DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

Are ca obiect de reglementare raporturile de drept privat cu element de

extraneitate.

Elementul de extraneitate aduce in discutie urmatoarele probleme:

 Determinarea instantei competente sa instrumenteze sau sa judece cazul
 Indicarea regulilor de procedura aplicabile
 Precizarea legii de fond care se va aplica situatiei juridice
 Stabilirea efectelor produse de hotararile autoritatilor straine
Dreptul international privat reglementeaza numai o parte din relatiile de drept
privat cu element de extraneitate: raporturile de drept civil, raporturile de dreptul
familiei, raporturile de dreptul muncii, raporturile de procedura civila si alte
raporturi conexe cu acestea.
Dreptul international privat isi are izvoarele preponderent in dreptul intern al
unei tari, spre deosebire de dreptul international public care opereaza la nivel de
stat in baza conventiilor, tratatelor si acordurilor internationale.

Raporturile de drept international privat sunt reglementate de urmatoarele tipuri de

norme:
 Norma conflictuala – determina legea aplicabila unui raport cu element de
extraneitate
 Norma materiala – se aplica direct raporturile cu element de extraneitate,
dupa aplicare normei conflictuale
 Norma de aplicare imediata – exclude aplicarea normelor conflictuale si
implicit a legii straine, ele solutioneaza nemijlocit raportul juridic prin
aplicarea legislatiei nationale

Raporturile de drept international privat sunt reglementate de urmatoarele tipuri de

norme:
  Cine aplica dreptul?
 Ce drept se va aplica?
 Care este legea de procedura aplicabila?

Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de

drept international privat
 Elementul de extraneitate= elementul strain
 Acea parte componenta a raportului juridic care se afla in strainatate
sau sub incidenta unei legi straine
 Elementul este „strain” prin raportare la legea romana sau la statul
roman.

1) Elementele de extraneitate in legatura cu subiectele raportului juridic:

a) Pentru persoanele fizice:
- Catatenia
- Domiciliul
- Resedinta
b) Pentru persoanele juridice:
- Sediul
- Nationalitatea
- Fondul de comert

STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE

Orice norma juridica civila contine ipoteza si dispozitia, dar elementele ei poarta
denumiri si au continut specific.
Elementele normei conflictuale:
 Continutul normei
 Legatura normei

Continutul normei
Continutul este ipoteza normei conflictuale, adica acea categorie de raporturi
juridice (materia) la care respectiva norma se refera.
Legatura normei
Legatura este dispozitia normei conflictuale, adica acea parte a normei care indica
sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei.
Legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctul (elementul) de
legatura.

Principalele puncte de legatura admise de legea romana

1. Cetatenia → Lex patriae
= punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice
 Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice
 Mostenirea mobiliara, in cazul universitatilor de bunuri mobile
 Jurisdictia competenta, in unele cazuri

2. Domiciliul sau resedinta → Lex domicilii

= punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice:
 Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice, in
subsidiar fata de casatorie
 Conditiile de fond ale actelor juridice
 Conditiile de fond ale contractului de vanzare mobiliara, in lipsa unei legi
convenite de parti
 Jurisdictia competenta

3. Sediul social → Lex societatis

= punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice:
 Statutul organic al persoanei juridice
 Conditiile de fond ale actului juridic
  Contractul de intermediere, de munca, alte contracte speciale
 Jurisdictia competenta

4. Fondul de comert
= punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de rapoarte juridice
 Conditiile de fond ale actului juridic, cand debitorul prestatiei
carcateristice este un comerciant precum si in cazul vanzarii
 Jurisdictia competenta

5. Locul situarii bunului → Lex rei sitae/ lex situs ; in materia succesiunii
lex succesionis
= punctul de legatura pentru:
 Regimul juridic al bunurilor imobile si mobile privite ut singuli
 Mostenirile imobiliare
 Jurisdictie, in anumite cazuri

6. Pavilionul navei (aeronavei)

= punctul de legatura pentru:
 Mijloacele de transport respective

7. Vointa partilor → Lex voluntatis

= punctul de legatura pentru:
 Conditiile de fond ale actelor juridice in general si ale unor contracte
speciale

8. Locul incheierii contractului → Lex loci contractus

= punctul de legatura pentru:
 Conditiile de fond ale contractelor( in subsidiar, fata de legea cu care
contractul prezinta legaturile cele mai stranse)
 Jurisdictie, in anumite cazuri
 9. Locul executarii contractului → Lex loci executionis/ lex loci solutionis
= punctul de legatura pentru:
 Modul de executare al contractului

10.Locul intocmirii actului → locus regit actum

= punctul de legatura pentru:
 Conditiile de forma ale actului juridic ( in subsidiar, fata de punctul de
legatura aplicabil fondului actului.)

11.Autoritatea care examineaza validitatea actului juridic → auctor regit

actum
= punctul de legatura pentru:
 Conditiile de forma ale actului juridic

12.Locul unde are loc faptul (ilicit) → lex loci delicti commissi
= punctul de legatura pentru:
 Regimul juridic al delictului in general

13.Locul producerii prejudiciului → lex loci laesionis

= punctul de legatura:
 In cazul in care prejudiciul se produce in alt stat decat cel al savarsirii
delictului

14.Instanta sesizata → lex fori

= punctul de legatura pentru:
 Aspectele de procedura propriu-zise ca, de exemplu, administrarea probelor.
Normele materiale, ca izvoare ale dreptului international privat

Definitie: Normele materiale (substantiale, directe) sunt izvor al Dreptului

International Privat atunci cand reglementeaza raporturi juridice cu element de
extraneitate.
Normele materiale se sublasifica:
- Norme de drept material sau substantial: civil, familiei, comercial
- Norme de drept procesual

Cele mai importante norme materiale ale DIP:

a) Conditia juridica a strainului persoana fizica sau juridica in Romania
b) Efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania
Exista insa si dispozitii de drept material si in texte disparate:

Normele de aplicatie imediata (necesara)

Definitie: sunt acele norme materiale, apartinand sistemului de drept intern al
statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica cu
prioritate(imediat), unui raport juridic international(cu element de extraneitate)
atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura concret cu tara
forului, excluzand in acest fel conflictul de legi si deci aplicarea in cauza a vreunei
norme conflictuale.

Precizari definitorii
Din punct de vedere logico-juridic, in cazul in care intr-un raport juridic este in
incidenta o norma de aplicatie imediata, problema conflictului de legi si deci a
aplicarii unei norme conflictuale- nu se mai pune.
Raportul juridic caruia i se aplica o astfel de norma are un punct de legatura cu
tara forului ceea ce face ca, prin vointa legiuitorului forului, acelui raport sa i se
aplice, invariabil, norma de aplicatie imediata.
Cu referire la exemplele de mai sus
Raportul juridic are un punct de legatura cu Romania:
a) Cetateanul care se casatoreste este roman
b) Faptul ilicit a avut loc in Romania

Comparatie cu normele conflictuale:

Asemanari:
1) Amandoua privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, care au un
punct de legatura cu tara forului
2) Amandoua apartin sistemului de drept intern al unui stat (in cazurile la care
ne referim, al celui roman)

Deosebire esentiala:
In timp ce normele conflictuale sunt norme de trimitere( care deci nu dau solutia de
fond, ci numai plaseaza raportul de drept international privat in sfera unui sistem
de drept)
Normele de aplicatie imediata sunt norme materiale, care contin ele insele solutia
de fond, si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala care ar fi
incidenta in cauza, inlaturand, astfel, posibilitatea aplicarii in cauza a unui drept
strain.

Justificarea aplicarii normelor de aplicatie imediata

 Gradul lor inalt de imperativitate
Sunt de ordine publica in dreptul international privat al forului.
 Astfel statul forului nu accepta aplicarea in cauza a vreunei legi straine, desi
acel raport juridic are un element de extraneitate care l-ar putea lega, in acelasi
timp, si de un drept strain.
Pozitia normelor de aplicatie imediata
 Normele de aplicatie imediata constituie exceptii de la regula aplicarii
normelor conflictuale in raporturile de drept international privat.
 Ele exprima o situatie „ anormala” in aceasta ramura de drept, situatia
normala fiind aceea a aplicarii normei conflictuale.

Conflictul in spatiu al normelor conflictuale si retrimiterea

1. Conflictul in spatiu al normelor conflictuale
2. Formele (felurile) retrimiterii
3. Retrimiterea in dreptul intern roman

Conflictul de legi este posibil nu numai intre legile materiale ale diferitelor tari, ci
si intre sistemele de drept conflictuale.
Conflictul se numeste „in spatiu” deoarece normele conflictuale de drept in
prezenta coexista.
Conflictul se poate prezenta sub forma pozitiva sau negativa.

1. Conflictul in spatiu al normelor conflictuale

Conflictul se numeste „in spatiu” deoarece normele conflictuale de drept in
prezenta coexista.
Este de 2 feluri:
a) Pozitiv, atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem
de drept
b) Negativ , atunci cand fiecare nici una din normele conflictuale in prezenta
nu declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci fie trimite fiecare la
sistemul de drept al celuilalt stat, fie trimiterea se face la dreptul unui stat
tert.
De exemplu: se pune problema starii civile a unui cetatean roman cu domiciliul in
Anglia.
  Daca problema apare in fata instantei engleze, aceasta va aplica norma sa
conflictuala lex domicilii, care trimite la sistemul de drept englez
 Daca insa problema apare in fata instantei romane, aceasta, conform normei
conflictuale lex patriae

a) Conflictu pozitiv, atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la

propriul sau sistem de drept
Conflictul pozitiv de norme conflictuale nu duce la retrimitere.
Conflictul se solutioneaza prin aplicarea normei conflictuale a forului.

b) Conflictul negativ , atunci cand fiecare nici una din normele conflictuale in
prezenta nu declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci fie trimite fiecare la
sistemul de drept al celuilalt stat, fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert.
Aceasta este prima conditie a retrimiterii.
Aceasta conditie este necesara, da nu si suficienta.

