al bolgevicil<r.,.nrp.rr.,r" militarc, vagoanele noastre stiteau zilc 'st
rublocoicnen_ *;i;i;;i.;ti mari' La
t ul. ii"piirit*gr pe lirlii moaiie' mal ales in garile
citeva zile',so-ld1tii tot:
- Oricun-r ar fi, ii zisc Vladimir _
totugi mi_e fratc qi Bucureqti,irr gara I rrai, stanLl in oraq qr
ll
vrcau si vorbesc cu cl. ;Jllnugl ati avut timp sa se ducir
fi;;;;;t
Dupa ce a rostit acestecuvinte, Vladimir sd-qi
- auunle rudele'
s_aincireptat preot' Accsta avea o
spre rnine, m-a imbra(i$at,m-a sarutat i. irr,rogon.rl meu se afla un fiu de
vAzur ttrtr.rror Pestecdtcva ore'
gi,
fypii cc.a stat mult de r.orba cu mine, mi-a dat doua ,oo'it't b"*.it"qti. Un soldat o auunlase'
dispre[ la fratele sau iniau[uit'
mii clc lei. Gc.stullui Vlaclimir a rAmas
peirtru totdcauna ,oro u .r""it, sja uitat cu qi i-a intors
negtersdin inirna mea. pachet, n-a scos irici un cttvAnt
i" a^,
""
Valerian S_,tot aqa dc btrn gi simpatic spatele.
"t
cr-rmil gtiam, Daca eram
ma intreba, uit.lnc-lu-scla biclii cleginriqi - fufa,dar prost ai fost,ii spuncau ccilalgi'
rrrpfi gi mtrrdari: in spatc Ei o gi injttram'
- Vorbegti cu agtia? in locul tiu ii aruncam pachetul clc-
comparagie inlrc sora accstui
Atunci am fActtt o
- Cum sa nu?! Strr.rtprictenii nrei, _ qi
intr_ac{evar linut qi {ratelemcu Vladimir'
nruitc sufle.tebune se afiau printrc cei '-- Furati' injttrau q^tsc
preuna cu minc.
cc'sufereauim- P" dru*, cei rAi tot rAi au ramas'
din C.hiqinau'cind
Uaieu,.,ca la inchisoare' iu temni[a catrc
.,r,^Or.lll--iilt:l^, o inccput imbarcarea in vagoane. *a rr"a"o" prin curtc cu traista' !iganii strigau urrii
vlao l mrr Ql V alc r laltau f os i n e v o i g is i i
s e re tra g a . allii:
vagon lmi furau pAnA
Legafi unui de altui, ne veltea cam greu
^in vagoanele sd ne nrcim - ,,Ochii pa popa, mal" ' iar in
fara scari care se aflar.i'in fala noastra. gi pAinea din traistA'.
Totugi, ajutAndu-ne unii pe alfii am ,".,f bancnotele pn-
it ro ne urc.lm VdzAnd ch nu e gluma, mi-am-cusut
cu kr[ii.,Eram repartiza{icite cincizeci paltonului'
de ingi intr_ur.r *ite J" la Vladimir"in revcrttl
calatorit asrfcl zece zilc pAna am ajuns la doi pugcariaqidupa
Ii"g:l^i^* Cu toate cd stateam ca sardejele'
r ln1lsoara_ la iign totttttt'l' stateiu. ca doi cocogi
.. l-0., ..r,ot ca
arnenin!atori' plini de
Ni sc dadea hrand rece. in fiecarc vagoll
era cite un infoiali uitindu-se unul Ia altul'
,prat'tt"'-t"' Ln un momcnt clat' cinei unul din
Iclc
lllll' qonlirc,inrordeau,.rn
r. u^-r"*.Vagoancic ;;;,F*o
vlte, :a:c,-
la arcuri,
nc'avatrcl nici.amortizoare,cind p"orncau ei nu a fost aterrt,t"tatott l-a l<lvit fr-rlgcrator' Dc ncprins
d in lo c ra stum au nu num a i h a rd a u l , itt i"tta N".orociiul' giibcn
.i ' g i ' p " d c fi n u fi . de veste, .., pr,*'t"iJt"pi cttviut'
pc tlugumca se scoata un
Yi] *-,iy "la
rroaptca. nr.ii,i.np"nu.i,.,.i_ ca ceara, s-a lAsat p" u'i''t" fara
mai fost in starc.
De aceca,de muttc oii cleginugii
qnlca(i. itJ^[ii'l t-a deplaiat stomacul qi n-a
::._lj:.]iltll plcloarc,pc qczutc
uorrncau sauin pirostrii.Eu cau_ - vorbeascA.
sd
numr:le Draghici' a
ri tragun pr-ride somninaintc.le .{seinruneca,
lil ctugumeaua cdci in vagonul vecin, un pull€laQcu
zlua trnui delir.rr'rtlinigtit
cra mai libera. ,.;;'..t i"t;i;poito'l'l J" n"^t-i";t"^
z3+ L5J
 gi bolnavicios, l-a vA.ndutintr-o gara,
a impar{it banii cu afl aacol oundel i nutcareS ufereaeroi cpentruC onvlt . l.
qi bietur baia?u ii *il',."_ura nd i
::11
rnsr,lY^
rara:.lprice.
sA se mai poata plAnge cuiva.
e s"ir"*t,9,*^'I:).^,1,'il;',ff
iil"":::1$:r;il::;
racon-
,I.|T"l spre Timigoara, conducerea a imparfit ziscarenunla
qii-a
oplncl
^^,,r_"^.i
bune, /,cazon,,, celor ce nu aveau incalgaririnte. ii;iltiillil;.i;."tl.ni,"ii
sa-ideavoie sA
Definufii insA le-au vAndut vinserilesalenumar lll:': Gura
desculgi,iar afara ninsese.
9l p" u""ri"a, ram6nAnd p:iciorusur,rr',"tpor?r"tJ, sPulea :-li:::iIoanDar dacd
i" raport cu trupul ei'
O data, iam dat unui definut, din mila, clcAur - estefoarte*it cu capql
o pereche de prinsin 1a!'tot
indispensabili, caci. i se piui"uloJfa p.i"t." ;;.i;;;q"["e "Yyll:J:'ls'atAtdemictr'
zdrenfc. Dar pugcariaguli-a .vedea inima.Aqae ercu!rg";;'t; ig""^t'ipi:y
in intregtme''
intrcbat cineva de ce i-h "a"a'uii*"8iat. CAnd l_a ,i*""i"iir prindepe.oameni mililaradin Timigoara
CAndam aiunsta iillhi'ou'"o

-,,,
"ana"t.i.orpui!,
- Da' cine a vd,zut,mi, derbedeu
cu izmene?
C^.d am intrat perrtru prima oard pe pou.to
ru/ auzeam vorbindu_se:
inchiso_
H"'.""Hfi I
xnxlJHill'6i'',i:ififfi
"i'i:'?i"f
,,Negrea a mJrit de foamel, pa^^:t;9* civilizat'
sau: ,,Popescu a murit de foam"e,,... sorii,erafalda" fufu'ii"'JJl"tuia"t! frumos
- Dar cum Dumnezeu sa mori de foame cu educa{ie aleasir' =Ol,t:i:^tte
consistenta.
cu o mAncare "oiiait"t'ot
maiUunlrll11i
totuqi suficientd? - m6 intrebam nedumerit.
Cd doar cunoi.Mincarea"'u"il"lt nu aveau n1cl
alimentele veneau de.la manutanta, ia;;;; erau aceiacare acasi
ea ,,cazon, "*aEot nemulpmlfi inchisoarc'
Sineurii
se dadea ca gi soldafilor. mancareade ia de!i-
se intovariseau cu
Dar cAnd am cercetat lucrurile mai
de_aproape,am Aici, soldalii di"';;;;;u ni s-a dat
constatat cd fumatorii dideau pAinea la punsdqii.ca?;;;;;;'n::tltl*
de'la gu.a i;
'u!ii rii''tata i^".:"t
tu'''umdrul celor
:..1*b:] figarilor. Scoteau carnea din ciorba, tot pentru in celedin urma t ti;i;;;^tie' Iaqi'
adaugat"Pocaitii" din
figAri. $i mAncAnd astfel numai ,"u_o .t;ouri ti
," gasedin Chiqinau'-* *li num6r de 23
incurcau ma{ele gi mureau. r'i11i1i;i
La ,,secret" era un blitrAn trecut de
cernauliqis"'"u"ul;1;;1":3 Pirva m-a rAnduit qef al ce-
90 ani. Era slab gi persoane'Sublocotenentul
bolnav de dizenterie. CAnd f_""
iulei ,,Pocaililor"'
singuracelula'noi dor-
iqi da p6inea pe figari, l-au intrebat "ar"ia"gi""gii
a" ."-i*" uguf
ca qi el
^il
inainte de a fi adunaliintr-o
*;^*
L,,armo$ul, cu fa(a stafidita de babAnege,
grai moldoverlesc:
P"t"tt.,r mine o ,,faharca,' face mai
a rispuns in
r3i*:
i:*;l*lEru;;,f:lm:
il
Persoane'ATi-"-?;;ii",''ruopa"u, p"estenoi' iar cei ce
_^:
parne.
mult decAt o la etaj arun:aY ?o"'- i'-'1l::':"^;;; ...r.rr.u
sc netreb-
;;;; obiceiul sarscuipeiqi proiectau ca sa nu
Atunci mi-am dat mai bine seama de n" unii din Pqc.driaqi'
pacatul gi tirania nicatot p"st" ,,potl-il;I' dunga
unei patimi atAt de neinsemnate qi absurde. se urina.u de sus' pe
nariie sale din ,,Casa mor{ilor,,, D."ri;ilrkj
In insem_ mai coboaretu tti'ia"' qi hainele noastre'
scrie ci se tiaLp,t'aa"J aqiernutul
256 "*"t*l
 separatd',am intindere de vreo qasehectare
scipatde sridinarde zarzavatpeo
".3ff i::H.t:"ilt" i":!lt
proe"isli"
lil;;'.: firu;T:ffl i::^Iiim;l iucratatot de definuli' N"tlo'oti'ea
insh
"I"
tt
tt]l"j::
mrcr cu
ut"qi numai cei cu pedepse
mAndcateo,,unealta .*j;;.;i"*o ani"totuqi puE-
qg ro maximum cinci
ploqnifere- "i."i-"iru;;-:?'r;"" biblic _ 9i
gui1,9 :;ffiffitipa,'a de vreo im-
:::y,111
qurllor. .lncolo, nii1o" .lTpr,,,.itescan_ cariasii profitau a" ui"o
neatenlie-sau
zi si noapte,i.i ."trli
r"r^i"ieslaqtrindul Bega'u'de era

ftqilSirfiLTi
." sufereau ;;#;i.';;;t"u"'
l^**ll:ilTx:-.:n*,-,;;
sravarui Dum
""io.
nez"u s:,*iir ;i#;il: ;::gl,T:iliJ:
multstufiq,larimpreim;i;;;evadari'
";" lYt:"t^t
de sArmi, ul,"ou tot'*t'tt"
1i^*r-un
Astfel
gard
stdnd lu-
de toatdt
gi corectitudinea ;fi;;;;;anda'lt"t g^'"ii- un lulloco-te-1ent
_oi primcau ft{u$ille c1:, Prronunere' El
pachetede acasa,nu"pocaiiiior;;,-.aii
Ie isprava- veni in fotuE"tfii
ir, gi
se fura, ci Ie aduceauinfineau .o.pria* garda,unde a fost de parereca "pocailii"
sa fie.sco?roiri lanluri
soldafilorrdmAneaui"""gi
."trta ir*iria.l,.i pacheteie
l'ilio'
i""1":: j;l
si-"""iiir"]' -
":::Sn,T"oil;T."0:,TfJ'
pomenit ca un cono
in afarainchisorii'Curtea
la *tt*a
ffiil^;iitimis sublo-
12.SCOgrDrN LANTURI insa pe rdspunderea
Marliala a dat aprooarea' -treptat:mai intii
iti mod
cotenentului.acestaielaiuat
EraincApostul tu-::: ra
gAndeamsa_lpetrecnumai di ia plcioareqi ne-a pus sd plivim
cu pAinegi apa.Renu ;":;;;;i;"G* p" obicei'ccllalli delinuli'
amslabit*'t,. u.,u'nl1t-"ili:l9t?3 eiIaielula";'b"," J;";;;il;'*1iro;"r '"itii certau',seb:*t:1"' fumau' se
artur,tocmai;; ;:::jl, i n sarda zisecdtre cAnderau sco9lIa ""tt' 'L
treaba1u flc.eau'Dar cAnd
;]f l?., tranteauPeio', aot"itut' iar qi
nu mai iese din inchisoare. i"ttli' atAtplutonierul cdt
ou*rfrru Aici ii ramAn au fost scoqi,,pocartii;
ulmllr:
sublocotenentulau ramas
ut"qtio lucieaza t"-"i acas6!
