Bat clopote cântând reîntregirea

Şi sufletul ia foc în clopotari

Întâi decembrie ne e unire
Şi strălucirea României Mari

CÂNTECE PATRIOTICE
la ceas aniversar

CUPRINS:
1. Apărătoare, Doamnă ……………………………………………… 3
2. Troparul Sfântului Gheorghe ……………………………………... 3
3. Cu noi este Dumnezeu ……………………………………... 3
4. Cântări ale vecerniei, rugăciuni și tropare ……………………. 3-4
5. Deșteaptă-te, române! ……………………………………... 5-6
6. Avem o țară ………………………………………………………... 7
7. Imnul Frăției Ortodoxe ……….……………………………………… 8
8. Noi suntem cei chemați să apărăm ……………………………… 9
9. Șoim român ………………………….…………………………….. 10
10. Frumoasa Românie ………………………….……………………. 11
11. Tu, Ardeal …………………………………………….………….. 12
12.Imnul tinereții legionare ……….………………………….…... 13
13. Când a fost să moară Ştefan .……………………………… 14
14.Treceți batalioane române Carpații ……………………………… 15
15.Hora Unirii ………………………...………………..…………….. 16
16.Noi suntem români ……….………………………………………. 17
17.Ardeal noi te iubim ……………….………………………………. 18
18.Dușmanul vine cu arma-n mână ……….……………………... 19
19.Haideți cu toții să apărăm ……….……………………………… 20
20.Transilvanie frumoasă ……….……………………………… 21
21.Basarabie frumoasă ………………..……………………………… 22
22.Cânta cucu bată-l vina ……….……………………………… 23
23.Sus pe malul Nistrului ……….…………………………………. 24
24.Imnul eroilor …………………..……………………………………. 25
25.Drum bun ………………………………………….…………….. 26
26.Laudati-L că e mare Dumnezeu …………………….………... 27
27.Cântecul legionarilor căzuți ……………………………………..... 28
28.Ștefan Vodă ………………..………………………………………. 29
29. Marșul lui Iancu ……………………………………………….. 30
30. Pui de lei ………………………………………………………… 31
31. Hai să întindem hora mare ………………………………………. 32
32. Mult e dulce și frumoasă ………………………………………. 33
33. Clopotul reîntregirii ……………………………………………….. 34
34. Cantec de luptă………………………………………………………. 35
35. Imnul eroilor Moța-Marin…………………………………………….. 36
36. Maică Pururea Fecioră ………………………………………………. 37
37. Prea Sfantă Maică si Fecioară………………………………………. 38
38. Fii lacrimilor…………………………………………………………… 39
39. Pe Tine te laudam………………………………………………....... 40-41
40. Sus la Alba intre creste………………………………………………. 42
41. Căciula…………………………………………………………………. 43

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh

Împreună putem aduce mai multă bucurie 2

 1.APĂRĂTOARE DOAMNĂ
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi
aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci ca ceea ce ai
stăpânire nebiruită, izbăvește-ne pe noi dintru toate nevoile, ca să
strigăm ţie: Bucură-te Mireasă, purururea Fecioară!

2.TROPAR SFÂNTUL GHEORGHE

Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci ocrotitor, celor bolnavi
doctor, conducătorilor ajutător, purtătorule de biruință, Mare Mucenice
Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele
noastre.
3.CU NOI ESTE DUMNEZEU
Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi
este Dumnezeu!
Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi
este Dumnezeu!
Doamne al puterilor fii cu noi,că pe altul afară de Tine, ajutor întru
necazuri nu avem,Doamne al puterilor,miluieşte-ne pe noi
Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi
este Dumnezeu!

4.CÂNTĂRI ALE VECERNIEI, RUGĂCIUNI ȘI TROPARE

Lumină Lină a Sfintei slave a Tatălui Ceresc, Celui fără de moarte, a
Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la apusul soarelui,
văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfântul
Duh Dumnezeu; vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat de glasuri
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru aceasta lumea
Te slăveşte.

Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul tău în pace;

că văzură ochii mei mântuirea Ta, care ai gătit înaintea feţei tuturor
popoarelor: lumină spre descoperire neamurilor şi slavă poporului
Tău Israel.
Sfinte Dumnezeule..Preasfânta Treime.. Tatăl nostru.. Outpust.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 3

Binecuvântat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru,Cela ce preainţelepti
pe pescari ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea
ai vânat, Iubitorule de oameni, slavă Ţie.(Troparul Pogorârii Duhului Sfânt)

Mai marilor Voievozi ai Oştilor cereşti, rugămu-vă pe voi noi,

nevrednicii; cu rugăciunile voastre să ne acoperiţi, cu acoperământul
aripilor slavei voastre celei netrupeşti ca să ne păziți pe noi, cei ce
cădem cu stăruință şi strigăm: izbăviţi-ne din nevoi, ca nişte mai mari
peste cetele puterilor celor de sus.(Troparul Sfinților Arhangheli)

Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta;

biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui protivnic dăruieşte şi
cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.(Tropatul Sf. Cruci)

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând
crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup,
căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică
Parascheva, duhul tău.(Troparul SF Cuv.Parascheva)

Întru tine,Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând
crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup,
căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase
Părinte Dimitrie, duhul tău.(Troparul Sf. Dimitrie Basarabov)

În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat.

Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi
Duhul, în Chip de Porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce
Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie.
(Troparul Botezului Domnului)

Sub milostivirea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu. Rugăciunile

noastre nu le trece cu vederea în nevoi, ci ne izbăveşte din necaz,
una curată și preamărită!
Toată nădejdea noastră spre tine o punem Maica Lui Dumnezeu,
păzește-te pe noi sub sfânt acoperământul tau.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 4

„Deşteaptă-te, române”, Imnul actual al României, a fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848.
Textul melodiei a fost scris de Andrei Mureşanu (1816-1863) și a fost publicat la data de 21 iunie
1948 în numărul 25 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură” sub titlul „Răsunet”. Linia melodică a
cântecului a fost compusă de Anton Pann (1798-1854).

5. DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
(Imnul național)

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

Împreună putem aduce mai multă bucurie 5

 O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!

Împreună putem aduce mai multă bucurie 6

 6. AVEM O ȚARĂ
Avem o ţară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbaţi nemuritori.
Şi unde stau de veacuri laolaltă,
Izvoare, văi şi munţi cu fruntea-n zări.
Avem troiţe sfinte, altare şi icoane
Şi candeli ard cu mii de pâlpâiri;
Avem atâtea lacrimi şi prigoane
Că ne e plin pământul de martiri.
Avem la Putna, Sfânt şi viu cu duhul
Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut;
Şi azi de-l vom chema să-nfrâng-apusul,
Va răsturna cinci veacuri de pământ.

Avem pe Brâncoveanu pildă tare,

Căci pruncii lui sub sabie-au căzut;
Ca să păzească fără de schimbare
Credinţa dreaptă-n care s-au născut.
Avem Ardealul sfânt, pământul răstignirii,
Cu tunuri sfârtecat de cel viclean;
Avem ierarhii sfinţi, pe Iancu şi martirii,
Pe Horia tras pe roată pentru neam.
Azi iaraşi te-au suit vrăjmaşii tăi pe cruce,
Ardeal cu trei culori împodobit;
Scriind deasupra vina ta cu sânge,
Aceea că, ortodoxia ai iubit.

