Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tratat de Fiziologie A Omului Ed.13 Si Fiziologie A Omului. Ghid de Examinare - Guyton, Hall

    Uploaded by

    mara
    62 views28 pages

    Original Title

    Tratat de Fiziologie a Omului Ed.13 Si Fiziologie a Omului. Ghid de Examinare - Guyton, Hall

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    62 views28 pages

    Tratat de Fiziologie A Omului Ed.13 Si Fiziologie A Omului. Ghid de Examinare - Guyton, Hall

    Uploaded by

    mara

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    5 ee ee Guyton & Hall Tratat de Fiziologie a Omului John E. Hall, PhD Arthur C. Guyton Professor and Chair Department of Physiology and Bioohysics Director, Mississippi Center for Obesity Research University of Mississippi Medical Center Jackson, Mississippi Editori Dr. Gh. P. Cuculici Dr. Anca W. Gheorghiu Edituca Medicala CALLISTO Introducere in fiziologie: celula si Cuprins PARTEA I Fiziologia membranei si a unitai fiziologie generala neuromusculare CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 4 Organizarea funcfionala a organismului Transportul substantelor uman si controlul mediului intern 3 prin membrana celulara 47 Celulele reprezinta unitafile elementare ale Membrana celulara este alcatuita dintr-un ‘organismului 3 bistrat lipidic si din proteine membranare Lichidul extracelular - mediul intern de transport a7 al organismului 3 Difuziunea 47 Homeostazia - mentinerea relativ constanta a Transportul activ al substantelor pria membrane 54 mediului intern 4 Sistemele de control ale organismului 6 — CAPITOLULS Rezumat - automatismul organismului 10 Potengiale de membrana si potengiale de actiune 6 CAPITOLUL 2 Mecanismele fizice ale potentialelor Celula si funcfile sale 11 de membrana 61 Organizarea celulei 11 Masurarea potenfialului de membrana 62 Structura fizicd a celulei 12 Potengialul membranar de repaus al neuronilor 63 Compararea celulei animale cu formele Potenfialul de actiune la nivelul fibrelor de viaf& precelulare 18 —_nervoase 65 Sistemele funcfionale ale celulei 19. Propagarea potenfialului de actiune 69 Motilitatea celulars 24 — Restabilirea gradientelor ionice pentru sodiu si potasiu dupa stingerea potengialului de CAPITOLUL 3 acjiune - importanta metabolismului energetic 69 Controlul genetic al Faza de platou prezentd in cazul proteinelor, al funetilor _nor potengiale de actiune 70 $i teproducerii celulelor 27 Ritmicitatea unor fesuturi excitabile - Genele din interiorul nucleului controleaza descarcarea repetitiva 70 sinteza proteinelor 27 Caracteristici speciale ale transmiterii Codul ADN din nucleu este transcris in codul ARN semnalului prin nervi nm din citoplasma - procesul de transcripfie 30 Sinteza altor substange in celula 35 CAPITOLUL 6 Controlul expresiel genice gi al activitatilor Contractia muschiului scheletic 75 biochimice din celule 35. Anatomia 5 fiziologia muschiului scheletic 75 Rolul ADN-ului in controlul reproducerii Mecanismul general al contracfiei musculare 77 celulare 37 Mecanismul molecular al contracfiei musculare 78 Diferengierea celulelor 41 Aspectele energetice ale contractiei musculare 82 Apoptoza - moartea celulara programats 41 Caracteristicile contracfiei musculare Cancerul 41 in ansamblu 83 Cuprins CAPITOLUL 7 Stimularea muschiului scheletic: transmiterea neuromusculara si cuplarea excitafiei cu contractia Transmiterea impulsurilor de la nivelul terminafiilor nervoase la mugchii scheletici = joncfiunea neuromusculara Potentialul de actiune la nivelul fibrei musculare Cuplarea excitatiei cu contractia CAPITOLUL 8 Excitafia gi contracfia muschiului neted Contractia muschiului neted Reglarea contracfiei de catre ionii de calciu Controlul nervos si hormonal al contracfiei muschiului neted Inima CAPITOLUL 9 Muschiul cardiac. Functia de pompa a functia valvelor cardiace Fiziologia muschiului cardiac Ciclul cardiac Reglarea functiel de pompa a inimii CAPITOLUL 10 Excitagia ritmicd a inimii Sistemul specializat excito-conductor al inimii Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace CAPITOLUL 11 Electrocardiograma normals Caracteristicile electrocardiogramei normale Fluxul curentului de-a lungul cordului in timpul ciclului cardiac Derivatiile electrocardiografice Metode de inregistrare a electrocardiogramei CAPITOLUL 12 Interpretarea electrocardiografica a afectiunilor muschiului cardiac $i a anomaliilor fluxului sangvin coronar: analiza vectoriala Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei