Motorul cu ardere interna ,aprindere prin scanteie : MAS

Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston face 4 curse simple într-un
ciclu motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă. Mi șcarea pistonului este
asigurată de un mecanism bielă-arbore cotit și are loc între două pozi ții extreme: punctul mort interior și
 punctul mort exterior.
În punctul mort interior PMI, pistonul este în interiorul cilindrului și olumul acestuia este minim.
!a punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cealaltă extremitate în raport cu PM" și olumul
acestuia este maxim.
#n ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui cotit și cuprinde patru faze, numerotate în
figura alăturată cu:

$. - %dmisia

&. - 'ompresia

(. - %rderea si )estinderea

4. - *acuarea

Legislatia de mediu : Hotararea de guvern

'onform + $44&//0 priind promoarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili

 pentru transport, bioetanolul este definit ca fiind etanol produs din biomasa sisau fractia biodegradabila a
deseurilor, in ederea utilizarii ca biocarburant. *ste un combustibil ecologic, formula chimica fiind
aceeasi cu cea a alcoolului etil.

#tilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu este o inentie recenta,
fiind practicata de aproape un secol si 1umatate. "deea folosirii bioetanolului drept carburant pentru
motoarele cu aprindere prin scanteie dateaza din primele decade ale secolului al 2"2-lea. "n $3/
 icolaus %. 5tto a utilizat etanolul pentru alimentarea prototipului motorului sau, precursorul motoarelor
cu aprindere prin scanteie de azi. 6 Reinventarea6 in ultimii ani a bioetanolului ca si carburant s-a datorat
necesitatii de gasire a unor surse de energie alternatie care sa inlocuiasca treptat resursele minerale.

Pentru folosirea bioetanolului in conditii aanta1oase s-au intreprins numeroase cercetari, care au condus
la elaborarea unor prototipuri de motoare si automobile urmarindu-se comportarea la pornire, in mers,
consumul de energie si emisile de gaze de esapament.

*xista urmatoarele alternatie de utilizare a bioetanolului:

7 aditi pentru benzine 8*9*;

 

7 folosirea unor amestecuri de benzina si bioetanol in diferite proportii. ioetanolul este utilizat pentru
cresterea cifrei octanice si imbunatatirea calitatii benzinei. <unt o arietate de mixturi cu proportii ariate
de etanolbenzina in care * indica proportia etanolului in mixtura. )e exemplu: *$/ reprezinta un amestec
de $/= bioetanol si >/= benzina. Pana in prezent se utilizeaza amestecuri pana la 0= bioetanol si $0=
 benzina, combustibil denumit *0. #tilizarea in proportie de $//= a bioetanolului la motoarele cu ardere
implica modificari constructie ale motoarelor respectie.

7 biocombustibil pentru celulele de combustie

7 in dierse alte domenii ale industriei chimice, spre exemplu ca solent sau ca reacti

Avantaje
9rebuie subliniat faptul ca bioetanolul este un combustibil regenerabil si nu este un contributor net la
emisiile de gaze cu efect de sera. %cest lucru se datoreaza faptului ca biomasa cultiata pentru bioetanol
este capabila sa reabsoarba 8prin fotosinteza; dioxidul de carbon produs in timpul arderii bioetanolului .

%stfel, principalul aanta1 al biocombustibililor este faptul ca sunt neutri din punct de edere al efectului
de sera. iocombustibilii sunt neutri pentru ca la arderea lor se elibereaza in atmosfera cantitatea
echialenta de bioxid de carbon care a fost fixata fotosintetic de plante cand s-a produs materia prima
egetala din care s-au obtinut biocombustibilii.

7 <e orbeste despre bioetanol ca despre solutia energetica a iitorului, deoarece constituie o alternatia
iabila la combustibilul conentional 8benzina;. #n alt aanta1 este faptul ca are cifra octanica mai mare
decat a benzinei, ceea ce se traduce prin ardere mai eficienta si, implicit, emisii toxice mai reduse."n
diagrama urmatoare sunt subliniate schematic aanta1ele utilizarii bioetanolului ca biocombustibil.

 Dezavantaje

)esi bioetanolul este considerat o alternatia erde, prietenoasa cu mediul, utilizarea lui la o scara din ce
in ce mai mare la niel global poate crea probleme legate de defrisari si siguranta alimentara a populatiei.
%stfel, multe din culturile agricole destinate pentru consum sunt conertite in culturi destinate pentru
 biocombustibil.

)e asemenea, bioetanolul pur 8*$//; poate porni autoehiculul mai greu la temperaturi scazute, de aceea
cel mai raspandit bioetanol se gaseste in amestec 8etanol?benzina in diferite proportii;.

