Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Finanțe Publice

    Uploaded by

    Corina
    12 views8 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views8 pages

    Finanțe Publice

    Uploaded by

    Corina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    1, FINANTELE PUBLICE ‘sta com cd finan pablice™ Token tant pi. Gone ar craternie ale nan paice or publice = aden concep de nate pubis Temata concen despre nance pli: Sater fone ner plc: fete formele deactivate fan x ais © Teaser orale de ctv inna a satu 7 Sidemifes storia nafelo publi etap ata In Replica Mold L.A. Notiunea de yfinante publice” __Temeol fone are origin in limba latin, Se presupune et noinea sprovine del cuvintel Iatinegi iis finare "sa, fare, care an fermen de pls In secolele al XIl-ea gi al XIVClea se foloean Jo. fnancas 3 financa preciniari, in sensul de plat ia bas legale” In Fang, in secoll al XV-Jea, se Taloseau expres financiers, pentradenumire arendagilor de imspoate 912 joreare ncasauimporitleregelu; nance Insemna un venit lst ney ptrimoniw al stalin iba germand i seooele desemna pe eamatar (zara, zee Ifnanfe a ciptat un sens foarte lag, inluzing: bug Toncare gi de bust .a,adicaresursel,reaile at de exstenf statu ide flosire national. De Is apartiaprimelot dine orinduira comune! primi i Fpl ct fnanjele au apt ao anu treats de dezvotare a scietai, cfd sau manifesta anumite condi a evoluat in funeie de schimbirile permanente ale condiilr inl, reece istorie al acestora, ‘Conte cave au sat la voltarea func eoan ea carci soci nica ies apr snl cre, pnt Ineplinicn fir a snr ale Aandi vedere fale In ile bate pe economia Pare nails a: poere ent pops alan Gost dea fe dliniae sat se dower pubic omen pivot Egil el ap 6 elie ate rp poco cre pint Doric able neta cele bur, acon wile ui, sn be aur doers xeon n genera” nod ratte regi ace temo nade venir pe clod cece ence for suds de tar (x unr pac, monument, ii pablo). ‘Domenlal privat inclu sre hun p eres edn en ce TSS ea net water eso (oeiemoe aed oa stele cone ce expe, pute sb bic ee boca eu stl, ch unidjilesimniseatv tetera seu Subir de atop pbl, nla cnveture,inprantl, chee St dare acenora, Diet de seen, rfeafle pate ax {hit ecomomice, hay, occa de algae pte nega eu rs de tnnciae se sce Inasenenes condi, pulem fc rmisarl prei =" Finale pubes lst Sopa stifacer nestor generale aie sole nin enantio pr elzarea de pro farteat entartde tine eget rat «Gastneefremelor public ete spue nrmelor ric de depp ie, ar geste inane pte ret real del privat Inrrre Spt, uf xp mats! le anor public Ts liratre nce inanle publis sont dette ce ind dere Ilse pin ie prsoarele pubes ol, comunl isu px Bice) roar sul bane ees dep activi for. Poti Tet ng aerzae, ale pulce omen wn domeniy Je cere car card probleme de venir de cst aleguvermlr, probleme THT al de ia ae 12 972 Soe Mica Se sor, Enel wie, Bowe 215 p22 a expresiagfinanfete ps Beaver Se eietese eu 1.2. Concepte privind finantele pul Preocupiile de ercetare asupra problematic financlorpublice a evo ‘su impact dctineloreconomice dominant, inclisiv al conceptilr ning, ‘elaaparijia. xistea si funcionaeastatuli. in acest content, principales ‘epi refritoare a problematic sau domeniul de ceretare al finantclor pubes Ica in ei oricair major, 3 anume: concep clasice, concept postmodern Concent clmsie. Concepjaclasica asa finanjlor publce sa fom, ‘In contestal doctrine: economic likerale cea dominst perioada de incept Sezvolii capitalist, conturind-sc in seclul al XIX-len. Conform acest da Perr a ndeplin ct ma bine rola fos pus umdtoarle prinepi, dito pen doce ean reducerca {a minim a cheluielor pubic, acentea sebwiod 8 acopen tana cone servic isle flair suc oso en seni pbs nse cn aibs un earacter neti, sin mex ®tebuiaus Tape, ase Int tee reli social-economice deja exineme ctf fndamentaaafnanjelorpublieerasiguraen x messes nek ile nie veniturl i chelueie bog Un prinipi lberalearacieratie ae see care guvernes7 cel ma pe X era .Guvernl el mai bun ete Conceptile moderne. Cristlizarea coneptet moderne a avut le in co textul nase doctrine economice interven societatea moder. Dehutul aces concept te, nat pe impliarea statu’ in via ecomomico social, estar la incon: ‘ul secolului XX, dar, mai ales, in perioadsPrimului Razboi Mondial. Aborcte octrinare eu earctrintervenjionist -au amplifies mult ins pe funda eae eonomice mondial dn aii 1929-1953, crea evident inte mail ‘ate in rzolvarea