Analiza vectoriala a electrocardiogramei normale ‘Axa electricé medie a complexului ventricular ORS si semnificagia acesteia 89 93 93 7 7 99 102 109 109 113 119 123 123 126 131 131 133 134 137 139 139 11 144 ‘Afectiuni care conduc la voltaje anormale ale complexului ORS Cresterea duratei complexelor QRS si aspecte bizare ale acestora Curentul de leziune Anomalii ale undei T CAPITOLUL 13, Aritmiile cardiace gi interpretarea electrocardiografica a acestora Tulburari de ritm sinusal Tulburari de ritm generate de blocarea impulsurilor cardiace de-a lungul GBilor de conducere intracardiace Contractile premature Tahicardia parovistica Fibrilayia ventricular Fibrilatia atriala Flutterul atrial Stopul cardiac 147 148 148 152 155 155 156 158 160 161 164 165 165 PARTEA IV. culatia sangelui CAPITOLUL 14 Consideratii generale asupra circulatiei sangelui; presiunea, fluxul si rezistenta de biofizie’ Caracteristicile fizice ale circulayiei Principii de baza ale funcfiei circulatorii Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistents CAPITOLUL 15 Distensibilitatea vascular si functille sistemelor arterial si venos Distensibilitatea vasculara Pulsatile presiunii arteriale Venele si functille acestora CAPITOLUL 16 Microcirculafia gi sistemul limfatic: schimbul lichidian la nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul limfatic Structura microcirculatiei si a sistemului capilar Fluxul sangvin prin capilare - vasomotricitatea Schimbul de apa, substante nutritive si atte molecule intre snge si lichidul interstitial Interstitiul si lichidul interstitial Filtrarea lichidiana prin capilare este condifionata de presiunile hidrostatica si coloid-osmotica, precum si de coeficientul de filtrare capilara Sistemul liméatic 169 169 170 m1 179 179 180 184 189 189 190 191 192 193 198 CAPITOLUL,17 Controlul local gi umoral al fluxului sangvin tisular Controlul local al fluxului sangvin ca raspuns la nevoile fesuturilor Mecanismele de control al fluxului sangvin Controlul umoral al circulatiei CAPITOLUL 18 Rolul sistemului nervos in reglarea circulafi si controlul rapid al presiunii arteriale Reglarea pe cale nervoasa a circulatiei Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale CAPITOLUL 19 Rolul rinichilor in reglarea pe termen lung a presiunii arteriale si in hipertensiune: sistemul integrat pentru controlul presiuni Sistemul reno-vascular pentru reglarea presiunii arteriale Sistemul renina-angiotensina: rolul su in reglarea presiunii arteriale Rezumatul sistemului integrat complex pentru reglarea presiunii arteriale CAPITOLUL 20 Debitul cardiac, intoarcerea venoas& si reglarea acestora Valorile normale ale debitului cardiac in repaus si in perioadele de activitate Reglarea debitului cardiac de catre intoarcerea venoasa - rolul mecanismului Frank-Starling Gresteri si scaderi patologice ale debitului cardiac Metode pentru masurarea debitului cardiac CAPITOLUL 21 Fluxul sangvin muscular si debitul cardiac in timpul activitati rculatia coronariana si boala cardiaca ischemic& Reglarea fluxului sangvin de la nivelul muschilor scheletici in repaus gi in timpul activitatii fizice Circulagia coronariana CAPITOLUL 22 Insuficienta cardiacd Dinamica modificarilor circulatorii in insuficienta cardiac Insuficienga cardiaca unilaterala stanga Insuficienga cardiac cu debit cardiac sc3zut - socul cardiogen Edemul la pacienfii cu insuficienta cardiac Rezerva cardiacd 203 203 203 212 215 215 224 227 227 234 2at 245 245 245 248 256 259 259 262 271 2 275 275 275 27 Cuprins CAPITOLUL 23 Valvele si zgomotele cardiace; dinamica defectelor valvulare si a afectiunilor cardiace congenitale 283 Zgomotele cardiace 283 Anomalii ale dinamicii circulatorii in cadrul afecfiunilor vaivulare cardiace 286 Anomalii ale dinamicii circulatorii in cadrul defectelor cardiace congenitale 288 Rolul circulagiei extracorporale in chirurgia cardiac& 290 Hipertrofia cardiaca in afectiunile valvulare iin bolile cardiace congenitale 290 CAPITOLUL 24 $ocul circulator si tratamentul acestuia 293 Explicatia fiziologic’ a cauzelor socului 293 Socul hipovolemic - socul hemoragic 294 Socul neurogen - cresterea capacitafii vasculare 299 Socul anafilactic si socul histaminic 300 Socul septic 300 Fiziologia tratamentului socului 301 Stopul circulator 302 Fluidele corpului $i rinichii CAPITOLUL 25, Compartimentele lichidiene ale organismului; lichidele intracelular si extracelular: edemul 305 Aportul $i eliminarea de lichid sunt egale in condifii