Avem un Rai de sfinţi în temniţi daţi la moarte

Şi aruncaţi în groapă neştiuţi;
Dar astăzi dând pământul la o parte
Ies moaşte sfinte-n zeghe grea de deţinuţi.

E jertfa lor de veacuri mărturia

Ce strigă din morminte pân' la noi:
Să apărăm cu râvnă Ortodoxia
Şi-acest pământ, de sfinţi şi de eroi!

Împreună putem aduce mai multă bucurie 7

 Frăţia ortodoxă “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”, înfiinţată cu
binecuvântarea Sfântului Părinte Justin Pârvu, este o asociaţie Românească a creştinilor, iubitori
de Dumnezeu, Neam şi Ţară, uniţi în scopul de a apăra şi promova valorile tradiţionale ale
Neamului Românesc şi de a schimba în bine mentalitatea românului.

7. IMNUL FRĂȚIEI ORTODOXE

Frăția e-un duh ce preschimbă Ne este de-ajuns cât am stat prea

fierbinte cuminte
Bărbații în vajnici oșteni, Lăsând soarta țării în van;
Si fete plăpânde în tari mucenițe Deci scoală române,de-aici înainte
(bis) Să-i fim ei un scut de titani.
Cu gândul la Domnul din cer.
Prin sfinții părinți vom păzi ca în
Ne strângem cu patos,sub steagul suflet
deluptă Să nu intre-n veci cel viclean,
Al oștii lui Vodă-Ștefan, Cu gândul la cruce, dar ochii la
Cu marele Gheorghe cel Sfânt noi pândă
străbatem Vom sta țării strajă an de an.
Și țara păzim cu elan.
Vom sta neclintiți, de ne-ar trage
Alături ne sunt toți martirii din ceruri, pe roată
Cu dor spre-a lor jertfă privim. Sau chiar de ne-ar arde-n văpăi,
Credința lor – pilda și jertfa lor - Sub gloanțe vom sta prin puterile
calea,  sfinte
Așa vrem de-acum să trăim. Ce-am strâns dintr-un neam de
eroi.
Lucrăm cu nădejde cu gândul la țară
Iar inima dată-i în dar Te chem deci române: hai vino-n
O vrem mai frumoasă, curată și Frăție!
sfântă, Răzbi-vom, de vom sta uniți;
Copiilor noștri altar. Tot răul dispare când simte-nainte-i

Credința și fapta le-avem înainte Un zid de fârtați neclintiți .

Pe ele le-avem îndreptar,
Mi-e neamul rănit de prea multele Așa vom stârpi mârșăvia din țară,
lifte Lăsa-vom când vom fi bătrâni,
Ce-au supt trupul țării firav. Un colț mai curat și mai vrednic de
lume
Și-un gând spre ai noști' bravi
străbuni.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 8

 Însuflețită de dorința arzătoare de a elibera pământul Transilvaniei de sub dominația
străină,Armata Română a început, în august 1916, ofensiva pe frontul
Carpaților.Astfel,Pe 27 august 1916, trei armate române au trecut la atac traversând
Carpaţii Meridionali, după care au intrat în Transilvania. Primele atacuri au fost
încununate de succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă.

8.NOI SUNTEM CEI CHEMAȚI SĂ APĂRĂM

Noi suntem cei chemați să apărăm,

Munții noștri cei frumoși (x2)

Căci luptători de frunte suntem noi

Și de viță de eroi (bis: de bravi eroi) (x2)

Din țara moților noi am venit

Unde Iancu a trăit (x2)

Căci luptători de frunte suntem noi

Și de viță de eroi (bis: de bravi eroi) (x2)

Unde-au fost trași pe roată de dușmani

Horia, Cloșca și Crișan (x2)

Căci luptători de frunte suntem noi

Și de viță de eroi (bis: de bravi eroi) (x2)

Nu vom ceda nici o palmă de pământ

Chiar de vom intra în mormânt (x2)

Căci luptători de frunte suntem noi

Și de viță de eroi (bis: de bravi eroi) (x2).
Împreună putem aduce mai multă bucurie 9
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice
locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și
dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii
naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.

9.ȘOIM ROMÂN

Nimic în lume nu-i mai sfânt

Și mai frumos pe-acest pământ
Decât să mori ca luptător
Înfășurat în tricolor. (x2)

Șoim român, șoim român

Ardelean batalionul doi
Gorniștii sună, să mergem la razboi
Voinici s-adună cu miile d-eroi

Știu bine că am să mor

Langă o tufă de mohor
Lângă o frunză de stejar
Lângă domnul căpitan. (x2)

Împreună putem aduce mai multă bucurie 10

Teritoriul actual al României mai este numit și spațiul carpato-danubiano-pontic,
deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma
cercului Carpaților Românești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate
complementar Carpaților, fiind mărginită în partea de sud de fluviul Dunărea, iar în
partea de est de Marea Neagră.

10. FRUMOASA ROMÂNIE

Când frumoasa Românie

Glasul ei ne va chema.

Noi atunci cu bărbăție (bis)

Cu dușmanii vom lupta.

Măi române n-auzi goarna

N-auzi cântecul prin munți?

Lasă-ți plugul, lasă-ți coasa

Si părinții tăi cărunți. (bis)

Puneți mâna frați pe arme,

Să luptăm pân’ vom muri.

Și să ștergem orice urmă

De dușmani la noi aici. (bis)

Și să știm întotdeauna
Pentru ea să ne jertfim.

Căci ea ne este mumă

Și cu drag s-o moștenim. (bis)

Împreună putem aduce mai multă bucurie 11

 11. TU, ARDEAL
Refren:Tu Ardeal, tu Ardeal, îți suntem oșteni,
Templu sfânt, templu sfânt - Munții Apuseni.
Că tu ne ești vatră și din piatră-n piatră,
E tăria unui neam de moți,
Asta-i țara noastră, noi nu stăm în gazdă,
Horea nostru-i risipit pe roți.
Ne-au furat barbarii, ne-au căznit mai marii,
Dar avem în piepturi șapte vieți.
Ne vibrează-n sânge, pân' la Putna plânge,
Clopotul ce bate la Râmeț.
Nu vrem răzbunare, dar atât ne doare,
Că se pierde amintirea-n val.
Doamne, dă-i tărie unei mâini să scrie,
Biblia latinului Ardeal.
Râuri prescurtate, țări ce nu sunt toate
Dar veni-vor și mai bune vești
Pentru toți românii care-și sunt stăpânii
Soarele răsare-n București
Unde-i Avram Iancu, să mai frângă rangul,
Celor ce Ardealul vor pustiu.
Iată că răsare, Iancu din oricare,
E-n puterea fiecărui fiu.
Pentru această țară, poate să și moară,
Fiecare dintre noi râzând.
Restul e dorință, de îngăduință,
Și să fie pace pe Pământ.
Nu uitați aceasta, dreaptă ne e brazda,
Ce-am lucrat cu ale noastre mâini.
Fiecare munte știe aici să cânte,
Imnul "Deșteptați-vă românï".

