NP 019 - 97

GHID PENTRU CALCULUL LA STÃRI LIMITÃ A ELEMENTELOR STRUCTUR...
Page 1 of 62
GHID PENTRU CALCULUL LA ST•RI LIMIT• A ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN
Indicativ NP 019 - 1997
Cuprins
1. GENERALIT••I
1.1. Prezentare
Stadiul avansat de elaborare a normativului de calcul a structurilor din lemn (nivel de specifica•ie) care revizuie•te STAS 856-71 •i care prezint•
importante modific•ri de fond •i complet•ri fa•• de acesta din urm• face indispensabil• elaborarea unui ghid care s• cuprind•:
- materialul de ajutor necesar aplic•rii practice a noilor prescrip•ii;
- metode •i procedee detaliate de calcul în vederea satisfacerii cerin•elor de proiectare ale utilizatorilor.
1.2. Bazele ghidului de proiectare
Prezentul ghid de proiectare are la baz• „Specifica•ie tehnic• pentru proiectul •i calculul construc•iilor din lemn.
Principalele deosebiri în concep•ia de calcul a elementelor •i structurilor din lemn cuprinse în prezentul ghid fa•• de principiile de calcul din STAS 856 –
71 sunt detaliate în capitolul 2.
Beneficiarul efectu•rii calculelor conform specifica•iei de calcul la st•ri limit• a structurilor din lemn îl prezint• alinierea acestei norme la modul de
prezentare •i con•inutul normelor interne pentru calculul structurilor alc•tuite din alte materiale (beton, metal) •i de asemenea ale normelor
interna•ionale.
1.3. Scop •i con•inut
Specifica•ia tehnic• mai sus men•ionat• con•ine toate datele •i ipotezele obligatorii pentru proiectare •i calcul; ghidul prezent con•ine facilit••i pentru
proiectarea în practic•: sistematiz•ri ale calculelor, exemple numerice.
1.4. Domeniu de aplicare
Prezentul ghid de proiectare stabile•te prevederi de proiectare (calcul, detalii constructive) ale elementelor structurale din lemn, aliniate la prescrip•iile de
proiectare ale celorlalte materiale de construc•ii utilizate în •ara noastr• •i la metodologiile de calcul •i proiectare utilizate în normele interna•ionale
(Eurocode, I.S.O.) •i în normele unor ••ri cu prescrip•ii tehnice avansate în domeniu (Canada, USA).
Sunt f•cute preciz•ri de calcul •i constructive pentru rezolvarea solu•iilor pentru:
- alc•tuirea sec•iunilor din lemn ale elementelor de construc•ii;
- alc•tuirea îmbin•rilor (nodurilor) dintre piesele din lemn;
- alc•tuirea ansamblului solu•iei constructive.
Având în vedere cele men•ionate mai sus, prezentul ghid de proiectare va acoperi urm•torul domeniu:
1. •arpante de acoperi•:
- specifice c•dirilor de locuit;
- structuri de rezisten•• variate func•ie de modul de rezemare (pe scaune, pe ferme)
2. Plan•e specifice cl•dirilor de locuit
[top]
2. PREZENTAREA GENERAL• A NORMEI DE CALCUL LA ST•RI LIMIT•
Norma conform c•reia se calculeaz• elementele de construc•ie din prezenta lucrare este „Specifica•ie tehnic• pentru proiectarea •i calculul construc•iilor
din lemn” elaborat• î faza de anteproiect.
În cadrul acestui capitol se prezint• principalele elemente de proiectare •i calcul a elementelor de construc•ie din lemn conform acestei norme.
2.1. Clase de exploatare a construc•iilor din lemn
Din punctul de vedere al condi•iilor în care func•ioneaz• elementele de construc•ie din lemn, se definesc urm•toarele clase de exploatare:
- clasa 1 de exploatare , caracterizat• prin umiditatea con•inut• de materialul lemnos corespunz•toare unei temperaturi θ = 20 ± 2 0C •i a unei umidit••i
relative a aerului Φ ≤ 65 %;
mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\conslemn.ch... 12.10.2007
GHID PENTRU CALCULUL LA STÃRI LIMITÃ A ELEMENTELOR STRUCTUR... Page 2 of 62
- clasa 2 de exploatare , caracterizat• prin umiditatea con•inut• de materialul lemnos corespunz•toare unei temperaturi θ = 20 ≤ 2 0C •i a unei umidit••i
relative a aerului Φ ≤ 80 %;
- clasa 3 de exploatare , caracterizat• prin umiditatea con•inut• de materialul lemnos superioar• celei de la clasa 2 de exploatare.
2.2. Ac•iuni •i grup•ri de înc•rc•ri
Valorile ac•iunilor •i ale coeficien•ilor ac•iunilor se stabilesc pe baza standardelor de ac•iuni în vigoare.
Grup•rile de înc•rc•ri pentru calculul la st•ri limit• ale elementelor, subansamblelor •i a construc•iilor din lemn, cu excep•ia elementelor •arpantei se
alc•tuiesc conform STAS 10101/0A-77.
Elementele •arpantei (astereal•, •ipci, c•priori, pane, popi, contrafi•e, cle•ti •i t•lpi) se calculeaz• la înc•rc•rile de calcul grupate în urm•toarele ipoteze
de calcul:
Ipoteza I = înc•rcarea permanent• + înc•rcare din z•pad•;
Ipoteza II = înc•rcarea permanent• + înc•rcare din vânt (cu presiune) + jum•tate din ac•iunea înc•rc•rii cu z•pad•;
Ipoteza III = înc•rcarea permanent• + o for•• concentric• (cu valoarea normat• de 1000 N);
Ipoteza IV = cazul acoperi•urilor foarte u•oare, amplasate în zone cu valori mari ale presiunii dinamice de baz• a vântului + înc•rcarea permanent• +
înc•rcarea din vânt (cu suc•iune)
2.3. Rezisten•ele caracteristice ale mediului natural
Rezisten•ele caracteristice în N/mm 2, pentru diferite solicit•ri ale diverselor specii de material lemnos sunt date în tabelul 2.1.
Valorile caracteristice ale modului de elasticitate pe direc•ie longitudinal• fibrelor •i modulul de elasticitate transversal pentru diferite specii de lemn •i
pentru umiditatea de echilibru a lemnului având valoarea de 12% sunt date în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2.
Modulul de elasticitate paralel cu

