EM

TEMA 1. OBIECTUL DE STUDIU AL CURSULUI. ROLUL

RAMURII ÎN ECONOMIA ȚĂRII ȘI CARACTERISTICELE
ACESTEIA
1.1. Scopul, obiectivele și sarcinile cursului.
1.2. Caracteristica economică generală a ramurii.
1.3. Rolul și locul ramurii în dezvoltarea economiei naționale.
1.4. Tendințele, problemele și perspectivele dezvoltării ramurii.
1.5. Principalii indicatori statistici ce caracterizează ramura în

BD
contextul economiei naționale.

1.1.Scopul, obiectivele și sarcinile cursului

Economia și statistica ramurii este o disciplină teoretic-
aplicativă, scopul căreia prevede formarea bazei fundamentale a
proceselor economice care au loc la nivelul unităților economice din
ramura studiată.
Obiectivele cursului Economia și statistica ramurii includ:
 cunoașterea prevederilor legislației care reglementează
FIE
modul de înregistrare și activitate al întreprinderii
industriale din ramură;
 însușirea metodologiei de calcul a principalilor indicatori
economici ce caracterizează rezultatele, eforturile și efectul
activității întreprinderilor din ramură;
 sesizarea statisticii ce reflectă principalii indicatori ai
activității întreprinderilor din ramură;
 capabilitatea de a utiliza în practică metodologia de calcul a
principalilor indicatori economici ai activității
M

întreprinderilor din ramură;

 abilități de interpretare a rezultatelor obținute la nivel de
întreprindere din ramură în vederea luării deciziilor;
 interpretarea relațiilor întreprindere-furnizor, întreprindere-
client, întreprindere-partener de afaceri specifice ramurii;
 abilități de elaborare a măsurilor de restructurare a activității
UT

întreprinderii și de ajustare a structurilor ei pentru a

corespunde cerințelor mediului ambiant.

1
 EM
1.2.Caracteristica economică generală a ramurii
Industria alimentară și a băuturilor a început să se dezvolte
rapid pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind influențată de
transformarea economiei, de la cea rurală spre cea urbană. Tot mai
multă populație la nivel național și global dă preferință sectorului
urban și, prin urmare, s-au dezvoltat sistemele alimentare pentru a
procesa, a stoca, a transporta și a comercializa alimente pentru
populația urbană.

BD
Creșterea ofertei de alimente la prețuri accesibile, combinată cu
introducerea de noi tehnologii alimentare, a jucat un rol important
pentru sănătatea populației, creșterea productivității muncii și
dezvoltarea pe termen lung a industriei alimentare și a economiei în
ansamblu.
Un sistem alimentar complex conectează producătorii de
alimente cu consumatorii printr-un lanț valoric care începe de la
producția agricolă și se termină pe masa consumatorilor. Figura 1.1
oferă o ilustrare grafică a lanțului valoric al produselor alimentare de
FIE
la producătorul agricol până la etapa consumului final.
Agricultorii produc mărfuri care pot fi consumate cu o
prelucrare minimă, cum ar fi fructele și legumele proaspete sau care
furnizează intrări (input-uri) pentru industria alimentară.
În prima etapă de prelucrare (după poarta fermierilor), industria
alimentară include sacrificarea și prelucrarea cărnii, zdrobirea și
rafinarea semințelor oleaginoase, rafinarea zahărului, prelucrarea
laptelui și măcinarea cerealelor etc.
O parte de produse alimentare sunt oferite în rețeaua de
M

distribuție după etapa prelucrării primare a acestora, iar o altă parte

de produse sunt în continuare supuse prelucrării în cadrul
întreprinderilor industriale și ajung la consumatori în varianta de
prelucrare finală a acestora.
Reieșind din considerentele că produsele alimentare pot fi
consumate în condiții de casă sau în afara casei, în acest lanț apare
UT

locul și pentru instituțiile de alimentație publică (restaurante,

cafenele, pizzerii, baruri, fast-food-uri și alte servicii de alimentație
publică).
2
 EM
LANȚUL VALORIC A PRODUSELOR ALIMENTARE

Agricultorii produc mărfuri

Producție care pot fi consumate cu o
agricolă prelucrare minimă, cum ar fi
fructele și legumele
proaspete, sau care
furnizează intrări (input-uri)
în produsele prelucrate, cum
ar fi grâul care este
transformat în pâine.
În prima etapă de prelucrare (după poarta
Prelucrare fermierilor), industria alimentară include
primară sacrificarea și prelucrarea cărnii, zdrobirea
și rafinarea semințelor oleaginoase,
rafinarea zahărului, prelucrarea laptelui și
măcinarea cerealelor etc.