0"3,T'"T5#."^i:?.oejdegreaseabaturd.peste - Ma, ziceau"i - :i
su_ nu se-c-:rt1u;rrufumau' nu
.o*u,.,d"odud;;;,;it*",Til,t":;:il,x#:'i
ji,*,"T $i intr-adevar, ,,pocaiiii"
trAndaveau,Iucrau fdra intrerupere,
mAnali numai de
ta aparifia cuvintelor care sPunea ci trebuie sd
mo,'qi
ir..?".i- ;;';; ;:il 3H:Hi;',:lHi,:l congtiinla Ior creEtineasca
i".t"t" ia PentruDomnul'
StapAnulbacirutui "i,l:" h ;;rrl I;#; tnstefea i-a scosin incintainchiso-
deznidejdeami s_au si A doua zi, subloJote"""*f cartofi Si
"o:l:;;?,
spurberat.
rii, insa intr-un rot"i*p1";*"lt;^1,tll? qi plivi{i' In
sosiprimdvara.inchisoarea u" fost praqili
"itau
nun rucratede aveamulte tere_ fasolecareintr-o srnguia ii cantare sPre
-,.:yf."fg. definuli. ,,poJai1ii"inga'au
cAte o
_t"L"
erau semanate cu fasole_gi i;:;llii;d"" din oras il;;ii;;t"lui,
cu cartofi, iar la vreo patru slavalui Dumnezeu'
krrometri distanfa, tanga
ramasfoartemul[umi1i'
Conducirtoriiinciisorii au
gt.a,.,;uiil;;^ o imensa
759
 A treia zi, s_au qAnciit sh_i
scoaiAin afara cle ziduriie mullumit qi au mancat cu
inchisorii ca sa iulrez" brAnzd qi unt' ,,Pocii{ii" i-au
i"t._rrllo. ;;; din ora;. Dar
inaintede a fi scogi pe poarta, mui
^^' tarccunogti n[a' , r , tocmat
- Ma, voi nu
sergenful ne intreba: p"rt".at"va zile, veni ordin si ne duca la lucru
ne-a vazut plutor-rierul'
"rruiotil
- Dar, ce ? Credefi Ia sradina de lAnga qou"a' Ca"a
.i du*r","o"oastra ne
aici?raspunse un,,pocdit,, lrnefi inciriqi qeFulgradinii, l-iintrebat pe -sergent:
. - - i" condamnare au aqtia?
- Dar cine, md? se rasti mirat
sergentui. rdspunse linigtit:
- Domnul!Numai cana $mecher, sergentul
ne.,a edX;;;;*,lul, atunci
vom pleca. pani atunci - Moartea!
ui" la- rJruprr."ro ,oli aici? Nu vezi ce stufiE e?
Iui Drrmnezr:uqi sa nu cvadam.
"oi.t "t - Aoleu! Pai de ce i-ai adus
- Dar cum va elibereaza Domnul? Aqtia evadeazd,m6-l sergen-
-- Nu domnule plutonier' raspunse
oameni'tot p'n siapanire,
,,0;JX',,,ltin raspunse ,d "'oudeazi,
-- *;;i;;i t* tot*, P"ltiy:a aqtia-s "Pocaiti"'
I gi gi?Cedaca-s ?
,,Pocai!i"
Un,,pocait" povestea: lui Dumnezeu
- CAnd e.amla Cerndu{i, lucram - Ij-i ,tu" la inchisoare din voia
veni ordin de sus'
la o fabrrcagi, sc,ara,
ne aducea. ra incrrisc,ar;;;;;;, qi Pana nu va
111!i."]:, eram con_ ";;;ta ^.a plutonierul neincrezator'
oamnafi ia moarte. Dal - Salr"d"*,
'is" conqtiinciozitate' Tul-
vazut santinela. probabit, iltr_.o,";;;ta;;,,r"'",, ._o* La grddin6, tt"'u* t" aceeaqi
pf""or" O." era ^ui inaltl' intinse pe araci' incAt
seinchidea "r.jl"?. tAr_ pinile roqiiior erau ";" Jt
?re,poarta qi euirebuia s;;;;;; g.radina era atAt de mare'
lainchisoare.
Am porriit,i"g;. p;i;;;:;:H::T:l noi nici nu ne veoea'ir' 9i apoi
LvaEam de o mie de ori' $i
inchisoare,poartalra lncuiata. # in cAmp, incat puteam'sa
ia-aqa ceva' CAnd
lL1:_1".
poarta,iarsoldatul a intrebat: Am batut in totusi, nimenr o"' ''oi'''t"t' se gAndea
.Ci;;li; I_ raspuns nol nlcl nl^ne gindim la
cine sunt. gi cdnd .;;;,-;;:;;X"::^
Lmaradula deschispoartaj,am santinelele s-au incredintat ca. Ia-umbra unur
vetzut,mi_a zis: gim_a ;;;;;;;;" ne mai Pl^'"'ou' se culcau
ci
aot^"u" pAnd venea cazanul cu
- Ma, dar prost ma.l copac de lAnga Begatq;
gStil Altul, in rv!!
evada-t.N-ar mai fi venit l;inchls;;;;rr locul tdu, ar fi ciorba de la inchisoare'
eirAzAnd- noi
Vgi pleca gi eu, i-am-raspuns_ - Md, noinu sunt;; santinele'ziceau
_-^- dar numai cA'd imi hainele'
va veni ordinul de sus- pA.nd^ot"".l suntem plantoane:vA pazim's-a sase duci
,rcbil:a fiu supus. '"L;ili"J;,,p"ttrtr; cerut de la sergent
. In felut acesta,,,pocaifii,, au ir"."r;il;;;ilegi Nu s-a
Iocurile virane din ora.Eqi in toate pdni la brutdriein oraq s6-qicum91^e*naine'
ca
la moarte
nimanui.,u'i_a.t ecut -$i ci un condamnat
ia. rl."t"iii'.J;#
9T9..'l,evadeze,. j*p,ejur,prin fi;;"t"
totuqi' sergentul!a dat voie'
^,'ut"t"itttnitorii
muncind, cuminfi$ita."ti;;";;mira va_ sa plece singur i"
";;;'
:,"iiTi"
9t ne aduceau c6te o de noi ia.i,po.ait"T" s-aintors cu pAinea'
programul' Lucram
numaratdi,i;^r.;;"q,*,T_t:';rff
T;l"i,,tTnffi Ne obiqnuisemcu *tt'lti qi cu
rilt-'ata era-caldi iar roEiile- para-
260 ";;ilti;hitogi' 261
 daicile,cum Ii se spunein Banat_
Searafaceam baie_in_neg; murdareauhainele. insubordonali, zicAnd ca sunt platili de bolgevici'
cir suut
i;;'"p;j;J nlnenr sa
cadouridin sradina,fa.f;dr_l;;';;r;;r.urier.,.o.""u* ciusmanii tarii 9i ca trebuie izola{i pentru ca
".,
nu nu_ ei' Se intAmplise ca un soldat' citind
mai de{inu[iior,ci qi sotd.tii".'jti ffiil;U;i".i."
n..ja. sa
il1 terul acesta,s_adat o staluJita *"r." E"?"ghelia qi stAnd dc vorba cu "pociifii" '
definuli'
cre$ttnanu numai ca nu impiedl.a dovada ca nota i;;; haina"militaia. Acest soldat era dintre
_u".u
ci e o minunata for(a de stfi;;;;;;';;,;.., gi progresul, ;-Ir ;;ti;il;i a facut valva' Iar vinovatul principal nu
tudine,in cinstegi in supunere. in corecti_ pute"afi decAttcologul dintre ,,Pocaiti"'
doi con-
PewemeacAndteii erauin floare, Dupdr cuvantarea procurorului, au apdrut
tot,,pocaifii,,au fost Ti*iEoot"i ca sa ma convingd in
riil;'J" iu vittopotiu
ji:1,t1^T::ginea ulei paduri ,a ,"p"'iiqre ganfr,rri drum gregit'
qancrpentru camuflarea a_ ;;;;;;i^i, aratla^du-mi ch merg pe un
unor butoai6Je benzina.intr_o ; iost chemat intr-o camera ca sa vorbesc
zr,pe cand noi cei 21*_r1qt ;;;J"t
;e tn;;;;.;rp.e padurea intre patru ochi.cu un consilier'
verde, pe soseauadintre tei,
un ."ag"url i-a dat unui
,,pocait' o pAirleintreaga.C;"d ;;,iis - Dumneata eqti sectant?
ta aestinagie,
,,pocaitul" careorimise"pAinea a t";;il;;"Q"t gi a taiat_ - Nu, sunt ortodox, i-am rdsPuns'
:_: _2, <lebuearerl, rl.ii;i;;;:; ;; ilil: sorcrafii - Atunci cum se explica refuzul rAzboiului?
garda s-au mirat. E din - Eu sunt viitor preot, iar sfintele canoane spul
ciar
F11"op";t"';i ;;'lil"Jff " i:[t; J?#:'rl: ca ceI ce la parte Ii razboi nu mai are dreptul de a fi
p :;tff
ili:T: "*o'iuiiol'ff;:r"p.i*Lu?