Modulul de elasticitate
direc•ia fibrelor E” la limita de
transversal G(N/mm 2)
Specia materialului lemnos propor•ionalitate (N/mm2)
E’’0,05 E’’ G0,05 G
Molid, brad, larice, pin 9.000 11.000
Plop 8.000 10.000 4.000 5.000
Stejar, gorun, cer, salcâm 9.500 11.500
Fag, mesteac•n 12.000 14.300 8.000 10.000
2.4. Rezisten•ele de calcul ale lemnului natural
Rezisten•ele de calcul ale diferitelor specii de material lemnos, la diverse solicit•ri, în func•ie de condi•iile de exploatare a elementelor de construc•ie
care se proiecteaz•, se stabilesc cu rela•ia :
(2.1)
în care:
- mui sunt coeficien•ii condi•iilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, defini•i pe baza condi•iilor de microclimat în
care sunt exploatate elementele de construc•ie care se proiecteaz• •i a c•ror valori sunt date în tabelul 2.3;
- mdi coeficien•ii condi•iilor de lucru, stabili•i în func•ie de durata de ac•iune a înc•rc•rilor, cu valorile specificate în tabelul 2.4;
- Ri rezisten•ele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diverse solicit•ri, care au fost specificate în tabelul 2.1;
- γ coeficien•ii par•iali de siguran••, defini•i în func•ie de tipul solicit•rilor, cu valorile din tabelul 2.5.
i
Tabelul 2.1.
REZISTEN•ELE CARACTERISTICE ALE LEMNULUI NATURAL (N/mm 2)
Molid, brad, Stejar, gorun, cer, Fag, mesteac•n,