Retrimiterea = este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a

forului trimite la un sistem de drept straina, in intregul sau (deci inclusiv la
normele sale conflictuale), iar acesta din urma, prin norma sa conflictuala in
materie, nu primeste trimiterea, ci fie trimite inapoi la dreptul statului forului, fie
trimite mai departe, a dreptul unui stat tert.
Retrimiterea este o operatiune logico-juridica.
Retrimiterea nu trebuie confundata cu decinarea de competenta
Retrimiterea nu aplica nici o deplasare materiala a cauzei ( dosarului) de la instanta
investita cu solutionarea ei.
De exemplu: Daca o instanta judecatoreasca din Bucuresti ar fi chemata sa
determine legea aplicabila unui contract incheiat la Hamburg, ea considera ca:
- Raporturile dintre parti in lipsa de lex voluntatis, sunt reglementate de
legea germana lex loci actum(art. 79 alin. 1)
 - Legea germana refuza sa se aplice deoarece conform DIP al acestei
tari, contractul este supus legii locului de executare.

Indeplinirea obligatiilor s-a localizat partial in Romania si partial in Spania

executarea s-a facut clauza ex quai Barcelona

Ce fel de retrimiteri face speta in discutie?

1. Retrimiterea la legea romana este de gradul intai
2. Retrimiterea la legea spaniola este de gradul al doilea.

Aparitia retrimiterii in practica judecatoreasca

Speta Collier V. Rivaz- in fata instantelor engleze
Un cetatean britanic avand domiciliul potrivit legii engleze in Belgia a lasat un
testament valid dupa dreptul englez si nul dupa dreptul belgian.
Testatorul nu avea domiciliul in Belgia, dupa dreptul acestei tari.
S-a ridicat problema validitatii testamentului?

Instanta engleza a aplicat foreign court theory (teoria instantei straine) care
inseamna inlaturarea retrimiterii → judecatorul englez trebuie sa judece si sa aplice
legea pe care ar plica-o daca s-ar afla in tara la care initial trimite norma
conflictuala a forului.
Norma conflictuala a trimis legea domiciliului testatorului, adica cea belgiana.
Daca speta ar fi fost judecata in Belgia, aici s-ar fi aplicat pentru validitatea
testamentului legea nationala a testatorului, adica cea engleza, ceea ce a facut si
instanta engleza declarand testamentul ca fiind valid.

Exemplu: „speta lider”- speta „Forgo”

A) Solutionata de instantele franceze in 1878.
Un cetatean bavarez, in conditiile in care Bavaria acorda o cetatenie proprie.
Forgo traieste cea mai mare parte a vietii sale in Franta, unde insa nu dobandeste
domiciliul legal(nu indeplineste formalitatile cerute in acest sens de legea
franceza), ci are numai domiciliul de fapt.
Conform legii franceze, Forgo era cetatean bavarez, cu domiciliul legal in Bavaria.

B) La moarte lasa o succesiune mobiliara importanta.

Gorgo nu a lasat testament.
Rudele colaterale dupa mama( Forgo fiind copil dinafara copilariei) introduc in
fata instantei franceze o petitie de ereditare.
Potrivit normei conflictuale franceze lex patriae succesiunea mobiliara era
carmuita de legea nationala a defunctului( cea Bavareza), care acorda drept la
succesiune rudelor colaterale dupa mama.

C) Instantele franceze au constatat insa ca norma conflictuala bavareza

supuneau succesiunea mobiliara legii domiciliului de fapt al
defunctului( trimitea inapoi la legea franceza).
Norma conflictuala bavareza nu accepta trimiterea, ci retrimiterea la dreptul
francez.
Acceptand retrimiterea, instanta franceza a aplicat legea succesorala franceza.
Conform legii succesorale franceze, rudele colaterale dupa mama nu aveau drept la
mostenire si, in acest fel, succesiunea fiind vacanta, a fost culeasa de statul francez
pe teritoriul caruia se aflau bunurile mobile respective.

Formele (felurile) retrimiterii:

a) Retrimitere de gradul I ( retrimitere simpla sau trimiterea inapoi), care
exista atunci cand norma conflictuala straina retrimite la dreptul forului
Exemplu: Speta Forgo
 b) Retrimiterea de gradul al II-lea ( retrimitere complexa sau trimitere
mai departe) atunci cand norma conflictuala straina trimite la dreptul unui
stat tert.

De exemplu:
Un cetatean danez ( a caui lege personala este legea domiciliului): ar avea
domiciliul in Anglia unde ar deceda si s-ar ridica in fata instantelor din Germania
un litigiu in privinta succesiunii.
Legea din Germania trimite la legea nationala a defunctului (legea daneza).
Legea daneza retrimite la legea domiciliului cea engleza →retrimitere care este
acceptata.
Succesiunea va fi carmuita de dreptul succesoral englez, ca lege a domiciliului
defunctului.

a) Retrimitere la gradul I (retrimitere simpla sau trimiterea inapoi)

Dreptul intern roman admite, ca regula,
→retrimiterea de gradul I, conform art 4 alin 1 ,Legea nr 105/1992
Exceptie de la regula, retrimiterea de gradul I nu este admisa in dreptul
international privat roman.
→art. 85 din legea nr 105/1992
b) Retrimiterea de gradul al II-lea NU este admisa
→retrimiterea de gradul al II-lea, conform art 4 alin 2 Legea nr 105/1992, in
dreptul roman, retrimiterea de gradul al II-lea nu este admisa.
Justificarea refuzului retrimiterii la gradul al II-lea in dreptul roman constata
nesiguranta juridica pe care aceasta institutie o genereaza.
 PARTEA SPECIALA

Persoana fizica si persoana juridica in Dreptul International Privat

I. Conditia juridica a strinilor

1.Notiunea de strain
 Persoana care se gaseste pe teritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia
se numeste strain.
 Potrivit reglementarilor noastre sunt straini persoanele care nu au cetatenia
romana.
 Apatridul este strainul care nu are cetatenia nici unui stat.
76
2.Notiunea de conditie juridica a strainului
 Totalitatea normelor juridice prin care se determina drepturile si obligatiile
pe care le poate avea strainul alcatuiesc conditia juridica a strainului.
 Conditia juridica a strainului nu se reduce la acele acte normative care
privesc special pe straini, cum este O.U.G. nr 194/2002.

3. Notiunea de „conditie juridica a strainului” si conflictul de legi

 Numai in masura in care se recunoaste strainului un anumit drept se pune
problema conflictului de legi.
 Normele care determina conditia juridica a strainului nu sunt conflictuale, ci
norme materiale sau substantiale, deoarece determina direct drepturile si
obligatiile strainului.
II . REGIMUL JURIDIC AL STRĂINILOR ÎN ROMÂNIA
1. Intrarea străinilor în ţară
• Străinii pot intra pe teritoriul României :
 Pe baza actelor de trecere a frontierei de stat Decretul lege nr .
10/1990
 Pe baza vizelor române de intrare în ţară cap III din Decretul -
lege nr . 10/1990

2. Şederea străinilor în ţară

 Străinii pot veni în ţară cu intenţia de a - şi stabili domiciliul ori
pentru o şedere temporară .
 Străinii au dreptul de şedere pentru timpul prevăzut în viza română
de intrare .
 Durata de şedere se poate :
- prelungi ,
- sau limita
- ori se poate stabili pentru o anumită zonă a ţării .

3. Ieşirea străinilor în ţară

• Străinii pot ieşi din România pe baza actelor prevăzute de lege
pentru trecerea frontierei de stat române şi a vizelor de intrare - ieşire
în şi din ţară .
● Dispoziţii speciale pentru străinul care este învinuit sau inculpat
într- o cauză penală , etc.
4. Personalul diplomatic şi consular
Din ţară a persoanelor din această categorie , inclusiv membrii lor de
familie , sunt supuse unui regim special:
 • Intrarea
• Şederea
• Evidenţa
• Iesirea

5. Dreptul la azil
Dreptul la azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii cf. arrt . 18 alin .
2 din Constituţie .

6. Expulzarea şi extrădarea străinului

 Actul prin care un stat constrânge pe un străin aflat pe teritoriul lui
să - l părăsească se numeşte expulzare .
 Extrădarea este măsura luată de statul de reşedinţă de a preda altui
stat , la cererea acestuia din urmă , o persoană acuzată sau
condamnată pentru o infracţiune comisă împotriva statului
solicitant.

7. Principiile regimului juridic privind drepturile străinilor

A ) Regimul naţional - Acest regim se referă la drepturile civile şi
la cele fundamentale , cu excepţia drepturilor politice
B ) Regimul reciprocităţii - Străinii au anumite drepturi în ţara
noastră numai dacă aceleaşi drepturi sunt acordate şi cetăţenilor
români în ţările cărora aparţin străinii în cauză .
C ) Clauza naţiunii celei mai favorizate - Acest regim al străinului
presupune o convenţie internaţională .
- Convenţia internaţională poate fi bilaterală sau multilaterală .
- Domeniile în care se acordă clauza :
 comerţul şi plăţile internaţionale ;
 transportul internaţional ;
  drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice ;
 proprietatea intelectuală , etc.

III . Statutul şi regimul refugiaţilor în România

• O.G. nr . 102/2000 abrogată de Legea nr . 122/2006 privind azilul în

România
● Formele de protecţie a refugiaţilor :
A) statutul de refugiat ;
B) protecţia umanitară condiţionată ;
C) protecţia umanitară temporară
● Oficiul Naţional pentru Refugiaţi .