Distribuția produselor prelucrării primare

BD
Produsele alimentare de toate tipurile sunt
distribuite în întreaga țară pentru a răspunde
nevoilor permanente ale consumatorilor.
Distribuitorii corelează oferta cu cererea existentă.
Prelucrare secundară

Industria alimentară utilizează

materii prime sau parțial prelucrate
pentru a crea bunuri de consum
final, începând de la pâine, pizza
congelată până la înghețată…
FIE
Comerțul
cu ridicata,
Distribuția
& Livrarea

Restaurante și alte Consumatorii

servicii de alimentație Alimentația acasă
Produsele alimentare sunt furnizate în
rețeaua de distribuție cu amănuntul,
care servește drept piață de desfacere
pentru produsele alimentare.
M

Figura 1.1. Lanțul valoric al produselor alimentare

Sursa: Economic Contribution of the Food and Beverage Industry. A Report by
UT

the Committee for Economic Development of The Conference Board. 2007, p.13

Fiecare participant al lanțului valoric al produselor alimentare

urmărește scopurile sale (scopul prioritar al antreprenorilor fiind
3
 EM
maximizarea profitului), astfel numai organizarea optimă a
tuturor proceselor din punct de vedere economic poate asigura
satisfacția intereselor tuturor participanților, o competitivitate
înaltă și dezvoltarea durabilă a industriei alimentare atât la nivel
național, cât și internațional.

1.3.Rolul și locul ramurii în dezvoltarea economiei naționale

Rolul industriei alimentare, industriei băuturilor, precum și

BD
diferitor servicii de alimentație este foarte important pentru economia
Republicii Moldova, ținând cont de aspectele istorice de dezvoltare a
ocupației populației pe meleagurile noastre. Reieșind din
considerentele că condițiile pedoclimaterice ale țării noastre sunt
favorabile dezvoltării agriculturii, Republica Moldova istoric s-a
manifestat ca o țară preponderent agrară. La rândul său, dezvoltarea
agriculturii a pus baza dezvoltării ramurilor încadrate în prelucrarea
produselor agricole.
FIE
Producți a și
Industria furni zarea de
prel ucrătoare energie electrică
83% s i termică, ga ze,
a pa caldă și a er
condi ționat
11%

Di s tribuția apei,
s a lubritate,
M

ges tionarea
deș eurilor,
a cti vi tăți de
Industria decontaminare
extra cti vă 5%
1%
UT

Figura 1.2. Structura valorii producției industriale fabricate în

Republica Moldova pe tipuri de activități economice în anul 2017
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md

4
 EM
Actualmente, în economia Republicii Moldova un loc
important îl deține industria prelucrătoare, structura valorii producției
industriale fabricate pe tipuri de activități economice fiind prezentată
în figura 1.2.
În structura producției industriale fabricate în Republica
Moldova pe tipuri de activități economice principala pondere îi
revine industriei prelucrătoare care deține circa 83% din valoarea
totală a producției industriale fabricate în țară în anul 2017.

BD
În conformitate cu clasificatorul aplicat de către Biroul
Național de Statistică a Republicii Moldova, producția industrială
reprezintă:
 rezultatul direct și util al proceselor de extragere a materiilor
prime și materialelor existente în natură;
 rezultatul prelucrării primare a produselor agricole și silvice;
 rezultatul prelucrărilor executate ulterior asupra produselor
industriale;
 lucrările de restabilire a parametrilor tehnici și calitativi inițiali
FIE
ai produselor industriale (cum ar fi: lucrările de reparații, de
întreținere etc.).
Astfel, producția industrială este compusă din produse finite,
semifabricate și lucrări (servicii) cu caracter industrial destinate
investițiilor, consumului populației, exportului, consumului intern
productiv și altor necesități ale economiei naționale.
În vederea evidențierii rolului industriei alimentare și a
băuturilor pentru economia Republicii Moldova, în figura 1.3 este
următoarea reprezentată structura valorii producției industriale
M

obținute în cadrul industriei prelucrătoare.

Conform clasificatorului aplicat de către Biroul Național de
Statistică a Republicii Moldova, industria prelucrătoare include 33 de
ramuri, în figura 1.3 fiind reprezentate doar acele ramuri care dețin o
pondere mai mare de 5% în valoarea totală a producției industriale
fabricate în cadrul industriei prelucrătoare din Republica Moldova.
UT

5
 EM
Industria Fa bri carea Fa bri carea
a limentară bă uturilor produselor
36,78% 11,25% textile
5,35%

Fa bricarea
a rticolelor de
îmbră căminte
5,76%

BD
Fa bri carea
produselor din
Al te domenii minerale
a l e i ndustriei nemetalice
prelucrătoare 8,17%
32,70%

Figura 1.3. Structura valorii producției industriei prelucrătoare din

Republica Moldova pe tipuri de activități economice în anul 2017
FIE
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md
Principala pondere în structura valorii producției industriei
prelucrătoare din Republica Moldova pe tipuri de activități îi revine
industriei alimentare – 36,78%. Pe al doilea loc în structura
respectivă se plasează activitatea de fabricare a băuturilor (alcoolice
și nealcoolice) căreia îi revin 11,25% din valoarea producției
fabricate în cadrul industriei prelucrătoare.
Următoarea figură reflectă structura producției industriei
M

alimentare pe ramuri aferente.