normale 305 Compartimentele lichidiene ale organismului 306 Compozitia lichidelor extracelular si intracelular 307 Masurarea volumului compartimentelor lichidiene ale organismului - principiul dilufiei substangei indicatoare 308 Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene ale organismului 309 Reglarea schimburilor lichidiene sia echilibrului osmotic intre lichidele intracelular si extracelular 310 Volumul si osmolaritatea lichidelor intracelular si extracelular in stari patologice 312 Glucoza $i alte solutii administrate pentru susfinerea nutritivl a organismului 314 Afectiuni clinice secundare tulbursritor de reglare a volumului lichidian: hiponatremia si hipernatremia 314 Edemul: excesul de lichid in fesuturi 316 Lichidele din spafiile virtuale ale organismului 320 xi ‘Cuprins CAPITOLUL 26 Sistemul urinar: anatomia functional si formarea urinei la nivelul rinichilor 323 Rolurile multiple ale rinichilor 323 Anatomia funcfionala a rinichilor 324 Micfiunea 327 Urina se formeaza prin filtrare glomerular, reabsorbfie tubular’ si secrefie tubular’ 31 CAPITOLUL 27 Filtrarea glomerulara, fluxul sangvin renal gi reglarea acestora 335 Filtrarea glomerulard - prima etapa in formarea urinei 335 Factorii determinanti ai REG 337 Fluxul sangvin renal 340 Controlul fiziologic al filtrérii. glomerulare gi al ‘luxului sangyin renal 341 Autoreglarea RFG si a fluxului sangvin renal 342 CAPITOLUL 28 Reabsorbfia si secrefia tubulara renal 347 Reabsorbtia tubulard este important din punct de vedere cantitativ si are selectivitate inalta 347 Reabsorbfia tubulara se realizeaz3 atat prin mecanisme de transport pasive cat gi active 347 Reabsorbfia si secrefia la nivelul diferitelor segmente ale nefronului 353 Reglarea reabsorbyiei tubulare 359 Utilizarea metodelor de clearance pentru ‘cuantificarea funcfiei renale 365 CAPITOLUL 29 Concentrarea si diluarea urinei; reglarea osmolaritatii extracelulare si a concentratiei extracelulare a sodiului 371 Rinichii excreta excesul de apa prin formarea unei urini diluate an Rinichii conserva apa prin excrefia unei urini concentrate 373 Caracteristicile speciale ale ansei Henle care determina refinerea solvatilor in zona medular’ renal 374 Controlul osmolaritatii lichidului extracelular si al concentrafiei extracelulare a sodiului 381 Sistemul de feedback osmoreceptori- ADH 381 Rolul senzatiei de sete in controlul cosmolaritatii lichidului extracelular gi al concentratiei extracelulare a sodiului 384 CAPITOLUL 30 Reglarea renala a nivelurilor ionilor de potasiu, calciu, fosfat si magneziu; acfiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei si volumului lichidului extracelular 389 xii Reglarea concentratiei potasiului in lichidul extracelular si a excrefiei de potasiu Controlul excrefiei renale de calciu si al concentrafiei extracelulare a ionilor de calciu Controlul excrefiei renale de magneziu si al concentragiei extracelulare a ionilor de magneziu Acfiunea integrat’ a mecanismelor renale care controleazé volumul lichidului extracelular Importanta natriurezei de presiune si a diurezei de presiune in menfinerea homeostaziei sodiului 51 a echilibrului lichidian Distributia lichidului extracelular intre spafiile interstifiale gi sistemul vascular Eficacitatea mecanismului de feedback ce regleazé volumul compartimentelor lichidiene este amplificata de factori nervosi $i hormonali Raspunsurile integrate la variasille aportulul de sodiu Afectiuni care determina cresterea a volemiei si a volumului lichidului extracelular Afecfiuni care determina cresterea marcaté a volumului lichidului extracelular asociata ins cu valori normale ale volemiei portanta CAPITOLUL 31 Reglarea echilibrului acido-bazic Concentratia H" este reglata cu precizie i baze - definifii i sermniticasil Mecanismele de aparare impotriva variafiilor concentragiei H*: sistemele tampon, plamanii si rinichi Tamponarea H’ din lichidele organismului Sistemul tampon acid carbonic - bicarbonat Sistemul tampon al fosfatilor Proteinele reprezinta un sistem tampon intracelular important Reglarea respiratorie a echilibrului acido-bazic Controlul renal al echilibrului acido-bazic Secregia H" si reabsorbtia HCO;'la nivelul ‘tubulilor renali Combinarea in lumenul tubular a surplusului de H" cu ioni fosfat si cu amoniac - un mecanism pentru generarea unor cantitai suplimentare de HCO; Cuantificarea excretiei renale de echivalenti acizi si bezici Corectia renala a acidozel - cresterea excretiei de H* si addugarea in lichidul