Împreună putem aduce mai multă bucurie 12

 12. IMNUL  TINEREȚII  LEGIONARE

Sfântă tinerețe legionară,

Cu piept călit de fier și sufletul de crin,
Iureș neînfrănat de primavară,
Cu fruntea ca un iezer carpatin.
Cu brațele suim în soare
Catapetesme pentru veac.
Le zidim din stânci, din foc, din mare,
Și dârz le tencuim cu sânge dac.
Refren:
Garda, Căpitanul,
Ne preschimbă'n șoimi de fier,
Țara, Căpitanul,
Și Arhanghelul din cer.
Moartea, numai moartea legionară,
Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți,
Pentru Sfânta Cruce, pentru țară,
Înfrângem codri și supunem munți.
Nu–i temniță să ne'nspăimânte,
Nici chin, nici viforul dușman,
De cădem cu toți izbiți în frunte,
Ni-i dragă moartea pentru Căpitan.
Sfântă tinerețe legionară,
Zidim biserici, stăm viteji în închisori,
În prigoana orișicât de–amară
Cântăm și ne gândim la Nicadori.
Purtăm în crivăț și în soare,
Lumini pentru biruitori,
Pentru cei viteji zidim altare,
Și–avem doar gloanțe pentru trădători.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 13

 Ștefan cel Mare și Sfânt este una din personalitățile marcante din istoria României,
înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități
i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de
intervențiile militare ale statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din
exteriorul țării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei sale, Moldova
atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate
internă, prosperitate economică și liniște socială.

13. CÂND A FOST SĂ MOARĂ ȘTEFAN

Când a fost să moară Ştefan Plânge dealul, plânge valea,

Multă jale-a fost în ţară Plâng pădurile bătrâne,
Şi la patul lui de moarte (bis) Şi poporu-n hohot plânge (bis)
Toţi boierii s-adunară. – Cui ne laşi pe noi, stăpâne?
Cu un dangăt plin de jale – Eu vă las în grija mare
Mii de clopote dau veste: A lui Dumnezeu cel Sfânt,
Ştefan-Vodă al Moldovei, (bis) Să stați strajă la hotare, (bis)
Ştefan-Vodă nu mai este! Să păziţi acest pământ!
Tristă-i mănăstirea Putna, Şi de veţi vedea că vine
Porţile deschise-aşteaptă Vreun duşman nesăbuit,
Strălucit convoi ce vine (bis) Să strigaţi atunci la mine (bis)
Şi spre ea încet se-ndreaptă. Și-oi sări şi din mormânt!
Este Ştefan, azi străbate Toți copiii României
Cel din urmă drum prin ţară Sunt din neamul lui Traian
Dar pe unde trece-acuma, (bis) Și în fiecare suflet, (bis)
În măreaţa zi de vară? Se mai naște un Ștefan

Jos în vale, sus pe creste,

Tuturora dați de veste
Ștefan-Vodă al Moldovei, (bis)
Ștefan-Vodă mai trăiește.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 14

14. TRECEȚI BATALIOANE ROMÂNE CARPAȚII
Un cântec istoric ne-aduce
aminte
Că frații în veci vor fi frați
Un cântec de luptă, bătrân
ca Unirea
Voi compatrioți ascultați.
Treceți batalioane române
Carpații
La arme cu frunze și flori
V-așteaptă izbânda, v-
așteaptă și frații
Cu inima la trecători.
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne
cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ți copile părinții și frații
Și-apoi să mergem la război.
'Nainte! 'Nainte spre marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpații, ne trebuie
Ardealul
De-ar fi să ne-ngropăm de vii.
Cu săbii făcurăm Unirea cea mare
Spre Alba cu toții porneam
Toți oamenii țării semnau
Împreună putem aduce mai multă bucurie
întregirea,
Voința întregului neam.
Cu toții eram regimente române:
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca unire cu patria mumă
Ne-a fost cel mai sfânt ideal.
Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Și-a neamului nostru viteaz.
Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe
Trăiește-n unirea de azi.
Dreptatea și pacea veghează
Carpații
Și țara e frunză și flori
A noastră-i izbânda, ai noștri sunt
frații
Trăiascăîn veci trei culori.
Vrem liniște-n țară și pace în lume
Dar dac-ar veni vreun blestem
Carpații și frații sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem.
Treceți batalioane române Carpații
La arme cu frunze și flori
A noastră-i izbânda, ai noștri sunt
frații
Trăiascăîn veci trei culori.
15
 24 ianuarie 1859 este ziua în care a devenit real visul românilor de a se uni într-o singură ţară.
Principatele Române au desființat granița de la Focşani şi au făcut Mica Unire. Iar românii de pe
ambele maluri ale Milcovului au jucat Hora Unirii. Acum, în anul centenarului Marii Uniri, ziua de 24
ianuarie are semnificații şi mai puternice, iar Hora Unirii este simbolul bucuriei împlinirii unui ideal
istoric.

15. HORA UNIRII

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română, Amândoi suntem de-o mamă,
Să-nvârtim hora frăției De-o făptură și de-o seamă,
Pe pământul României! Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară! Amândoi avem un nume,
Între noi să nu mai fie Amândoi o soartă-n lume.
Decât flori și omenie! Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!
Măi muntene, măi vecine, Vin' la Milcov cu grăbire
Vin-o să te prinzi cu mine Să-l secăm dintr-o sorbire,
Și la viață cu unire, Ca să treacă drumul mare
Și la moarte cu-nfrățire! Peste-a noastre vechi hotare,

Unde-i unul, nu-i putere Și să vadă sfântul soare

La nevoi și la durere. Într-o zi de sărbătoare
Unde-s doi, puterea crește Hora noastră cea frățească
Și dușmanul nu sporește! Pe câmpia românească.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 16

 16. Noi suntem români
A sosit ziua dreptății
Ziua sfânt-a libertății
Tot românul veselește
România-ntinerește.
Refren:
Noi suntem români,
Noi suntem români,
Noi suntem pe veci aici stăpâni.

Ardelean, copil de munte

Ia ridică-ți a ta frunte
Și în suflet de mândrie
Că ești fiu de Românie.

Moldoveanul și munteanul
Sunt frați buni cu ardeleanul.
Trei români plini de putere
Că românu-n veci nu piere.

Hai, români, lumea ne vede,

România-n noi se-ncrede.
Că de-acum românu-n lume
Va fi vrednic de-al sau nume.

Noi suntem români,

Noi suntem români
Noi suntem pe veci aici stăpâni.

Noi suntem romani,

Noi suntem romani,
Împreună putem aduce mai multă bucurie 17
 Noi suntem urmași de-ai lui Traian.

Bătălia pentru Transilvania a avut loc în perioada 27 august - 25 octombrie 1916 și a

fost una din operațiunile majore realizate de armata română în timpul primului război
mondial. A început ca o încercare a armatei române de a recupera Transilvania și ca o
încercare de a scoate Austro-Ungaria din război.

17. ARDEAL NOI TE IUBIM

Dacă am plecat Ardealule din tine,
Nu–i vina noastră, iarăși vom veni.
N'am fost învinși și nu vom fi nici
mâine
Când ceasul biruinței va sosi.
Va tremura privind la ea.
Te vom lua ca tu ești doar al nostru,
Lăsat pe veci de Daci și de Romani
Dar moștenit de la strămoșii noștrii,
Și nimănui nu te-om lăsa în dar.

