ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea De Finanțe, Asigurări, Bănci Și Burse De Valori

PROIECT FINANȚE
POLITICA FISCALĂ A POLONIEI

Autori: Agi Acai Defne

Velcea Andreea Liliana

SERIA: A
GRUPA: 1500
An: I

An universitar 2014-2015
București
Rezumat :
Polonia este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana, care in cadrul crizei actuale, a
mentinut permanent o crestere a PIB-ului. Motivul acestui success este faptul ca politica fiscala
a avut un impact pozitiv asupra ultimilor ani, fiind influentata si de politica inainte de criza.
Polonia este una dintre exemplele tranziției de succes de la o economie dirijată de stat la o
economie de piață. Privatizarea companiilor mici și mijlocii care au fost controlate de guvern și
dreptul liber de înființare de firme noi au permis dezvoltarea agresivă a sectorului privat.
Cuvinte cheie: Politica fiscala, impozitul pe profit, impozit pe venit , taxa pe valoarea adaugata,
taxe indirecte, taxe directe.

1.Politică fiscală. Concepte. Obiective. Rol

Interventia statului, in cazul politicii fiscale isi face simtita prezenta prin intermediul unor
procese specific financiar-fiscale precum :
✔ asigurarea echilibrelor bugetare
✔ alocarea chelutuielilor bugetare
✔ formarea prin impozite si taxe a veniturilor bugetare
Politica fiscala poate fi definita si ca o forma de interventie indirecta a statului in economie ,
aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor , intervenind cu precadere la ajustarea dezechilibrelor
macroeconomice interne , modificarea ei fiind dificila si lenta.
In sens larg , politica fiscala este desemnata in cadrul autoritatilor publice de incasare si utilizare
a resurselor indispensabile consumului public , procurarii de servicii si bunuri publice.
Conceptul de politica fiscala are la baza eficienta fiscala si un randament ridicat care va asigura
venituri cat mai mari la bugetul de stat. Aceasta politica are in vedere stimularea activitatii
economice, a investitiilor, asigurarea protectiei sociale si deasemenea sustinerea unui principiu
moral care cere respectarea drepturilor fiecaruia in contributia individuala la constituirea
veniturilor.
Politica fiscala vizeaza ansamblul deciziilor cu ajutorul carora se realizeaza modelarea sistemului
fiscal, din punct de vedere structural si se asigura functionarea acestuia, in scopul obtinerii
finalitatilor dorite de managerii publici cu putere de decizie in acest domeniu.
Autoritatile publice folosesc politica fiscala in scopul obtinerii unor tinte nefiscale , de natura
economica precum modificarea proceselor economice ,rectificarea ciclului economic si
eliminarea dezechilibrelor economice.
Politica fiscala are rol alocativ, astfel aceasta stabileste atunci cand statul trebuie sa intervina in
economie pentru a corija esecurile pietei prin identificarea formelor acestora si deasemeni prin
alocarea eficienta a resurselor pentru evitarea si reducerea lor.
Un alt rol indeplinit de politica fiscala, in conceptia economistului Musgrave, este cel distributiv;
acest rol decurge din existent unor inegalitati in repartitia veniturilor care se pare ca este
imposibil de eliminat.
Rolul politicii fiscale de stabilizare a vietii economice este dependent de politica bugetara
aplicata, precum si de politica de dezvoltare regionala.

1.1 Sistemul fiscal al Poloniei

Polonia este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana, care in cadrul crizei actuale, a
mentinut permanent o crestere a PIB-ului. Motivul acestui success este faptul ca politica fiscala a
avut un impact pozitiv asupra ultimilor ani, fiind influentata si de politica inainte de criza.
O statistica realizata pe cele 27 de tari ale Uniunii Europene si al Poloniei indica faptul ca
politica fiscala a Poloniei este diferita fata de tarile din UE. Acestea sunt cateva diferente :