extracelular a unor cantitafi suplimentare de HCO; Corectia renala a alcalozei - scaderea secrefiei de H’ si cresterea excrefiei HCO; Ia nivelul tubulifor renali Cauze clinice ale tulburarilor acido-bazice 389 396 398 398 399 402 405 405 406 409 409 409 410 10 an ana a3 aia ats 416 18 420 421 422 422 CAPITOLUL.32. Medicamentele diuretice, bolile rinichiului Medicamentele diuretice si mecanismele lor de actiune Afectiunile renale Leziunea renala acuta Boala renald cronica se asociaza frecvent cu reducerea ireversibil’ a numarului de nefroni funcgionali ‘Tratamentul insuficienfei renale prin transplant sau dializé cu rinichi artificial 427 427 429 429 432 440 a Celulele sangvine, imunitatea gi coagularea sangelui CAPITOLUL 33 Eritrocitele, anemia si policitemia Eritrocitele (hematiile) Anemiile Policitemia CAPITOLUL 34 Rezistenta organismului la infectii 1. Leucocitele, granulocitele, sistemul monocito-macrofagic si inflamagia Leucocitele (celulele albe) Neutrofilele si macrofagele protejeaz ‘impotriva infecfiilor Sistemul monocito-macrofagic (sistemul reticuloendotelial) Inflamasia: rolul neutrofiletor si al macrofagelor Eozinofilele Bazofilele Leucopenia Leucemiile CAPITOLUL 35 Rezistenta organismului la infe 1. Imunitatea si alergiile Imunitatea dobandita (adaptativa) Alergia si hipersensibilitatea CAPITOLUL 36 Grupele sangvine; transfuzia; transplantul de fesuturi gi organe Antigenicitatea determing reacfii imune ale sangelui Grupele de sange 0-A-B Tipurile Rh Transplantul de fesuturi si organe 44s 445 452 453 455 455 4s7 458 460 462 462 463 463 465 465 475 477 477 a7 479 431 Cuprins CAPITOLUL 37 Hemostaza gi coagularea singelui 483 Etapele hemostazei 483 Mecanismul coagularii singelui 485 Afectiuni care determina séngerare excesivi laom 490 Afectiuni tromboembolice 491 Utilizarea clinicé a anticoagulantelor 492 Teste de coagulare a sangelui 493 CAPITOLUL 38 Ventilatia pulmonar’ 437 Mecanica ventilatiei pulmonare 497 Volume si capacitati pulmonare 501 Ventilatia alveolara 503 Fungpile cailor respiratorii 504 CAPITOLUL 39 Circulatia pulmonara, edemul pulmonar, lichidul pleural 509 Anatomia functionala a sistemului circulator pulmonar 509 Presiunile din circulayia pulmonar 509 Volumul sangvin pulmonar 510 Fluxul sangvin pulmonar gi distribuyia acestuia 510 Efectul gradientelor de presiune hidrostatica pulmonar asupra fiuxului sangvin pulmonar regional su Dinamica vaselor capilare pulmonare 513 Lichidul din cavitatea pleurala 515 CAPITOLUL 40 Pri schimbului gazos; difuziunea oxigenului si a dioxidului de carbon prin membrana respiratorie 517 Particularitafile fizice ale difuziunii gazelor gi presiunile parfiale ale gazelor 517 Compozifia aerului alveolar si a aerului atmosferic difers 519 Difuziunea gazelor prin membrana respiratorie 521 CAPITOLUL 41 Transportul oxigenului si dioxidului de carbon in sange si lichidele tisulare Transportul oxigenului de la plamani la fesuturi Transportul dioxidului de carbon in singe Coeficientul respirator CAPITOLUL 42 Reglarea respiratiei 527 527 534 536 539 xi Cuprins Central Fespirator 539 ‘COnitPOlUt Chine’ al Fespirayiel 541 Sistemul chemoreceptorilor periferici regleaza activitatea respiratorie ~ rolul oxigenului in controlul respirafiel 542 Reglarea respiragiei in condifii de efort fizic 545 Alpi factori care influenteaza respirafia 546 CAPITOLUL 43, Insuficienga respiratorie - fiziopatologie, diagnostic, oxigenoterapie 549 Metode practice de investigare @ anomaliilor respiratorii 549 Particularitafile fiziopatologice ale celor mai importante afecfiuni pulmonare 551 Hipoxia gi oxigenoterapia 554 Hipercapnia ~ excesul de dioxid de carbon in lichidele organismului 556 Respirafia artificial 556 SST Fiziologia aviatiei, spafiului cosmic scufundarilor marine la mare adancime CAPITOLUL 44 iziologia aviati si spagiul cosmic 561 Efectele presiunii scézute a oxigenului asupra organismului 561 Efectele fortelor de acceleratie asupra organismului in fiziologia aviatiei si spaziald 565 “Climatul artificial” intr-o navetd etanga 567 Starea de imponderabilitate in spafiu 567 CAPITOLUL 45 Fiziologia scufundarilor la adancime si alte afecfiuni hiperbarice 569 Efectele presiunii partiale mari a fiecdrui gaz asupra organismului 569 ‘Scuba (aparatul autonom de respirat subacvatic) 573 Aspecte fiziologice speciale la bordul submarinelor 574 Oxigenoterapia hiperbara S74 Pw Sistemul nervos: A. Principii generale $i fiziologie senzoriala CAPITOLUL 46 Organizarea sistemului nervos, funcfii