Avem o țară scumpă și mândră, Avem o țară scumpă și mândră,

Avem și iarăși vom avea; Avem și iarăși vom avea;
Dușmanul care astăzi râde, Dușmanul care astăzi râde,
Va tremura privind la ea. Va tremura privind la ea.

Noi te iubim că tu ai fost al nostru, Vom trece iar pe vechea frontieră,

Și viața pentru tine ne-am fi dat, Dreptatea noastră e stăpână acum.
Dar prin dictatul rușinos și monstru, Prin vijelii și foc de mitralieră,
Hortiștii-au reușit de te-au furat. Armata noastră își va face drum.

Avem o țară scumpă și mândră, Avem o țară scumpă și mândră,

Avem și iarăși vom avea; Avem și iarăși vom avea;
Dușmanul care astăzi râde, Dușmanul care astăzi râde,
Va tremura privind la ea. Va tremura privind la ea.

De-aici din depărtări privind spre tine, Credință-n țară și mereu înainte,
Și plângem jalnic chinul tău amar, Să cucerim ce-avem de cucerit.
Când știm că frații cei rămași în tine, Ardealul nostru e o țară scumpă,
Sunt torturați de un popor barbar. Sălaj, Bihor și Clujule iubit!

Avem o țară scumpă și mândră, Avem o țară scumpă și mândră,

Avem și iarăși vom avea; Avem și iarăși vom avea;
Dușmanul care astăzi râde, Dușmanul care astăzi râde,
Va tremura privind la ea.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 18

Încheiată de facto la 1 decembrie 1918 odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea
diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-
un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din
partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în 1940
ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în avantajul Uniunii
Sovietice, Bulgariei și Ungariei.

18. DUȘMANUL VINE CU ARMA ÎN MÂNĂ

Dușmanul vine cu arma-n mână

Și cu mânie-n pieptu-i păgân
Vrea să distrugă vița română
Vrea să nu fie neam de român

Scoală, române, n-auzi alarma?

N-auzi cum plânge nația ta?
Bubuie tunul, munții răsună
Valea e-n sânge, lupta e grea

Șapte vieți în pieptu-i de aramă

Are românul viețuitor
De vitejia lui nu-și dă seama
Cei ce au pătruns în țară la noi.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 19

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României
(așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării
României în Primul Război Mondial de partea Antantei

19. HAIDEȚI CU TOȚI SĂ APĂRĂM

Haideți cu toți români
De peste munți și văi
Ne cheamă sub drapel
E cel mai scump apel
Să-l apărăm cu drag
Victoria și gloria
Sună victoria pentru noi (X2)
Nimic nu e mai sfânt,
Nimic pe-acest pământ
Ca țara de eroi
Unde trăim și noi
Victoria-i cu noi
Victoria și gloria
Sună victoria pentru noi (X2)
Cu drag trebuie apărat
Iubitățara mea
Lipsită de nevoi
Și plină de eroi
Victoria-i cu noi
Victoria și gloria
Sună victoria pentru noi (X2)

Împreună putem aduce mai multă bucurie 20

 20. TRANSILVANIE FRUMOASĂ

Transilvanie frumoasă,
Pregătește-te mireasă,mireasă.

Că-iți aducem pețitor, pețitor

Mândrul nostru tricolor. (X2)

Săi Brașovule bătrâne,

Că vin trupele române. române

Săi Sibiu, săi Făgăraș, Făgăraș

Că vin trupe de ostași. (X2)

Săriți și voi șapte sate,

Săriți șaptezeci și șapte,

Să se audă-n București, București

Românie să trăiești. (X2)

Românie să trăiești,
Și mai mândră să-nflorești

Că-iți aducem pețitor, pețitor

Mândrul nostru tricolor. (X2)

“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele "Basarab" şi
"Basarabeni" există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume
singur este o istorie întreagă.” (Mihai Eminescu)

Împreună putem aduce mai multă bucurie 21

21. BASARABIE FRUMOASĂ
Basarabie frumoasă,
Bine te-ai gătit, mireasă,
Că ți-aducem pețitor, pețitor
Mândrul nostru tricolor

Basarabie mareață,
Bine te-ai trezit la viață,
Ca ți-aducem pețitor, pețitor
Mândrul nostru tricolor

Basarabie maiastră,
A sosit și vremea noastră,
Și ți-aducem pețitor, pețitor,
Mândrul nostru tricolor.

Basarabie română,
Hai să dăm mână cu mână,
Că ți-aducem pețitor, pețitor,
Mândrul nostru tricolor.

Să pornim la cununie,
Astăzi pentru veșnicie
Că ți-aducem pețitor, pețitor
Mândrul nostru tricolor.

Basarabie frumoasă,
Bine te-ai gătit mireasă,
Că ți-aducem pețitor, pețitor,
Mândrul nostru tricolor.

Sa se auda-n Chisinau,Chisinau

Ca si acolo-I neamul meu

Împreună putem aduce mai multă bucurie 22

După prăbușirea monarhiei austro-ungare respectiv dezmembrarea imperiului în state naționale,
Consiliul Național al Bucovinei, întrunit la 28 noiembrie 1918, a hotărât în majoritate Unirea cu
România. Voturile majoritare au venit din partea românilor, germanilor, evreilor și polonezilor, iar
cele împotrivă doar din partea minorității ucrainene. Ca urmare a hotărârii Consiliul Național al
Bucovinei, trupele române au intrat în teritoriu, sub comanda generalului Iacob Zadik, consfințind
actul și zădărnicind manevrele militare ale Republicii Populare a Ucrainei Occidentale. Unirea
Bucovinei cu România este recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de pace de la Saint Germain
încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919.

22. CÂNTĂ CUCU BATĂ-L VINA

Cântă cucu bată-l vina

De răsună Bucovina. bis
Cântă cucu-ntr-un brăduț
De răsună-n Cernăuți. bis

Bucovină, plai cu flori

Unde-ți sunt ai tăi feciori? bis

Au fost duși în altă țară

Dar se-ntorc la primăvară. bis

Au fost duși în altă țară

Dar se-ntorc la primăvară. bis

Înapoi când or veni

Tot pe tine te-or iubi. bis

Munților cu creasta rară

Nu lăsați straja să piară. bis

Dacă piere straja voastră

A pierit și țara noastră. bis

Împreună putem aduce mai multă bucurie 23

 23. SUS PE MALUL NISTRULUI
Sus pe malul Nistrului
Paşte calul rusului, Unde-i unul nu-i putere
Nistrule, Nistrule drag, La necaz şi la durere
Paşte flori şi iarbă grasă, Nistrule, Nistrule drag,
E sătul şi vre acasă Unde-smulţiputereacreşte
Nistrule, Nistrule, drag. Şi duşmanul nu sporeşte
Duce dor de stepa lui Nistrule, Nistrule drag.
Din ţara muscalului Frumos îi şade oricui
Nistrule, Nistrule drag, Acasă în ţara lui
Ar pleca,dar nu prea Nistrule, Nistrule drag.
poate Aşa-i dat de Dumnezău
Rusia-i tare departe Orice neam cu locul său
Nistrule, Nistrule drag. Nistrule, Nistrule drag.
Tot călcând moşiile Măi rusule nu spera
I s-au ros potcoavele Moldova nu e a ta!
Nistrule, Nistrule drag, Nistrule, Nistrule drag,
Hai măi fraţi să ne unim Nu a fost şi nici n-a fi
Calu’ să i-l potcovim Cât pe lume’om mai trăi
Nistrule, Nistrule drag. Nistrule, Nistrule drag.
Nu a fost şi nici n-a fi
Neamul meu cât va trăi!
Nistrule, Nistrule drag.
În mod sigur, centenarul este un recurs la memorie, la rememorarea faptelor
înaintașilor și o cuvenită reverență față de jertfele lor de pe câmpurile de luptă ale
Marelui Război, din temnițele austro-ungare și ulterior ale hidrei comuniste. Căci, din
păcate, nu am știut a ne cinsti făuritorii Marii Uniri, eroii de la Mărăști, Mărășești și