PARTEA SPECIALĂ
NORMELE CONFLICTUALE ÎN DIFERITE RAMURI ALE
DREPTULUI PRIVAT

Norme conflictuale in materia dreptului civil

Norma conflictuala privind starea și capacitatea persoanelor fizice

Argumente în sprijinul aplicării legii naţionale

a ) Caracterul de stabilitate a cetăţeniei .
b ) Caracterul de certitudine al cetăţeniei , care se dovedeşte cu
documente oficiale .
- Cetăţenia , fiind o stare de drept , prezintă mai multă siguranţă decât
domiciliul , care este o simplă stare de fapt .
c ) legile statului de cetăţenie sunt cel mai bine adaptate în funcţie de
particularităţile persoanelor fizice naţionale
• Norma conflictuală lex patriae este tradiţională în dreptul internaţional
privat român ,.
• legea română se aplică pentru cetăţenii români , chiar dacă aceştia au
dobândit şi o altă cetăţenie , atâta timp cât ei nu au pierdut cetăţenia
română .
• În cazul în care un străin are mai multe cetăţenii , legea lui naţională
este legea statului unde îşi are domiciliul sau , în lipsă , reşedinţa .
EXCEPŢIE DE LA REGULĂ : copilul , cetăţean străin , are şi o altă
cetăţenie străină , se aplică legea care îi este mai favorabilă .

Aplicarea , în anumite cazuri , a altei legi în materia statutului

persoanei fizice
 Legea naţională şi legea domiciliului sau reşedinţei se subsumează
noţiunii mai generale de lege personală a persoanei fizice .
Caracterul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice
 Normele conflictuale privind statutul persoanei fizice au un
caracter imperativ , în sensul că părţile nu pot deroga de la ele , prin
manifestarea / acordul lor de voinţă .

Domeniul de aplicare a legii statutului persoanei fizice , în dreptul civil

A ) Starea civilă a persoanei fizice
● Anume ansamblul de calităţi ( elemente ) persoanale , care izvorăsc
din acte şi fapte de stare civilă , de care legea leagă anumite efecte
juridice specifice şi care servesc pentru identificarea persoanei în familie
şi societate .
Calităţi care intră în conţinutul stării civile :
• cu privire la filiaţie ;
• cu privire la căsătorie ;
• cu privire la adopţie ;
• cu privire la rudenie ;
• cu privire la afinitate .

● Întocmirea ( înregistrarea ) actelor şi faptelor de stare civilă nu este

guvernată de legea persoanlă , ci de :
 legea locului încheierii actului , conform regulii locus regit actum
 legea autorităţii care efectuează înregistrarea conform regulii
auctor regit actum

B ) Capacitatea civilă a persoanei fizice

Se aplică :
1. Capacităţii de folosinţă
 Capacitatea acesteia de a încheia acte juridice ( de a contracta)
 Incapacităţile de folosinţă sunt speciale , lipsesc pers . fizică de
aptitudinea de a avea anumite drepturi şi obligaţii civile
 Incapacităţile cu caracter de sancţiune ( civilă ) .
Ex : decăderea din drepturile părinteşti sunt supuse legii
naţionale a persoanei fizice.
 Incapacităţile cu caracter de sancţiune ( civilă ) .
 Incapacităţile de folosinţă absolute .

Excepţia de la aplicarea legii personale normal competente

• Speţa Lizardi
• Un cetăţean mexican , pe nume Lizardi , care locuia la Paris
• A cumpărat de la un bijutier francez bijuterii de valoare , pe care
urma să le plătească prin cambii .
• Când aceste cambii au fost prezentate spre plată , mexicanul , prin
tutorele său a invocat nulitatea contractului pentru incapacitatea sa
arătând că :
 La data asumării obligaţiei , el împlinise vârsta de 21 de ani , deci
era capabil cf legii franceze , dar nu era capabil legii naţionale ( 25
ani ) .
 Legea mexicană fiind aplicabilă în speţă pentru că legea franceză
trimite la legea naţională .
• Instanţele franceze au validat contractul de vanzare-cumparare a
bijuteriilor .
• Atunci când incapacitatea unui străin , dată de legea lui naţională ,
duce la lezarea interesului naţional francez , prin prejudicierea unui
cetăţean naţional , care a acţionat de bună credinţă
• Legea naţională a străinului trebuie înlăturată şi înlocuită cu legea
locală.

STAREA ŞI CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE

STAREA CIVILĂ
• Starea civilă este determinată de anumite fapte şi acte juridice .
• Fapte juridice ( evenimente materiale ) :
  naşterea
 moartea

NOŢIUNEA IDENTIFICĂRII PERSOANEI FIZICE

DEFINIȚIE : = individualizarea omului în raporturile juridice civile ;
 Identificarea omului este o necesitate generală şi permanentă .

NOŢIUNEA IDENTIFICĂRII PERSOANEI FIZICE

În funcţie de cetăţenia persoanelor fizice distingem între :
o Persoane fizice cu cetăţenie română ;
o Persoane fizice cu cetăţenie străină ;
o Persoane fizice fără cetăţenie (apatrizi ) .
Clasificarea în discuție interesează şi pentru determinarea legii aplicabile
raporturilor juridice cu element de extraneitate în dreptul international
privat .

NOŢIUNEA IDENTIFICĂRII PERSOANEI FIZICE

 Această clasificare prezintă relevanţă sub aspectul dobândirii unor
drepturi civile şi al conţinutului capacităţii de folosinţă .
 Legiuitorul român a optat pentru regula supunerii cetăţenilor străini
şi a apatrizilor aceluiaşi regim juridic ca şi cel aplicabil cetăţenilor
români , în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile civile.
 Este ceea ce rezultă din prevederile art . 18 alin . ( 1 ) din
Constituţie , conform cărora Cetăţenii străini şi apatrizii care
locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor
şi a averilor , garantată de Constituţie şi de alte legi " , dar şi din
 cele ale art . 27 alin . ( 1 ) NCC , care fac aplicarea textului
constitutional citat în materia drepturilor şi libertăţilor civile .
• Este ceea ce rezultă din prevederile art . 18 alin . ( 1 ) din
Constituţie , conform cărora „ Cetăţenii străini şi apatrizii care
locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a
averilor , garantată de Constituţie şi de alte legi " , dar şi din cele ale
art . 27 alin . ( 1 ) NCC , care fac aplicarea textului constituţional citat
în materia drepturilor şi libertăţilor civile .
• Asimilarea nu este însă totală ci se realizează ,, în condiţiile legii
" , ceea ce înseamnă că , prin lege , acestor subiecte de drept civil li se
poate interzice sau restricţiona accesul la unele dintre drepturile şi
libertăţile civile care le sunt recunoscute cetăţenilor români .
• Astfel , potrivit art . 16 alin . ( 3 ) din Constituţie , funcţiile şi
demnităţile publice , civile şi militare , pot fi ocupate de persoanele
care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară
• art . 44 alin . ( 2 ) teza a II - a din Constituţie , art . 3 din Titlul X ,,
Circulaţia juridică a terenurilor " al Legii nr . 247/2005 şi prevederile
Legii nr . 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi , precum
şi de către persoanele juridice străine , impun anumite condiţii pentru
dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin acte
juridice de către persoanele care fac parte din categoriile menţionate ;
• cetăţenii străini şi apatrizii , indiferent de statul din care provin , nu
pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor , prin
reconstituirea sau constituirea acestui drept , în condiţiile legislaţiei
speciale ( Legea fondului funciar nr . 18/1991 şi Legea nr . 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere , solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr . 18/1991 si ale Legii nr 169/1997 )
Mijloace de identificare :
a) numele
 b) domiciliul
c) starea civila

NUMELE
• Doctrina defineşte , în general , numele ca fiind cuvântul ori
cuvintele care individualizează persoana fizică în societate .
• Putem defini numele ca acel atribut de identificare a persoanei
fizice care constă în dreptul omului de a fi individualizat , în familie
şi societate , prin cuvintele stabilite , în condiţiile legii , cu această
semnificaţie .
Art . 12 alin . ( 1 ) :
• "Orice persoană are dreptul la numele stabilit sau dobândit potrivit
legii".
Art . 7 pct . 1
➤ " Copilul este înregistrat imediat după naşterea sa şi are de la această
dată dreptul la un nume , dreptul de a dobândi o cetăţenie şi , în măsura
posibilului , dreptul de a - şi cunoaşte părinţii şi de a fi crescut de
aceştia"

" Numele cuprinde numele de familie şi prenumele "

 " Numele de familie " mai este desemnat şi prin formula " nume
patronimic " , iar " prenumele " se mai exprimă şi în expresia "
nume de botez "
 Numele ≠ pseudonimul ≠ porecla
 Numele de familie se dobândeşte prin efectul filiaţiei " . " Copilul
din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor " .
  " Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al
aceluia dintre părinţi de care filiaţia a fost mai întâi stabilită .
 În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt
părinte , instanţa judecătorească va putea da încuviinţarea copilului
să poarte numele acestuia din urmă .

Ipoteze şi soluţii de stabilire a numelui de familie

1. Ipoteza copilului din căsătorie ;
2. Ipoteza copilului din afara căsătoriei ;
3. Ipoteza copilului găsit născut din părinţi necunoscuţi .

Modificarea numelui de familie

 " Schimbarea în orice fel a numelui de familie sau a prenumelui nu
este îngăduită decât în cazurile şi condiţiile stabilite de lege " .
 " Numele de familie ... se modifică drept urmare a schimbării stării
civile , în condiţiile prevăzute în NCC " .

SCHIMBĂRILE DE STARE CIVILĂ

• Schimbări în filiaţia persoanei fizice ;
• Schimbări generate de adopţie ;
• Schimbări determinate de instituţia căsătoriei .

STAREA CIVILĂ
ACTELE JURIDICE SUNT :
 RECUNOAŞTEREA VOLUNTARĂ / STABILIREA
JUDECĂTOREASCĂ A FILIAŢIEI
 ADOPŢIA
  CĂSĂTORIA
 DIVORŢUL
 DECLARAREA JUDECĂTOREASCĂ A MORŢII

Pentru naştere , căsătorie şi deces se întocmesc acte de : (instrumentum)

- naştere
- căsătorie
- deces
Pentru: (MENŢIUNE ÎN REGISTRELE STĂRII CIVILE)
- Înregistrarea recunoaşterii voluntare a filiaţiei
- Stabilirea judecătoreşti a filiaţiei
- Stabilirea judecătoreşti a adopţiei
- Divorţul
- Schimbarea numelui şi prenumelui

 Pe baza înregistrărilor din registrele de stare civilă se eliberează

numai celui îndreptăţit un certificat original ori un duplicat
constatator al faptului sau actului de stare civilă respectiv .
 Proba stării civile a persoanei se face cu actele de stare civilă .