fundamentale ale sinapselor, neurotransmitatorii 57 xiv Organizarea generelé a sistemului nervos Nivelurile principale de funcfionare ale sistemuului nervos central Comparatie intre sistemul nervos si un computer Sinapsele sisternului nervos central Caracteristici speciale ale transmiterii sinaptice CAPITOLUL 47 Receptorii somatosenzoriali, circuitele neuronale specializate in procesarea informatiei Tipuri de receptori somatosenzoriali si stimuli detectati de acestia Transformarea stimulilor senzorial nervoase ‘Transmiterea semnalelor de diferite intensitafi la nivelul tracturilor nervoase ~ sumafia spatiala si sumayia temporala ‘Transmiterea si procesarea semnalelor la nivelul refelelor neuronale Instabilitatea si stabilitatea circuitelor neuronale in impulsuri CAPITOLUL 48 Sistemul somatosenzorial: I. Organizare general, sensibilitatea si de pozitie Tipuri de sensibilitate somatic’ Detectarea si transmiterea senzatiilor tactile Gaile somatosenzoriale de conducere a sensibilitapii somatice la nivelul sistemului nervos central ‘Transmiterea prin sistemul coloana dorsal - lemnisc medial Transmiterea semnalelor senzoriale mai pugin fine prin calea anterolateral Aspecte speciale ale functiei somatosenzoriale CAPITOLUL 49 Sistemul somatosenzorial: Il, Durerea, cefaleea si sensibilitatea termi Tipuri de durere si caracteristicile acesteia ~ durerea rapida si durerea lenta Nociceptorii si stimularea acestora Caile duale de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului nervos central Sistemul de suprimare a durerii (sistemul analgezi¢) de la nivelul creierului si maduvei spinarii Durerea radiata Durerea visceral’ Anomali clinice ale durerii si ale altor tipuri de sensibilitate somatica Cefaleea Sensibilitatea termics 877 579 580 580 592 595 595 596 600 601 605 607 607 607 609 609 616 618, 621 621 621 622 625 626 626 628 629 630 Sistemul nervos: B. Sensibilitatile speciale CAPITOLUL 50 Analizatorul vizual: |. Optica vederii 635 Principii de fizica optica 635, Optica oculars 638 Sistemul lichidian ocular — lichidul intraocular 644 CAPITOLUL 51 Analizatorul vizual: Il. Funcfia de receptor $i functia neurala a ret 647 ‘Anatomia si funcfille elementelor structurale ale retinei 647 Fotochimia vederil 649 Vederea cromatica (Fotopica) 654 Funcjia neurala a retinei 655 CAPITOLUL 52 Analizatorul vizual I. Neurofiziologia centrala a vederi 661 Gaile vizuale 661 Organizarea $i functionarea cortexului vizual 662 Tipare neuronale de stimulare in timpul analizei imaginii vizuale 664 Miscarile globilor ocular si controlul acestora 666 Controlul autonom al acomodarii si al diametrului pupilar 669 CAPITOLUL 53 Analizatorul auditiv 673 Membrana timpanicé si sistemul osicular 673 Cohieea 674 Mecanismele centrale ale auzului 679 Tulburarile auditive 682 CAPITOLUL 54 Simturile chimice - sensibilitatea gustativa $i sensibilitatea olfactiva 685 Sensibilitatea gustativa 685 Sensibilitatea olfactiva 688 en Sistemul nervos: C. Neurofiziologie motorie si integrativa CAPITOLUL 55 Funcfiile motorii ale mduvei spinarii reflexele medulare 695 Organizarea motorie a maduvei spinarii 695 Cuprins Receptorii senzoriali musculari (fusurile musculare si organele tendinoase golgi) si rolurile acestora in controlul muscular 697 Reflexul de flexie si reflexele de retragere 702 Reflexul extensor incrucisat 703 Inhibigia reciproca si inervatia reciprocé 703 Reflexele de postura si locomotie 704 Reflexul de grataj 705 Reflexele medulare care produc spasme musculare 705 Reflexe medulare autonome 705 Sectionarea mduvei spinari si gocul spinal 705 CAPITOLUL 56 Controlul funcfiilor motorii realizat de cortex si trunchiul cerebral 707 Cortexul motor gi tractul corticospinal 707 Rolul trunchiului cerebral in controlul functiilor motorii 713 Senzatiile vestibulare si mentinerea echilibrului na le nucleilor trunchiului cerebral sunt importante pentru controlul migcarilor subcongtiente, stereotipe n9 CAPITOLUL 57 Contributia cerebelului 5 nilor bazali la controlul general al functiei motorii_ 721 Cerebelul si funcfille motorii ale acestuia 74 Fungjile motorii ale ganglionilor bazali 730 Integrarea numeroaselor componente ale intregului sistem de control motor 735 CAPITOLUL 58 Cortexul cerebral, functiile intelectuale ale creierului, invafarea si memori 37 Anatomia funcfionala a cortexului cerebral 737 Funqjile ariilor corticale specifice 738 Rolul creierului in comunicare ~ perceptia gi formularea limbajului 743 Rolul corpului calos si al comisurii