Împreună putem aduce mai multă bucurie 24

 Oituz, mulți dintre aceștia pierind la Sighet, Gherla, Aiud în anii ’50, când au fost
condamnați pentru imaginare fapte. Acești martiri veritabili ai neamului încă așteaptă
un gest simbolic de reabilitare, de dreptate postumă din partea instituțiilor statului
român.

24. IMNUL EROILOR

Presărați pe-a lor morminte Și pe sacrele morminte

Ale laurilor foi, Puneți lacrime și flori,
Spre a fi mai dulce somnul Spre a fi mai dulce somnul
Fericiților eroi. Miilor de luptători.
Ridicați pe piramida Ridicați pe piramida
Nemuririi faima lor, Nemuririi faima lor,
Scriți în cărțile de aur Scriți în cărțile de aur
Cântecul nemuritor. Cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru Pe copii la sânul vostru

Alinați-i cu-acest cânt, Alinați-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu fală Povestindu-le cu fală
Al eroilor avânt. Al eroilor avânt.
Dezveliți tot adevărul Dezveliți tot adevărul
Și le spuneți tuturor Și le spuneți tuturor
Cum muriră frații voștri Cum muriră frații voștri
Pentru neam și țara lor. Pentru neam și țara lor.
 

Drum bun este un marș românesc. Versurile au fost compuse de Vasile Alecsandri.

25. DRUM BUN

Împreună putem aduce mai multă bucurie 25
Drum bun, drum bun, toba bate, drum bun, bravi români, ura!
Cu sacul legat în spate, cu armele-n mâini, ura!
Fie zi cu soare fie, sau cerul noros,
Fie ploi, ninsoare fie, noi mergem voios, drum bun.
Drum bun, drum bun, toba bate, drum bun, bravi români, ura!
Cu sacul legat în spate, cu armele-n mâini, ura!
Steagul să lucească steagul, pentru el trăim,
Țara să-nflorească țara, pentru ea murim, drum bun.
Drum bun, drum bun, toba bate, drum bun, bravi români, ura!
Cu sacul legat în spate, cu armele-n mâini, ura!
Fie zi cu soare fie, sau cerul noros,
Fie ploi, ninsoare fie, noi mergem voios, drum bun.
Noi mergem voios, drum bun.

Drum bun, drum bun, toba bate, drum bun, bravi români, ura!
Cu sacul legat în spate, cu armele-n mâini, ura!
Steagul să lucească steagul, pentru el trăim,
Țara să-nflorească țara, pentru ea murim, drum bun.
Drum bun, drum bun, toba bate, drum bun, bravi români, ura!
Cu sacul legat în spate, cu armele-n mâini, ura!
Fie zi cu soare fie, sau cerul noros,
Fie ploi, ninsoare fie, noi mergem voios, drum bun.
Noi mergem voios, drum bun.

Lucrarea misionară a Sfinților Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, printre "neamurile

păgâne" este cunoscută numai din tradiție, fixată în scris mult mai târziu. Pe noi, ca
români, ne interesează activitatea Sfântului Andrei care a predicat în teritoriul dintre
Dunăre și Marea Neagră, Dobrogea de mai târziu, cunoscut în izvoarele antice sub
numele de "Sciția". În anul 46 al erei creștine teritoriul respectiv a fost cucerit de
romani și anexat la provincia Moesia Inferior, iar în anul 297, în timpul lui Dioclețian, a
devenit o provincie aparte, numită "Scythia Minor". Tradiția privitoare la această

Împreună putem aduce mai multă bucurie 26

 predică "apostolică" în Sciția este întâlnită în lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit
Romanul, mort în cursul persecuției împăratului Decius (249-251), iar în secolul IV
apare în Istoria bisericească a episcopului Eusebiu de Cezareea Palestinei care a
preluat-o după o lucrare a marelui teolog, Origen din Alexandria (+254). În sprijinul
evanghelizării acestui teritoriu de Sfântul Andrei se pot invoca și câteva "mărturii
indirecte". Există, de pildă, câteva colinde și creații folclorice dobrogene și din stânga
Prutului care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. Câteva toponimice
confirmă același lucru: "Pârâiașul Sfântului Andrei", "Apa Sfântului" sau "Peștera
Sfântului Andrei".

26. LĂUDAȚI-L CĂ E MARE DUMNEZEU

Lăudaţi-L că e mare Când veneau gloațe barbare

Dumnezeu Peste noi,
Ce-a păzit cu mână tare Dumnezeul nostru mare
Pe român, poporul său. Ne da braţe de eroi.
El din veci ne-a fost părinte  Când purtam în grea robie
Şi Stăpân Lanţul greu,
Nici de astăzi înainte Noi credeam în bărbăţie
N-o să-l uite pe român. Şi-n-al nostru Dumnezeu.
Mare e a Lui putere El ne-a dus la libertate
Şi va fi,  Şi la drept,
Şi de câte ori vom cere Şi sub scutu-i vom străbate
Să ne-ajute, va veni. Cu credinţa lui în piept.
Avem veacuri, mărturie, Şi ne-a scris pe Sfânta Cruce
C-al său scut, Biruiţi!
Apărându-ne-n urgie Şi oriunde vă veţi duce
Printre veacuri ne-a trecut. Laurii să-i dobândiţi.

Pierderile armatei române în vieţi de militari au fost de 2330 de ofiţeri şi 217.016 de

soldaţi, conform cifrelor determinate de Constantin Kiriţescu în lucrarea sa Istoria
războiului pentru întregirea neamului. Sunt luate în consideraţie pierderile militare
între anii 1916-1919, adică şi cele din războiul româno-ungar război de distrugerea
bolşevismului ungar.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 27

27. CÂNTECUL  LEGIONARILOR CĂZUȚI

Plânge printre ramuri luna,

Nopțile's pustii,
Căci te–ai dus pe totdeauna,
Și n'ai să mai vii.                            bis
Pe cărările umblate
De noi te–am cătat,
Te–au uitat pân'astăzi toate,
Și–ai tăi te–au uitat.
Numai vântul mai suspină
Dulcele tău cânt,
Peste florile ce–alină,
Tristul tău mormânt.
Ca o lacrimă de sânge
A căzut o stea,
Drum de foc și biruință
Pentru Garda ta.
Bate vântul peste ape
Trece timpul greu,
Noi mereu te plângem frate,
Iar tu dormi mereu.