Plop
larice, pin salcâm frasin, carpen
Nr. Natura
Simbol
crt. solicit•rii Clase de calitate
I II III I II III I II III I II III
1. Încovoiere RÎ 24,0 16,8 9,6 20,0 14,0 8,0 40,0 28,0 16,0 45,0 31,5 18,0
static•
2. Întindere în Rt 14,4 8,6 4,3 21,0 12,6 6,3 22, 13,5 6,8 27,9 16,7 8,4
lungul
fibrelor
3. Compresiune 15,0 12,0 4,5 13,8 11,0 4,1 19,8 15,8 5,9 24,0 19,2 7,2
în lungul
fibrelor
4. Compresiune 3,3 3,0 --- 3,2 2,9 --- 10,4 9,4 --- 11,2 10,0 ---
în plan
normal pe
direc•ia
fibrelor
5. Forfecare în 3,0 2,7 --- 2,7 2,5 --- 6,4 5,7 --- 5,0 4,5 ---
lungul
fibrelor
6. Forfecare în 12,0 10,8 --- 10,4 9,4 --- 24,0 21,6 --- 16,0 14,4 ---
plan normal
pe direc•ia
fibrelor
Tabelul 2.3.
Valorile coeficientului
mu1 pentru clasa de
Nr.
Solicitarea Simbol Esen•a exploatare
crt.
1 2 3
1. Încovoiere statistic• R••inoase

0,75
Foioase
2. Întindere în lungul fibrelor R••inoase

0,90
Foioase
3. Compresiune în lungul fibrelor R••inoase 0,75
Foioase 0,70
4. Compr.în plan normal pe direc•ia R••inoase

fibrelor 1 1 0,70
Foioase
5. Forfecare în lungul fibrelor R••inoase

0,80
Foioase
6. Forfecare în plan normal pe R••inoase

direc•ia fibrelor 0,80
Foioase
7. Modul de elasticitate la încovoiere R••inoase

static• 0,80
Foioase
Tabelul 2.4.
Valorile coeficien•ilor m di pentru

Clasa de durat• a esen•a:
Solicitarea Simbol
înc•rc•rilor
R••inoase Foioase tari
foioase moi
Încovoiere static• Permanente mdi 0,55 0,60

Forfecare
Lung• durat• 0,65 0,70
Scurt• durat• 1,00
Permanente mdc 0,80 0,85

Compresiune
Permanente mdt 0,90 0,95
Tensiune Lung• durat• 0,95 1,00
Modulul de Toate clasele mdE 1,00

elasticitate
Tabelul 2.5.
Nr. Valorile coeficien•ilor

Solicitare Simbol
crt. γi
1. Încovoiere γi 1,10
2. Tensiune
- în sec•iuni f•r• sl•biri γt 1,20
- în sec•iuni cu sl•biri 1,40
3. Compresiune în lungul fibrelor •i perpendicular pe γc 1,25

direc•ia fibrelor
4. Forfecare în lungul fibrelor: γf||

- unilaterale 1,25
- bilaterale 1,10
5. Forfecare în plan normal pe direc•ia fibrelor γf 1,10
2.5. Prevederi generale de calcul
2.5.1. Deforma•ii admisibile
Deforma•iile maxime finale ale elementelor încovoiate, stabilite pe baza rela•iei (2.2) nu vor dep••i valorile s•ge•ilor admisibile date în tabelul 2.6.
Tabelul 2.6.
Valorile deforma•iilor adm.(fs), în func•ie