anterioare in transferul gandurilor, amintirilor, deprinderiior $i al altor informatii intre cele doua emisfere cerebrale 745 Gandirea, starea de constienta si memoria 745 CAPITOLUL 59 Mecanisme cerebrale care controleazé comportamentul si motivatia - sistemul limbic si hipotalamusul 751 Sistemele activatoare cerebrale 751 Sistemul limbic 754 Hipotalamusul - centrul principal de control al sistemului limbic 755 xv Cuprins Fungtille specifice ale,altor regiuni ale sistemului limbic 759 CAPITOLUL 60 Starile de activitate cerebrala - somnul, undele cerebrale, epilepsia, psihozele si demenga 763 Somnul 763 Undele cerebrale 766 Crizele convulsive si epilepsia 768 Comportamentul psihotic - rolul unor neurotransmifatori specifici 770 Boala Alzheimer - placile de amiloid i afectarea memoriei ™m CAPITOLUL 61 Sistemul nervos autonom si medulosuprarenala 773 Organizarea generala a sistemului ervos autonom 773 Caracteristici fundamentale ale functiilor simpatice si parasimpatice 75 Reflexele autonome 782 Sistemele simpatic si parasimpatic pot stimula numai anumite organe sau pot realiza 0 stimulare generalizata 783 Farmacologia sistemului nervos autonom 784 CAPITOLUL 62 Fluxul sangvin cerebral, lichidul cefalorahidian si metabolismul cerebral 787 Fluxul sangvin cerebral 787 Sistemul lichidului cefalorahidian 790 Metabolismul cerebral 794 Ene iologia tubului digestiv CAPITOLUL 63, Principii generale ale funcfiilor tubului digestiv - motilitatea, controlul nervos si vascularizaia 797 Principiile generale ale motilitafii gastrointestinale 797 Controlul nervos al activitaii gastrointestinale ~ sistemul nervos enteric 799 Controlul hormonal al motilitaii gastrointestinale 802 Tipuri funcfionale de motilitate la nivelul ‘tubului digestiv 803 Vascularizatia gastrointestinala ~ circulagia splanhnica 804 xvi CAPITOLUL 64 Propulsia si amestecarea alimentelor in tubul digestiv 807 Ingestia alimentelor 807 Fungfile motorii ale stomacului 809 Motilitatea intestinului subjire 812 Motilitatea colonului 814 Alte reflexe vegetative care pot influenta activitatea intestinala 816 CAPITOLUL 65 Funcfille secretorii ale tubului dige: 817 Principii generale ale secretiei la nivelul ‘tubului digestiv 817 Secretia salivei 819 Secretia esofagian’ 821 Secretia gastrica 821 Secretia pancreatica 825 Secretia bilei de catre ficat 827 Secrefiile intestinului subtire 830 Secrefia mucusului la nivelul intestinului gros 831 gr CAPITOLUL 66 Digestia si absorbtia la nivelul tubului digestiv 833 Digestia alimentelor prin hidrolizs 833 Principiile fundamentale ale absorbyici gastrointestinale 837 Absorbfia la nivelul intestinului subjire 837 Absorbtia in intestinul gros: formarea materiilor fecale Bat CAPITOLUL 67 jologia afectiunilor gastrointestinale 843 Tulburari ale deglutifiei $1 ale esofagului 843 Afecfiuni ale stomaculu 843 Afecjiuni ale intestinului subtire 845 Afecfiuni ale intestinului gros 846 Disfuncfii generale ale tubului digestiv 847 a Metabolismul si termoreglarea corpului CAPITOLUL 68 Metabolismul carbohidratilor si formarea de adenozin trifosfat 853 Eliberarea de energie din alimente si nofiunea de energie libers” 853 Adenozin trifosfatul - ,moneda energetica” a organismului 853 Rolul central al glucozei in metabolismul carbohidragilor 854 sansnortul.glucozel prin membrana celulara Glicogenul este stocat in ficat si muschi Eliberarea de energie din molecula de glucoza prin glicoliza area unor cantitai mari de ATP prin oxidarea hidrogenului ~ procesul de josforilare oxidativa Rezumatul sintezei de ATP in cursul metabolizarii glucozei Eliberarea de energie pe cale anaeroba glicoliza anaerobs liberarea de energie din glucoza pe calea pentozo-fosfatilor marea de carbohidrati din proteine si lipide - gluconeogeneza CAPITOLUL 69 Metabolismul lipidelor Structura chimicd de baza a trigliceridelor (a lipidelor neutre) Transportul lipidelor prin lichidele organismului Depozitele de lipide Utilizarea trigliceridelor ca surs de energie: formarea adenozin trifosfatului Reglarea eliberarii de energie din trigliceride Fosfolipidele gi colesterolul Ateroscleroza CAPITOLUL 70 Metabolismul proteinelor Principalele proprietati ale proteinelor Transportul si depozitarea aminoacizilor Rolurile funcfionale ale proteinelor plasmatice Reglarea hormonala a metabolismului proteic CAPITOLUL 71 Ficatul ca organ Anatomia functionala a ficatului Sistemele vascular si limfatic ale ficatului Functiile metabolice ale ficatului Metabolismul proteic Determinarea bilirubinei din