1. În cadrul politicii contraciclice urmărite în 2008 și 2009 a avut loc creșterea cheltuielilor
publice în țările Uniunii Europene, cu 5 puncte procentuale în cele 27 de tari. Cheltuielile
publice în Polonia au crescut într-o măsură mai mică, la acel moment cu 2,3 puncte
procentuale . Mai târziu , în anii 2010 și 2011 a existat o crestere lenta de cheltuieli
publice în cele 27 de tari din UE. În Polonia , însă , cresterea a fost semnificativ mai mare
în 2011 .
2. Veniturile bugetare în raport cu PIB a fost relativ constante pe parcursul perioadei de
studiu in UE în timp ce în Polonia am văzut o scădere a veniturilor bugetare , deși nu a
existat nici colaps distinct.
3. Datorită scăderii PIB , veniturile bugetare din impozite au scăzut în UE alcatuita din 27
de țări cu circa 1 punct procentual , în timp ce în Polonia, scăderea veniturilor bugetare a
fost semnificativ mai mare cu 3 puncte procentuale și într-o măsură mai mare decât de
recesiune rezultate din precedent deciziile privind reducerea impozitelor ( trecerea de la
anul 2009 până la două impozit paranteze PIT : 18% și 32 % , în loc de trei paranteze
fiscale : 19 % , 30 % și 40 % și o reducere a contribuțiilor de pensii, în 2006 și 2007 ; de
la 13 % până la 6 % ) .

Produsul Intern Brut ( PIB ), în Polonia a fost în valoare de 517.54 miliarde dolari în 2013.
Valoarea PIB-ul Poloniei valoreaza la 0,83 la sută din economia mondială. PIB-ul în Polonia in
medie a fost de 229.32 miliarde de dolari din 1985 până în 2013, ajungând la cea mai mare
valoare din tot timpul de 529.40 miliarde USD în 2008 și un minim record de 63,90 USD
miliarde în 1987. PIB-ul în Polonia este raportat de către Grupul Băncii Mondiale .
Polonia a inregistrat de-a lungul ultimilor ani cresteri economice succesive, dupa cum urmeaza:
5,4% (2004), 3,5% (2005), 6,1% (2006), 6,5% (2007), 5,0% (2008), 1,8% (2009), 3,9% (2010),
4,3% (2011), 2,0% (2012); 1,6% (2013).

Cresterea economica
7.00%
6.00%
5.00%
4.00% Cresterea economica

3.00%
2.00%
1.00%
0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Din 1998 politicile monetare si fiscale din Polonia au fost formulate de către autoritățile
monetare și fiscale distincte și independente.
În Polonia, mixul de politici a fost în mare măsură determinat de percepțiile autorităților
monetare și fiscale ale credibilitatii reciproce.

1.2 Determinanti de politica monetara

Din 1999 Banca Națională a Poloniei ( NBP ), a bazat politica pe țintirea directă a inflației,
consolidând astfel angajamentul față de obiectivul stabilității prețurilor.
Deși in circumstante imprevizibile, obiectivele pe termen scurt nu au fost realizate, se pare
foarte probabil ca ținta de inflație pe termen mediu stabilita pentru sfârșitul anului 2003 a fost
atinsa. Aceasta, la rândul său, a trebuit să consolideze credibilitatea băncii centrale. Fără a atinge
această realizare, Banca Națională a Poloniei a fost adesea acuzata de efectuarea prea stransa a
politicii monetare, și acordând o atenție insuficientă pentru alte evoluțiile economice, dar si
mentinerea ratelor dobânzilor prea mare.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
A.Structura % din PIB
veniturilor

-Venituri indirecte 14.6 13.9 14.7 15.1 14.8 14.3 13.0 13.6 14.0 13.9

TVA 7.7 7.7 8.4 8.6 8.5 8.4 7.1 7.8 8.3 8.5

Accize 3.2 3.1 3.0 3.1 2.8 2.7 2.7 2.8 2.8 2.7

Alte impozite pe 2.3 2.4 2.6 2.7 2.7 2.4 2.2 2.1 2.0 1.7
produse (inclusive
import)
Alte impozite pe 1.3 0.7 0.7 0.7 0.8 0.8 0.9 0.9 0.9 1.0
productie

-Venituri directe 8.5 8.3 8.3 8.6 9.5 9.7 9.0 8.9 8.9 9.4

Impozit pe venit 5.2 5.0 5.1 5.3 5.5 5.6 5.7 5.6 6.1 5.9

Impozit pe profit 2.8 2.9 2.7 2.9 3.6 3.7 2.9 2.8 3.2 2.8

Alte impozite 0.5 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.7

-Contributii 8.6 8.3 8.4 8.4 8.5 8.8 9.0 9.1 9.4 9.1
sociale

Angajatori 4.6 4.6 4.7 4.5 4.8 4.9 5.0 5.2 5.5 5.1

Angajati 3.4 3.2 3.2 3.6 3.5 3.5 3.6 3.5 3.5 3.6

Liber profesionisti 0.5 0.4 0.5 0.3 0.2 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3
si neangajati