"n diagrama urmatoare sunt subliniate schematic dezaanat1ele utilizarii bioetanolului ca biocombustibil.

Productia de ioetanol

%stazi bioetanolul este, de departe, cel mai important 8cantitati; produs de fermentatie. !a niel mondial
se produc anual 40,3 milioane litri 8&//0; din care peste >0,0 = sunt de origine biogenica. razilia si
<#% sunt cei mai mari producatori d@nd împreuna cca. >/ = din totalul monidial 8fig. >.>;, *uropa
situ@ndu-se deocandata la un niel modest.
 

9otodata cca. / = din productia mondiala de etanol a fost utilizata drept car-burant pentru motoarele cu
ardere interna.

Productia mondiala de bioetanol pentru autoehicole este dominata de razilia si <#%, ea ating@nd în
&//3 nielul de (& milioane tone 8cca. 0$ milioane litri;, a@nd o crestere de $0/ = fata de $>> 8fig.
$.3;.

*ste de remarcat ca în razilia bioetanolul 8produs din trestie de zahar, fara a afecta productia de
alimente; asigura cca. 4/ = din consumul de carburanti pentru motoarele cu aprindere prin sc@nteie, cca.
 

A0 = din motoarele automobilelor noi fiind de tip flex-fuel.

În <#% bioetanolul este produs în principal din porumb, dar în acest caz balanta energetica este mai putin
faorabila dec@t în cazul sfeclei de zahar sau trestiei de zahar.
 

În tarile #* utilizarea bioetanolului drept combustibil este facuta ca atare sau prin obtinerea etil-
tertbutileterului 8*9*; din bioetanol 840=; si izobutene 800=;. #ltima arianta, desi nu este în
întregime bazata pe surse regenerabile, are aanta1ul ca foloseste un produs petrolier de aloare relati
scazuta si procese chimice foarte bine stap@nite.

Proiectul demonstrati al #* *<9 8ioethanol for <ustainable 9ransport; urmareste confirmarea

aanta1elor date de folosirea bioetanolului si încura1area conersiei autoehiculelor la bioetanol. <uedia
este un pionier în domeiu a@nd cca. $(./// autoehicule pe amestecuri de bioetanol si &// statii de
distributie 8la nielul anului &//0;, iar aproape 3/ = din statiile de distributie a carburantilor sunt
 pregatite sa ofere consumatorilor *0 p@na în &//>. 9otodata, mentionam ca transportul public din orasul
<tocBholm este bazat în exclusiitate pe biocarbburanti.

9otodata se preconizeaca ca la finele anului &// în Cranta or circula cca. &// /// de autoehicule de tip
flexfuel, ce pot utiliza at@t benzina, c@t si bioetanol 8%lain Prost D !isabona &//3;. În acelasi timp, p@na la
sf@rsitul anului &//A or functiona cu bioetanol *0 între &//// si 4//// autoehicule alimentate de la
cca. 0// de statii de distributie pentru combustibili.

În %nglia planurile stimulatie pentru bioetanol au deenit operante încep@nd din data $ ianuarie &//0. 'a
urmare, la început a aut loc o crestere a pietiei mai importanta dec@t în cazul biodieselului, mai ales pe
 baza bioetanolului de import.

%sociatia *uropeana pentru ioetanol 8*uropean ioethanol Cuel %ssociation D *"5; eidentiaza
importanta optiunii pentru largirea bazei de materii prime regenerabile pentru obtinerea bioetanolului prin
urmatoarele aanta1e:
existenta unei potentiale baze ma1ore de materii prime 8sfecla de zahar, sorg zaharat, etc.; dezoltarea
 

unei infrastructuri industriale care a acumulat o experienta necesara trecerii la productia pe scara mare a
 bioetanolului. c. "mpactul redus al bioetanolului asupra mediului ambiant 8exista potential de redu-cere a
emisiilor de '5& cu p@na la A/=; modificarile ce trebuie aduse motoarelor cu ardere interna pentru a
folosi bioetanol sunt minore 8unele amestecuri de combustibili petrolieri si etanol nu necesita nici un fel
de modificari; motoarele cu ardere interna sunt mai eficiente si au o iata mai lunga.

!iliogra"ie  :

•  http:EEE.fabricadebani.roneEs.aspxFiidG$A/&4
•  http:biofuels.dbioro.eubioetanol.php
•  http:EEE.biofuelenergH.roroFoptGbio
•  http:EEE.energeia.robiomasabioetanolbioetanol-&$