5:T;il-i:li,""'; hirotonit Preot'
- Da, aqa este, dar o faci pe pielea dumitale!
zise
Seara, cAnd ne intorceam oarecum'
acasa, escortafi gi in for_ consilierul, compitimindu-md
mafiede mareca inllfe.auna;]utJil;;'l - sunt
rruntea noastra Ia bucatarie,,t .iga"d mergeain - Eu nu dau vina pe nimeni, iam rispuns
pe cate l-am facut 9i voi suporta
;h"-bucdtari: .arprr.,ratot de pasul
*,._Yllr.oarefi por{iibrn", groJi*" a"iuJ.rrra, consecingele.
muncesc/ma, fac cddgtia
treaba buni. miue un arhimandrit care
, Tot pe atunci a mai venit la
nu fiu
-'ca qi^ceilalli- ma sfatuia sa dau deciara{ie ca sa
impuqcat.
i3. FLORICAMUSTATA - Nni u'u"^ nevoie de oameni ca dumneata'
imi zicea
ciovada de caracter' iar ie-
tarfiala.igi avealegilegi ordinele sfintia sa - dumneata dai
,^9:...:.1 ei. Suspen_ rarhia rloast i duce iipsA de oameui de caracter'
qi amAnareiex"."giil* mai venit un
lntr-o zi de august,procurorul ;" apropiade
:,1::?..:TprrarA
srarqlt. in timpul postuiui, tot de la Mitropolie a
l_o ,.o, pe tofi
de{inufii in mijlocul cirrlii,'i_a,h;,;';"",;ocaifi,, preot ca sa-i impartageascdpe delinuli' CAnd mi-a venit
centru rostindu_ut
si, in il;;],; u^ i"frrrit spunandu-icasuntoprit de du-
"r"i::"*o, ,i ;.ui; i! ""i 2sa" hovnic.
 Mhsurile.luate-impotriva,,pocAifilor,,
au fost prici-
nuite d e al doilea- c az d e c o n v l rti re p e tre c u t fumat, de injurdturi 9i, fald de ce a fost, era de nerecunos-
liLs, soldatuI dezertor,.or"'qi _olepa
in .ui. iot"qi,'cana norica venea de buni voie'rna.plim-
md
LXl': :::;
n.ilna ^i: intr_ocelulaseafla un crimirial
mllrtari,
dai bam bucuros ore intregi prin curte cu el' Bietul baiat
sati,mai intreba mereu, daca il va-mai ierta vreodatA Dumnezeu'
bine zis, un complicecarede *.,ft if .a"to de
sA-Lpoatdgasi.in celedin urmi insAL_aaflit fe Ibus fara ilu if i".".u;am, dAndu-i drept exemplu pe tAlharul
pe Hristos A rapul , pe S l antul V arvar ' Ii
ur-ruiadventistcarevenisecu Evanghelia n. .ru." , pe Moi se
^viellteacestorfogti ciiminali carc au devcnit
f,::ii:il?:Tea
i11ceiula lut- ;;";;i";
ma
M-am imprietenit cu acest baiat pc lfinti. Si lui Fiorica ii placea nesPus de mult sa
carc il chcma nr."tt". Apoi ii vorbeam de rai, de iad 9i de dragostea
Florica Musthga. mAn-
l)omnului Iisus, care s-a jertfit pentru noi, pentru
FloricA era zidar de meserie. Muncise
cu alfi doi tuirea noastrd'
prieteni. La un moment dat insa ,_o, l-a
.".tut. Florici qi cu intr-o zi Florica veni vesel la mine qi-mi spuse ca
celalalt criminal cu care era inchis, s_au invalat sa,citeascA p-sal-
hotarAt sa_l ulsat pe SfAntul Nicolae care l-a
at rrcitea.
Ftorica,
Jiindbungimiiosdin firc, *ui ff A-e.est psalm ii arita dinainte ce-l aE-tepta'
Pro-
lTl:T
,-1 rgyl,ry
u.Sor rn cap,dar nu I_aomorit.Atuncia venit legati cu
fetul David scria in acest psalm ca jertfa va fi
cclalaltcrlmruaI care,punAr-rdmAna pe nu-i fie
tarndcop,l_adat i.rnii, aut sa-qi puna nadeidea in Dumnezeu' sd
gata. L-a omorAt gi i-a ascuns. murl/ cl vlu va 11'
frica de oameni, cdci nu va
Florica venise din Banat,.unde se sAvArgise zile au inceput si circule
stAteaia mama lui acasi. Nimeni nu_l
crima gi $i intr-adevir, peste citeva
urmarea gi nu_l diflrite zvonuri piinitoate la soarta iui Florica qi a "po-
ll::: j:l departedetocutcrimei.-ii* i""," acestea, caililor" . Se spunea ca la Curtea Mar{iala s-a
iutocmit o
ct avea tcnblle mustriri de congtiinfA. fie impuqcali' in numdrui
lista de 40 inqi .ur" .rr*u" sa
in cele dinurmd, nemaiputAnd inabuqi qi cei 23 de ,,pocdi{i" '
remugcirile, acestoraintrau
s-a-predatde buni vore. in
Diminea{a urmatoare, diiectorul inchisorii intri
In celula, inainte de a cunoagte Evanghelia, gi intreba cine este Musta!5'
Floricd bucitdrie
gr-a.gravat o cruce pe mAni cu acul
muiaiin cerneala. - Eu sunt, domnule capitan, rlspunse Florica'
inccpuse sa_l catehizeze. ii spunea - Bine, zise caPitanul ingAndurat'
de
"",1i",":it:jut faceabairftuateimpreunicu
:??1,,:::iln1a fe.porc, - Vreli sd-mi sPuneli ceva?
c r_t n a l u l l u l s hm bet ei,c an ta u i mp re u n A
d i n c An ta ri l c - Nu, am vrut sA vad daci ai mustata"'
adventiste - dar, in polida tuttiror ;;";;. urma
Florica rru era-mulgumii. Et cauta ceva
practici, AdevArul era ca prima perechede deJinuqicare
Atunci era Florica cu tovaragul sau care savar-
s-a apropiat de mine. Eu il lasam a$a-oi_"ft. sA fie executati
incerc al aduce la ortodoxie, caci -_
cum'sanaeam
era, fara sa
;i;;;.i*". Iar capitanul a vrut sa-l vada pe cei ce va fi
ma _ impuEcat.
important este ca l-a gasit pe Hristos. de la etai'
Deo&mdata era b"ia"a amdndoi au fost izolali intr-o celula
nrare lucru pel.ltru ei, cd citea Evanghelia, cA Florica cra
se iasasede la un coll al ciaclirii. De{inulii sPuneau
264 265
 celalalt, care era necredincios,
,t],"t;lt,,_tur. col(,a cititceva gi iainapoiat cartea.N-a cerut nici tutun,
burat. Probabil din cauza muskdrilor, era tare tul_
din cauza ne_ nici rachiu - degi, inainte de a cunoaEte Evanghclia,
pocainfeiqi din cauzafricii de
de dincoio, fuma {igarAdupa ligara.
c6ndauzeavorbindu_sed" n"*ri"r",lJug"u.
";;;;;";"t
Defrica, Primii doi, deci, au fost impugcali in curtea inchisorii,
sa pund.ma." p" E;;;;;"lie. o
:i.1.:.''1._y_"li data eram intr-o duminicA diminea!4, cAnd in toatebisericile sunau
9t eu rntr-un srup de ,po-aatf,, cire ciieau
Noulrestam";t ceva din clopotele de Liturghie. Dar cAnd au fost lega{i cu funii,
c.'111i"iyi;id#,! Ila ap.opiat
ae fiecarede stAlpul lui,,,pocai{ii" au fost chemati si asiste.
dar cAnda vazutEvairghetii,s_atulburat Locul execufiei era lAnga inchisoare. Florica qi tovaraqul
l:Y-qyp,
a plecatrepedein gi
drumul lui. siu erau legafi cu spatele spre noi, la o mica distanla
M-am urcat trist pe patul nostru
cugetAndla celece se lrbr intAmpla. comun din celula, unul de altul. AmAndoi erau legali la ochi cu nigte
iI ,r., _o^"r.,t aut batiste.Trap;eauin ei doisprezecejandarmi: gasein unul
un definut vine intr_un ,ufl"t
Si;i;;;;, gi gasein altul, cu gloanle dum-dum. Plutonul de exe-
- Pirinte, coboari repedeca te culie nu era Ia o distan{a mare de cei doi. Delinulii care
cheamaFlorici!
Am sArit,am coborAtrgpede,dar asistau mai aproape sPutleau c5, dintre tofi cei de fa!a,
md gfincleamcum
sd mi apropii de celula tdi f.torica,;;;i"ro cei mai agitat, gi care fdcea fe{e, fe{e, era procurorul.
straqniciede santinelelecare pdziti cu
i"'fJr""'nici sa ridici in sfArqit, armele au fost incircate gi indata s-a dat
zolafi. gi totugr,m_am"" aus. comanda, in ultimul moment din gura criminalului ne-
:r:hii
zrs- e1a,c.1
doar ultima dorinld a prietenului ,,"fiJ."_ori, *iu_
jia frateluimeu credincios ieEeau rotocoale de fum. Era atAt de agitat
de suferin(d,,.
incAt nu-qi putea stipAni deloc nervii. Ceruse sa i se
gi - in momentul in caresotdatul infigd o (igara aprinsh in gur6 chiar dupA ce fusese Iegat
iT:p.Topilt
baroneta infipta in armd-s_a cu
"^Y intorscrrspatef",pr"-*inl la stAlp. De frica sau, poate, in speranla ci totuqi nu va
- a aparut gi Florica la fereastra fi impugcat, in ultimul moment a strigat: ,,TrdiascAlie-
aes.nisj. N_".*
vorbi, dar in schimb all putut ilil; gele gi Mareqaiul Antonescu" .
ridica mAnadreaptAin
sus, ardtAndcu degetul pe Acela O data cu comanda s-au deschrcat toate cele doua-
i" .oi"'t
puna toatanadeidei.-Lagestul "U"iJ;_;i
ei".i"a s_a umplut sprezecearme. La prima salvd, criminalui necredincios
de bucurieqi,drbpt rasprins,;.ililis*iioa,.,u
"r"",
9i ochii a murit. S-a vazut ca i-a cazut capul ca o cArpAPe umar.
spre acelagicer in carecredea Floric6, care tot timpul a avut o atitudine demnh, a
cu tarie.
Mai-tArziu,mi-a spussublocotenentul, ramas in viafi, cu capul sus. Numai un glonte i-a atins
, cAndin celula
Ior de Ia etajau inrrit.preotul, umdrul, iar altul - genunchiul.
p;;;;;;;l)iresedintete
C,urfii Mar(iale, medrcul, Spuneau definu{ii ci, dupa legile care erau pe atunci
a-i inkeba care este
ultima lor dorinfa,criminarlr -pentru
a cerut in vigoare Florica era socotit gra[iat de Dumnczctt.
m€reu ""i?aiab"-*zeu
ei bea .achiu ca sd_eipo_ Urma sd fie dus la spital, apoi eliberat.Aga spuncau t'i.
f,*t"Tt_!g:li
roleasca f""T.
nervii.Dar Florica-s_a spovedit,s_aimpartaqit Procurorul insd n-a {inut cont de acest lucru. A clat
gi,apoia cerutde Ia preot Biblia.X;;ilil"ieatintr_un
ordin unui jandarm sd se apropie la doi paEidistarr[aclt'
266 267
 Florica gi sa tragd in ceafa. agas-asfArEitprietenul
$i meu plutonierul Ghi{escu imi spusese o data mai in gh-rma,
pe care nu-l uit niciodati in rugaciuniie^ mele,
avAnd mar In serlos:
sigura.{a lduntricd, dati de Dulnnezeu,
cA Florica in - $tiu eu ce-!i kebuie [ie: sd {i se aplice zilnic cAtc 25
aceazi a fost luat in rai, lAngA tilharul de pe
cruce. pe piele pAna o sa dai declarafie.
ce l-a rapus 9i pe Florica, procurorul s_aintors -
_.Drpn
cAtre,,pocdi[i" gi a zbierat: - Domttt le plutonier, i-am rdspus zAmbind - daca
voi fi batut, imi va fi greu pAna voi leqina' Dar dupa ce
AS3,osa va impugcdm gi pe voi dacd nu pune{i
- armA!