TOTAL 31.6 30.5 31.4 32.1 32.8 32.8 31.0 31.5 33.2 32.4

B. Structura % din PIB

functiei
economice

Consum 12.1 12.1 12.9 13.2 12.6 12.3 10.9 11.7 12.2 12.1

Munca 12.0 11.7 11.9 12.2 12.4 12.6 13.0 13.2 13.9 13.4

Angajati 11.4 11.0 11.2 11.4 11.6 11.7 12.0 12.2 12.7 12.2

-Platite de catre 4.6 4.6 4.7 4.5 4.8 4.9 5.0 5.2 5.5 5.1
angajatori

-Platite de catre 6.7 6.4 6.5 6.9 6.8 6.8 7.0 6.9 7.2 7.1
angajati

Non-angajati 0.6 0.7 0.7 0.8 0.9 0.9 1.0 1.0 1.2 1.2

Capital 7.5 6.7 6.6 6.8 7.7 7.9 7.0 6.6 7.2 6.8

Capital si afaceri 4.7 4.6 4.4 4.4 5.2 5.5 4.6 4.3 4.9 4.4

Venituri din 2.8 2.9 2.7 2.9 3.6 3.7 2.9 2.8 3.2 2.8
corporatii

Venituri din 0.9 0.8 0.8 0.7 0.9 1.0 1.0 0.7 0.9 0.9
gospodarii

Venituri din 1.0 0.9 0.9 0.8 0.7 0.8 0.8 0.7 0.7 0.7
activitati
independente
(inclusiv SSC.)

Stocurile de avere 2.8 2.1 2.2 2.3 2.5 2.4 2.4 2.3 2.3 2.4
de capital

C. Taxele de % din PIB

mediu

Taxe de mediu 3.0 3.0 3.0 2.9 2.8 2.6 2.5 2.5 2.4 2.2

Energie 2.2 2.1 2.0 2.0 2.0 1.9 1.9 1.8 1.8 1.7

-din care 1.9 2.0 1.9 1.9 1.9 1.7 1.8 1.7 1.7 1.6
impozite pe
combustibil

Transport (exclus 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 0.7 0.6 0.7 0.6 0.5
combustibilul)

Poluare/resurse 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01

D. Impozite pe % din PIB

proprietati

Impozite pe 1.2 1.2 1.3 1.3 1.4 1.3 1.2 1.2 1.3 1.4
proprietati

Taxe recurente 0.5 0.5 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.7 0.7
asupra bunurilor
immobile

Alte impozite pe 0.7 0.6 0.7 0.7 0.8 0.7 0.6 0.6 0.6 0.7
proprietati

E. Ratele de % din PIB

impozitare
implicite

Consum 18.9 18.8 19.7 20.0 19.1 18.2 16.7 17.6 18.2 18.1

Forta de munca 22.9 22.3 22.4 23.1 23.7 23.5 23.6 24.2 25.4 25.4
angajata

Capital 31.9 27.7 29.3 30.6 33.3 37.3 32.4 28.2 31.7 29.5

Venituri din 19.9 19.0 19.4 20.0 22.5 25.8 21.3 18.4 21.5 19.0
 capital si afaceri

Corporatii 20.3 20.1 21.4 22.8 27.4 36.0 21.8 18.2 22.6 20.9

Gospodarii 12.3 9.4 8.2 7.3 7.5 7.7 12.0 9.5 9.7 8.2

Cresterea PIB real -0.9 1.6 0.8 1.4 2.4 0.00 -2.9 1.9 -1.3 -3.2
(ritm anual)