UT

6
 EM
Fabricarea altor produse Producția, prelucrarea și conservarea
Fabricarea produselor alimentare cărnii și a produselor din carne
de brutărie și a 16,63% 23,64%
produselor făinoase
14,69% Prelucrarea și
conservarea
peștelui,
crustaceelor și

BD
molustelor
2,24%
Fabricarea
produselor de
morărit, a
amidonului și
produselor din Prelucrarea și
amidon conservarea
2,87% fructelor și
legumelor
Fabricarea uleiurilor și a 16,26%
Fabricarea grăsimilor vegetale și
produselor lactate animale
14,58%
9,09%
FIE
Figura 1.4. Structura producției industriei alimentare pe ramuri în
Republica Moldova în anul 2017
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md
În structura producției industriei alimentare autohtone pe
ramuri poziția dominantă îi revine industriei de prelucrare și
conservare a cărnii și a produselor din carne care deține 23,64%.
Poziția domeniilor de fabricare a produselor lactate, prelucrarea
M

fructelor și legumelor, fabricarea produselor de brutărie etc. diferă

neesențial, valoarea producției fabricate în cadrul acestor ramuri
având o amplitudine neesențială de variație.
Indiferent de ponderea pe care o dețin ramurile prezentate în
structura producției industriei alimentare, ele au o mare importanță,
UT

deoarece în primul rând satisfac cerințele pieței interne (nevoile

consumatorilor), asigură locuri de muncă, participă la formarea
veniturilor în Bugetul Național, își aduc aportul său la formarea
exportului etc.
7
 EM
Figura 1.5 reflectă structura producției industriei de fabricare a
băuturilor pe subramuri.
Fa bri carea Fa bri carea
vi nurilor din beri i 15,29%
s truguri
64,83% Producți a de băuturi
ră cori toare
nea lcoolice,
producția de ape

BD
mi nerale și a lte ape
îmbuteliate
6,74%

Di s tilarea, ra finarea și mixarea

bă uturilor alcoolice 13,14%

Figura 1.5. Structura producției industriei de fabricare a băuturilor

pe subramuri în Republica Moldova în anul 2017
FIE
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md
În structura producției industriei de fabricare a băuturilor pe
subramuri principala pondere îi revine fabricării vinurilor din struguri
– 64,83%, ceea ce este evident, deoarece anume fabricarea vinurilor
constituie ocupația de bază a populației țării noastre.

1.4.Tendințele, problemele și perspectivele dezvoltării ramurii

Industria alimentară la nivel mondial este un sector matur care
se confruntă cu o perioadă turbulentă datorită modificărilor
M

comportamentului consumatorilor față de siguranța alimentară,

manifestându-se o creștere a cererii față de produsele de calitate și
sustenabilitate înaltă.
Un rol tot mai mare se acordă managementului întregului lanț
de aprovizionare care are un impact economic important în asigurarea
UT

calității produselor alimentare.

Deși pentru economia Republicii Moldova industria alimentară
și a băuturilor reprezintă o ramură importantă cu tradiții istorice,
procesul de globalizare, dezvoltarea comerțului exterior și-a lăsat
8
 EM
amprenta asupra dezvoltării acestei ramuri. În urma unei concurențe
aprige, când pe piața autohtonă au acces liber produsele alimentare și
băuturile producătorilor externi, mulți producători autohtoni care nu
pot face față concurenței devin necompetitivi pe piață, părăsind
domeniul de activitate respectiv. Totodată, apar permanent și
producători noi, preponderent întreprinderile micro- și mici, care își
aleg un traseu cu specializare îngustă, oferind pe piață o gamă
modestă de produse alimentare de calitate înaltă și originale pe piață,

BD
în așa fel dezvoltându-și nișa sa de consumatori. Ca rezultat, numărul
de întreprinderi din industria alimentară și a băuturilor din Republica
Moldova pe parcursul ultimilor ani se caracterizează prin dinamică
negativă (figura 1.6).
1400
1353
1350 1321

1300 1318 1272

1250 1222 1217

FIE
1259
1200 1236 1188
1206 1158
1150 1175
1164
1100 y = -15,055x + 1343
R² = 0,8562
1050