unor probleme economico-scile ci impact profund in soe: tates disfuncjionalii major ale meanismelor economic de pial, con Fon cu fenomene perturbatoae grave. Marifesarea feomenelor de cz som) a consi fector decisiv fn reconsierarcadecrneeconomice liberal dup 5 consatase 8 prezena sali a fost indispensabil in rezolvareaunorproble- ‘me fundamentale penny trie beligerante in Prim Rhos Mondial. Uteroe Pentru inlduareaeleetelor dezastuoase ale ahoiulu #combeteesefetelor Aistucive ale erizsi economice mondiale, itcusv ale manifest csi amon sae a ot mis einen sal em 4a deeglsile apdrue in functionarea mecansmelor pee. [anole conti tbandonat teva statuuijandarm (menit st indeplincasd sarin traionale) im aes enseeene ‘tat nu se mai imita la fnanjare aul nepreductive, csi manifesta pres. arte n connie ies pen dele orien et Se inc prin susinerc i infuenfarea intepeintoror deo manerd conver ‘Bent poltcilo de stabilizare si cresereeconomicd, Doctrina interventionist ‘mpl firs, deme Bans uc, geen un imeem inaneiar prin ose care a devenit tps pentru cadrl doctine interventions capa deplind «mini de les = stat intervenor nor imperfetun in funeionarea rynaea de tre stat nor saci ni, ma als, in sfera protec ate ca au detrmitat ede ope, retereachetililor statu, ae ” < simularea factrilor de decvoltae a soviet side crestere economia isi anima sarcini mullple ce vizeaza si coy ist as fom 1 arn sotuioe de provarare a uno eure suplimenlare scoperoar, * Guveral urmdseye eliminareainegalitilor de vent prin: impozitaey progresivs, aubvenionareaicepindrio private, protectin categorior soil etvorizate et ogame aplul la resurseleextraorinare, de tpulImprurmutrior desta sau emis iflaioniste de moneda, pentru favoriza intervengia (eplatore) ‘statu inva cconomict gi socials. Tnocea context, sau inegistat cheluil publie sporite pentru sejuni coe omic, ncusv eu dezvotarea sectoral economic de stat, oda cu ampli, tea cclortraionale. Ta taza concepfiei modeme intervenfoniste, sth doctrna claborati de “Keynes, pin cca ma important oper asa Teoria general a folosri mi ‘delncra a dobdnilor gia banilor, in cadel circa simularea investi, at fn sectoral publi, cit 5 in cel privat, prin instrumente de domeniul Mane publics penn aasiguraofolosire mai completa frei de muncd, vcup un oe fiona Doctrina Keynesist& aor un rol deosebitsatulu gi folositt mils (lor sie in rimul rind celor fnancare, pent inluenjarea evoujici soviet, inclusiv economic. Pe acest fundal, oncepia modern asuma stil floss tehnillornanciarmonciare in scopreplator (Fh de evoluia vi} xan domenis nou al nei nanjeor (publice). concluzic,putem afinmafaptul ci, potrivitconcepfet modeme, nance \coneepute ca un mijloc de inteventie pe plan social si economic, ds acopere si sarcinile administrative, respect si fnanfezeche- posinoderne sa contemporanedexpr finance publse ‘supra inane pulie sunt considerate de wi Tui afi fc, cept lor ptf abut = polis bugetare Keynesite de eglemeis® ei eu macro armoizarea intereslor interven stati cu Gi le esto pra: Obernd uk cae ae kes, kl resi si neoliberal au incereats le ndcpincee i ciatsaadaplezevociea orl nile c fnnflor pabice 1a ecomand tre apts ca ie ied abnor monopole Acew eaten Ge gine Inula mai exaetdomenileygadul iterenel sale almise ecb pn tuchig Erhrd,nnseazs concspaleconomel scale de pain acest Se reves lsat in special pe calea pls facle ea accepttsimtervind pe clea social, 83 operezereditbur end aesea sunt absolut nee {arinfervenia stati snc iz na rebut vizee mecanismel inte ale pice Inca in care eecclefunione mecanismull sononve dup rule cleat srt sfisfecar, stl pte one, dr el espa comme Einar gs sub nici Tomb, apn veg de jc al pie Cet mel de vad tepreznani i neliberlismt au fost do prsoane nator pe trial pli tir Margaret Thatcher si Ronald Reagan Acexe persone a nf revo Satu minimal. Poitica promova de Reagan a la bash pense ‘coli economic ofirtl ale monetrixor"scte os usin ea une r= inn fiscal, contol st al moned de element prvi (Se exc2ea ead ao sedate das ck a oti maxine de import - dla 75 la 33%) Dipl anu 1980, ca mare a execu wor pie! exnonice de inspira ‘eyes satel fost pevotes punt in dc rn or de poi bu S84 i anclar, prea favoriza oalcare cit mai fina resus Aces ‘St lopusul la voli economillor wor stat le ida ele dou cize Fetes (1973, 1979) cin stare sonomie a tesut de lacreyere a sage (Geregere lent, soma iieat inte acceler. nucind noi contbuti la dezvoltaea