2. Impactul politicii fiscale

După căderea comunismului, Polonia a urmat o politică de liberalizare a economiei și astăzi este
unul dintre exemplele tranziției de succes de la o economie dirijată de stat la o economie de
piață. Privatizarea companiilor mici și mijlocii care au fost controlate de guvern și dreptul liber
de înființare de firme noi au permis dezvoltarea agresivă a sectorului privat.
Ca o consecință, au apărut și organizații de apărare a drepturilor consumatorilor. Restructurarea
și privatizarea „sectoarelor sensibile” precum industria minieră, metalurgică, căile ferate și
energia au fost demarate începând din 1990.
Între anii 2007 și 2010, Guvernul Poloniei a planuit să listeze douăzeci de companii publice pe
bursa poloneză, inclusiv companii din industria minieră. Până în 2007, cele mai mari privatizări
au fost vânzarea companiei naționale de telecomunicații, Telekomunikacja Polska, către
operatorul France Télécom în anul 2000 și vânzarea a unui procent de 30% din acțiunile celei
mai mari bănci a Poloniei, PKO Bank Polski, pe Bursa din Varșovia în anul 2004.
În domeniul agriculturii, Polonia dispune de un număr mare de ferme private, având potențial de
a deveni cel mai important stat producător de alimente din întreaga Uniune Europeană. Există
însă o serie de probleme, legate în special de lipsa investițiilor în anumite sectoare economice.
Reformele structurale din domeniul asistenței medicale, a educației, din sistemul de pensii,
precum și din administrația de stat au sfârșit prin a provoca o mare presiune fiscală asupra
contribuitorilor polonezi.
Creșterea PIB-ului a fost puternică și stabilă între anii 1993 și 2000, cu o perioadă scurtă de
încetinire a ritmului în intervalul 2001-2002. Perspectiva integrării mai apropiate în Uniunea
Europeană a determinat o dezvoltare economică susținută, cu o creștere anuală de 3,7% în 2003,
față de numai 1,4% în 2002. În anul 2004, creșterea PIB-ului a fost de 5,4%, în 2005 – 3,3%, în
2006 – 6,1%. Pentru anul 2007, guvernul a prognozat o creștere economică de 6,5-7%. Polonia a
înregistrat în 2008 un Produs Intern Brut de 530 miliarde dolari, în timp ce PIB-ul per cap de
locuitor a ajuns la 17.500 dolari. În anul 2009, Polonia a înregistrat o creștere economică de
1,7%, fiind singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat creștere economică în acel an,
în timp ce toate celelalte state membre se aflau în recesiune. Deși economia poloneză se află
astăzi într-un proces de dezvoltare rapidă, există încă multe provocări. Cea mai importantă
sarcină economică în viitor este pregătirea economiei pentru a permite Polonia să îndeplinească
criteriile necesare pentru adoptarea euro ca monedă națională.

3. Structura și dezvoltarea veniturilor fiscale

În Polonia sarcina fiscală globală în 2012 a rămas aproape de 2011 nivelul la 32,5% din PIB
(creștere de 0,2%), și a rămas aproape de media Uniunii Europene, cu 7 puncte procentuale sub
ponderea medie (39,4%).
Impozitele indirecte in anul 2012 (13,1% din PIB) au reprezentat 40,4% din totalul veniturilor
fiscale și continua să joace un rol mai important decât impozitele directe, care, în 2012, au
crescut cu 22,3% veniturile fiscale totale.
Această tendință merge împotriva tendinței Uniunii Europene, impozitele indirecte si cele
indirecte alcătuiesc 34,5% și respectv 33,4% din totalul impozitelor. Cu toate acestea, tendința
ar putea fi la un moment de cotitură cum, în 2012, cota de impozit indirect a scăzut cu aproape
3% față de 2011, în timp ce ponderea impozitelor directe a crescut cu aproape cu 1%.
Contribuțiile sociale in anul 2012 (12,3% din PIB) a reprezentat pentru mai bine de o treime din
totalul veniturilor fiscale în 2012 (37,7%), ceea ce este 5,4 puncte procentuale peste media
Uniunii europene (32,4%).
Ponderea încasărilor colectate de administrația descentralizată a crescut constant de la cea mai
mare reforma administrativa din 1999, iar legea finanțelor locale adoptata în anul 2004 (9,1% în
1999). Ea a rămas stabilă din 2007, oscilând în jurul valorii de 13% (12,7% în 2012). Alocarea la
guvernul central (49,2% în 2012), a rămas, de asemenea, stabila în perioada luată în considerare.
Actiunile acumulate la asigurările sociale de fonduri s-au opritun trend descendent în 2011,
atunci când au fost de 35,0%, și au crescut la 37,4% în 2012. Povara fiscală totală a scăzut
progresiv de la 37,1% din PIB în 1995 la 31,5% în 2004, reflectând în mare parte reducerea
ratelor de impozitare statutare. In contrast,perioada 2005-2007 a fost caracterizată de o creștere a
raportului PIB-ului de impozitare, care a atins un nivel de 34,8% în 2007. Această puternică
tendință ascendentă a fost determinată în mare parte de o creștere a veniturilor din TVA ca
urmare a unui consum intern puternic și de o creștere robustă a veniturilor PIT ca urmare a
creșterii ocupării forței de muncă.
Raportul fiscal în PIB a scăzut între 2008 și 2009, cea mai mare parte din cauza schimbărilor în
PIT care a implicat o pierdere netă din veniturile bugetului provenind din impozite directe.
Intre anii 2009-2012, raportul de impozit în PIB a crescut de la puțin 31,8% în 2009-2010, prin
32,3% în 2011 la 32,5% în 2012, probabil în legătură cu majorarea cu 1 punct procentual a
cotelor de TVA legale care au avut loc în 2011. Într-adevăr TVA-ul veniturilor a crescut cu
11,8% în anul 2011 (și cu 10,2% în 2010), în timp ce a scăzut cu 5,1% în 2012, comparativ cu
2011. Mai mult, veniturile din TVA PIB a scăzut de la 8,0% în 2011 la 7,3% în 2012.
Ponderea principalelor sectoare de activitate la formarea PIB: agricultura (2,8%), industrie
(30,7%), servicii (54,4%).
Investitii straine ale Poloniei sunt: 9,9 miliarde EUR (2004), 8,28 mld EUR (2005), 15 mld
EUR(20 06), 12,8 mld EUR (2007) 10,02 mld EUR (2008), 8,3 mld EUR (2009), 7,538 mld
EUR (2010), 13,57 mld EUR (2011), 9,9 mld. EUR (2012).