1000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 1.6. Evoluția numărului de întreprinderi din industria alimentară

M

și a băuturilor din Republica Moldova în perioada 2005-2017

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md
Datele statistice prezentate în figura 1.6 atestă că anual numărul
de întreprinderi din industria alimentară și a băuturilor din Republica
Moldova scade cu 15 întreprinderi. Astfel, numărul de întreprinderi
UT

din industria alimentară și a băuturilor în perioada 2005-2017 s-a

redus cu 133 de întreprinderi, ceea ce constituie o reducere de
10,07%.
9
 EM
În situația existentă, redresarea industriei alimentare și a
băuturilor din Republica Moldova poate fi asigurată prin utilizarea
tehnologiilor inovaționale din domeniu, modernizarea ramurilor și
implementarea metodelor moderne de management capabilă să
asigure o eficiență economică înaltă a activității.
Deși numărul de întreprinderi ce activează în industria
alimentară și a băuturilor are tendință de scădere, valoarea producției
fabricate în cadrul acestor întreprinderi are tendință de creștere

BD
(figura 1.7).

18000,0 16156,6
16000,0 13600,2 14664,4
13107,7
14000,0
12000,0
10000,0
8000,0
4574,2 4827,4 4942,2
6000,0 4463,6
FIE
4000,0
2000,0
0,0
2014 2015 2016 2017

Industria alimentara Fabricarea bauturilor

Figura 1.7. Evoluția valorii producției fabricate în cadrul

întreprinderilor industriei alimentare și a băuturilor din Republica
Moldova în perioada 2014-2017, milioane lei
M

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe

http://www.statistica.md
Valoarea producției fabricate în cadrul întreprinderilor
industriei alimentare din Republica Moldova în perioada 2014-2017
a sporit cu 23,26%, pe când valoarea producției fabricate în cadrul
întreprinderilor de fabricare a băuturilor a sporit doar cu 8,05%.
UT

Creșterea valorii producției fabricate se datorează atât evoluției

volumelor produselor fabricate, cât și modificării prețurilor, care în
cele mai dese cazuri au o tendință de creștere.
10
 EM
Ținând cont de faptul că în lanțul valoric al producției
alimentare participă și instituțiile de alimentație publică, în figura 1.8
este reflectată evoluția numărului de hoteluri și restaurante în
Republica Moldova în perioada 2005-2017.
2500

2000 1911
1711 1748

BD
1516 1811
1500 1311 1745
1217 1667
1034 1424 y = 73,275x + 985,38
1266
1000 1117
R² = 0,9772

500

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
FIE
Figura 1.8. Evoluția numărului de hoteluri și restaurante în
Republica Moldova în perioada 2005-2017
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md

Datele statistice înserate în figura 1.8 atestă că anual numărul

de hoteluri și restaurante active în Republica Moldova crește cu 75
de întreprinderi. Astfel, numărul de hoteluri și restaurante în perioada
2005-2017 a sporit cu 877 de entități, ceea ce constituie o creștere de
M

circa 85%.

1.5.Principalii indicatori statistici ce caracterizează ramura în

contextul economiei naționale
În tabelul 1.1 sunt dați principalii indicatori statistici ce
UT

caracterizează ramurile aferente tehnologiei alimentelor din

Republica Moldova, și anume:
 industria alimentară;

11
 EM
 fabricarea băuturilor;
 restaurante si alte activități de servicii de alimentație.
Tabelul 1.1. Principalii indicatori statistici ce caracterizează
ramurile aferente tehnologiei alimentelor din Republica Moldova în
anul 2017
Restaurante si
TOTAL
Industria Fabricarea alte activități
Indicatorii pe
alimentară băuturilor de servicii de
activități

BD
alimentație
Numărul de
54313 949 239 1753
întreprinderi
Numărul mediu de
528607 27051 8864 13509
personal, pers.
Venituri din
330963,91 17912,13 5768,58 2676,31
vânzări, mil.lei
Profit net (pierdere
neta) al perioadei 21527,2 619,47 484,64 57,72
de gestiune, mil.lei
FIE
Total active, mil.lei 393506,88 18682,55 12472,72 2591,05
Salariul mediu
4628 4524 4702 2424
lunar, lei
Sursa: Sistematizat de autor pe baza datelor statistice prezentate pe
http://www.statistica.md
Examinarea comparativă a indicatorilor statistici ce
caracterizează ramurile aferente tehnologiei alimentelor vor fi supuși
unei analize complexe în cadrul temelor aferente. În linii generale, în
baza indicatorilor prezentați se poate conclude despre importanța
M

ramurilor date pentru economia națională și despre problemele

aferente (cum ar fi nivelul redus de retribuire a muncii, profitul net
modest etc.).
UT

12