bil’ ca metoda de diagnostic CAPITOLUL 72 Balangele nutritive; reglarea aportului alimentar; obezitatea gi inanifia; vitaminele si mineralele Producerea si consumul de energie sunt egale in conditii de echilibru dinamic Balangele nutritive Reglarea aportului alimentar 51 a depozitarii energiei Obezitatea 854 855 856 858 859 860 861 861 863 863, 863 865 866 869 870 3872 875 875 875 877 880 881 881 881 883 383, 884 887 887 887 889 894 Cuprins Inanifia, anorexia si cagexia 896 infometarea 897 Vitaminele 897 Metabolismul mineralelor 900 CAPITOLUL 73 Energia gi rata metabolicd 903 Adenozin trifosfatul are rol de ,moneda energetica” in cadrul metabolismului 903 Controlul eliberarii intracelulare de energie 905 Rata metabolics 906 Metabolismul energetic - factorii care influenteazé consumul de energie 907 CAPITOLUL 74 ‘Temperatura corporala, termoreglarea jebra on Valorile normale ale temperaturii corporale 911 Controlul temperaturii corporale implicé asigurarea unui echilibru intre termogeneza si termoliza on Reglarea temperaturii corpului - rolul hipotalamusului 915 Anomalii ale termoreglarii 919 Pe Endocrinologie si functia de reproducere CAPITOLUL 75 Introducere in endocrinologie 925 Coordonarea functillor organismului prin intermediul mesagerilor chimici 925 Structura chimic’ a hormonilor sisinteza acestora 925 Secretia, transportul si eliminarea din circulatie a hormonilor 929 Mecanismul de acfiune al hormonilor 930 Determinarea concentragiilor hormot in sange 936 CAPITOLUL 76 Hormonii hipofizari si controlul acestora de catre hipotalamus 939 Hipofiza $i relafia acesteia cu hipotalamusul 939 Hipotalamusul controleazé secrefia hormonilor hipofizari 940 Efectele fiziologice ale hormonului de crestere 942 Hipofiza posterioara si relagia acesteia cu hipotalamusul 948, Cuprins CAPITOLUL, 77, Sinteza si secretia hormonilor tiroidien' Efectele fiziologice ale hormonilor tiroi Reglarea secrefiei hormonilor tiroidieni Bolle tiroidiene CAPITOLUL 78 Hormonii corticosuprarenal Corticosteroizii: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si androgeni Sinteza si secretia hormonilor corticosuprarenalieni Funqfiile mineralocorticoizilor — aldosteronul Efectele glucocorticoizilor Hormonii androgeni suprarenalieni Anomaliile secretiei corticosuprarenaliene CAPITOLUL 79 Insulina, glucagonul si diabetul zaharat Anatomia funcfional a pancreasului Insulina si efectele ei metabolice Glucagonul si efectele acestuia Somatostatina inhiba secretia de glucagon si de 951 951 954 958 960 965 965 965 968 972 978 979 983 983 983 992 insulin’ 993 Rezumat al reglarii glicemiei 993 Diabetul zaharat 994 CAPITOLUL 80 Parathormonul, calcitonina, metabolismul fosfocalcic, vitamina D, oasele si dingi 1001 Principiile reglarii concentratiilor de calciu si fosfat din lichidul extracelular sidin plasma 1001 sul gi relayia sa cu calciul si fosfatul din lichidul extracelular 1003, Vitamina D 1007 Parathormonul 1009 Calcitonina 1012 Rezumat al reglarii concentratfiei ionilor de calciu 1013, Fiziopatologia afectiunilor osoase gi a celor induse de anomalii ale parathormonului siale vitaminei D 1014 Fiziologia dintilor 1016 CAPITOLUL 81 Funcfiile de reproducere si hormonale la barbat (si functia glandei pineale) 1021 Anatomia funcional a organelor sexuale masculine 1021 xvii Spermatogeneza Actul sexual masculin Testosteronul si alfi hormoni sexuali masculini Anomalii ale functor sexuale masculine Disfunctia erectila la barbat Rolul glandei pineale in controlul fertilitagii sezoniere la unele animale CAPITOLUL 82 jologia organismului feminin de sarcina si hormonii sexuali feminini Anatomia funcfionala a organelor sexuale feminine Ovogeneza si dezvoltarea foliculilor ovarieni Sistemul hormonal feminin Ciclul ovarian lunar. Funcfiile hormonilor gonadotropi Rolurile hormonilor ovarieni - estradiolul gi progesteronul Reglarea ciclului sexual feminin - actiunea combinata dintre hormonii ovarieni si cei hipotalamo-hipofizari Anomalii ale secrefiei ovariene Actul sexual la femeie Fertilitatea la femeie Supresia hormonala a fertilitapii »pilula contraceptiva” Condifii anormale care determina ster la femei tate CAPITOLUL 83 Sarcina i lactatia Maturarea si fecundarea ovulului Nutrifia inifialé a embrionului Anatomia gi rolul placentei Factorii hormonali in sarcina Raspunsul organismului matern la sarcina Nasterea Lactatia CAPITOLUL 84 Fiziologia fatului si a nou-nascutului Creterea si dezvoltarea funcfionala a fatului Dezvoltarea organelor si sistemelor