- mAna imi voi pierde simlirile, puteli bate ca in perete, ca n-o
pe
sa mai ma doard.
Imediat dupd aceasta,cadavrele au fost ridicate - Ei, na, mai fi-i ceva! rAse Ghilescu 9i pleca.
, intr_o
poi"
:?]:_f.^iliy 9g undecare.apoia fostscoasa
atara.Nu se qtie
pe poarta De data aceastaiegise ordinul sa fie batuti to[i cei 23
au fost ingropali. de,,pociili" . Sacii cu nisip erau aqezaliin mijlocul curfii,
desig11,n-a fost ,9o. d" suportat. primii ,,pocai$" au qi fost intinqi de-a c_urmezigul,cu
,,pocaifii,,
rnsa nu aveau alta cale de ales.
"_-1.:y: dosul gol. Calaii erau dintre definuli' S-au oferit de
Urma ca in fiecare duminica sd fie executali bunavdie ca sa vadd conducerea cd sunt plini de zel.
cAtedoi
din cei patruzeci cAli erau puqi pe lista. CAnd cei dintai batuti lipau ca in gur6 de garpe,
primitor doi, procurorut spera sublocotenentul a strigat chtre mine:
^. ?.*:::l_imp_ugcarea
ca tr va rndupleca pe,,pocai[i,, sa purri mAna - Victor Moldovanu, du-te Ia cancelarie! Ai de lucru
pe arma.
pe cdnd ma.plimbam prin curte, un soldat acolo.
unt tntlnse arma qi-mr zrse:
"*ll5:-rl CAnd am intrat in cancelariainchisorii, am vdzut mai
- Mai, pune mAna pe arma! mulli deginuli titrafi care scriau. I-am intrebat ce am de
Fara sd-pociitule,,,
stau pe gAnduri, am gi pus mAna pe arma. lucru. Nimeni nu gtia ce sd-mi rdspund6.
Soldatul, foarte mirat, ma intreaba: Mai tArziu, mi-a spus sublocotenentul cd m-a trimis
- Atunci de ce mai stai in inchisoare? Ia cancelarie ca sa ma scape de bataie. Eu insa ma
pregAtisem sd mlr culc de-a curmezigul sacului, dar sA
-. pe arma, dar nu impugc oamcnii care
_
sunt fu py" T1lu iru Jcot nici o vorba, nici un lipat - sa tac pAna la sfArqit'
fra[ri mei. Nu vreau si omor pe nimeni. E
pacai sa Ofilerul sanitar a venit ink-o seard in celula .Poca-
omori, iar nu sd pui mAna p" u.-i.
i{ilor" cu o alta proPunere. ii invita sd iasa in rAnd cu
ceilalli de[inufi ca si faca gimnastica, sa mearga in pas
de defilare, sA se intoarcd la stAnga imprejur.'.
14.FRATII,,POCAITI. - Ce zici, Victore, faci gimnastica? mi s-a adrcsat
ofi[erul, gtiind ca dacd ma cdqtiga pe mine de partca lLri,
inca din Chiqinau, conducerea inchisorii
, se pe Seilalqiii va cAqtigamai uEor.
sA aplice ,,pocaigilor,,pedepse corporale prrn 96ndise
care sd_i in agteptarearispunsului,,,pocaifli" erau cu trhii lirrta
srleascape rnsubordonafisa puna mana pe
arma. Astfel la mine. Se pirea ch iqi puseseri ultima rrhdcitlcitr tnittr'
268 269
 - Gimnasticd fac, dar inskuc{ie militara nu fac! am
rAspuns eu, qtiind bine ci propunerea era o abila cursa
cu care/ mai tArziu, i-ar fi putut trimite pe,,poc;ii[i,, la
centrul^d-e instrucfie, iar de acolo la ,egiment sau pe
front. Ofiterul plech suparat, iar ,,pocii1ii,' nu mai
puteau de bucurie.
Seara tArziu, ca de obicei, venea sublocotenentul sd
faca numdritoarea; in calitate de gef al celulei, eu ii
dadeam raportul.
in orele libere, ,,pocai{ii" cAntau cAntece duhovni-
cegti,se rugau qi citeau Scriptura sau alte car{i religioase.
Cu acest-prilej,eu insumi am citit multe caiEi sciise de
Elen a Wh it e, int em eiet o a re a s e c te i a d v e n ti s te , d e
Rutherford, doctrinarul ,,Martorilor lui Iehova,,, de
M.ulle19i de al1ii. Caci-in celula se aflau gi adventigti, qi
iehovigti, gi penticostali, gi evangheligti gi... un ortodox.
De multe ori, to{i acegtiase contraziceau in problemele
care ii deosebeau. Dar disculiile nu duceau la nici un
rezultat pozitiv. Fiecare din ei rlmAnea la convingerile
sale; fiecare socotea ca.merge pe drumul cel drepigi ca
-
ceilalEisunt pe drumul greglt.
Dar,,pocditii" , care mai de care,se sileau sa md atragi
.
de partea lor. Ba se gi laudau in fa[a sectanlilor din oJag
un
:a 1u leglog ortodox, care, in scurt timp, va fi cu ei.
Eu insi niciodatA n-am vizut mai bine ratacirile lor ca
acum cAnd am stat atAtaamar de vreme in aceeagicelula
cu ei. CAnd am fost eliberat am iegit mai ortodox de cum
fusesem. ii mullumeam lui Dumnezeu ca *-urn nascut
ortodox. Insi ceea ce m-a finut mai strArrs legat de
ortodoxie a fost SfAnta Cruce gi Maica Domr-rului]
intr-o zi, un delinut i-a adus fratelui Vasile o cruciu-
lila pe,care,p-e-o.palte,era reprezentata rastignirea, iar
pe cealalta- Maica Domnului.
- La closet cu ea! o respinse Vasile.
270
- Vai, frate Vasile, dar dacd cineva, i-am zis eu amirrat
- ar lua fotografia mamei tale 9i ar arunca-o in murdaria
closetului, n"nte-ut durea inima? Te-ai uita indiferent?
raspuns nimic' a
$i totuqi, bunul frate Vasile, n-a
ramas cu aceeaqiinima impietrita.
Alta data, ne ridicasem cu tolii la rugAciune' Un
martor al lui Iehova rostea rugdciunea, zicAnd: ,,Dis-
truqe, Doamne, blestemata organizafie a lui Satan" ' Iar
in ieasta organiza{ie blestemata intram noi to{i care nu
f6ceam parte din secta iehovist6'
- Frate Haralambie, i-am spus dupa ce s-a terminat
,,rugaciunea" - asta nu mai e rugaciune rostita in duhul
dra[ostei lui lisus. Cum, adicd? Hristos ne inva(d sh ne
iublm pAna qi vrijmaqii, dar tu te rogi ca Dumnezeu sa
ne distruga?
M-am Ingro zit pur qi simplu de orbirea lorl $i totuqi,
ei erau gata sa moara pentru Hristos, aqa cum mulli
dintre dJlinuqii politici- legionarisau comunigti- erau
gata sa moara pentru crezul lor' Un tindr evreu din
Eelula comuniqtilor, unde am fost invitat de cAteva ori,
a afirmat ca iqi da bucuros via[a numai sa qtie ca, dupa
el, urmaqii vor trdi fericili'
Uneori, discutAnd cu ,,pocai!ii" despre Scripturi, ii
reduceam cu desdvdrqire la tdcere'
Tdrziu de tot, unul din ei mi-a zis:
- E bine, frate Victore, cum zici.
- Dar daci recunoaqte{i cd e bine, de ce nu face[i aEa
cum e bine?
Tdcerease agterneadin nou, dar nimeni nu se gindca
sh renunle la convingerile lui greqite.
E caracteristicatuturor ereziarhilor care,prin lucrart'a
duhului luciferic,tagaduiescmereu adevhrul invcdcral '
Diavolul ii spunea iui Ivan Karamazov cd, daca citrt'vit
a apucat pe un drum greqitqi-qida seamaci a rat'1t'tt,s'\
277
 nu se intoarci, ci sA mearga inainte pe acelagi 15.BOMBARDAMENTELII
drum
gregit. Arie gi Luther au avut momenie cana
giau iL_
cyngs^cytgregeala in fafa rudelor sau prietenilb, Cu cAteva luni in urma, pe vremea bombardamctl-
ap.o_
pia{i. $i totugi, cAnd mama lui Arie sar.isotia url-a ars
lui Luiher telor, rimisesem din nou farR cama$a Etltva
ii rugau si se intoarcd din calea to. gr"qiu, cu care lml mal acoPc-
ei rdspun_ cu desiivArqire ultima zdreanld
deau cd trebuie sa mearga inainte .nTr.io.a pl"ptil spateie. Ca sa nu r'1mAn gol' ma gau-
sunt pe o i** 5i
cale gregita.Numai omulsmerit se intoarce
din cale'alui ;;;;;f dc la vc'staEi sa-mi fac d irr
Dar
a.tunci cAnd igi da seama cd este gregiti, dar
omui plin bucata de saiin negru url fel de camagafara mirncci'
"tp.ini.optuqeala
de mAndrie nu se mai intoarce. ;tJ ;;r"ns la giadina de linga Bega, doua strroridin
Llrl coQEl'
La Odessa mA imprietenisem cu vestitul rascolnic OasteaDomnului, necunoscute,au venit cu
chemat' of er in-
Melnicov. Om foarte^cult, era intru totuf de
acord cu J;;; ." au i mpA rfi t mA ncarea,m-au
biserica ortodoxl oficiala. Dar cdnd l_am inireUat du-mi o camaQanoua'
de ce
nu se intoarce la matc6, a raspurrs: iui Dumnezett' ma gan-
,,Mare e purtarea de grija a
- Sunt cincizeci de ani de cAnd mi aflu printre deam in siiea mea. De inde au gtiut surorile ca eu ntl
ras_ exactin ziua cAnd n-tr
colnici.^Ce vor zice ei dac6 m_ag intoarce la aa*^qaZ $i cum de au adus-o
biserica
ofrclala/ "*
mai aveam Pe cea veche?"
- Dar Saul din Tars, i-am rdspuns _ a Tot pe atunci, Direclia Penitenciarului a primit o cartc
{inut cont de
pArerea fra{ilor lui de altadata c^Ands_a intors postali de la preotul Pctru, fratelc meu mai marc' carc
la calea
cea adeviratd? 5" i*"i*t" da'caprintre delinu{i existd un oarccare Vic-
ca biata
Bdtr6nul rascolnic a tdcut, dar a rimas pAna la iorMoldovanu. i'reoiul Pelru qi-a adus amintc
moarte la Timigoara
cu rdticilii. mami ii spunea mereu de Victor ch e Ei'
bucttroasa
dreptate avea Apostolul Neamurilor cAnd zicea: au.a tutu 'ia primi o parohie in Vdlcea, va fi
.CAta
..."9i trupul de mi l-ag da sd fie ars _ daca cd-l va putea vizita p-eVictor, fiind mai aProape'
nu am Am iaspuns imediat la aceasthcarte poqtalh' iar prco-
dragoste, nimic nu-mi folosegte,,.