28.STEFAN  VODÃ

Împreună putem aduce mai multă bucurie 28

 Stefan Vodă al Moldovei,      
      Fost–a pe la noi prin munti,      
      Și–a gasit în codrii nostri,
      Șoimi viteji, razboinici multi.
     
Tot asa tu Căpitane,      
      Urca pe–ale Putnei vai,      
      Si–ti vom da batalioane  
      De legionari flăcai. bis      
     
Stim ca Tu de multă vreme,      
      Aprig lupti ca un erou,      
      Sa scapi tara care geme
      Si sa–i dai un suflet nou.
Să ne scapi pe noi tăranii
      Care suferim din greu,
      Caci tâlharii si jidanii
      Ne tot sug mereu, mereu.
Tudora Vrâncioaia este,
      Numele ce–l purtam noi
Caci străbuna din poveste,
Ne-a dat sange de eroi.
Acel sânge pentru tine
Gata suntem sa–l varsam,
Caci mareața clipa vine
Țara sa ne–o aparam.
Tu, Codrene esti nădejdea
Ce ne–a dat–o Cel din cer,
Tu ne spulberi deznadejdea,
Tu si Garda ta de Fier.
Ia cum stii în mâna cnutul
Si Românii nu mai pier,
Caci vor sta mereu sub
scutul,
Mândrei noastre "Garzi de
Fier".

29. MARȘUL LUI IANCU

Veniţi cu bucurie românilor veniţi,

Pe Iancul în câmpie cu toţi să–l însoţiţi,
Spălaţi armele voastre, degrabă s-alergăm,

Împreună putem aduce mai multă bucurie 29

 Din locurile noastre pe duşman s-alungăm.

Refren:
Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi să fii,
Tu însoţeşte şi însufleţeşte,
Pe ai tăi fii.

Optzeci de oi despoaie şi prin frigări le pun,

De fluier şi cimpoaie pădurile răsun.
Românii se aşază pe lâng–un mare foc,
Şi Iancu ospătează cu dânşii la un loc.

Sunt gata, stau cu toţii, să se coboare-n văi,

Să izgonească hoţii şi–ai neamului călăi.
Iancu mergea ‘nainte, pe–un cal cu ager curs,
Şi peste ‘mbrăcăminte purta piele de urs.

Cine stă-n cale, Iancule mare,

Şi brav român,
Fulger şi trăznet peste a lui creştet,
De la români.

„Pe aici nu se trece!”, deviza născuta pe câmpul de luptă al Mărăşeştilor a intrat in

istorie prin jertfa a peste 27 000 de români care au tinut piept atacurilor armatei
germane în trei mari bătălii ale Primului Război Mondial, în iulie şi august 1917. "Întru
slava eroilor neamului" au fost ridicate un mare Mausoleu la Mărăşesti, cel mai
impunator din ţară, şi un altele la Mărăşti şi Soveja, iar povestirile despre marile lor
fapte de arme au rămas pentru totdeauna în conştiinţa românilor.

30. PUI DE LEI

Împreună putem aduce mai multă bucurie 30

 Eroi au fost, eroi sunt încă,
Şi-or fi, în neamul românesc,
Că rupţi sunt ca din tare stâncă
Românii orişiunde cresc.

E viţa noastră făurită

De doi bărbaţi cu braţe tari
Şi cu voinţa oţelită,
Cu minţi deştepte, inimi mari.

Şi unu-i Decebal cel harnic,

Iar celălalt Traian cel drept,
Ei pentru vatra lor, amarnic
Au dat cu-atâţia duşmani piept.

Şi din aşa părinţi de seamă

În veci s-or naşte luptători
Ce pentru patria lor mamă
Vor sta ca vrednici următori.

Au fost eroi şi-or să mai fie,

Ce-or frânge duşmanii cei răi.
Din coapsa Daciei şi-a Romei
În veci s-or naşte pui de lei!

În 22 iulie 1917, de pe înălţimile ce dominau Mărăştiul, a început atacul

armatei române asuprta trupelor germane cu scopul de a încercui şi distruge
Armata a 9-a printr-o ofensivă în zona bazinului Soveja şi încă un atac în direcţia
Siretului inferior la Nămoloasa, operaţiune la care însă s-a renunţat. Opt ore de
bombardamente au creat 12 breşe în rândurile de sârmă ghimpată. Sub adăpostul
întunericului şi mascaţi de relief, în dimineaţă zilei de 24 iulie infanteria română a
început asaltul cu lupte la baionetă respingînd forţele germane. Până la 1 august
frontul a fost spart pe o lungime de 35 de kilometri, avansindu-se circa 28 de
kilometri, s-au eliberat 30 de localităţi şi un teritoriu de aproximativ 500 de km
pătraţi. A fost cea mai de succes operaţiune militară aliată din 1917, victoria de la
Mărăşti contribuind enorm la ridicarea moralului soldaţilor, dar, în cele 10 zile de lupte

Împreună putem aduce mai multă bucurie 31

crîncene au pierit 1469 de soldaţi şi au fost răniţi încă 3052 de ostaşi ai Armatei a II-a
Române, iar inamicul a suferit pierderi încă şi mai grele.

31. HAI SĂ-NTINDEM HORA MARE

Hai să-ntindem hora mare, mai aici şi mai colea,

Mai aproape de hotare, ca să trecem graniţa.
Mai aproape de hotare, până-n Basarabia.

Noi suntem ai României, noi suntem şi fraţi uniţi,

Şi pe câmp de bătălie vom lupta nebiruiţi.

Nu ne-nspăimântează moartea, noi suntem nemuritori,

Moartea-i sfântă dacă soarta, ne va-ncorona cu flori.

Pentru-n picurel de sânge, nu ne vom inspăimânta,

Fraţii noştri ne vor plânge, ţara nu ne va uita.

Aşa este tot românul, de când este pe pământ,

A luptat pentru dreptate şi pentru pământul sfânt.
A luptat pentru dreptate şi pentru pământul sfânt.

Mandru-i bradul si stejarul,

Punem umar doi cu doi
N-o fi cum o vrea dușmanul,
O mai fi si cum vrem noi.

Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental
al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de
vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de
diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba
dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat
atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră
limbă maternă (inclusiv sub denumirea de „limba moldovenească”).
Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care
cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă[2]. Din numărul total de vorbitori, peste 17
milioane[3] se află în România, unde româna (dialectul dacoromân) este limbă oficială
și, conform recensământului populației din 2011, este limbă maternă pentru peste
90% din populație. Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei

Împreună putem aduce mai multă bucurie 32

 Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau administrativă în
câteva comunități și organizații internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea
Europeană (de la 1 ianuarie 2007).

32. LIMBA ROMÂNEASCĂ

Mult e dulce și frumoasă Frați ce-n dulcea Românie

Limba ce-o vorbim, Nașteți și muriți
Altă limbă-armonioasă Și-n lumina ei cea vie
Ca ea nu găsim. Dulce vietuiți!

Saltă inima-n plăcere De ce limba românească

Când o ascultăm, Să n-o cultivăm?
Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească
Când o cuvântăm. Țărna ce călcăm?

Românașul o iubește Limba, țara, vorbe sfinte

Ca sufletul său, La strămoși erau;
Vorbiți, scrieți românește, Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu. Pentru Dumnezeu!