ÎNREGISTRAREA ACTELOR ŞI FAPTELOR DE STARE

CIVILĂ , CÂND EXISTĂ UN ELEMENT STRĂIN
Deosebim :
A ) Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă în ţară privind pe
străini B ) Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă întervenite în
străinătate , privind pe cetățeanul român aflat în străinătate .
A ) Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă în ţară privind pe
străini
 Actele şi faptele de stare civilă privind persoanele fără cetăţenie
( apatrizii ) se înregistrează în aceleaşi condiţii ca şi ale
cetăţenilor români .
 Actele şi faptele de stare civilă privind străinii care se găsesc pe
teritoriul ţării noastre ( au domiciliul sau se află temporar în
România ) şi au cetăţenia altui stat se pot înregistra în registrele
de stare civilă ale locului unde îşi au domiciliul sau se se află
temporar şi pot fi ţinute în România .
Exemple :
• Dacă un cetăţean străin s - a căsătorit sau a decedat pe teritoriul
României ofiţerul de stare civilă care a întocmit actul de stare civilă ,
va trimite , în termen de 5 zile de la înregistrare.
 Un extras de pe actul respectiv organului competent al
Ministerului de Interne , care îl va transmite misiunii diplomatice
sau oficiului consular al ţării respective acreditate în România .

B ) Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă întervenite în

străinătate , privind pe cetăţeanul român aflat în străinătate
 Întocmirea actelor de stare civilă privind cetăţenii români aflaţi în
străinătate se face la misiunile diplomatice , la oficiile consulare
ale României sau la autorităţile locale competente .
 Șefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României
încheie căsătorii între cetăţenii români sau dacă unul dintre viitorii
soţi este cetăţean român .
 Actele de stare civilă ale cetăţenilor români , întocmite de
autorităţile străine , au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt
transcrise în registrele de stare civilă române .
  Cetăţeanul român este obligat ca , în termen de 6 luni de la
întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului
sau extrasului de stare civilă , să ceară transcrierea acestor acte .

A) Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă produsă în împrejurări

deosebite
 Înregistrarea naşterii , căsătoriei sau decesului ce a avut loc pe o
navă sub pavilion român în timpul unei călătorii în afara graniţelor
ţării .
 Naşterea sau decesul care a avut loc pe o aeronavă , sub pavilion
român , în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării .
Numele
 Dreptul la nume este un drept personal nepatrimonial .

Numele nu este supus normelor conflictuale privind starea civilă

a ) Dobândirea numelui prin filiaţie .
Legea care se aplică în stabilirea filiaţiei , adică legii naţionale
Exemplu : copilul născut în străinătate din părinţi cetăţeni români
dobândeşte numele în conformitate cu legea română .
b ) Stabilirea numelui de către autoritatea tutelară
 Numele copilului născut pe teritoriul ţării noastre din părinţi
necunoscuţi se determină de către organul competent menţionat .
 Un asemenea copil are cetăţenia română .

b ) Modificarea numelui de familie

 Când se modifică starea civilă a persoanei ca efect al :
 - căsătoriei ,
- al nulităţii / anulării căsătoriei ;
- divorţului adopţiei , etc.
 Se aplică legea care cârmuieşte materia respectivă , care
regelementează efectele căsătoriei sau ale adopţiei .

Domiciliul
Persoanele fizice mai pot fi clasificate după domiciliul pe care-l au :
 Persoane fizice cu domiciliul în România ;
 Persoane fizice cu domiciliul în străinătate .

Această clasificare are implicaţii în domeniul dreptului internaţional

privat , pentru :
o determinarea legii aplicabile raportului juridic cu element de
extraneitate ;
o pentru stabilirea instanţei competente să soluţioneze litigiul ,
precum şi în ceea ce priveşte adopţia , schimbarea numelui , regimul
investiţiilor în România etc.

a ) Domiciliul de drept comun :

❖Străinii pot solicita stabilirea domiciliului în România → Se aprobă /
se revocă de preşedintele României
b ) Domiciliul legal :
 Se determină potrivit legii naţionale a persoanei despre al cărei
domiciliu legal este vorba
 * Exemplu : legea naţională a minorului sau a interzisului
c ) Domiciliul ales :
 Este locul pe care părţile îl stabilesc prin convenţia lor cu privire la
executarea unui act juridic

* Exemplu : pe cale convenţională , părţile pot deroga de la

efectele normale ale domiciliului de drept comun .

Capacitatea persoanei fizice

1) LEGEA PERSONALĂ
 LEGEA NAŢIONALĂ ( LEX PATRIAE )
 LEGEA DOMICILIULUI ( LEX DOMICILII )

CAPACITATEA SPECIALĂ
- Pentru încheierea unui act juridic nu este supusă legii naţionale , ci
legii care reglementează acel act juridic , deci lex causae .
• EXEMPLE :
1) Incapacităţi absolute de a dispune prin liberalităţi ;
2) Incapacităţi de a primi prin liberalităţi ;
3) Incapacităţi de folosinţă relative de a primii prin donaţii sau
legate .

Incapacitatea de exerciţiu
A) Actele pe care cel în cauză nu le poate face singur sau le
poate face singur .
B) Modul în care actele juridice se pot încheia în numele
persoanei lipsite de capacitatea de exerciţiu sau de către
persoana cu capacitatea de exerciţiu restrânsă .
 ● Inopozabilitatea incapacităţii prevăzute de legea naţională străină

AUTORITATEA părintească , tutela şi curatela

a) Ocrotirea minorului din căsătorie ori adoptat , exercitată de
părinţi , ori , după caz , de tată sau mamă este prev de Art . 20 art .
36 .
b) întinderea , modificarea , efectele şi încetarea tutelei , precum şi
raporturile dintre tutore şi persoana lipsită de capacitatea de
exerciţiu sau cu capacitate restrânsă sunt supuse legii naţionale a
persoanei ocrotite ( art . 38 şi 47 ) .

d) Instituirea , modificarea , efectele şi încetarea curatelei , precum şi

raporturile dintre curator şi persoana pusă sub curatelă sunt supuse
legii naţionale a persoanei sub curatelă ( art . 39 ) .

PERSOANA JURIDICĂ ÎN D.I.P.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

ROLUL PERSOANELOR JURIDICE ÎN CADRUL RELAŢIILOR

INTERNAŢIONALE
- Persoanele juridice care ţin de sistemul de drept al unui stat .
De exemplu : cele române
- Persoanele juridice care se încadrează în ordinea juridică
internaţională .
De exemplu : statele , S.U.A , instituţiile specializate

SUBIECTELE DE DREPT INTERNATIONAL

- Originale : Statele
- Derivate : Organizaţiile internationale integuvernamentale
( interstatale )
 Fenomenul fuziunii societăţilor pe plan naţional şi internaţional şi
amploarea pe care au luat - o investiţiile străine de capital în diverse
state → internationalizarea societatilor : exemplu : societati
multinationale sau trasnationale

 în cadrul comunităţii economice europene

 Coordonarea reglementărilor juridice privind societăţile

comerciale şi pentru crearea unor societăţi europene , şi care s-ar putea
prezenta sub formă de societăţi de tip european . societatile de tip
european sunt supuse dreptului comunitar , acestea avand caracter
anational , supranational ori de tip federal
CATEGORII DE PERSOANE JURIDICE DE DREPT
INTERN
- Persoanele juridice de drept PUBLIC
- Persoanele juridice DE DREPT privat: SOCIETĂŢILE ,
ASOCIAŢIILE ŞI FUNDAŢIILE

Persoanele juridice naţionale şi persoanele juridice străine:

A) Determinarea apartenenței la un anumit stat a persoanelor juridice :
dacă sunt române sau străine
B) Condiţia persoanei juridice straine

A) DETERMINAREA APARTENENŢEI LA UN ANUMIT STAT

A PRERSOANELOR JURIDICE .
 Problema naționalității persoanelor juridice.
  Normele juridice ale fiecărei ţări stabilesc criteriile cu ajutorul
cărora determină naţionalitatea persoanelor juridice .
 Determinarea naţionalităţii persoanelor juridice înseamnă stabilirea
domeniului de aplicare a legilor proprii faţă de cele străine , adică
soluţionarea conflictului de legi .

B ) CONDIŢIA PERSOANEI JURIDICE STRĂINE

 Recunoaşterea extrateritorială a persoanei juridice .( Dacă se
recunoaşte într - o anumită ţară , persoana juridică străină
respectivă) .
 Ce drepturi se acordă persoanei juridice străine

STATUTUL PERSONAL AL PERSOANEI JURIDICE

• Persoana juridică :
 nu poate exista decât dacă s - a întemeiat potrivit unor
dispoziţii legale
 nu poate funcţiona decât tot potrivit unor dispoziţii legale .

NORMA CONFLICTUALĂ ÎN DOMENIUL RAPORTURILOR

DE FAMILIE
I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
1. RAPORTURILE DE FAMILIE
• Aceste raporturi rezultă din :
a) căsătorie ce constituie baza familiei ;
b) rudenia firească ;
c) adopţie ;
 d) Legea asimilează - sub anumite aspecte - unele raporturi cu
relaţiile de familie ( cele dintre alte persoane ce mai fac parte din
familie ) .

Raporturi asimilate de lege , sub anumite aspecte , cu raporturile de

familie
 Referitor la această ,, asimilare " aparţin dreptului familiei :
a) unele raporturi rezultând din luarea unei măsuri de protecţie
specială a copilului lipsit de ocrotirea părinţilor săi ;
b) unele raporturi dintre un soţ şi copii celuilalt soţ ;
c) unele raporturi dintre moştenitorii unei persoane care a fost
obligată la întreţinerea unui minor sau care i-a prestat întreţinere
fără a avea obligaţia legală şi minorul îndreptăţit la întreţinere ;
d) unele relaţii dintre foştii soţi .