Nr. de deschidere (L) pentru elemente de
Elementul de construc•ie construc•ie cu caracter:
crt.
Definitiv Provizoriu
1. Grinzile plan•elor dintre etaje: L/250 L/200
- cu finisaj din lemn;
- cu finisaj di tencuial• L/300 L/250
2. Elemente de •arpant•: L/150
- astereal• •i •ipci;
- pene •i c•priori ; L/200 L/150
- pane la dolii L/400 L/300
3. Rigle •i stâlpi la pere•i: L/250 L/200
- cu finisaj din lemn;
- cu finisaj din tencuial• L/300 L/250
4. Sprosurile ferestrelor L/200
5. Ferme lemn, gr.cu inima plin•: L/400 L/350
- cu îmbin•ri cu tije ;
- cu alte tipuri de îmbin•ri L/500 L/400
6. Grinzi realizate prin încleiere L/500
Deforma•iile maxime finale din încovoiere se stabilesc cu rela•ia:
fmax.finala = f1 + f2 + fÎ + fc (2.2)
în care:
f1 reprezint• s•geata datorat• înc•rc•rilor permanente;
f2 reprezint• s•geata datorat• înc•rc•rilor temporare;
fÎ reprezint• s•geata datorat• deforma•iilor îmbin•rilor;
fc reprezint• contras•geata ini•ial• a grinzii neînc•rcate.
Deforma•iile f1 •i f2 se stabilesc ca valori finale, •inând cont de fenomenul de fluaj •i de umiditatea de echilibru a materialului lemnos, cu rela•iile:
(2.3)
în care:
f1inst. •i f2inst.se stabilesc pe baza înc•rc•rilor normate, neafectate de coeficien•ii de înc•rcare, pentru sec•iunea brut• a elementului, luând în considerare
modulul de elasticitate mediu E”;
kdef este coeficientul care •ine cont de durata de ac•iune a înc•rc•rilor •i de clasa de exploatare a construc•iei •i are valorile specificate în tabelul 2.7.
Tabelul 2.7.
Nr. Clasa de durat• a Clasa de exploatare a construc•iilor

crt. înc•rc•rilor
1 •i 2 3
1. Permanente 0,80 2,00
2. Lung• durat• 0,45 1,25
3. Scurt• durat• 0,00 0,00
Deforma•ia din curgerea lent• a îmbin•rilor, f1, are valorile di tabelul 2.8, în func•ie de tipul îmbin•rilor •i de diametrul tijelor.
Tabelul 2.8.
Nr. Deforma•ia maxim• în

Tipul îmbin•rii
crt. îmbinare (mm)
1. Îmbin•ri prin chertare 1,5
2. Îmbin•ri cu tije cilindrice:
- cuie; 0,5 φ (L/Lc) ≥ 2,0 mm
- buloane; 0,1 φ + 1 mm ≥ 2,0 mm
- •uruburi. 0,1 φ ≥ 2,0 mm
3. Îmbin•ri cu pene 3,0
Observa•ie: φ - reprezint• diametrul tijei; L – efortul efectiv în tij•; Lc – capacitatea portant• minim• a tijei.
2.5.2. Lungimi de flambaj •i coeficien•i de zvelte•e limit•
Lungimile de flambaj, l f ale barelor cu sec•iune simpl•, solicitate a compresiune se iau din tabelul 2.9, în func•ie de modul de rezemare la capete.
Lungimile de flambaj, l f, ale barelor grinzilor cu z•brele se iau conform tabelului 2.10.
Coeficien•ii de zvelte•e, Zf, ai elementelor comprimate, defini•i ca raportul dintre lungimea de flambaj •i de dimensiunea corespunz•toare a sec•iunii
elementului pe direc•ia de calcul la flambaj, nu vor dep••i valorile maxime admisibile, Za, prev•zute în tabelul 2.11.
Tabelul 2.11.
Coeficien•i de zvelte•e
maximi admi•i, Za, pentru:
Nr.
Denumirea elementelor
crt.
Construc•ii Construc•ii
definitive provizorii
1. La grinzi cu z•brele •i arce:
- t•lpi, diagonale •i montan•i de 150 175

reazem
- celelalte elemente 175 200
2. Stâlpi principali 120 150
3. Stâlpi secundari (la pere•i, 150 175