4. Impozitarea consumului, muncii si capitalului. Taxe de mediu si impozitele pe

proprietate
Impozitele de consum din Polonia reflectă tendința Uniunii europene; după anul 2009 s-a
remarcat o ușoară scădere la 11,7% din PIB iar apoi a crescut in anul 2010 până la nivelul de
12,5% din PIB și a continuat să crească la 12,6% în anul 2011.
Cu toate acestea, în 2012, indicele taxelor de consum a scăzut la 11,8% din PIB (în timp ce
media ponderată a Uniunii europene a rămas stabila în 2011 iar in anul 2012 la nivelul de
11,2%). Acest lucru se reflectă, de asemenea în ITR corespunzător, care s-a situat la 19,3% în
2009 (cel mai mic din 2004), dar a revenit la 20,5% în 2010 și 20,8% în 2011, așa cum a făcut
media UE (la 19,7% în 2010 și 19,9% în 2011). ITR pe consum, aflat pe pe un trend descrescător
de la 1995-2001, a luat nastere ca urmare a unui TVA puternic și creșterea veniturilor după
introducerea accizelor taxelor pe energie, creșterea cotelor de TVA pentru anumite elemente în
2002, creșterea ratelor legale de TVA cu 1 punct procentual în 2011, extinderea bazei de TVA, și
în urma aderării Poloniei la UE. Scăderea din 2009 a fost cel mai probabil cauzată de un nivel de
consum mai mic, declanșata de criza economică, scaderea veniturilor scaderea din TVA și
accizele, dar și schimbarea structurii încasărilor de TVA (trecerea către produse și servicii taxate
la un tarif preferențial).
Impozitele pe muncă, în valoare de 13,1% din PIB, sunt pe locul șapte- cel mai mici din
Uniunea europeana, media acesteia 20,1%. De fapt, in ultimii 16 ani, Polonia a experimentat o
taxa semnificativa, trecerea de la impozitarea muncii (-3.9 puncte procentuale).
ITR pe munca a fost în continuă scădere, 10 ani de vârf în 2006 (35,4%), pentru a urca la 32,0%
în 2011 și la 33,9% în 2012. Impozitul pe munca ( la 100% din salariul mediu la o singură
persoană fără copii) s-au ridicat în 2012 la 35,5%, o creștere de 1,1% față de 2011 34,3% din
costului forței de muncă. De asemenea, este cel mai mic impozit pe munca din regiune, în cazul
în care țări vecine precum Slovacia (39,6%), Republica Cehă (42,4%), Ungaria (49,4%) și
Germania (49,7%). În 2012 ITR pe capital a fost de 19% - cu mult sub medie ponderată a
statelor membre pentru care există date disponibile. Creșterea a continuat sa se înregistreze după
anul 2004, cand de la valoarea de 19,0% a ajuns la 23,1%, in 2008, fiind valoare de varf.
Raportul dintre taxele de mediu în PIB a urmat un trend crescator din 1995 și a atins apogeul în
2006-2007 la 2,7%, iar apoi a rămas la nivel de 2,6% între 2008 și 2011;scăzand ușor până la 2,5
% în 2012.
Veniturile fiscale de proprietate în Polonia în raport cu PIB în 2012 ( 1,3 % ) au fost sub media
ponderata a Uniunii europene de 2,3 %.
Impozitul pe proprietate a reprezentat 3,9% din veniturile fiscale totale în 2012, fiind este sub
media ponderată a Uniunii europene ( 5,7 % ) .