RAPORTURILE DE FAMILIE
• Prezintă aspecte :
 nepatrimoniale ( personale )
 patrimoniale

2. SEDIUL MATERIEI PRIVIND RAPORTURILE DE

FAMILIE CU ELEMENT STRĂIN
Art . 2585-2611 , Art . 4 şi 42 , Legea nr . 119/1996

Calităţi care intră în conţinutul stării civile :

• cu privire la filiaţie ;
• cu privire la căsătorie ;
 • cu privire la adopţie ;
• cu privire la rudenie ;
• cu privire la afinitate .

Articolele din Legea nr . 119/1996

• Se referă la înregistrarea actelor de stare civilă privind :
 pe cetăţenii români care se găsesc în străinătate
 pe străinii care se găsesc în țara noastră

3. STATUTUL PERSOANEI FIZICE

• NCC intelege prin statutul persoanei fizice :
 starea ,
 capacitatea
 relaţiile de familie

Statutul persoanei fizice este supus:

 Legii naționale a persoanei fizice( lex patriae ) , afară dacă prin
dispozitii contrare nu se prevede altfel .
 Legea națională este legea statului a cărei cetățenie o are persoana
respectivă .
• Ex . Pentru cetăţeanul român legea naţională este cea română .

Proba cetăţeniei se face tot după legea statului a cărui cetăţenie se invocă
 In cazul dublei cetăţenii , dintre care se pretinde că :
 una este cea română , legea națională a cetățeanului român în cauză
este legea română
 In cazul dublei cetatenii , din care una este cea a forului
 Lega nationala se considera cea a forului
 In cazul dublei cetăţenii , dintre care :
 nici una nu este cea română , adică în cazul nostru cea a forului,
legea națională se consideră că este legea statului unde persoana îşi are
domiciliul , iar în lipsă , reşedinţa sa .
 dacă o persoană nu are nici o cetăţenie adică este apatrid , se aplică
, în loc de legea națională , deoarece nu există , legea domiciliului sau ,
în lipsă , legea reşedinţei .
Începutul şi încetarea personalităţii sunt determinate de legea
naţională a fiecărei persoane .
Numele persoanei , care constituie un efect al filiaţiei , este
reglementat de legea naţională .
 Ocrotirea împotriva actelor de încălcare a dreptului la nume ,
săvârşite în România , este asigurată potrivit legii române .

NCC reglementează conflictul mobil de legi în materia capacităţii

• În sensul că schimbarea legii naţionale , nu aduce atingere
majoratului dobândit potrivit legii anterioare aplicabile .
• În situaţia inversă , când persoana a fost incapabilă după legea
aplicabilă anterior , dar este capabilă după legea nouă , se va
considera că este capabilă .

NORMA CONFLICTUALĂ ÎN DOMENIUL RAPORTURILOR

DE FAMILIE
II . ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI
1. Cerinţe legale
• Pentru încheierea căsătoriei sunt necesare următoarele cerinţe legale :
a) existenţa condiţiilor de fond
b) lipsa impediementelor la căsătorie
c) îndeplinirea condițiilor de formă

2. Precizări
• Se poate ridica şi problema calificării căsătoriei , uniune dintre un
bărbat şi o femeie constituie o căsătorie , ţinând seama de diversitatea
situaţiilor cunoscute de sistemele de drept existente .
O căsătorie încheiată cu condiţii de formă foarte sumare , de exemplu , o
ceremonie cu rudele fără participarea unui organ de stat sau confesional ,
poate fi considerată o căsătorie ?

3. Condiţiile de fond ale căsătoriei

• În dreptul comparat se cunosc mai multe sistem
1. se aplică legea națională a viitorilor sofi
2. se aplică legea domiciliului viitorilor sofi
3. se aplică legea locului încheierii căsătoriei
4. se aplică legea națională pentru cetățenii proprii care se
căsătoresc în străinătate şi legea domiciliului pentru străinii
care se căsătoresc în tară ( sistem mixt ) .

Căsătoria aparţine statutului personal

● În dreptul comparat , se cunosc mai multe soluţii pentru determinarea
legii aplicabile conditiilor de fond ale căsătoriei mixte:
 1. Fiecare dintre soți va trebui să îndeplinească atât conditiile de fond
ale căsătoriei prevăzute de legea sa națională , cât şi pe cele
prevăzute de legea personală a celuilalt sot .
2. Fiecare dintre soți va trebui să îndeplinească atât conditiile de fond
ale căsătoriei prevăzute de legea sa națională , cât şi pe cele
prevăzute de legea personală a celuilalt sot .

Căsătoria aparţine statutului personal

● În dreptul comparat , se cunosc mai multe soluţii pentru determinarea
legii aplicabile conditiilor de fond ale căsătoriei mixte:
1. Fiecare dintre soti va trebui să îndeplinească atât conditiile de fond
ale căsătoriei prevăzute de legea sa națională , cât şi pe cele
prevăzute de legea personală a celuilalt sot. → Sistemul aplicării
cumulative a celor două legi
Soluţii pentru determinarea legii aplicabile condiţiilor de fond ale
căsătoriei mixte :
2. Fiecare dintre soţi este supus legii lui naţionale sau a domiciliului
→ Sistemul aplicării distributive a celor două legi
3. Una din cele 2 legi este înlăturată , pentru a se aplica cealaltă
pentru ambii viitori soți
4. Se aplică legea locului încheierii căsătoriei pentru ambii viitori
soți

Condiţiile de formă ale căsătoriei :

• Art . 2587 alin ( 1 ) NCC .
• întrebarea
Unde se încheie căsătoria dacă după legea statului respectiv , dacă după
legea statului respectiv , organul competent pentru încheierea căsătoriei
nu este de stat , ci este confesional ?
Răspuns :
 În acest caz , cetăţeanul român , fie că ambii vitori soţi sunt
cetăţeni români , fie că numai unul dintre viitorii soţi este cetăţean
român , nu poate încheia căsătoria în faţa organului local confesional.
 Căsătoria urmând a se încheia , după caz , în faţa agentului
diplomatic sau funcţionarului consular al României sau al statului
celuilalt viitor soţ .
 Căsătoria se poate încheia în faţa autorităţii..............?

Art . 2585 . Legea aplicabilă promisiunii de căsătorie .

• ( 1 ) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea promisiunii de
căsătorie sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii
soţi la data încheierii promisiunii .
• ( 2 ) Efectele promisiunii de căsătorie , precum şi consecinţele
încălcării ei sunt guvernate de una dintre următoarele legi , în ordine :
• a ) legea reşedinţei obişnuite comune a viitorilor soţi la data
promisiunii de căsătorie ;
• b ) legea naţională comună a viitorilor soţi , când aceştia nu au
reşedinţa obişnuită în acelaşi stat ;
Notă .
 Cerinţele de fond pentru valabilitatea promisiunii de căsătorie sunt
guvernate de legea naţională a fiecăruia dintre soţi . Efectele
promisiunii de căsătorie şi consecinţele încălcării acesteia sunt
guvernate , în ordine , soţi ,
 de legea reşedinţei comune a viitorilor
  de legea naţională comună dacă nu au reşedinţă obişnuită comună ,
iar când nici...........?????

● Art . 2586 . Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale căsătoriei .

• ( 1 ) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt
determinate de :
● legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la momentul celebrării
căsătoriei .
Notă .
 Condiţiile de fond sunt supuse legii naţionale a fiecăruia dintre soţi
 Nu se va aplica impedimentul prevăzut de legea naţională a unuia
dintre soţi în cazul în care celălalt soţ este cetăţean român şi
căsătoria se încheie pe teritoriul României , iar impedimentul este
incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătoriei , potrivit
dreptului român .

Art . 2587 . Legea aplicabilă formalităţilor căsătoriei .

• ( 1 ) Forma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul
căruia se celebrează .
( 2 ) Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic sau a
funcţionarului consular al României în statul în care acesta este acreditat
este supusă formalităţilor prevăzute de legea română .
COMENTARIU
Forma este supusă legii locului unde căsătoria se încheie .
• Va fi supusă formalităţilor legii române căsătoria care se încheie în faţa
agentului diplomatic sau a funcţionarului consular al Românei în statul
în care acesta este acreditat .
Art . 2588 . Legea aplicabilă nulităţii căsătoriei .
• ( 1 ) Legea care reglementează cerinţele legale pentru încheierea
căsătoriei se aplică nulităţii căsătoriei şi efectelor acestei nulităţi .
● ( 2 ) Nulitatea unei căsătorii încheiate în străinătate cu încălcarea
condiţiilor de formă poate fi admisă în România numai dacă sancţiunea
nulităţii este prevăzută şi în legea română .
COMENTARIU
 Legea aplicabilă formalităţilor căsătoriei se aplică şi nulităţii şi
efectelor ei .
 În România se poate admite nulitatea unei căsătorii încheiate în
străinătate pentru încălcarea condiţiilor de formă , numai dacă şi
legea română prevede aceasta sancţiunea nulităţii . pentru

Art . 2597 Alegerea legii aplicabile divorţului .

• Soţii pot alege de comun acord una dintre următoarele legi aplicabile
divorţului :
a) legea statului pe teritoriul căruia soţii au reşedinţa obişnuită
comună la data convenţiei de alegere a legii aplicabile ;
b) legea statului pe teritoriul căruia soţii au avut ultima reşedinţa
obişnuită comună , dacă cel puţin unul dintre ei mai locuieşte
acolo la data convenţiei de alegere a legii aplicabile ;
c) legea statului al cărui cetăţean este unul dintre soţi ;
d) legea statului pe teritoriul căruia soţii au locuit cel puţin 3 ani ;
e) legea română .

Art . 2598 . Data convenţiei de alegere a legii aplicabile

• ( 1 ) Convenţia de alegere a legii aplicabile divorţului se poate încheia
sau modifica cel mai târziu până la data sesizării autorităţii competente
să pronunţe divorţul .
• ( 2 ) Cu toate acestea , instanţa judecătorească poate să ia act de
acordul soţilor cel mai târziu până la primul termen de judecată la care
părţile au fost legal citate .