luminatoare etc.) •i z•brele
stâlpilor cu sec•iune compus•
4. Contravântuiri 200
2.6. Calculul barelor din lemn cu sec•iune simpl•
2.6.1. Rela•ii generale de calcul
Capacitatea portant• a barelor simple din lemn, la diferite solicit•ri, se stabile•te cu rela•ia general• de calcul:
Fi = Ric · S i · m Ti · m L(2.4)
în care:
Fi - este capacitatea portant• a barei din lemn masiv la solicitarea i (tensiune, compresiune, încovoiere, forfecare etc.), în N sau N/mm 2;
Ric - rezisten•a de calcul la solicit•ri i, stabilit• în func•ie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului •i condi•iile de exploatare a
elementelor de construc•ie, conform rela•iei (V.1), în N/mm2;
Si - caracteristica sec•ional• (arie, modul de rezisten••) în mm 2 sau mm3;
mTi - coeficientul de tratare, care introduce în calcul modificarea rezisten•elor materialului lemnos, la solicitarea i, în func•ie de metodele de prezervare,
dimensiunile pieselor •i clasa de exploatare a construc•iei, cu valorile din tabelul 2.12;
mL - coeficientul de stabilitate lateral•, care introduce în calcul riscul c• elementul s• intre în colaps prin pierderea stabilit••ii laterale (flambaj lateral), cu
valoarea 1,00 pentru rapoartele optime dintre dimensiunile elementelor în sec•iune transversal• (în•l•ime h, l••ime b) date în tabelul 2.13.
Tabelul 2.12.
Clasa de exploatare a
Nr. construc•iei
Procedeul de tratare
crt.
1 •i 2 3
1. Lemn netratat 1,00
Lemn tratat pe suprafa•• 1,00
Lemn tratat în mas•, având

maximum 100 mm grosime pentru:
2.
- modulul de elasticitate 0,90 0,95
- alte caracteristici 0,70 0,85
3. Lemn ignifugat 0,90 0,90
Tabelul 2.13.
Raport Valoarea
Nr. coeficientului
Condi•ii de asigurare la flambaj lateral maxim
crt. mL
h/b
Când nu exist• reazeme intermediare

1. 4/1
pe latura comprimat
Când se asigur• rigidizarea laturii

2. 5/1 1,00
comprimate cu pane sau tiran•i
Când se asigur• rigidizarea laturii

3. comprimate prin platelajul elementului 6/1
de plan•eu
Când se asigur• rigidizarea