,,Dragostea nu se dAdca toatc
trufegte", ci ,,se bucura de adevar,, . a- tul Petru a revenit cu o scrisoarein care imi
cuvAnt despre parin(r'
i"iot^agif", dar nu scria nici un
$tiind toate acestea,cdutam sa nu ma ating de laturile s6-mi scrie tot ce gtic clcsPre
ce mi deosebeaude,,pociri{i,,, ci mai degrabE ei"".l llamrugat insistent
ma sileam asigur"at cA,dupd atAtea t'recazuri pe care lc-atlr
sa rntaresc le_gAturadragostei dintre n6i. O ei. L-am
vcqti
platforma
era Iisus pentru care tofi erau gata sh_qidea suferit, voiii in stare sa mai suport eventualclc'
:-?_T_u"a
vlata- friste pe care le banuiam'
De data aceasta,Petru - dupa o lunga intrclcitlc('r('/
pe care a crezut-o necesaraca si uu fic vcstca pt't'it
al pii
i.ttl.outa - mi-a descris pe larg sfArqitul tragic
ASCtlrls('s('l'ir( rr
rinlilor. Au muritintr-o trangee,unde sc
1/J
 alti refugiati. La data de 4
aprilie 1944,cAnd avioanele in sfArEit' la
americane bombar dupA atAta suferinld qi pocainla, a ajuns'
cA
tevab.^b"-;;'
.#.:tif ll"]:'iinf ff I il."Hl': odihna qi fericirea veqnica'
Mcr^-
inceput un adevdra! inf91n
d" L-am visat qi Pe tata, dar intr-un loc intunecos
iar bombele un schelet' totuqt o vocc mr-a
aruncau _ pe lAnga s.chijc _ ".pr;, sea incet sl eri s^labca $i
rAscoteau.Atunci
gi pamant pe care il
3""t,'"lt]'ri-;";ii tot mai"' esteriadejdeqi pentruel'
d"i;ri;;i_a
in tAmpla, iar cAteva"-",!ytS.r" lovitpe tata ddi.a'u."o sA zicir,sh te rogi Pentru eI"'
kilograme de pamant i_au noaPtea'
asfixiind_olMama o *.i.if
acoperit La Timigoara bombardamentele s-au efectuat
IiT:i:T"t, p" loc, iar tata parasuteleiuminau ca soarele. Puteai sa un
gasegti ac pe
la spital. Astfel tata n_amai
ci - dupa moartea sa nea$teptata_
ajuns f"p"."ii" din VAIcea,
t:. il;;il;;; ordinelor,seretugiarainhanqeele
i fost aruncat intr_o voialui Dumnezeu'
'il ;;;,i;t,,pocaiqii" , lasAndu-se.in
groapa comun.i, iar mama _ ne-a lisat'
fost inmormir.rtaiA i
fiind sub ochii lui petru, a arr .a.t ot in ceiuh' Dar plutonierul nu
stra ulegti' care era plin eu de viala voastrd?
tle..e.oroci gii rer'g; - Ce? striga el. Vrelisa rAspund
fit]mitirul Afarh! La tranqee!
Iata roadele raiboiului! rnA pro-
pentru ce tofi ma inctemnau
gAndeam amdrAt. Iatd Am ieqit cu to{ii. Escadrilele de bombardament
sd iau arma in mAni! permanent, greoi 9i inspaimAntAtor'
Durerea era mare pentru dt ceau r.rr',tgotttot
mine care m_am vdzut ;;;t;1" cad-eau in cAtei'a locuri se vedeau in-
dintr-o dat6 orfan. O"qi ^b,"t'' decAt un rest
imi venea cendii mari. in curtea inchisorii n-a cdzut
greu sa mA obiq'uiesc cu "_o*-fia*,i"i"r,
gAndtil ca iaca"-eventual, voi de paraqutd arsa.
iegi.din inchisoare, n-o sa_i
mai vad p"-f"irrrgi, uu o sd
mai me rg Ia m am a ac as A .
Printre altele, petru a mai r.rotat
un amanunt in scri_ 76.23AUGUST i944
soareasa: cAnd o scos
parca
zambea
rot;:Til:iliiil:: :fr"l*lT"r: Asa cum trec toate in lumea aceasta'
au trecut qi
mama in chip deosebit.le frumos- au trecut 9i parinlii mei la cele vcE-
S; fil" c.1,finAn_ b.;;;;;;""i"1e,
du-nede mAna,am intratamAndoi impreuna cu tovaraqul
in biseri.u., etajdin nice, aga cum a trecut Florici,
Odess.a, unde mA rugasemde atdtea de hotarul acestei lumi"' Dupd cutn sc
oii.l.,t.or"ra_ ir., ra",'Ji".tto
subsol,unde erau reiarate cele au si fie impuqcali, do.i cAte doi' iu ficcart'
doua altoie.Era linigte riJif*",
"tt lista Dar inca it tl;ttit
deshvArqita.CandelcL
il"r_';, a"*in.a, iestul din cei +Opuqipe
pAndind o lumina lina]icaleiu. pliicut, ras_ hotar^asc destinele oamctrilor 5i
gi rlulce. N; ,lu aot-,ttututcA cei ce
nimeni in nadej deai nD omnui' nr rsl; t r r
biserica.Nu erau nici preofi. ";; Lui ut" tut." l or ce-gi pun
M;;;-J';tul ei inge_
nylch earain mijlocul biiericii la Curtea Marliala."
.a;iil; i,.'I"i,,,s.,u *tto_ lr ri I lit lt'r
stivireaTa',...Ei cereauindurarea
M;;;ii;*nului. Seapropia ziua d'e23 august 1944',Arm'rtt'lt'
in dcl ' atttl 't t l'r A t r lt
urma acestuivis, am rdmasincreclinlat si A ntonescu se retrageau i l r
mama. bl i nzi ' nrai stnt'r 'r ( t : "rr r r 'r l
"JUinto comuni sti i au deveni t mai
274
275
 fricogi. Avocatul popescu, care
se afla inchis in celula
comuniqtilor intelecluali gi care Vazand cd lucrurile nu inainteazA in sensul dorit'
deseori mi poftea in des-
celuia ior ca si stdm de.vorba, o"ste-cit".ra zile doamna intra pe uqh qi-mi spuse
*i_" ,p"riamurit ci noi, ihis:
,,pocaifii", vom fi amnistiati.
- Domnule Moldovanu, fata nu are nici o corigenta'
parinie, m_a luat avocatul popescu fiindca am vrea sa te avem ginere-'!.u
i.u9"-*il de Noi;-;;;;itat
"-_ .," ne plilfaT prin curte _ eu cunosciegite, de preot qi am vrut ca qi fata noasffa sa ile
:,T! f cu sunt filca
srguranta ca vefi fi eliberati. preoteasA.
ji iltr a$a Am ramas tare surprins gi intimidat' Nu md aqteptam
_
refuzat sa _agevar, a fosi. Statula finut conrcanoi am
luptdm impotriva comunigtilor, iar la o asemenea ProPunere. E- drept :a TYlti
de!11$i
,,deinte_
r:onhtd.batpr*tor', O"rig,r., iou"a
stapanirenu profitau de asemeneaocazii' Primeau balu' halne' man-
?r:byt nu
dupa motivele noXstrelauntrice; dupi elibcrareo luau la sAnatoasa'Eu insa
l:_i t"d*."i
lupta noastrapentru pace,pentru dezarmarea
totuEi i;.l;;
Jui" ti io. urla ca asta' Nu ma lirsa inima sd-mi
;;;;
totala
generala,intemeiatd.pe baze religioase-_cregtine,gi bat joc de oameni
bucurat de o deosebitasimpatle"irrla-naurile s_a - Doamnd, i-am rdspuns - dar e prea mare diferenla
nigtilor. Era mare lt comu_ de vdrsta dintre noi'
riscur
vieEii
i;;:- ; ;;;,i:iH:'#;0t'ff:'i:1 - * Mama fetei insd mi-a rdsturnat imediat primul
argu-
Dar inainte de eliberare, ment.
pJ_"r,i, .., o pro_ meu
,^. 1*
partea plutonierului. imi'spurrea ca are o fatd - Asta n-are uici o imPortanta' intre mine 9i solul
l^11"* $n
congenta Ia doua obiecte qi ma ruga e o diferenlir de douhzecide ani'
# *".g la e.lacasa Parc-ar fi
ca s-o meditez. intr-adevdr, fata era foarte bine dezvoltata'
douazeci de ani' CAnd a vdzut ch
Am plecat insofit de o santinela. avut optsprezece sau
Solia plutonierului iu uttr"t de argumente, i-am spus cu aceeaqi
ma primea foarte frumos. in fiecare ;;;;G&i"
zi flce'a cAteun tort franche{e:
gi mAncare aleasi. Nu.lipsea
Dom-
insa-n-ammai gustat din ziua"i.i
pah;;;ilide fuica. Eu - Doamna, eu de Ia minastire am ieqit 9i' dacd
a" lS,"fi"*trie 1940nici nul ma va eli6era, tot la mdnhstire ma voi intoarce'
debaut-ura
amegitoare.
b1"J,Iri'.Jruro,
prnr_
llf, - Ei, domnule Moldovanu, n-am facut nimic'
Predam latina qi franceza. plutonierul - imi pare rhu, doamni cd nu vA pot implini dorinla'
vestea la inchisoare cAtdcarte gti"
se mira gi po_ pentru ci eu sunt hotarAt sd nu md casatoresc'
pa;*t"l;_. Dar doam_
*a lasa singur cu fata gi cand j"uu De atunci n-am mai fost invitat'
l: sd intre in urmaus^a
camera noastri, batea sfioasa in uqa."""oiu Trecuse 23 august 9i, dupa iege, "pocailii"
Fata era foarte totuEi direc[iunea it'tchtsorll r1e-amal
distrata. RAdeaintr-una gi nu fie pusi irr liberta[e,
era ate,.,ta'ia'explicafiile nostru, pAna la. 15 septembrie'
..I^ situalia in care *a uflurn."ru-'pfi" t"tit*,, it
Ilf
loarte rezervat.
a"..rgine Ei
.""a rogiile, varza qi festul cle zarzavat din
^sentimentui
grAdina.^a""a*
276 277
 am acceptat,infelegdnd ci nu avea
,Noi.
^rnlocurasca, cine sA ne pe la parintii ei cAud voi fi eliberat. Ele crau trei sttrori,
mar a.lesci, majoritatea fiind din estul ^toate
nu aveau, deocamdatA, drumul libcr spre
tarii. irei profesoare,foartecredincioaseca 9i parin[ii lor.
."r"f" f,"..^i" Eu aveam adresa,dar mi-a fost ruqine sa apar in fa!a lor
acestristimp am incdrcat camioale intiegi
a" puroJai.i in halul in carema aflam. $i atunci, m-am intovaragit cu
transportam la fabricade marm?ladj. Ai.i,
fnor/,.il: l"
rnvarteam
tot penticostalulVasile gi am pornit amAlrdoi cu traistelein
la manivela, .lazdrobitoarc.
ipirrare, cu caciulilc Pe caP,cu bocancii in picioare qi cu
Cdnd comunigtii au ajuns la marginea Timigoarei
qi parrtal oni inumai zdrerr[e.
lupta cu un grup de nerfigi,care incA nu
1u incequt
oaueau batutl, atunci am fost cliberagigi noi.
se Se irrnoptascde-a binelea qi noi incA nu aveam uude
Capitanul dormi. Nu Ceparte de inchisoare se afla o harbuzarie
rni-a dat 23 de bilete de iegirc p" .ir"
le_um iirpa.lii parasitA.Bordciul era pustiu. In prina noapte am dor-
fiecArui ,,pocAit', in parte, rostind vesel gi
grumet: mit ir-raceastirbostanaric, in bordeiul parhsit.