Art . 2599 . Forma convenţiei de alegere a legii aplicabile

 Convenţia de alegere a legii aplicabile divorţului trebuie încheiată
în scris , semnată şi datată de soţi .

Notă art . 2597-2599 NCC

• Soţii pot alege legea aplicabilă divorţului dintre legile enumerate la
art . 2.597 NCC , cel târziu până la data sesizării autorităţii competente
să pronunţe divorţul , prin convenţie scrisă , semnată şi datată de
aceştia .
• Când autoritatea competentă să pronunţe divorţul este instanţa
judecătorească , aceasta poate lua act de legea aplicabilă aleasă de părţi
cel târziu până la primul termen de judecata la care partile au fost......???

Art . 2600 NCC Legea aplicabilă divorţului .

● În situaţia în care soţii nu aleg legea aplicabilă divorţului , legea
aplicabilă va fi , în funcţie de situaţia de fapt existentă , potrivit alin .
( 1 ) lit. a ) -e ) .

Legea aplicabilă divorţului

 • Legea străină aplicabilă divorţului , determinată potrivit alin . ( 1 )
sau aleasă de părţi , va fi înlăturată de la aplicare şi se va aplica
alegea română,
• dacă legea străină respectivă nu permite divorţul sau îl permite dar
în condiţii foarte restrictive , cu condiţia ca unul din soţi să aibă la
data cererii de divorţ cetăţenie română sau reşedinţa obişnuită în
România .

Art . 2601 . Recunoaşterea divorţului prin denunţare unilaterală

• Actul întocmit în străinătate prin care se constată voinţa unilaterală a
bărbatului de a desface căsătoria , fără ca legea străină aplicabilă să
recunoască femeii un drept egal , nu poate fi recunoscut în România ,
• cu excepţia situaţiei când sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
a) actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condiţiilor de fond
şi de formă prevăzute de legea străină aplicabilă ;
b) femeia a acceptat în mod liber şi neechivoc modalitate de
această desfacere a căsătoriei ;
c) nu există niciun alt motiv de refuz al recunoaşterii pe
teritoriul României a

Pe teritoriul României este recunoscută desfacerea căsătoriei

• prin denunţare unilaterală din partea bărbatului , fără ca legea străină
aplicabilă să recunoască şi femeii acelaşi drept , dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii :
a) actul de desfacere a căsătoriei prin denunţare unilaterală
respectă toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legea
străină aplicabilă ,
 b) femeia a acceptat în mod liber şi neechivoc această
modalitate de desfacere a casatoriei
c)?

Art . 2602 . Legea aplicabilă separaţiei de corp

• Legea care cârmuieşte divorţul se aplică în mod corespunzător şi
separaţiei de corp .
DEFINITIE
• Separaţia de corp este instituţia juridică care permite instanţei
judecătoreşti să dispună măsura suspendării obligaţiei de coabitare a
soţilor , în statele ale căror legislaţii nu permit divorţul sau îl permit în
condiţii foarte restrictive .

FILIATIA COPILULUI DIN CASATORIE IN DREPTUL

INTERNATIONAL PRIVAT NCC
Art . 2603
• ( 1 ) Filiaţia copilului din căsătorie se stabileşte potrivit legii care , la
data când s a născut cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei părinţilor
săi .
• ( 2 ) Dacă , înainte de naşterea copilului , căsătoria părinţilor a încetat
sau a fost desfăcută , se aplică legea care , la data încetării sau sau
desfacerii , îi cârmuia efectele .
• ( 3 ) Legea arătată se aplică , de asemenea , tăgăduirii paternităţii
copilului născut din căsătorie , precum şi dobândirii numelui de către
copil
COMENTARII - Filiaţia copilului , tăgăduirea paternităţii copilului
născut şi dobândirea numelui de către copil sunt guvernate de legea care
cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei părinţilor săi , iar în cazul în
care căsătoria acestora a fost desfăcută sau a încetat , legea care îi
cârmuia efectele la data desfacerii sau încetării .

Art . 2604
• Legitimarea copilului .
• Tot legea care se aplică efectelor generale ale căsătoriei reglementează
şi condiţiile necesare pentru legitimarea prin căsătorie a copilului născut
anterior .

FILIATIA COPILULUI DIN AFARA CASATORIEI IN DREPTUL

INTERNATIONAL PRIVAT NCC
Art . 2605
• Legitimarea copilului .
• Filiaţia copilului se stabileşte potrivit legii naţionale a copilului , la
data naşterii . Dacă copilul are mai mute cetăţenii printre care şi cea
română , se va aplica legea română , iar dacă are mai multe cetăţenii
altele decât cea română se va aplica legea mai favorabilă .
Art . 2606
• Se va aplica legea naţională a mamei în ceea ce priveşte răspunderea
tatălui pentru cheltuielile din timpul sarcinii sau aferente naşterii
copilului din afara căsătoriei .

Art . 2607 .
• Pentru încheierea adopţiei , trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de
fond prevăzute atât în legea naţională a adoptatorului , cât şi în legea
naţională a celui adoptat .
 ● În cazul în care adoptatorii sunt soţi sau în cazul în care unul din soţi
adoptă copilul celuilalt , condiţiile de fond cerute acestora sunt cele
prevăzute de legea care cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei .
• Conform art . 2.610 NCC , nulitatea pentru neîndeplinirea condiţiilor
de fond este fond . guvernată de legea aplicabilă condiţiilor de fond.

1. CE ESTE DIP EUROPEAN ?

DEFINIŢIE : Dreptul internaţional privat , numit şi conflict de legi ,
constă în norme juridice ce determină aceste tipuri de probleme :
1) ce instanţă de stat are competenţă jurisdicţională în materii
private ce au implicaţii transfrontaliere ;
2) legislaţia cărui stat se aplică în aceste materii ;
3) în ce condiţii poate o hotărâre străină să fie recunoscută şi
executată în alt stat .
Atributul european îi indică sursa . De departe cea mai importantă
entitate ce adoptă normele DIP de pe continent este Uniunea Europeană .

2. ÎN CE FEL PROBLEMA LEGII APLICABILE APARE ŞI

AFECTEAZĂ UNIUNEA EUROPEANĂ ?
 Dispoziţiile în materie de conflict de legi din statele membre ar
desemna acelaşi drept naţional indiferent de statul în care este
situată instanţa sesizată cu o cauză .
 Cetăţenii sunt încurajați să se angajeze în alegerea celei mai
convenabile instanţe , de exemplu alegerea instanţelor unui stat
membru mai degrabă decât ale altuia doar pentru că dreptul
( internaţional privat ) este mai favorabil acolo .
De exemplu : Intr - un litigiu legat de un contract de vânzare ( şi în
lipsa acordului părţilor împotrivă ) , litigiul poate fi judecat în instanţa
 de la domiciliul pârâtului sau în instanţa de la locul în care sunt sau ar
fi trebuit să fie livrate bunurile [ articolele 2 şi 5 ( 1 ) ( b ) din
Regulamentul Bruxelles I ] .

3. COMPETENŢELE UE ŞI INSTRUMENTELE JURIDICE

 Aceste dispoziţii unificate au fost iniţial adoptate într o formă de
convenţie internaţională , Convenţia de la Roma din 1980 privind legea
aplicabilă obligaţiilor contractuale .
 Regulamentul ( CE ) Nr . 593/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor
contractuale ( Roma 1 ) , 4 acesta din urmă înlocuind Convenţia de la
Roma .

DIP : Acest lucru a devenit posibil în urma amendamentelor la

tratatele fondatoare introduse prin Tratatul de la Amsterdam , care
a intrat în vigoare la 1 mai 1999 . Noile dispoziţii , cuprinse în
articolul 65 ( b ) din Tratatul CE , au permis Comunităţii Europene
să legifereze aceste materii de drept civil .
Un transfer de competenţe legislative în domeniul dreptului
international privat din statele membre în Comunitatea de atunci se
numeşte comunitarizarea dreptului internaţional privat .

REGULAMENTUL ( CE ) NR . 593/2008 AL PARLAMENTULUI ŞI

CONSILIULUI DIN 17 IUNIE 2008 PRIVIND LEGEA APLICABILĂ
OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE ( REGULAMENTUL ROMA I )
PRECIZĂRI DEFINITORII
Regulamentul Roma I este un instrument juridic integral care are ca
obiect determinarea legii aplicabile obligaţiilor contractuale .
DOMENIUL DE APLICARE
În temeiul articolului 1 , Regulamentul Roma I se aplică :
1) obligaţiilor contractuale
2) în materie civilă şi comercială
3) dacă implică un conflict de legi .

DOMENIUL DE APLICARE
La fel ca în Convenţia de la Roma de mai sus , noţiunea de " obligaţie
contractuală " este înţeleasă în mod autonom şi îndependent de orice
concept naţional pentru a asigura aplicarea uniformă a dispoziţiilor
Regulamentului .
Referinţa la materia civilă şi comercială arată faptul că Regulamentul nu
se aplică aspectelor de drept public , în special , celor fiscale , vamale
sau administrative .

EXCEPTII
Unele obligaţii civile sunt tot în afara domeniului de aplicare al
Regulamentului , cum ar fi cele în materie familială şi regimul
proprietăţii matrimoniale , testamente şi succesiuni .
ÎN ARTICOLUL 4 , REGULAMENTUL STABILEŞTE , CE LEGE
SE APLICA DACA NU EXISTA NICI-UN ACORD INTRE PARTI
Un contract pentru vanzarea de bunuri si contractul pentru furnizarea de
servicii sunt guvernate de legea ţării în care vânzătorul sau furnizorul de
servicii îşi are reşedinţa obişnuită ( lex firmae habitationis ) .
SPEŢĂ . CT . ACHIZITIONARE ECHIPAMENTE MEDICALE
În 2010, o clinica medicala ce functiona şi era administrată în România a
încheiat un contract de achiziţionare de echipamente speciale pentru
laboratul medical de la o societate olandeză producătoare a acestor
echipamente .
Contractul prevedea livrarea nu mai târziu de 1 februarie 2010 , iar
echipamentele au ajuns la clinică trei săptămâni mai târziu , forţând
clinca din România să amâne furnizarea de servicii pacienţilor săi .
După încercări fără succes de negociere a reducerii preţului sau a plăţii
daunelor , în mai 2012 clinica din România a dat în judecată societatea
olandeză în instanţele din România .
Partea română s - a bazat pe dispoziţiile olandeze cu privire la limitarea
în timp a acţiunilor judiciare care prevăd cinci ani din ziua următoare
celei în care a fost introdusă acţiunea , care nu pot fi supuse niciunei
dispoziţii anterioare .
Ce lege se aplică în acest caz în privinţa prescrierii acţiunii ?