1 Decembrie 1918 – 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale
și din toate cele 27 de comitate românești, au participat la Marea Adunare
Națională de la Alba-Iulia, proclamând la unison, „deplina libertate națională”, „votul
obștesc, direct și egal” și „libertatea presei”.

33. CLOPOTUL REÎNTREGIRII

Bat clopote cântând reîntregirea
Şi sufletul ia foc în clopotari
Întâi decembrie ne e unirea

Împreună putem aduce mai multă bucurie 33

 Şi strălucirea României Mari.
Mihai Viteazul intră-n catedrală
Şi are harta Daciei în mâini
Într-însul Burebista se răscoală
Şi-apoi pe vatra lui se nasc români.

Refren:
Cât flamura roş-galbenă-albastră
Ne este prag şi steag şi ideal
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal

Şi iar începe clopotul să bată

Şi sângerează sutele de ani
În osul naţiei se-aude-o roată
Muşcând din Horea, Cloşca şi Crişan.
Şi iar la Alba Iulia ni-i flancul
Pe care ardem şi ne batem toţi
Când dinspre Apuseni răsare Iancu
Ca un Iisus Cristos cu chip de moţ.

Dar e un an care nicicând nu trece

Un an pe care-n veci îl vom dori
O mie nouă sute optsprezece
Al nostru an de fiecare zi.
Ne fie el de-a pururea an-noul
În luptă cu problemele de azi
Cântăm din Alba Iulia eroul
Pe reîntregitorul cel viteaz.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 34

 34.CÂNTEC  DE  LUPTÃ

Melodia: "Treceti Batalioane"...

Un cântec de jale, un cânt de durere,
Rasună prin munti si câmpii.
E marsul de lupta, de reînviere,
Ce–l cânta ai tarii copii.                 bis
Române, deci vino azi, vino la lupta
Si nu da un pas înapoi,
Ruina ti–i casa, furat ti–i pamântul,
Copiii flamânzi îti sunt goi.
Si vin muncitorii, si vin toti plugarii,
S'aduna vitejii Români,
Vrem moarte cu totii în lupta viteaza,
Decât sa fim slugi la straini.
Încinge deci, spada cea grea, frătioare,
Loveste mârsavul dusman,
'Nainte cu frați ca de fier înainte,
Traiasca al nost' Capitan.

35.IMNUL EROILOR MOTA – MARIN

Împreună putem aduce mai multă bucurie 35

Sunt ruguri si flacari, e Spania'n scrum...
Gloantele cad în altar.
În negrele santuri cu sânge si fum
Ploua cu schije si jar.
Dar sub obuze,
Gloante si spuze,
Par legionarii niste munti...
Ranita'n zare
Crucea le–apare
Si ceru–i mângâie pe frunti.
Noaptea'n transeu legionarii
În ploaie îsi fac rugaciunea...
Mintea lor trece fruntarii
Si'n gând li se aprinde Legiunea,
Si vad Capitanul si tara
Cu sfântu–i destin legionar.
Obuzele tuna, împroasca otel...
Tancuri pornesc ca din iad.
Si Moța e'n frunte, Marin lânga el,
Rosii grenadele cad...
Printre retele,
Mine, srapnele,
Schijele ploua fier de sus...
Loviti în frunte,
Cu brate frânte,
Cad legionarii lui Iisus.
 
Mota, în sant, plin de sânge,
Șopteste, murind, rugaciunea:
"Moartea la pieptu–i ne strânge
Sa crească mai mândra Legiunea;
Sa faci Capitane o Tara
Ca soarele sfânt de pe Cer".
36. Maică pururea Fecioară
Împreună putem aduce mai multă bucurie
Dar jertfele sfinte ard pururi în noi;
Jertfele ne–au mântuit.
Si cresc din morminte Martirii–Eroi,
Neamul se'naltă sfintit.
Legiunea'ntreaga
Jurând se leaga
Ca sa urmeze jertfa lor.
Din legaminte
Si jertfe sfinte
Va creste–un neam biruitor.
Scumpii eroi ne vegheaza
 Si duc spre lumina Legiunea.
 Toti vrem o moarte viteaza,
 Ca Ei ne soptim rugaciunea:
 "Sa faci Căpitane o Tara
 Ca soarele sfânt de pe Cer".
Azi, sfintele oase le–am pus temelii
Vesnice, Neamului Dac,
Si ele înfrunta de–acum vesnicii,
Stânci tencuite cu veac.
Dar de–or sa vie
Vremuri de urgie
Pentru destinul legionar
Din oseminte
Si jertfe sfinte
Cei doi eroi vor creste iar.
Mota, Arhanghel si munte
Marin ca o flacara mare,
Cu Capitanul în frunte
Ne–or duce în viscol de soare;
 "Sa faci Capitane o Tara
 Ca soarele sfânt de pe Cer".
36
Maică pururea Fecioară, Laude îţi înălţăm
Tu care-n cer străluceşti Şi, cu-o inimă smerită, 
Mai frumos decât toţi sfinţii Într-un glas cu toţi strigăm:
Şi oştile-ngereşti,
Bucură-Te Preacurată, 
Tu, ce eşti comoară sfântă  Bucură-Te munte sfânt,
Şi sălaş dumnezeiesc, Îngerii de sus îţi cântă,
Toţi creştinii te adoră, Noi îţi cântăm pe pământ!
Toţi din suflet te cinstesc.

Tu, ce eşti o floare scumpă 

Cu un preadulce miros,
Tu, care-ai purtat în braţe 
Pe Slăvitul Domn Hristos,

Tu, care ai fost aleasă 

Scară pentru Dumnezeu,
Îţi cinstim cu bucurie 
Numele cel sfânt al tău.

Tu, de-acolo, ocroteşte 

Neamul nostru românesc,
Să trăiască după voia 
Tatălui celui Ceresc!

Roagă-Te, Măicuţă Sfântă,

Roagă-Te şi pentru noi,
Primeşte cântarea noastră
Şi ne scapă din nevoi!

Pentru mila ta cea mare, 

37. Prea Sfântă Maică şi Fecioara

Împreună putem aduce mai multă bucurie 37

Prea Sfântă Maică şi Fecioară Trimite semn de pocăinţă 
Nădejdea sufletului meu Norodului nedumerit
Tu eşti a mea mijlocitoare Şi adu iarăşi la credinţă
La milostivul Dumnezeu. Pe sufletul cel ratacit.

De n-ar avea în ceruri lumea Dezleagă Preacurată Maică

Rudenie de pe pământ Cătuşele celor robiţi
Atunci ar fi pustie viaţa Şi dăruieşte-le răbdare
Asemenea unui mormânt. Creştinilor năpăstuiţi.

De nu erai tu primăvară
A veacului înţelenit
Ar fi rămas de-a pururi iarnă
Şi Soarele n-ar fi zâmbit.

De n-ai fi revărsat tu zorii

Peste pământul adormit
Atuncea umbra cea de moarte
Ar fi rămas fără sfârşit.

Dar astăzi Preacurată Maică

Când toţi ne-am abătut la rău
De nu te vei ruga fierbinte
Ne părăseşte Fiul tău.