elementului în planul flambajului, atât
4. 9/1
în zona comprimat•, cât •i în zona
tensionat•
2.6.2. Bare solicitate la întindere axial• paralel cu fibrele
Capacitatea portant• a elementelor din lemn masiv solicitate la întindere axial• paralel cu fibrele Tr, în N, se stabile•te cu rela•ia:
(2.5)
în care:
este rezisten•a de calcul la tensiune paralel cu fibrele, care se stabile•te conform rela•iei (2.1);
Anet = A brut - Aslabiri ;
Aslabiri - suma ariilor tuturor sl•birilor cumulate pe 200 mm, în mm 2;
mTt - coeficientul de tratare a lemnului (vezi tab. V.12).
2.6.3. Bare solicitate la compresiune axial• paralel cu fibrele
Capacitatea portant• a elementelor din lemn masiv, cu sec•iune simpl•, solicitate la compresiune axial• paralel cu fibrele, C r, în N, se stabile•te cu
rela•ia:
(2.6)
în care:
este rezisten•a de calcul la compresiune axial• paralel cu fibrele, care se stabile•te cu rela•ia (2.1);
Acalcul - aria sec•iunii de calcul a barei sl•bite, în mm2, calculat• astfel:
- pentru sec•iuni f•r• sl•biri sau cu sl•biri care nu dep••esc 25% din sec•iunea brut• •i nu sunt pe fe•ele paralele cu direc•ia de calcul la flambaj A calcul =
Abrut;
- pentru sec•iuni cu sl•biri, care dep••esc 25% din sec•iunea brut• •i nu sunt pe fe•ele paralele cu direc•ia de flambaj
Acalcul = 4A net / 3 • A brut;
- pentru sec•iuni cu sl•biri simetrice, care sunt pe fe•ele paralele cu direc•ia de flambaj A calcul = A net;
- pentru sl•biri nesimetrice, care sunt pe fe•ele paralele cu direc•ia de flambaj, barele se calculeaz• la compresiune excentric•;
mTc - coeficientul de tratare (vezi tab. 2.12);
ϕc - coeficientul de flambaj, subunitar, calculat cu rela•ia:
(2.7)
în care:
Zf coeficientul de zvelte•e al barei, stabilit ca raportul dintre lungimea de flambaj lf •i dimensiunea corespunz•toare a sec•iunii transversale pe direc•ia de
calcul la flambaj (tf = lf / b) cu valorile maxime din tabelul 2.11;
- modulul de elasticitate caracteristic, cu valorile din tabelul 2.12;
mTE - coeficientul de influen•• a tratamentelor asupra modului de elasticitate la încovoiere static• (vezi tab. 2.12).
2.6.4. Bare solicitate la compresiune perpendicular pe fibre
Capacitatea portant• a elementelor din lemn masiv, cu sec•iunea simpl•, solicitate la compresiune perpendicular pe direc•ia fibrelor, Qr, în N, se
stabile•te cu rela•ia:
(2.8)
în care:
este rezisten•a de calcul a lemnului masiv la compresiune perpendicular pe direc•ia fibrelor, stabilit• cu rela•ia (2.1);
Ac - aria de contact dintre cele dou• elemente;
mTc - coeficientul de tratare (vezi tab. 2.12);
mr - coeficientul de reazem - mr =1,00 pentru elemente la care aria de contact este egal• cu aria elementului comprimat •i la îmbin•ri cu crest•ri laterale;
mr =1,60 în îmbin•ri cu pene perimetrice care a fibrele dispuse normal pe fibrele elementelor îmbinate •i la suprafe•e de reazem ale construc•iilor din
lemn;
mr = 2,00 la striviri sub •aib•.
2.6.5. Bare solicitate la strivire oblic•
Capacitatea portant• la strivire, Nr, în N, când for•a de compresiune face un unghi α cu direc•ia fibrelor, se determin• cu rela•ia
(2.9)
în care:
este rezisten•a la strivire sub unghiul α, care se stabile•te cu rela•ia:
(2.10)
•i sunt rezisten•ele la compresiune paralel cu direc•ia fibrelor, respectiv perpendicular pe direc•ia fibrelor, stabilite cu rela•ia (2.1);
Ac - aria de contact între piese;
mTC - coeficientul de tratare (vezi tab. 2.12);
mr - coeficientul de reazem (vezi paragraful 2.6.4);
α - unghiul dintre direc•ia for•ei de compresiune (strivire) •i direc•ia fibrelor
2.6.6. Bare solicitate la forfecare
Capacitatea portant• la forfecare perpendicular pe direc•ia fibrelor, a elementelor din lemn masiv, cu sec•iunea simpl•, Vr, în N, se stabile•te cu rela•ia:
(2.11)
în care:
este rezisten•a la forfecare perpendicular pe direc•ia fibrelor, stabilit• cu rela•ia (2.1);
Af - aria de forfecare;
mTf - coeficientul de tratare (vezi tab. 2.12).
Capacitatea portant• a pieselor din lemn masiv cu sec•iune simpl•, la forfecare în lungul fibrelor, Fr, în N, se stabile•te cu rela•ia:
(2.12)
în care:
este rezisten•a de calcul la forfecare paralel• cu direc•ia fibrelor, stabilit• cu rela•ia (2.1);
Af - caracteristica sec•ional• a elementului (aria de forfecare), în mm2;
mTf - coeficientul de tratare (vezi tab. 2.12).
2.6.7. Bare solicitate la încovoiere
Capacitatea portant• a elementelor din lemn masiv cu sec•iune simpl•, solicitat• la încovoiere, M r, în N, se stabile•te cu rela•ia:
(2.13)
în care:
reprezint• rezisten•a de calcul masiv la încovoierea static•, stabilit• cu rela•ia (2.1);
Wcalcul - modulul de rezisten•• pentru sec•iunea cea mai solicitat• a elementului (Wbrut dac• elementul nu prezint• sl•biri în sec•iunea de calcul,
respectiv Wnet dac• elementul are sl•biri în zona de calcul;
mTÎ - coeficientul de tratare;
mL - coeficientul pentru stabilitate lateral•, cu valoarea 1,00 pentru rapoartele h/b maxime specificate în tabelul 2.13.
La elementele încovoiate se verific• în mod obligatoriu •i condi•ia de rigiditate (deforma•ie) cu rela•ia:
fmax.finala • fadm. (2.14)
fmax.finala este deforma•ia maxim• final• din încovoiere, stabilit• cu rela•ia (2.2);
fadm. - s•geata admisibil•, cu valorile din tabelul 2.6.
2.6.8. Bare solicitate la încovoiere oblic•
Barele simple din lemn masiv solicitate la încovoiere oblic• se verific• cu rela•ia:
(2.15)
în care:
•i reprezint• componentele momentului încovoietor efectiv, corespunz•toare axelor principale de iner•ie x-x, respectiv y-y;
•i este capacitatea portant• a barei la încovoierea static•, pe direc•ia axelor principale de iner•ie x-x, respectiv y-y, stabilite cu rela•ia (2.13).
Deforma•ia maxim• final• la elementele solicitate la încovoiere oblic• se calculeaz• prin însumarea vectorial• a deforma•iilor maxime de pe cele dou•
direc•ii principale, cu rela•ia:
(2.16)
în care:
•i se stabilesc cu rela•ia (2.2);
fadm. - s•geata maxim• admisibil•, cu valorile din tabelul 2.6.
2.6.9. Bare solicitate la întindere •i încovoiere (întindere excentric•)
Barele simple din lemn masiv solicitate la întindere excentric• se verific• cu rela•ia:
(2.17)
în care:
Tef este înc•rcarea axial• de calcul în bar•, în N;
Tr capacitatea portant• a barei la tensiune, stabilit• cu rela•ia (2.5);
Mef - momentul încovoietor de calcul, stabilit în raport cu axa principal• de iner•ie, perpendicular• pe direc•ia de ac•iune a for•ei, în Nmm;
Mr - capacitatea portant• a barei la încovoiere în raport cu aceea•i ax•, stabilit• cu rela•ia (2.13), în Nmm.
Tabel 2.9.
Lungimi de flambaj la bare comprimate axial
Lungimi
Nr.crt. Tipul de rezemare Simbol rezemare de
flambaj
GHID PENTRU CALCULUL LA STÃRI LIMITÃ A ELEMENTELOR STRUCT... Page 10 of 62
Transla•ie •i rotire împiedicate la lp =