stint ‘siturile caracteristice ale finanfelor publice Struetura si In toate satel lumi modeme,nanelepublice eprint ace ansamblu de ‘ct gi operjiunifnanciare care apa ise deruleazSinlegtur cu consturea, repartizarea $i utlzarea resuselornecesarefuncionri si dezvolii generale a Ja. society, In vedereaIndepinei oll lor, inanfele poblic au evoluat is neo rai ‘etfecionat continu, inte altle si sub aspectul componentlor structurale ale log, Aste, din cele mai vec snp, tn stueturafnanelor publice s-au evi- enjat dou elemente principale ditinete: venturi publice si hell publice. ‘Acesora i s-au adfugatde-a lung tmpuai salt element, la fel de impor- 15 ssibuie la sabre mentneealegiurilornscesare ce ree Ta finetie de evolu istorica a componentclor structurale ale fnan(cor py. | eee paseneeeeeas —s Se eee eee de'st,fondurileasiguraiiobligatorii de asisienjd medical si bugetele locale ae er ee eo ee eee eee cnt ocale = ttalitste @venturilor, chelicilor ga suelo yar esiale pentru realizarea Suncor autortijlor administra pubise 1b) fond de vente ~ pentr fnanare chetueilor urgent legate de fnlturarea consecinelor calamitio natural, in eaz de epider precum $i ale situa exceptionale 3. Fondurileintreprinderilorsinstitutlorpublice— ar. 130 din Const tuja RM ~ Formarea, adrinistrares, utlizarea gi control resurselor Snr fle statulu, ale urittloradministrativ-tertoriale ale institilorpublice sunt feglementate prin loge. east prevedereconsitujonala este dezvoltat de pe ‘ederile Legi e181, prin ar82 gi 43, in care se vorbeste de venturi colectate fichelueile suportate de atorihielinetuile bugetare. “4 Asiguraren de stat obligatoric~ statu este obligat 8 compenseze anu nite seu in legiturd cu exercitarea anumitoraributi in sfera public, In ‘emenes condi apare necestateado-a asiguraanumiteeategoil de persoane (Ge exemplu: militar judecdor,procuron, luerstor fiscal ga.) S.Creditul public ~carereprezint o ttaltate de norme jridice cu peivire Ja acumularea de care stata unor mijleacebaneyt disponibile la persoane fz ‘ce $i juridice, La fel relaile de ereditae in sfera public se refer la situtia Seon deere stat unc gaan la imprumiiti interne yi exteme™ ‘ctal,Imprumuturile de stat sunt un element absolut necesar, mai ales in condi- {ile unui deficit bgetar ron cu cae se coafrunté RM in util an ‘Trisiturlecaracterstice ale finangelor publi ~ Sunt relai sa raportur eu caracter economic sl formar epartizas ivlizici produ social = Sunt rela ce imbracdo forma baneasea ntact ele apar in procesul de roductie-eproducte gi cireulaie« mlrurilor, spar in procesulretribueii man- ii, in elaie dine aural publice, instil public, agen economics popula, Noumea de Snane sa reli iraneiare nu poate fconfundati cu cea ebani sau rela bang. Bani repreznt, dupa eum se sie, o mart, desgut 0 ‘mari cu cali speciale, in ip ce fnanele sunt rela de consti, repati- Ze gi utlzare a mijloacelor bine. Sunt relat fr echivalent, ntvet nu presupun In mod neoesar o coo ‘rapresiaje directa din parteasubiectuli benefciar al mijloacelorbinest (ex: ° ate a varst la buget o sum de baa eu ilu de impact Sau taxa, nu are drepel st solicite saul nici prestate de egal valoare gi ime- uct ele aparinproce- * dia). ~ Mijloacele binesi sub care se prez relailefnanciare mu se rambur- seaz (ex: sunt mjloacele Je formar ale bugetului public nafonal sau transfers file etre populate sub forma de sari, pensi burs, alocati ete). Toru, de la ‘censt regul, sunt g anumiteexcepi (ex. fmprumotuile public, TVA). 1.4. Funefilefinanfelor pul Mera de special, ens oot sorditi principale msl pac. Tad capt n munclle de ane ple semnate de ator rom sir, coed ctfemnfle public deplete misunea pin Tune we Tre pin fine de oto “Ado sui de sutrccidntl, ar chanel publice yi eal zcachisnen pin func de alse, fineia de stabiliere feta de dis. ‘nie Inceepuner c primal mod de sbordare,fransle public Indeplnee deus faci fein de repatie finfia de conta. Ponca de rtartiie— 2 foul public enone douh faze disince, drcarsut sie lept are leven de cosines fonduilor bane {davies acesra. Prime fa forate fondle deresusefnanciaepublice. La conte ia fondunor bine participa ution sabe: secetilecomerca. nile ‘etd foma de prope asp capa stat ide fora ogi tout nsile pubis gure stordonate sexo; opulin Act ‘aber contbuie a ornare fondrior bine pin: mpoci tae, contib -Geasigrs medical, conrbui de asigurt social, amen, pena “de ner dob, dona et

    You might also like