38. FII LACRIMILOR

Să ne-asculţi de-a pururi
O Maicuţă Sfântă Marea rugăminte.
Te rugăm fierbinte

Împreună putem aduce mai multă bucurie 38

Refren: Călători pe marea
Nu lăsa Măicuţă Veşnic tulburată
Să pierim pe cale Noi ne-am pus în tine
Căci noi suntem fiii Şi nădejdea toată.
Lacrimilor tale.
Maică vino iară Refren:
Nu lăsa să piară Fă să-ţi bată zilnic
Ţara şi poporul La miloasa-ţi poartă
Turma şi păstorul. Câtă vreme-n lume
Valuri ne mai poartă.
Când plangeai sub cruce
Maică-ndurerată Refren:
Te-am primit de mamă
Noi şi lumea toată. Iar când nori şi ceaţă
Înnegri-vor zarea
Vino Tu Măicuţă
Refren: Nu lăsa Măicuţă Să ne-arăţi cărarea.
Să pierim pe cale
Căci noi suntem fiii Refren:
Lacrimilor tale.
Maică vino iară
Nu lăsa să piară

Ţara şi poporul
Turma şi păstorul.

39. Pe Tine Te lăudăm.

Tot ce-i ceresc şi pământesc
Pe Tine Doamne Te slăvesc Pe Tine Te lăudăm.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 39

Văzduhul tot cu nori şi vânt
Ţie-ţi slujesc ca unui Sfânt
Pe Tine Te lăudăm.
Pâmântu-ntreg cât e de greu
Se-nvârte tot de dragul Tău
Pe Tine Te lăudăm
Şi întreagă natura Ta
Ţi-nalţă pururi osana
Pe Tine Te lăudăm
Şi tot ce mişcă Ţie-ţi spun
Că Eşti Puternic şi eşti bun
Noi pe Tine Te lăudăm
Împărăţeşti şi dai vieţi
Sărmanei făpturi pământeşti
Noi pe Tine Te lăudăm
Cel ce din tină la-nceput
Ai făcut om precum ai vrut
Pe Tine Te lăudăm
Şi l-ai pus în grădina Ta
Să fie stăpân peste ea
Pe Tine Te lăudăm
Dar El voindu-se Împărat
A căzut grabnic în păcat
Pe Tine Te lăudăm
Împreună putem aduce mai multă bucurie
Şi l-ai trimis din faţa Ta
Să-şi plângă fapta lui cea rea
Pe Tine Te lăudăm
Dar nu-ndelung Tu Te mânii
Şi mântuire-i aduci lui
Noi pe Tine Te lăudăm
Că din Fecioară trup ai luat
Şi lege nouă lui ai dat
Noi pe Tine Te lăudăm
Cela ce fiul desfrânat
În ţară iarăşi l-ai chemat
Pe Tine Te lăudăm
Şi orbului întunecat
Lumină în ochi i-ai picurat
Pe Tine Te lăudăm
Iar în Betania alergând
L-ai scos pe Lazăr din mormânt
Pe Tine Te lăudăm
La Ucenici în foişor
Ce hrană sfântă le-ai dat lor
Pe Tine Te lăudăm
Şi din mormânt Te-ai ridicat
Golind tot neamul de păcat
Noi pe Tine Te lăudăm
40
 Să nu ne biruie cel rău
Iar Duhul Tău Ceresc având Noi pe Tine Te lăudăm.
Ne dă nădejde, ne dă şi cânt
Noi pe Tine Te lăudăm

Pe Tine Doamne te chemăm

Când ne rugăm şi ne-nchinăm
Pe Tine Te lăudăm

Când sufletul ne e încărcat

Şi de dureri şi de păcat
Pe Tine Te lăudăm

Ajută-ne, ne mângâie
Şi din necaz ne mântuie
Pe Tine Te lăudăm

Cela ce ai bogate mili

Ai grijă şi de cei umili
Pe Tine Te lăudăm

Ai milă de făptura ta
Pradă pierzării n-o lăsa
Noi pe Tine Te lăudăm

Umbreşte-ne cu Harul Tău

40. Sus la Alba intre creste

Sus la Alba intre creste, E-o poveste-adevarata

A Aiudului poveste, Despre cum au fost odata
Ingerii in cor Ingropați de vii
Se adun' usor Cei mai buni copii
Să o dea de veste. In mormant de piatra.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 41

 Au ucis in temniti crunte
Munti intregi de suferinte, Trupuri slabe si flamande,
Doruri, foame, neputinte Insa nici un chin
Si chin ne-ncetat Suflete de crin
Greu v-au incercat N-a putut ucide.
Sfanta tinerete.

N-ati avut lăcașuri sfinte, Suferința voastră multa

Nici odajdii aurite, Azi la Alba-n munti o cantă
Piept de muribund Lacrimatii brazi
V-a fost altar sfant, Pentru cei ce azi
Zeghele vesminte. Prea usor va uita.

Cand bătaia nemiloasa Din adancuri de morminte

Umplea lada pantecoasa, Invia-vor oseminte,
Veneau ingeri sfinti Robii din Aiud,
Mortii schiloditi Pentru neam plangand,
Sa ii prohodeasca. S-or ruga fierbinte.
Robii din Aiud
Iar din lacrimile-amare La Hristos Cel Bland
Pentru-a celor morti plecare Ducand lacrimi sfinte.
Se iveau in zori,
Pe mormantul lor,
Dalbe lacramioare.

Dat-ati pilda cum se moare

Pentru-o țara ca un soare,
Cum sa fii oricand
Gata pe pamant
Pentru-o jertfa mare.

41. CĂCIULA Ion Agiu

Taica-meu in primarie Refren: Cu căciulile pe frunte
Avea dreptul ca să intre Stăm de veacuri ca un munte
Cu caciula-n cap In curbura arcului carpat
Obicei vechi pe mosie Asta e căciula mea
De la moșii si stramoșii mei pastrat Si o port cum se purta

Împreună putem aduce mai multă bucurie 42

Ca- obicei din daci pastrat.
Port căciula pe-o ureche
Si acasă si la nunta si la oi
Dupa datina straveche
Moștenita si pastrata si pe la voi
Refren: Cu căciulile pe frunte
Stăm de veacuri ca un munte
In curbura arcului carpat
Asta e căciula mea
Si o port cum se purta
Că-obicei din daci pastrat.

Refren: Cu căciulile pe frunte Măi copile, ia seama bine

Stam de veacuri ca un munte
In curbura arcului carpat
Asta e căciula mea
Si o port cum se purta
Că-i obicei din daci pastrat.
Ca să duca obiceiul
Cand or creste-ai tăi copii
O inima viteaza-n tine
Sus pe frunte o căciula
Ca un dac s-o ții

Refren: Cu căciulile pe frunte

Unii zic sa-mi iau căciula
Jos din cap, spunand adesea
Că nu e civilizat
Poate vor s-o țin in mana
Să m-aplec ca sa ma lauda
Ca m-am integrat
Stam de veacuri ca un munte
In curbura arcului carpat
Asta e căciula mea
Si o port cum se purta
Ca- obicei din daci pastrat

Refren 2:
Da, băi vecine, hai la mine
Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
Asta e căciula mea
Că-i a mea si nu-i a ta
Că-i obicei din daci pastrat

Cin” nu crede să se duca

La Columna să se uite
Si-o vedea
Sabia incovoiată
Arcul, scutul si căciula
Orice dac avea.

Împreună putem aduce mai multă bucurie 43