5. Principalele reforme recent implementate, în curs de desfășurare sau a anunțate

În august 2010, guvernul polonez a adoptat Planul financiar multianual ce propune o crestere
impozitelor indirecte (aproximativ 0,4% din PIB). O serie de măsuri în zona TVA a intrat în
vigoare în 2011, dintre care cele mai importante este creșterea temporară (pentru anii 2011-2013)
a cotele de TVA cu 1 punct procentual, de la 7% la 8%, iar de la 22% la 23%. În 2013 aceste rate
crescute temporar au fost prelungite pentru perioada 2014-2016. În același timp, o noua cota
redusa de 5% a fost introdusă pentru alimente de bază. Mai mult, din 2012 cotele de TVA
pentru anumite produse, inclusiv dispozitivele medicale, îmbrăcăminte și accesorii de
îmbrăcăminte pentru sugari și încălțăminte pentru copii, a crescut de la 8% la 23%. Din 2013,
rata de 23% se aplica pentru arte, meserii și servicii postale non-publice.
Guvernul a crescut treptat ratele accizelor privind produsele din tutun (cu 4% pe an), dar și
pentru combustibili ( combustibil pentru motor, diesel si intrinseci bio-componente). Accizele
pe combustibilul auto au ramas neatinse pe perioada 2007-2011, dar în 2012 acciza la motorină a
crescut substanțial. În conformitate cu Directiva pentru Energie, din 2012 accizele de asemenea,
sunt aplicate la cărbune, lignit și cocs, până în prezent scutite.
În mai 2010 guvernul polonez a introdus reforme la sistemul de pensii atunci când transferuri la
fondurile private de pensii administrate au fost tăiate de la 7,3% la 2,3% din salariile angajaților
și diferența de 5% a fost redirecționată în sistemul public de pensionare a persoanelor varstnice.
Legea privind fondurile de pensii a fost modificată din nou în decembrie 2013, cu începere de la
1 Februarie 2014 dorind să crească ușor contribuția la fondul de pensii până la 2,93% dintr-un
salariu.
Pe baza acestei legi toti membrii prezenti ai fondurilor de pensii administrate privat vor avea
dreptul de a renunța la fondul de pensii pentru a alege un regim de securitate socială în locul
aceluia (prima alegere a trebuit să fie între aprilie și iulie 2014 și apoi la fiecare doi ani). In
functie de aceasta alegere scădea în continuare în contribuții pentru fondurile de pensii
administrate privat poate să apară pentru membrii care vor rămâne în sistemul de fonduri care va
fi transferat la fonduri. Mai mult decât atât, pe baza acestei legi fondurile private de pensii
administrate vor transfera aproximativ jumătate din activele lor, compuse din obligatiunile
guvernului la sistemul public de pensii pentru oamenii varsnici în cazul în care obligatiunile vor
fi rambursate. Transferurile rezultate au fost estimate la aprox. 37,5 miliarde euro (circa 7% din
PIB).

6.Impozitul pe venit
Accentul principal al măsurilor fiscale întreprinse de la 1995 in domeniul PIT a fost privind
închiderea lacune fiscale, reducerea scutirilor, și simplificarea legii. Mai mult decât atât, ratele
PIT au fost reduse de patru ori din 1995. Pentru a contrabalansa declinul in progresivitatea PIT-
ului în ultimii ani, baza de impozitare a fost extinsă prin eliminarea unui număr de deduceri
fiscale, perceput ca denaturând consumul, economia și deciziile de investiții, precum și prin
includerea beneficiilor extrasalariale și prestațiilor în natură în cadrul venitului impozabil.
Din 2009 Polonia aplică două cote de impozitare, respectiv 18% și 32%. Rata legală inferioară se
aplică in marea majoritate a contribuabiliilor, cei care într-un an anumit fiscal au câștigat 85 528
PLN sau mai puțin (aproximativ 20 600 EURO). Dividende și plățile de dobânzi sunt supuse
unui impozit final reținut la sursă, la o rată de 19%.
Liberii profesionisti și contribuabilii ce desfășoară activitatea economică pot opta pentru 19%
impozit forfetar. Există 429 000 de întreprinderi care desfășoară activități independente care au
plătit impozit forfetar în anul 2012, comparativ cu 332 000 de întreprinderi independente care au
plătit impozit folosind scară progresivă.
Polonia acordă o alocație personală de 556.02 PLN (în jur 130 EUR).