- L i b e r...liber . . .I ibc r . . .
A doua zi, Vasiic mi-a propus sa mergem la un fratc
, Directorul inchisorii, foarte binevoitor, a vrut sa st€a perrticostaldirr TimiEoara,careavea tocmai.ora dc rtrga-
de vorbacu minecu privireru.o-""i"!".itl *"t" r"iigi
oase,dar inchisoarca-primiseordin sa'se i i uue i mprcul l a ctl al Ii pcnti ct-rstalvcci
i ni .
evacuezeEi sa
t-yegldin cauzaiupietorcarein.*pus"J. Le-am spus deschis cd uu fac parte din secta lor.
l"^::::,9
L/eQrgraDrt/-capltanullte_apus totugi PenticostaliitotuEi mi-au ingaduit sir asist la ora lor de
o inlrcbaie celor
ce eram de tate. rugdciune. Mi-au dat o Biblie ca sd citescvreull psalm
- $i acum, nici impotriva nemlilor nu luptati? oaiecare,caci ei obiqnuiau sa se roagc liber, cu voce tare,
- $i nemfii ne sunt frafi, a r6spuns Teodor. to[i o data, fiecare in felul sau, fara sA se sinchiseascddc
Capitanul zAmbi gi pleca. ceilal!i.
CAnd toli penticostalii,in rAnd cu mine, s-aLla9czat
in genunchi, formAnd o roata, dArd.liau geamurile dirr
17.CATRE PREOTULPETRU caula tunurilor Ei bombelor. O fabrica de linga Timi-
$oaraera in flacari.Penticostaliiinsa iqi coutitruau rtrga-
j,:_.1l1cu de{inulii spre Lugoj, subiocotenentut gi_a ciunile, iar eu citeam in tainA psalmul 91. La trn m()nlcllt
,.. ramas bun
ruar de la mine, spunAndu_mi ca pusese la dat insir, o femcie de l.1ngaminc, carc-qi girrcamiinilt:
cale evadarea mea in Iugosiavio .u ,a strAnse la piept, a inceput sA tremure, rostitrd I'l1cre tl
ma scape cie
moarte. ,,A LI LU IA" , cu glas sacadat'Era un trenrttr ncfircsc
- N-a$ fi acceptat, rdspunsei zAmbind. Mi se pirea cAaltcinevao zgAlfiie. O alta fc'mc.icciin {'a(;r
- Te-aqfi scos cu forfa, rAdea sublocotenentul. mea, care era maritata qi venise la rugirciunc ctr copiltrl
in brale, a luat fulgcrAtor o pozilic drcapta.qi a itrct'p1t1
. Acum insi, cu biletul de eliberare in mAnd, nu gtiam sl rosteasci, Parca cu o voce straina, nrai bariratt'astir,
irrcotro s.-o-ap-u5.
ir-rTimigoara o proi"roara care ma
vlzltase la inchlsoarcqi care imi".u niqtecuvinte necunoscte.Vorbea, ctlnr ziccattt'i,'irrlirrrl'r
spuscsesa trcc ltegregtt inspirate de Duhul SfAt'rt,ca Apostolii L)('\rr('nrttrr'
278 27c)
 spre
Desigur, aceastaifcmeie simpla nu putca sa scoatA A doua zi i-am muilumit Qiam mers mai departe
acestecuvinte strdine din capul ci. Turnul Severin ul1de urma sa luAm trenui'
noi eram
La inceput, nu zArisemcoarneicdiavoleqtialeingeru- Drumul de larh era lung qi obositor, iar
lui luminat, sub cllipul ciruia se prezentaseinqelaiorul. leEinati de foame' Ldnga o fAntAnd era o femeie'
uor*"
Dar mai tirziu, mi-am dat seama ca pcnticostalii,cAnd i.l" .rginea, i-am cerut obucata de paine' Gospo-
L"
tremura qi vorbesc in iimbi inspirate, sunt poseda[i de fetila ei.o pAine
Ji"o-t-u dus acasa qi a trimis prin
drrhuri rcle, caresunt acoperitecu o pojghigi de evlavie, qi un coqule[ de stru5;uri' Am.mulqumit' rre-am
i^t
c,asa poata ingela mai bine. Iar Satana irladins vorbegte ""ea
i"iarit]ait pomana fcmeii n-im s-o uit niciodata'
era pre-
de Satanaca s.1creacli lumea ca el e Dumnezeu gi ca e CAnd am ajuns de-a lungul Dundrii, qose.aua
irnpotriva diavoluiui. a" .udurrr" de cai'-Spuneau laranii din partea
sarati
iu-goslav'
Ca qi la spiritism, la penticostali apar lucmri su- iocului ca nemlii mitralia.t rn^"t"tt de pe larmul
pranaturale in chip real, dar cei inqeia(i nu se gAndesc E-".""f"i ii era tare fricA sA meargd Pe Sosea'Voia sA
ca qi spiritele reie pot sAvArqilucruri supranatuiaie, nu ptin pidure, pe unde rnergeau tofi cAlatorii'
se gAndesccA gi demonii pot imita qi caricatura ... \ror- Dar noi adi, t-ain asigurat ca, daci ne vom pune nadej-
"."f""t.a
un riu'
birea in limbi strdine care la apostoli 9i la primii creqtini dea in Dumnezeu, nu ni se va intimpla nici
a mers cu noi 9i s-a convins cA cei ce
s-a facut prin puterea Duhului SfAnt. Evreul, incuraiat,
cred in Dumnezeu scapd de orice primeidie'
Di n ca uz a av ioanelor ,,s tu k a s ,, c a re mi tra l i a u
doi
populafia civila din Timigoara, impreunA cu fratelc Va- Ne-am desparlit de el la Turnu-severin' Noi
nu aveam bani' La
sile, am plecat pe jos prin por.,rnb gi peste ogoare.Cu ,1"-u* l'trautin'tren fara bilet, fiindca
de eliberare din inchisoarea
noi s-amai asociatqi un pictor evrcu ce-qifacusestudiiie .""tt"f, am aratat biletele
vagon
in Italia. Era nemulqumit de religia iudaica, zicAnd ca e *itito.i Ei.ontrolorul ne-a ldsatin pace' In acelaqi
." t"iffou qi prizonierii ruqi eliberali ca 9i,'pocaifii" '
obscurantistA. "oi
Ei intonau cAnteceruseqti'
Seara,toli trei am ajuns intr-un sat" Am intrebat clac.I
Petru' Fratele meu se afla in
printre locuitori estevrelln frate din OasteaDomnului, $tiam adresa preotului
in
gtiind cA ei snnt prin-ritori dc strAini. Oamenii ne-au satll Contea aln luaequi VAlcea' CoborAnd -gara
mi-am iuat iamas bun de la fratele Vasile
iita*tt*i,
ardtat casa unui ostaq al Domnului. CAnd am intrat Distanla
.u.""*".g"o spre Bucovina qi 1T luat-o,pe ios'
in.luntru, i-am spus deschis stApanului caseicA venim qi flamAnd' In septembrie
era mu.eliur eu eram obosit
de la inchisoare. Bietul creqtirrne-a primit cu toati dra- qi
era inca destul de cald, iar caciula qi bocancii apAsau
gostea. Ne-a dat sA mincam lapte, brAnzA,pAine din destul de greu.
atarnau
destul, dar se trita ciudat ca numai eu imi fac cruce,iar fi
Pe drum, am vdzut o caruta plina cu ceapa' Aq
ceilalgidoi - nu. Dupi ce ne-am culcat,s,lrmanul stapAn in traisid'
mAncat o ceaPa cu pAinea pe caie o aveam
a vegheat toata lloaptea, fiindu-i teamii sainu facem vlreo
L-am intrebat pe vAnzdtor. El credea cd vreau sh cumpar
spargeresau vreo crinra. o cantitate mii ma.e' Dar cAnd i-am spus ca numai
280 287
 s-adecepfio'atsi mi-adatcAteva 18.1NAPOILA FRASINEI
5E'}T}:|jlcare' cepe
a prins intr-unsarucde olrer.ri
_",L:,"11-l
ralrvl veseliqi gu_ PeLruse uita mirat ia cergetclrulcare batea in poartA'
care m_au prinrit.crt
rnAncaregi loc pentru odilina.
toata dragostea,
--"ot-"" mi_au dat Era nedttmerit in sinea lui Ei se intreba: dc ce-o ft z2rm-
bind strainul de la Poarta?
Di mi rrca( aanr por nit d i n n o rr
Ia tl rrrm . - Nu ma cunoEti?Ett sunt, i-am zis bucuros ca am
Lu tata supta de foalne-,cu hainele
numai zdren{e, ajuns,in sfArqit,la un adAPost.
l:l|n..oplopiat de sarul Contea. La marginea lui a'ri - Vai, Victore, pe cuvint ca nu te-am cunoscut' Marlo!
Pecareamintrebat-o loc"ieqi.' o strigA Petru pc preoteasa,- vino repede, a venit Victor'
;:tlllft:,9:,'ff:" "iid"
Dar batrAna,la rAndul ei, m_a - Vai, saracu' Victor, vii de la ir-rchisoare?De ce nu
intrebat:
- Ai treaba cu el? ne-ai scris ca vii? ma intreba cumnata'
- D^a,i-am raspuns calm qi - N-am Etiut precis data eliberarii, am rasPuns, re-
politicos.
- Dar cine egti drlm.,"ota? fuzAnd sh intru in casd aqa cllm eram'
_ m_a privit ea neincre_
zatoare,mdsurAndu_madin talpi Cumnata mi-a adus rufe curate ilrtr-o magazie, unde
p;r;-in iregtet.
- Sunt fratele lui, i-arn zis toi m-am spalat qi m-am Primenit.
aia de tinigtit.
Dnl Fratele sfinfiei sale?rni irit."fr,.Ji" La Petru se gdsca un costum de-al lui Vladimir, pe
.-
mirati batrAna. pai cle ce in ce mai care l-am irnbricat, fiindca nu mai aveam nici o haina
uii'a.-*i"uaoz Ai fost
prizonier? ",,a" cdlugareascA.
Nu. Vir-rde la pugcdrie, i-am rAspuns, IntrAnd in casacumnata mi-a pregatit in fuga ceva dc
, ,- '--r -^'"' fAra sa ma
folosesc dc cuvAntui mAncare.DupA masa au iuceput intrebarile din partca
,,iirchisoare,,.
se kase batrina pr-rfininapoi _ fratelui qi cuml'ratei,la care eu rarspundeam,istorisin-
,^-^P^",ti.fuqcarie?l
cre ce ar stat acolo? pentru vreo fapta? dar du-mi amintirilc Ai Pa!aniile.
ma inireba din - $tii, Victore, ci clupa ce-ai plecat dc la Misiunc'
nou batrina, socotinclu_mAvreun
tAlhar sau criminal.
fapta' i-am co^fi'nat ba.uiala pe prietenul nostru Mihai Z. tc-a catltat la Odessa,dar uu
?uncgionari-a rAspuns:,,Victor Molclovanu uu mai este
^."t"u?l;rff;t}.o
Cu prinire cei vii" . Iir in Coqeni, Pe uEa Primhrici s-a lipit
totul nedumerita, babina tni_a
aritat casa gi a Ln afis unde tu erai trecut impuqcat. Prin ce miuune ai
rAmas locului, uitirrdu_sc h"rng
irr .r;ol;;;.
Aflind casa,bateam in poaita... scapat?