Metabolismul fetal Adaptarea nou-nascutului la viata extrauterina Probleme funcfionale speciale la nou-nascut Problemele speciale ale prematuritafii Creterea i dezvoltarea copilului 1021 1026 1028 1033 1034 1034 1037 1037 1037 1039 1039 1042 1047 1051 1051 1052 1053 1053 1055 1055 1057 1057 1059 1062 1064 1066 1071 1071 1071 1072 1073 1076 1079 1080 F Fiziolos sportiva ‘CAPITOLUL 85 Fiziologie sportiva Sportivele gi sporti Muschii si efortul fizic sportiv 1085 1085 1085 Respirafia in efortul fizic sportiv Sistemul cardiovascular in efortul fizic sportiv Caldura corporala in efortul fizic sportiv Fluidele organismului si clorura de sodiu in efortul fizic sportiv Medicamentele si sportivii Conditia fizica bund prelungeste viaja Index 1090 1092 1094 1094 1095 1095 1097 xix ad > a sa m 5S Introducere in fiziologie: celula si fiziologie generala CUPRINS. 1 Organizarea functional a organismului uman si controlul “mediului intern” 2 Celula gi fungfiile sale 3 Controlul genetic al sintezei de proteine, al funcfiilor si reproducerii celulelor CAPITOLUL 1 Organizarea functionala a organismului uman si controlul ”mediului intern” logia este stiinta care incearca si explice mecanismele ce si chimice responsabile pentru originea, dezvoltarea $i iutia vieti. Fiecare forma de viata, de la cel mai simpla us pana la cel mai mare arbore sau pana la complicatul ism man, are propriile caracteristici functionale. Din °3t motiv, domenial fiiologiei poate fi impartit in fiziologia icusurilo,fiziologia bacterilor, fiziologie celular fziologia atelor, fiziologia animalelor nevertebrate, fiziologia alelor vertebrate, fiziologia mamilerelos, fiziologia nvului precum si multe alte subdiviziuni: Fiziologia omului. Stinja numita fiziolagia omuluiincearca explice caracteristicle si mecanismele _ specifice rgenismului uman care fac din acesta o forma de via aptul c& supraviefuim este rezultatul unor sisteme de rrirol complexe. Foamea determins fiinta umana s4 caute cond, iar frica si caute un loc de refugiv. Senzatia de frig o ace si caute caldurs, iar alte mecanisme determin’ dorinta de a tril in colectivitate side a se reproduce, Faptul ed onl este 0 fiinta dotata cu perceptie, sentimente si constiinti eprezinta 0 parte din aceast® secventa automata de supravietuire: aceste atribute speciale ti permit s4 existe intro larga varietate de condifi care i alte circumstante ar face viata imposibil ‘CELULELE REPREZINTA UNITATILE ELEMENTARE ALE ORGANISMULUI in cazul organismului uman unitatea de baza a vietii este lula. Fiecare organ este un ansamblu de celule diferite sociate prin structuriintercelulare de sustinere. Fiecare tip de colula este adaptat special pentru a indeplini una sau mai multe functit particulare. De exemplu eritrocitele, aflate in organismal uman in numar de aproximativ 25 de trilioane, Lransporta oxigen de la plimani la tesuturi. Pe langa celulele rmengionate anterior, care sunt cel mai rispandit tip de celule din organism, sunt prezente aproximativ 75 de trlioane de celule diterite de acestea care indeplinesc alte functi. Prin ‘ormare, intregul organism cuprinde aproape 100 de trlioane de celle. Desi majoritateacelulelor organismuluidifera semnificativ ‘unadealta, toate prezinti anumite caracteristicifundamentale asemanitoare. De exemplu, oxigenul reactioneaza cu lucidele, lipidele si proteinele eliberand energia necesari fonetionarii tuturor celulelor, Mai mult, mecanismele chimice prin cate substantele nutritive sunt transformate in energie sunt fundamental aceleasi in toate tipurile de celule, iar acestea din urma elibereaza produsii rezaltati din reactiile chimice care au loc in interiorul lor in lichidele din jut Aproape toate celulele au capacitatea de a se reproduce, generand celule de acelasi tip. Din fericire, acest mecanism permite ca in urma distrugerii unor celule particulare, Celulele de acel tip ramase si se reproducé pana la regenerare completa LICHIDUL EXTRACELULAR ~ “MEDIUL INTERN” AL ORGANISMULUI_ Aproximativ 60% din organismal uman adult este reprezentat de lichide, in principal solutie apoasa de font yi alte substan, Desi cea mai mare parte a acest lich se afl in interioral celulelor si este numit lichid intracelular, aproape o treime este localizat in afara lor si se numeste lichid extracelular Lichidul extracelulareste in permanent miscare in interior organismului, find transportat rapid in singele circulant, iar ulterior este distribuit intre singe si lichidele tisulare prin

    You might also like