Structura impozitelor directe (% PIB)

25

20

15

10

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Impozit pe venit Impozit pe profit Alte impozite Contributii sociale

7. Impozitul pe profit
Sistemul polonez de impozitare pe profit este unul clasic. Profitul este complet impozitat la nivel
de companie, cu rata de 19%, cu profitul distribuit impozitat din nou (19%), prin intermediul
unui impozit final cu reținere la sursă în mâinile acționarilor individuali și acționarii care dețin
juridic mai puțin de 10% din capital.
Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de pe teritoriul
Poloniei sunt supusi impozitarii pe venitul societatii/impozitul pe profit al companiei (Corporate
income tax). Nivelul impozitului este de 19%.
Rata CIT legală este aplicabilă pe venit și câștigurile de capital. Câștigurile de capital sunt
adaugate la totalul veniturilor ordinare. Dreptul fiscal prevede o listă de cheltuieli nedeductibile.
Pierderile fiscale pot fi reportate pentru cinci ani consecutivi. Compensarea nu poate depăși 50%
din pierderea în fiecare an. În ceea ce privește cadrul anti-evitare, un regim de capitalizare
subțire este în loc. Cadrul de reglementare pentru impozitul pe profit este stabilit în proiectul de
lege din 1992. De atunci, o serie de măsuri au fost luate în domeniu, dintre care cele mai
semnificative au constat in reducerea treptată a ratei CIT de la vârful de 40% în mijlocul anului
1990 la curenta valoare de 19% în vigoare din 2004.
Aceste reduceri au urmat tendința generală în alte țări ale UE de reducere a ratelor de impozitare
și lărgirea bazelor de impozitare. Impozitul polonez CIT de bază a fost lărgit prin limitarea sau
eliminarea diferite scheme de stimulare. Numărul de programe de amortizare a fost redus drastic.

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/

7.1 Impozitul pe dividende

În contracte sunt adoptate diferite cote de impozitare, care limitează valoarea impozitului care ar
putea fi impus de către țara de origine. Unele acorduri prevăd o cotă unică, de exemplu de 5%,
10% sau 15%. Cu toate aceste marea majoritate a contractelor prevăd două cote, în timp ce
pentru dividendele plătite persoanelor fizice se aplică o cotă mai mare.
8. TVA-ul si accizele
Din 2011 cota standard de TVA în Polonia este de 23%, aplicata initial pentru o perioadă de
tranziție de 3 ani și se aplică la cele mai multe bunuri și servicii. Cu toate acestea, în 2013
perioada tranzitorie pentru rata de 23% a fost prelungita pe inca 3 ani de zile 2014-2016. Există
rate reduse de 8% (această rată este, de asemenea, tranzitorie pe 2014-2016) și 5%, precum și
rata 0%. Rata de 5% înlocuiește, într-o anumită măsură, rata super-redusa de 3%, care a expirat
la 31 decembrie 2010, împreună cu rezilierea contractului de tranziție pe reducerea ratei TVA la
anumite bunuri și servicii acordate Poloniei, la momentul de aderare la Uniunea europeana.
Polonia aplică accize la carburanți (inclusiv petrol,diesel, gaz lichefiat, gaze naturale și cărbune),
electricitate, alcool și băuturi alcoolice (vin, bere), produse din tutun și autoturisme. Ratele sunt
exprimate în termeni procentuali sau ca sume în PLN pe unitate fixă. Accizele la gaze naturale
au fost introduse în noiembrie 2013 urmează expirarea scutirii prevăzută de Directiva 2003/96 /
CE. Impozitarea gazelor naturale ar putea aduce venituri bugetare suplimentare de cca. 118
milioane PLN (25-30 de milioane de euro) pe an, în funcție de utilizarea efectivă a scutirilor
prevăzute pentru gospodării și alte destinatii.
În plus, cotele reduse se aplică pentru anumite bunuri și servicii:
• 5%- printre altele pentru anumite produse alimentare, inclusiv produsele alimentare
neprelucrate și anumite băuturi (de exemplu, plante aromatice, pește, carne, produse lactate, de
panificație, produse de patiserie, ouă, sucuri), cărți tipărite sau publicate pe discuri sau casete
• 8%- printre altele pentru anumite produse alimentare și băuturi care nu sunt acoperite de alte
tarife, noi structuri de locuințe și servicii de construcții de locuințe cuprinse în programul de
locuințe sociale, transportul de pasageri, serviciile de restaurant.
Exportul de bunuri, livrări intracomunitare de bunuri și servicii de transport internațional sunt
supuse la rata 0%, în anumite condiții.