TITLUL II
CONFLICTE DE LEGI IN MATERIA

Art . 2613 Legea aplicabila bunurilor

- Articolul stabileşte regula generală cu privire la legea aplicabilă în
materie de bunuri , cu privire la legea aplicabilă posesiei ,
garanţiilor reale . dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi
reale , inclusiv
- Alin . ( 2 ) stabileşte regimul de bunuri imobile al platformelor şi
instalaţiilor durabile de exploatarea resurselor submarine situate pe
platoul continental al unui stat .
 - Secţiunile următoare ale Capitolului III intitulat ,, Bunurile "
constituie dispoziţiile speciale despre care vorbeşte alin . ( 1 ) ,
printre care nu găsim referiri la bunurile imobile , ceea ce
înseamnă că acestora li se aplică regula generală în ceea ce privește
posesia , dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale , inclusiv
garanţiile reale . În privința formalităţilor de publicitate se aplică
legea stabilită conform secțiunii a 6 - a din acest capitol .

Art . 2614 . • Legea aplicabilă patrimoniului de afectaţiune .

- Patrimoniul de afectaţiune este reglementat de art . 31 alin . ( 3 )
NCC , care enumeră exemplificativ tipurile de astfel de
patrimonii , respectiv masa patrimonială fiduciară ( art . 773 şi urm
. NCC ) , partea din patrimoniu afectată unei profesii autorizate .
- Strânsele legături sunt determinate de instanţa judecătorească care
trebuie să stabilească legea aplicabilă raportului juridic dedus
judecăţii . Legea nu defineşte noţiunea de strânse legături , nu
oferă nici un fel de indicii cu privire la sensul acesteia .
Considerăm că la determinarea statului cu care masa patrimonială
de afectaţiune specială are cele mai strânse legături pot fi luate în
considerare locul situării majorităţii bunurilor ce constituie
patrimoniul de afectaţiune , locul naşterii raportului juridic , locul
producerii efectelor raportului juridic privind patrimoniul de
afectaţiune , locul executării obligaţiilor etc.

Art . 2615 . Legea aplicabilă revendicării bunurilor mobile .

- Articolul stabileşte legea aplicabilă în cazul revendicării bunurilor
furate sau exportate ilegal , aflate în proprietatea privată sau din
patrimoniul cultural naţional al unui stat , de la oricine , inclusiv de
la terţii dobânditori . Per a contrario , revendicarea bunurilor de
 care proprietarul originar a fost deposedat în orice alt mod , se
supune regulii generale de la art . 2.613 alin . ( 1 ) NCC .
- În cazul în care legea aleasă de proprietarul originar ce revendică
un bun furat sau exportat ilegal , nu conferă protecţie terțului
posesor de bună credinţă , acesta din urmă poate invoca protecţia
conferită de legea statului unde se află bunul în momentul
revendicării .

Art . 2616 . Legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare .

- Dobândirea proprietăţii unui bun mobil de către persoana care are
posesia este cârmuită de legea locului unde bunul s - a aflat la
momentul începerii posesiei .
- În cazul în care bunul este dus pe teritoriul altui stat , unde se
împlineşte durata termenului de prescripţie potrivit legii aplicabile
conform alin . ( 1 ) , posesorul poate cere să se aplice legea celui
din urmă stat , dacă sunt întrunite condiţiile legale prevăzute de
acesta începând cu data deplasării bunului .

➤Art . 2617 . Legea aplicabilă • În privinţa drepturilor reale asupra

bunurilor corporale care sunt deplasate pe teritoriile mai multor state , se
va aplica legea statului pe teritoriul căruia se află bunul la momentul
producerii faptului juridic care a generat , modificat sau a stins dreptul
respectiv .

• Art . 2618 . Legea aplicabilă bunului aflat în curs de transport

• Cu excepţia cazurilor menţionate la lit. a ) -c ) şi cu excepţia cazului în
care expeditorul bunului exportat îşi rezervă dreptul de proprietate ,
bunul transportat este supus legii statului de destinaţie .
Art . 2619 . Rezerva dreptului de proprietate
●În situaţia în care exportatorul îşi păstrează dreptul de proprietate
asupra bunurilor exportate , condiţiile şi efectele ce decurg din rezerva
dreptului de proprietate sunt supuse legii statului exportator .

Art . 2620 . Legea aplicabilă

 Constituirea , transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra
vehiculelor feroviare şi rutiere se supun legii statutului organic al
întreprinderii în al cărei patrimoniu de află acestea . În cazul
celorlalte mijloace de transport ( aeriene sau maritime ) , se va
aplica legea pavilionului pe care îl arborează nava sau legea
statului de înmatriculare .
 Legea aplicabilă mijlocului de transport se va aplica şi bunurilor
din dotarea acestuia , precum şi creanţelor terţilor născute din
asistenţă tehnică , întreţinerea , repararea sau renovarea mijlocului
de transport .

Art . 2621 . Domeniul de aplicare .

Legea aplicabilă mijloacelor de transport aeriene sau maritime va
reglementa , în plus faţă de constituirea , transmiterea şi stingerea
drepturilor reale asupra acestora , şi următoarele domenii :
a) puterile , competenţele şi obligaţiile comandantului ;
b) contractul de angajare a personalului navigant - părţile pot alege ,
însă o altă lege aplicabilă , prin acordul lor ;
c) răspunderea armatorului navei sau întreprinderii de transport aerian
pentru faptele şi actele comandantului şi echipajului ;
d) constituirea , transmiterea şi stingerea garanţiilor , formalităţile de
publicitate cu privire la acestea .
Art . 2622 . Legea aplicabilă titlurilor de valoare .
• Deşi denumit titluri de valoare în general , acest articol reglementează
doar legea aplicabilă acţiunilor şi obligaţiunilor . Legea aplicabilă altor
titluri de valoare sunt reglementate la Capitolul VII din cuprinsul acestei
Cărţi .
În consecinţă :
- Emiterea acestora este supusă legii statului organic al persoanei
juridice emitente .
- Legea aplicabilă transmiterii acţiunilor şi obligaţiunilor este
diferită în funcţie de tipul acestora , respectiv :
a) legea aplicabilă statutului organic al persoanei juridice emitente
, în cazul titlului nominativ ;
b) legea locului de plată , în cazul titlului la ordin ( dintre cele
doua tipuri de titluri de valoare , doar obligaţiunile pot fi
plătibile la ordin );
c) legea locului unde se află în momentul transmiterii , în cazul
titlurilor la purtător

Art . 2623 . Legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfii .

• Titlul reprezentativ al mărfii reprezintă documentul care conferă
posesorului un drept real asupra bunurilor depozitate sau transportate .
Titlul trebuie să îndeplinească condiţiile legii aplicabile , lege stabilită în
cuprinsul lui sau , în lipsa unei atari specificaţii , legii statului unde îşi
are sediul întreprinderea emitentă .
• Dacă titlul reprezintă marfa ( în cazul titlurilor de valoare la purtător
spre exemplu ) , drepturile reale asupra acestuia vor fi supuse legii
stabilite în cuprinsul său , iar în lipsă de aceasta , legii statului unde îşi
are sediul emitentul .
Art . 2624 . Legea aplicabilă operelor de creaţie intelectuală .
•Dreptul de autor asupra creaţiilor din domeniul literar , artistic ,
ştiinţific, este protejat de lege dacă este valorificat în condiţiile prevăzute
de aceasta.
Operele de creaţie intelectuală sunt supuse :
a) legii naţionale a autorului , înainte de a fi adusă la cunoştinţa
publicului şi
b) legii statului unde opera a fost pentru prima dată adusă la cunoştinţa
publicului , ulterior divulgării ei .

Art . 2625 . Legea aplicabilă dreptului de proprietate industrială .

- Obiectul protecţiei proprietăţii industriale este definit în Convenţia
de la Paris din 20 martie 1883 şi se împarte în 3 categorii : a )
creaţii ( spre exemplu invenţiile ) , b ) semene distinctive ( spre
exemplu mărcile ) , c ) concurenţa neloială .
- Art . 2625 NCC reglementează legea aplicabilă naşterii ,
conţinutului şi stingerii dreptului asupra creaţiilor şi semnelor
distinctive , ca obiect al dreptului de proprietate intelectuală .
Pentru a fi opozabile terţilor , acestea sunt supuse formalităţilor de
înregistrare prevăzute de legea aplicabilă .

● Art . 2626 .
• Formele de publicitate referitoare la drepturile reale şi la garanţiile
asupra bunurilor se realizează în condiţiile şi au efectele prevăzute de
legea aplicabilă . în general îndeplinirea formalităţilor de publicitate
asigură opozabilitatea drepturilor titularului faţă de terţi , însă pot avea şi
efect constitutiv .
• Legea aplicabilă formelor de publicitate este independentă de legea
care guvernează naşterea , transmiterea , restrângerea sau stingerea
dreptului real sau garanţei reale , dacă legea nu dispune altfel .

Art . 2627 . Aplicarea legii locului unde se află bunul .

● Ipoteca mobiliară este garanţia reală ce poartă asupra bunurilor mobile
. Cu excepţiile reglementate la art . 2.628 NCC , cu privire la validitate ,
formelor de publicitate şi efectelor ipotecii mobiliare li se aplică legea
locului unde se află bunul la momentul încheierii contractului .
Excepţiile se referă la anumite tipuri de bunuri asupra cărora se instituie
ipoteca mobiliară .