- UitAnclu-mainapoi qi cugetind la toate celc petre-
cute, eu cred cii am siapat, inir-adevirr, numai printr-cl
minune dumuczeiasca, iar ca o c<lnfirtnarccste mol-l-
()moarc'
strul din vis care de douA ori a irrcercatsa nra
dar cAndm-am arutlcatcu capul ios,in zicalrcl:
,,l)oamne,
283
 facd-sevoia Ta,,, in funclul prapastiei
Dumnezeu m_a - Nici la Odessan-ai baut?
prins in plasa lui saivatoare.
- Nici. Sa vedeqi ce mi s-a intAmplat intr-o familie'
- Tata mereu il blestema.peGala
cumnata - zicea cA numai din cauza iui
Galaction,adauga To[i qtiau ci eu nu gust nici un fei de bautura amelitoare
qi
Cica el te-a convins.
te_aicalugarii. qi, atur-tci,gazda mi-a turnat rom iu ceai' Eu am simtit
daca nu
am r"ft-tralceaiul' Gazclami-a spus ca sc suPAra
cine priveqte lucrurile Ia suprafala
susttne
",,*,)"^11t o asemenea parere. in fond, eu i_am
poate beau ceaiul. Eu insir i-am zis: ,,DoamnA, eu r-lrtrilvut
reiuz,at pc sa
Cala Gaiactiorr cAnd acestap_entruprima pati ma be[i ci . A cum sutri vi i tor preot' A r [i fru m os
oata mi_a pio: -
pus sd iutru in monahism. -Cand exista *a ,r"a"qi iavdlindu-mi, beat, pe sub garduri?" "Ntt'
o cnemarc sus,
nici Dostoievski, nici Gala Galaction
,ru sunt factorii mi-a raspuns gazda" - ,,Atunci de ce insista[i?" De data
hotdritori, ci numai harul Duhuirii
S;;;;1" carese acia_ aceastaei m-au inleles qi m-au lAsat in pace'
uga.- bineiufeles - voia libera a omului.
Figura stare_ - Dar eu cred ca tot ili mai vine pofta de uu vin bun'
(ului Zosima gi indemnurile lui Gala rAdea cumnata de mine.
Cnil.tior au gasit
terenul deja pregatit in inima mca. - La inceput, cAnd eram la Frdsinei, imi venea in vis
- Unchiule, sari gi nepofelul cu o intrebare _
tu ai avut cineva - gtiim eu cine-i! - care imi oferea cAteun pahar
ce mAnca ia inchisoarei
d.evin rogu. Eu nu rezistam ispitei gi-l beam, dar tot in
- Da, am avut mancare destula. vis imi parea rhu ca nu m-am {inut de fAgaduinta' Cand
CAr"rdlucram Ia
gradinA ni se dadca un sfert de paine
i" ff"r. ap"i ma degieptam, eram bucuros cA a fost llumai vis' Dar
crcclinciogiidin oraE.O inti^lo lhemat
ld".",nll ""
o sora mai tAiziu mi-a pierit aceasti pofta' $i chiar cAnd bcam
la vorDttor. Avea ur.l cog plin de bucate.
verigoarA,dar eu n-o cur.rogteam.
Zicea ca mi_e pe vremuri, beam per-rtruca ma trallsPorta intr-o lume
cir era sublocotetrerrtuide fiqa. Era o baptista
Ea ma minfea pentru mai roza. Dar acum, cAnd din mila lui Dumt'rezeu' la
d e mi n c, mi - a adus un c oE' d cp e l ,r"
careauzise fiecare rugAciur"reDomnul Iisus qi Maica Domnuiui irni
fi ,i a .i ra p c c a re ofera vinril Duhului Sfant, care imi da o fericire de mii
le-am imparfit cu to{i cei 23. b" Cri.t""
qi de pagti
veneau doamne cu coquri mari pline cu de ori mai mare gi mai curata, nu mai am nevoie de accst
cozonaciqi oua,
imparta cu mAna lor fiecarui definut surogat care ili distruge 9i trupul 9i sufletul'
!:::lO^sa.le in
partc. l\c faceau o marc bucr.rric.Dar pcntru
fr.rmatori - E.o, qi definu[i nevinova{i? se iuformi cumnata'
n u c ra mArrc ar cs uf ic ient a.E i d a d c a u
p a i n " n q i c a rn e a - Da. Mi-a ramas in minte un baiat' Era cioban la uu
pe figari qi ram.ineaufiamArrr'i. boier. Lupii iau rApit niqte oi Ei boicrul l-a acuzat ca cl
9tl:]olba $i'at.,nci,cand
pe mine rrancaud, strigau de la distanfa:
To_,y:l_"",t
, , t 'ot t a b u n a , dom nu M oldo v a n u l ,, i a s a p ri c e p q i s a a furat oile. L-a batut, l-a dat in judecata qi I-a bAgat la
le
dau lor. pugchrie.Dar vA spun cA agabataie n-am vdzut in via[a
VAzAnd cA la masa n-am gustat nici mea. Tot trupul bietului biiat era rat'rAldnga rana, um-
Petru m-a intrebat: {uicA, nici vin,
flitura lAnga umflatura Ei vAnataie lingA vdr-rataie'PIAn-
284 285
 gea Si sc vaieta zi qi noapte de dur.ere.
Nu putea nici sd Peh'u insi nu gtia ce gtiam eu. El nu gtia ca tocmai in
Eada,nici sa stea cuicat. ,,chinuriie" de la Frasinei eu imi gaseam fericirea pe
- Mi-aduc aminte din Seminar,
zise petru _ ca era un care n-o plrteam gasi nici in cisAtorie, nici in bundstare'
preot care avea o misiune speciala
printre deginugi.Ve_ $i apoi ftatele meir nu gtia cd qi eu sunt logodit, casatorit,
nea pe la voi? indiagostit. $i aqacum intr-o teacl nu pot irlcapea doua
- Venca, intr-adevir, dar misiunea sabii,"tot astiel in inima mea nu mai putea intra o alta
lui nu era pentru dragoste. Pentru vecii vecilor mi-am dat inima iui Hris-
Dumuezeu qi pentru mintuirea,.,fG"i"i.
Citea acatis_ tos.lar Iisus md chema din nou la Frasinei.
tr-rlSfAntutui
Nicoiae.de
qi apo_iaiitcpta ca definufii
.n o morisci - Mamico, ziseintr-o zi nepo[elul examinAndu-mi pe
-rrr1;ir,d;;;"io
sa-i plateascaort"rl"nto...
vorbegti? Se indigrra cumnata _ mine - unchiul Victor sta la noi ca pe ace'
_ - 9" se bucura la Nepolelul a sPus adevdrul: stateam ca pe ace, ca
sAracia acestor nenorocigii'
pegtele pe uscat, nu mai aveam ribdarea sd mi intorc la
- Mai mult decit atAt:cAnd venea
cu aghiazma sau FrAsinei.
cr-ricoaua de Craciun avea un cAntaref
care_c1n!a.bine gi_l inso(ea prin
clirltre delinufi, incetul cu incetul, barba mi-a crescut din nou, cum-
toate celulele. Oo. iu nata mi-a cusut haine calugaregti gi, tot intr-o zi de
urma tofi banii ii lua preotui iar
cAntareful,"," pri;;; septembrie, am pornit din nou spre Frasinei.
nici un ban.
La acelaqi metoc din RAmnicu VAlcea, l-am gasit pe
- Dar e adevdrat ca la judecata nu
fi-au dat voie sa te acelagipArinte Arsenie, care,de data aceasta,m-a prim.it
aperi? intreba iarhgi petru.
cu drlgoste. Pdrintele stare! Simeon se afla tot acolo, Ia
- Pu rq i sim plu m i- aupu s c a l u q u l starelie, dar eu nu am indrdznit sa deranjez. Se intune-
_ i n g u ra , c u ms c z i c e .
Totuqi, ei au fbst cur: case,era seara tArziu gi nu voiam sa-i mai tulbur liniqtea'
birl;i; d";il#i:'dlT,:: :: *.:|ll,,,",lllt; Si apoi, drept sa spun, mi-era teama cd e supArat pe
m-am pomenit intr_ozi cn un domn de mlnb. ii facusem multe nccazuri 9i ma gAndeam ca n-o
Ij Curiea Mai_
tia.la9u o lista de intrebdri,." mai multe sa md primeasca.
"rr;;;i;;qi'cu
scris,ca sd aqternpe hartie ce"^'."'"i nu m_au Dar cugetAnd astfel, la un moment dat, uga se des-
::]1.1:
lasatsAspun.$i eu am fdcui-o.Am notattoit"
n.grl*"rl_ chide gi -"in cadrul ei - apare figura blAnda gi plina de
tclemelecontrarazboiului. bunatate a parintelui arhimandrit.
- Mai Victore,relud petru cu mai multa ZAmbind, qi iertAtor, ma intreba:
insuflefire_
!u n-ai dar inca fagaduingelemonahale. Eqii inca frate.
-;;;r,r.;"j""mna - Bine ai venit, frate Victor! Vii ia noi?
Fa-tc, bre, preot_d"er"tr.'cirJu Mirat peste masura de dragostea parintelui stare!,
dulescll/ are o fatd cal-ee in ultima Rd_
clasi de gcoala l-am intrebat:
normala.E o fatabuna.Va fi invaEatoar". - Cum, prea cuvioase, nu sutlteti suparat pe mine?
V;i, avea
salarii.De ce sd te chinuiegtio."io, i" .r-rrrr_,lii douA - Pai, dL ce sa fiu suparat? Hai, vino la noi, cA te
f,rari,_,"ir_
lui? agteaptaphrintele Natanaii, parintele Varahil...
286 287
 De bucurie, i-am sirutat mAna ca fiul risipitor si a
doua zi am ajuns ia Frasinei, r.rr.rde
intr-adevar ma astlp-
tau.frafii gi parin[ii mei iubifl, chiliu[a, padurea, p'a-
sdr i l e " ...
Aici se termini caietul fratelui Victor Moldovanu.