9. Contribuții sociale
Atât angajatorii cat și angajații trebuie să plătească contribuții pentru sistemul social de pensii la
rate egale de 9,76% din remunerația bruta. Contribuțiile angajaților sunt reținute de către
angajator. Există un plafon pentru contribuțiile la sistemul de pensii și asigurarea de invaliditate
egala cu echivalentul anual de 30 salarii medii lunare proiectate în anul calendaristic, dincolo de
acest prag contribuțiile sociale menționate mai sus nu mai sunt plătite. Pe lângă sistemul
obligatoriu există posibilitatea de a opta voluntar pentru planurile de pensii și asigurări de viață
private ale angajatilor. Sistemul de securitate socială de asemenea, include: contribuții pentru
asigurări de invaliditate (1,5% plătite de salariat și 6,5% de către angajator, acesta din urmă
ridicate din 2012 de la 4,5%); asigurări de sănătate și de maternitate (2.45% plătite la angajat) și
de asigurare a prejudiciului (plătite de angajator de la 0. 67% la 3,86%, în funcție de factor de
risc profesional). In plus, exista o contributie obligatorie la asigurari de sanatate pentru a acoperi
cheltuielile medicale (9% plătite de angajați), care sunt automat creditate împotriva datoriei
impozitul pe venit, până la 7,75%.
Concluzii
Dezvoltarea agresiva a sectorului privat a aparut ca o consecinta a privatizarii companiilor mici
și mijlocii care au fost controlate de guvern și dreptul liber de înființare de firme Restructurarea
și privatizarea „sectoarelor sensibile” precum industria minieră, metalurgică, căile ferate și
energia au fost demarate începând din 1990.
Guvernul Poloniei a listat si a vandut douăzeci de companii publice pe bursa poloneză, inclusiv
companii din industria minieră. Cea mai mare privatizăre a fost vânzarea companiei naționale de
telecomunicații, Telekomunikacja Polska.
În domeniul agriculturii, Polonia dispune de un număr mare de ferme private, având potențial de
a deveni cel mai important stat producător de alimente din întreaga Uniune Europeană.
Polonia a înregistrat o creștere economică de 1,7% in anul 2009 , ea fiind singura țară din
Uniunea Europeană care a înregistrat creștere economică în acel an, în timp ce toate celelalte
state membre se aflau în recesiune.
Din 2004 pana in prezent , rata de impozitare pe profit este de 19 % . Din 2011 cota standard de
TVA în Polonia este de 23%, aplicata initial pentru o perioadă de tranziție de 3 ani și se aplică la
cele mai multe bunuri și servicii. Cu toate acestea, în 2013 perioada tranzitorie pentru rata de
23% a fost prelungita pe inca 3 ani de zile 2014-2016. Există rate reduse de 8% și 5%, precum și
rata 0%. Din 2009 si pana in prezent Polonia aplică două cote de impozitare pe venit, respectiv
18% și 32%. Rata de 18 % se aplică in marea majoritate a contribuabiliilor, cei care într-un
anumit an fiscal au câștigat 85 528 PLN sau mai puțin (aproximativ 20 600 EURO).Rata de 32
% se aplica celor care depasesc aceasta suma. Dividende și plățile de dobânzi sunt supuse unui
impozit final reținut la sursă, la o rată de 19%.
Cea mai importantă sarcină economică în viitor este pregătirea economiei pentru a permite
Polonia să îndeplinească criteriile necesare pentru adoptarea euro ca monedă națională
 BIBLIOGRAFIE

http://www.tradingeconomics.com/poland/corporate-tax-rate
http://www.mf.gov.pl/en/news
https://www.imf.org/external/np/ms/2013/051613.htm
http://stats.oecd.org/
http://www.finanse.mf.gov.pl/en/public-debt/basic-information
http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_Supervision_Authority_(Poland)
http://europa.eu/youreurope/citizens/work/taxes/income-taxes-abroad/poland/index_en.htm
http://www.tradingeconomics.com/poland/gdp
https://www.msz.gov.pl/resource/fa393546-1309-4ea8-ad30-2c93d01e7f36:JCR