Art . 2628 . Aplicarea legii locului unde se află debitorul

• Conditiile de validitate , publicitatea şi efectele ipotecii mobiliare se
supun legii locului unde se află reşedinţa obişnuită a debitorului
persoană fizică sau legea sediului social al debitorului persoană juridică ,
în cazul în care ipoteca imobiliară poartă asupra bunurilor menţionate la
alin . ( 1 ) lit. a ) -c ) .

Art . 2629 . Legea aplicabilă în cazul resurselor naturale

• Ulterior extragerii , resursele naturale devin bunuri mobile , aşadar
asupra lor se poate institui ipoteca mobiliară . Se va aplica legea locului
unde se află exploatarea în privinţa condiţiilor de valabilitate ,
publicitatea şi efectele ipotecii asupra resurselor naturale , care se naşte
de la data extragerii . Aceeaşi lege se va aplica şi în privinţa ipotecii
asupra unei creanţe rezultate din vânzarea resurselor , care se sunt virate
în cont . naşte de la data la care sumele obţinute din vânzare sunt virate
in cont.
Art . 2630 . Situaţiile speciale privind legea aplicabilă publicităţii
ipotecii mobiliare .
o Formalităţilor de publicitate li se va aplica legea stabilită de art .
2627 NCC şi , după caz , de art . 2628 NCC .
o Art . 2629 NCC reglementează situaţia specială în care , ulterior
constituirii ipotecii potrivit legii locului unde se află bunul [ alin . (
1 ) ] , respectiv potrivit locului unde debitorul persoană fizică are
reşedinţa obişnuită sau unde debitorul persoană juridică are sediul
social [ alin . ( 2 ) ] , acesta este deplasat în alt stat . În acest caz ,
pentru păstrarea rangului ipotecii imobiliare , trebuie îndeplinite
formalităţile de publicitate în noul stat în anumite condiţii ·
o În primul rând legea stabileşte condiţia îndeplinirii formalităţilor
de publicitate în noul stat , înainte să înceteze rangul de prioritate
dobândit la constituire .
o Cumulativ cu această condiţie , formalităţile de publicitate în noul
stat trebuie îndeplinite în termen de 60 de zile de la intrarea
bunului pe teritoriul acestui stat în situaţia reglementată de alin .
( 1 ) , respectiv de la schimbarea reşedinţei obişnuite sau sediului
social în situaţia reglementată de alin . ( 2 ) sau în termen de 15
zile de la momentul când creditorul a cunoscut această
împrejurare .
o Indeplinirea formalităţilor potrivit alin . ( 1 ) şi ( 2 ) nu vor avea
nici un efect asupra terţului care dobândeşte cu titlu oneros un
drept real asupra bunului mobil , înainte de îndeplinirea
formalităţilor respective şi fără să fi cunoscut existenţa ipotecii
imobiliare

Art . 2631 . Lipsa publicităţii în străinătate

● Articolul stabileşte rangul ipotecilor mobiliare constituite asupra
anumitor bunuri mobile , în situaţia în care legea străină aplicabilă
rangului ipotecilor nu prevede formalităţi de publicitate şi bunul nu se
află în posesia creditorului . Formele de publicitate îndeplinite potrivit
legii române vor stabilit rangul de prioritate .
Art . 2632 . Legea aplicabilă operaţiunilor asimilate ipotecilor mobiliare
• Operaţiunile asimilate ipotecii imobiliare sunt reglementate de legea
aplicabilă ipotecii imobiliare respective , potrivit prezentei secţiuni . La
stabilirea legii aplicabile se va lua în considerare data încheierii
operaţiunii asimilate ipotecii mobiliare .

MOSTENIREA
Art . 2633 . Legea aplicabilă.
• Moştenirea este supusă legii statului unde defunctul a avut ultima
reşedinţă obişnuită . Legea astfel stabilită va reglementa domeniile
stabilite la art . 2636 NCC .

Art . 2634 . Alegerea legii aplicabile .

• O persoană poate să aleagă drept lege aplicabilă moştenirii sale , legea
statului a cărui cetăţenie o are , printr - o declaraţie care trebuie să
îndeplinească în ceea ce priveşte validitatea , forma , condiţiile de
modificare şi revocare , condiţiile unei dispoziţii pentru cauză de moarte.

Art . 2635 . Legea aplicabilă formei testamentului .

● În ceea ce priveşte condiţiile de formă ale testamentului , ale actelor
care modifica sau revocă testamentul , acestea sunt considerate valabile
dacă întrunesc condiţiile oricăreia dintre legile menţionate la lit. a ) -e ) ,
valabile fie la momentul întocmirii actului , fie la momentul morţii
testatorului . În ceea ce priveşte condiţiile de fond , se aplică legea
moştenirii .

Art . 2636 . Domeniul de aplicare a legii moştenirii .

Succesiunea vacantă Legea aplicabilă moştenirii reglementează
aspectele enumerate la lit. a ) -h ) . Dacă potrivit legii aplicabile o
moştenire este considerată vacantă , bunurile aflate pe teritoriul
României vor intra în proprietatea statului român .

ACTUL JURIDIC

Art . 2637 . Legea aplicabilă condiţiilor de fond .

 În privinţa condiţiilor de fond ale actului juridic , se va aplica legea
aleasă de părți , printr - o manifestare de voinţă expresă , ori care
rezultă neîndoielnic din cuprinsul acesteia sau din anumite
circumstanţe .
 Legea aplicabilă aleasă poate guverna în totalitate actul juridic sau
doar o parte a acestuia , în funcţie de voinţa părţilor şi poate fi
modificată oricând de părţi . Modificarea are efect retroactiv , fără
însă a invalida actul valabil încheiat sub imperiul legii alese la
momentul încheierii şi fără a afecta drepturile terţilor deja
dobândite

Art . 2638 . Legea aplicabilă în lipsa alegerii .

● În lipsă de alegere a legii aplicabile , se va aplica legea statului cu
care actul juridic are cele mai strânse legături . Se consideră ca actul
juridic are strânse legături cu statului unde debitorul obligaţiei , în actele
bilaterale sau autorul actului , în actele unilaterale , are reşedinţa
obişnuită , fondul de comerţ sau sediul social . Dacă aceasta nu poate fi
actului . identificată , se aplică legea locului încheierii actului.

Art . 2639 . Legea aplicabilă condiţiilor de formă .

•Actul juridic va fi considerat valabil din punct de vedere al formei ,
dacă îndeplineşte oricare din condiţiile prevăzute de legea care
cârmuieşte fondul actului , legea locului unde a fost întocmit , legea
cetăţeniei sau a reşedinţei obişnuite a persoanei care I - a încheiat , legea
aplicabilă potrivit dreptului internaţional privat al autorităţii care
analizează valabilitatea actului .
• Dacă legea care guvernează fondul actului juridic impune o anumită
formă solemnă pentru valabilitatea actului , nici o altă lege din cele
menţionate nu poate înlătura această cerinţă .

OBLIGATIILE

Art . 2640 . Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale .

• Articolul trimite la dreptul UE în ceea ce priveşte legea aplicabilă
îndeplinirii obligaţiilor contractuale , iar în domeniile nereglementate de
dreptul comunitar , la dispoziţiile noului Cod civil , dacă prin tratate sau
convenţii internaţionale nu se dispune altfel .
• În consecinţă , legea aplicabilă obligaţiilor contractului contractuale
este independentă de legea aplicabilă

Art . 2641 . Legea aplicabilă obligaţiilor extracontractuale

● În ceea ce priveşte legea aplicabilă obligaţiilor extracontractuale se
face trimitere la dreptul comunitar , iar în materiile care nu intră sub
incidenţa acestuia , se aplică legea aplicabilă fondului raportului juridic
dintre părţi , dacă nu sau dispoziţii speciale . se prevede altfel prin
convenţii internaţionale sau dispoziții speciale.

Art . 2642 . Răspunderea pentru atingeri aduse personalităţii .

• Persoana lezată poate alege pentru obţinerea reparaţiilor în cazul
atingerilor aduse vieţii private sau personalităţii , aplicarea oricăreia din
legile menţionate la alin . ( 1 ) lit. a ) -c ) , cu condiţia ca autorul daunei
sa fi trebuit în mod rezonabil să se aştepte ca efectele să se producă în
aceste state .
• Dreptul la replică este reglementat de statul unde s - a făcut publicarea
prin care s - au adus atingeri personalităţii .

Art . 2643 . Stingerea obligaţiilor .

• Delegaţia şi novaţia sunt supuse legii aplicabile obligaţiei , iar
compensaţia , legii aplicabile creanţei căreia i se opune compensaţia .

Art . 2644 . Pluralitatea de debitori .

• Această ipoteză este posibilă în cazul în care părţile unui act juridic nu
aleg legea aplicabilă , situaţie în care este incident art . 2638 NCC .

Art . 2645 . Dreptul de regres .

• Dreptul de regres reprezintă dreptul debitorului plătitor , de a se
întoarce împotriva celorlalţi codebitori solidari , pentru recuperarea
sumei plătite pentru aceştia . Pentru a exista , dreptul de regres trebuie
admis atât de legea obligaţiei iniţiale , cât şi de legea obligaţiei dintre
debitori . Dreptul de regres al unei instituţii publice este supus legii
statutului său organic .
• Condiţiile de exercitare a regresului sunt reglementate de legea
obligaţiei existente între codebitor şi creditor .
• Raportul dintre creditorul dezinteresat şi debitorul plătitor este
reglementat de legea obligaţiei acestuia .

Art . 2646 . Moneda de plată .

• Moneda de plată este definită de legea statului care a emis - o .
• Legea statului unde se efectuează o plată reglementează în ce anume
monedă urmează a fi făcută aceasta , afară numai dacă părţile au
convenit o altă monedă de plată . Convenţia părţilor nu poate însă deroga
de le dispoziţiile imperative ale legii locului plăţii .
a• Legea aplicabilă datoriei reglementează efectele pe care moneda de
plată le are asupra întinderii datoriei .