POSTFATA
incredinlAndu-mi, din partea editurii Paideia' con-
tribulia parintelui arhimaridrit Paulin Lccca referitoare
la ,,Fiumosul divin in opcra lui Dostoievski" , pentru a
efectua,cu relativa competetrtaa uuuia ce a collsAcrat
cAteva cdrli mareiui romancier rus, o lectura din afarA
(din afara editurii) a manuscrisului, doamna Etlgenia
Petre mi-a inmAr-rat,in ultima clipa a scurtei noastre
qi jur-
intrevederi, ca Pe ul1 facultativ material auxiliar,
o scurta ezitare (in loc de un
nalul sfinliei sile. Dupa
manuscris,ma pomencam cu doua!), l-am luat totuEi 9i'
acisA, spre a-mi face o idee despre autor'
o dath ajuns
jurnalul'
catugar'dostoievskol,og, o* inceput sa citesc
Rm inc"pnt sa-l citesca.-i...nu m-am mai putut opri' Ceea
ee t.ebuia sa constituie o lecturi oarecare' de stricta
irlfor*ur" cu privire la persoana autorului, s-a dovedit
de
u fi, p" masura desfaquiarii ei infrigurate, o lecturi
^mari , entuzi astd, s6rbi toreasci , o adev'1r at A
zi l e
ori
revelagie.Una din aceleade care nu ai parte de multe
in via[a.
jurnalul minim deghizat (o paginA la inceput.qi un -
nara-
slngur- rAnd la sfArgiireprezinti toa-taintervenlia
torilui anonim care, relaland in fugd cum a descoperit'
un
in podul bisericii din incinta ministirii Frdsinei'
ghl bejit e" ce
,,.i i ut gros cu scoarfe coqcovi te 9i
aparlinrise unui frate teolog,-trditor cu ani in urma in
lui Victor Moldovanu' se
aiea manastire, pre numele
289
 pri rr ar ct t lt 't t t '
grAbegtesd-i dea cuvdntul acestuia),De Ia moarteIa uiila. dc padure, utrde sc rcfug,i azaadcsca'
e-stealcatuit din trei par{i qi acopcra,in timp, un intervai maitrr..ilt'
n.."ptoreicclor'rai grcle'qi
ilrffiil;;ptin Acar()r
de patru ani (1940-1944). Fara datc:,,Nu elau numcro_
tate zilele. Nici chiar lunile", precizeazAprimul narator,
t1
t
i
*.rtl.l (umai la umar'
il;;;;;tiange
o datacu boulcui'
necaiitii
fralcate),grinviseprevestitoarc si altc
anonim gi cu un rol foarte modest in economia volumu_ I ,"rrit'r",tAnarul"scrrmpl'e clcdtlt' d'ebircuria-neascmuita'
lui, caietul-jurnal era - mai prccizeaza acelagi -
,,mai $ qi continuAa credin[eidobAndite9i ncrett'
* incit nici
degrabh un caiet cu memoriit . Memorii deci si nu iur_
f zi de zr,noaptede noaPte,intarite'intr-atAt'
""".itii"i,^
din
nal, rnemoriile, in mod cert, ale lui paulin Leica. iir-, ,loi""lirie 1940 nu-l poate clinti
."o"-"t"f se
clc inger,
deoarece strAvechea gi strdvezia convenfie a caietului il".l.u in care,alhturi dc alqifra!i, rnai slabi
gasitgi,,publica/' de un scotocitor de car{i gi manuscrise inchina.
^- lvlomentulc simbolic'
ingalbenite ne permite sa-l ideniificim inku totul pe al ln iotnn 7917-1'942, qi irr corrtinuarcl'pAnd spre
doilea narator fictiv, cel principal, Victor Moldovaiu cu ,f-qitJi"i 1943,cind e aiestat' VictorMoldovanualias
autotul real. cuvAntul Dclmrrultri'ca
Paulin Leccapropovaduicgte qi gcroasa
Un tAndr basarabean care in dramatica vari a anului *iri*o., mai i^tAi in Tra^srristriainzApczita
aProaPe dczbracat'
1940 trecuse Prutul in {ari ia o hotarAre majori, cruciald., p" ."*.'t"hbate, pe jos,flamind I
Seadreseaza
de naturd a provoca stupoarea colegilor sii, veseli stu_ i;il;l; ii iti r^t, npl.,ii'.'r;colile.dinodcssa' rugi sau
denfi teologi, 9i chiar mirarea unor profesori (Nichifor copiilor' fie ei romini'
;;i;i-"t-."P illor,'tr'rtrrrot'
Crainic, Gala Galaction): aceea de a se cdlugAri. in primui rind deoarece - dupa cum
$i nu ;:;;i;;i.;.piilor
Stalininu
oriunde, ci tocmai in austera mdndstire vAlcJana Frasi_ ;;ii;tintr-un loc - pe de o parte'1i.ci.z1ceiar pc de
nei" Cu toate ca,placAndu-i vinul gi femeile, pdruse pAni p" uit'a"i de ta credi'[a lor'
;#;;;;;';;i.
nu i-ar face
atunci mai degraba un foarte dorit tovarag de petreceri. alta nici macara dolla vetrirea lui Hristos
Anumite antecedente profunde ale acestui atletic act de ta terlunle la atcisnr-rlce le-a fost
p" +
voinlA ce pare multora un semn de boala (mai exact: de ""iiirt*" raman ^i"rii copiii, cei mai receptivi' cci mai
indoctrina| de
scrAnteald)existd totuqi ingropate in copilaria gi adoles- ;;;;iiil;"?let, cei mai demni d'ea t'i snlinli' "orele
centa personajului (mila faga de suferinzi, imposibili_ sc transforma intr-o
ale fratelui de la Frdsinei
tatea de a minfi, evitarea literaturii pornografice etc.). '"ii"i"" arc qi uu
tp"tia" cvanghelizare-.MisiolaruI
feregtesa se facade
Fara a sta mult pe gAnduri, degi totodata faia certitudi_
.5*".*tif tlnl"t'ttp"dngo"git'tnt" ii
^tr1,"h.^
ccle mai rccalci-
1ea c,a va reugi in temerara sa nazuinfi qi in ciuda rat'paLair ir-t*ijrotui'tiaselor mari'
faptuJui ca aproape pretutindeni este intAmpinat cu
trante.
'^-'Me^oriatistul
scepticism, tAnarul ia calea sihastriei. Si cu toate ci nu facc politica' e-impar{ial ca tot"'
I sa fic oricinesc
crestinul,mai binc zis aqai'* ot trcbui
aceastai se pare Ia inceput un fel de inchisoare iar unii
calugari - cu mult sub faima lor, dupi un timp mira-
;:ilil;Gi"tltttti^ anilor dc r rvboi' realita{ilcd in
dar
colul se produce: prin rugAciuni aprinse insoqite de l
;;;"i; frontului mai ales' se reflecti' sporadic' de
guvoaie de lacrimi fiebinfi, rostite in chilie sau in miez
290
I tlg"t,r",l" scu'te ;;t;;"i; ePurate
291
de orice unrbrh
 tendenfiozitate.Administrarea teritoriilor de - iqi afirmA
dincolo de tantii - qi impreuna cu ei memorialistul. pefu1;
Nistru nu este, ca sa nlr. spun mai mult, ireprogabila. nls.itmua"du-qiatitudineacladita- 23
(Autorul spulte insa mai mujt,
cvocAnd ,,hienell care "".ii"t"iii"
;lm;ili;noi it'tort"frincipii creqtinenici dupa
cutreieri Transnistria, adulmecAnd cadavrele cAnd dintr-o inchisoare
intere_ ;;;194, "liL"toli
selor personale"). Ireprogabilaeste doar tenacitatea
cu ffi;;;";;; tunde,intre timp' fuseserdevacuati):
"ilt "$i
care acest sfAnt ce iqi poarta nirnbul peste nimetii explica un intrebatdaca
regi_ ;;,,.il;^;;f;;ii', "p-ocait" Probabil ca
ia lupte'
unilor rasiritene u u.13rit pentru a fi incorporat-gi nici impotrirru ,t"m1'lot'nu vor
trinris pe front. hnitntio Clrnsfinefiind insa in hitleriqti!
cazul lui o u..r* Platili de stabilit (sau
vorba goaia_iar porur-rcile evanghelicc _
ur.r obiect de Dupa un popu, tu tt" f'ut" ai sau de sAnge'
"iu.,
misiornrul-pugcdriaq
tranzacfie, Victor Moldovanu refuza sen iciu]
militar: refugiat) intr-un sat din VAlcea'
,,Pentru cA- zice el - nu vreau si omor oamcni, pentru la moarte dar care dobAndise de muit Via{a'
condamnat aQteptau
ca tlu vreau sa-i omor pe frafii mei intru Domnui,,. Frisinei' unde
," inaoura" la manastirea "mi
padurea'phsarile""
Pescarul dc' oameni u.i ,r.ea-sA devina
vinator de il1iii iip.;r;!ii mei iublli, chiliula'
oameni. Arcstat ir-rtoamna lui 1943e judecat gi tictot Moldovanu" '
condam_ ,,Aici se terminh .utJJt'fratelui ttl"l narator/
11]1,1?1lre.,
in asteptarea
executaiiisentirilei,pusir.r adaugir,duph pauza unui spaliu 1lb: l- se incheie
suporta.cu rAnd singuratic
:iilyri seninarate
gi curajulcelorasisiaEide i"J*iiil^",itl, !i cu acest ale parinteiui
bfalttut Duh mizeriile qi chir-rurilefnchisorilor, nu cu ;"t?;dtl" ;;;.i" tto"tputent deghiiate
mult mai bune, acesteadin urmd, decAt cele Paulin Lecca.
descrise ir_r inchisoriior
ultimii ani in abundenta (dar necesara,firegte) Evocareaargheziano-dostoievskiana.-a.
Iiteratura volumului'
despre gulagul romAnesc.Dintre ceilalgi uttatttiegtepartea a treja-a
condamnagiIa orii'J-r!;l.".fit
moarte: dc'zertori, comtrniqti, sectanfi, povestitorul qi gioapa"' Si m1l extraordinare
se iil"il ,,tu"i"til"
apropie mai ales de acegtia din urmi, osAndigi E$ipt,,-t]"Vai mie de
p."t." sunt primeleao,rapaiili,Fugain d'Assisi si
aceeagivind (refuzul de.a lupta pe fror.rt). ;;;5i il"vesti!" , ;;;;d din F"rancisco
Sc apropie de episoadele
.po€aiti" cu toate ca divergengele dintre et gi ui sur_,i din ,,Povesti,ifep"i"iinului rus"
'-din
multiple gi mari. Au totuqi impieuna un punct ["r"*^rr"iene deipru tinerelea
lui.Zosima 9i despre
comun iar in ultima in-
- unul singur dar uriag: pc Hriitos. pentru^a
nu da prilej ?t"*f"-*rt mu," ul'utestuia' Markel' - din Vietile
i"toute
ca numele Acestuia sa,fiehulit, sectan(iigrupa{i
injurui stan{a- izvorul tuturor cllo'loit" absolut
ortod.oxului,ca in jurul unui sAmburciar!, respi,rg sfinlilor, dar transcri-indo.experien!1-,:Ii:t"ult
ioatc intensitatea er:
prin
ocaziile favorabile comutarii pcdepseicapitale
in"ani de autenticdqi personala,uluiioare DobAndind
inchisoare (cdci orice imblinzire aientingiei
ar fi sprijinit aceeaa convertirii 9i o popo"adurrii'
has
banuiala cA ar fi refuzat serviciul militar in
vreme de credinfaadevarata, diUn"ai'ai-t pe Hristos'tAnarul
un magnet - in ciuda
razboi din frica de moarte; binuiali ofensatoare
in irezistibil spre manastireca de
primul rind pentru Ccl.pe care il slujeau). Acuzafi patot"tot sale - de o fierbinte vocalie
ca slabiciunilor9l
intreg\ utt ltotoytde
thuntrici, revarsa';*Pt; Iumii
I
,,sunt plAtili de bolqevici, ca sunt dugmanii
[irii,,, sec_
292 li
ft
293
It
bucurie. Paginile care il evocA, precum gi cele care il
descriu.pe misionar inotAr-rdpur gi simplu prin name{ii
Transnistriei intr-o ac{iune pur religioasa iunt fantai-
tice. O carte cum nu s-a mai scrisin limba romAnA,o carte
u_rticddespre oameni de toate nationalita$le, buni gi rai,
despre oameni rai care se transforma in oameni buni
(convertirea lui Florica) gi despre oameni rhi care im-
pietresc in rAutatea lor. O carte avind in centrul ei un
om fericit, un t'ericit pc care l-a ,,lins" flacara SfAntului
Duh. Pentru
.a--l.parafrazape cronicar: Nasc Ai in Mol-
d ova o a me nts lnt t t .
Fericita editura care publicA o asemeneacarte!

VALERIU CRISTEA