1.
ambele extremit••i 0,65 l
Transla•ie împiedicat• la ambele

lp =
2. extremit••i, rotire împiedicat• la o
extremitate 0,80 l
Transla•ie împiedicat• •i rotire la

3. lp = l
ambele extremit••i
Transla•ie •i rotire împiedicat• la o lp =

4. extremitate, transla•ie liber• •i rotire
împiedicat• la cealalt• extremitate 1,20 l
Transla•ie •i rotire împiedicat• la o lp =

par•ial• la cealalt• extremitate 1,50 l
Transla•ie împiedicat• •i rotire la o lp =

par•ial• la cealalt• extremitate 2,00 l
Transla•ie •i rotire împiedicat• la o

lp =
la cealalt• extremitate 2,00 l
Tabel 2.10.
Lungimi de flambaj la barele grinzilor cu z•brele
Grinzi cu z•brele simple
Lungimi de flambaj (lF) a

elementelor
Schema grinzii Direc•ia de flambaj
Diagonale •i
Talp•
montan•i
în planul grinzii l l
transversal planului
grinzii
l1 l
în care:
l - lungimea elementului între nodurile teoretice de la capete
l1 - distan•a între nodurile fixate împotriva deplas•rii elementului, transversal planului
grinzii cu z•brele
Grinzi cu z•brele încruci•ate prinse între ele în punctul de intersec•ie
Rela•ii Lungimea de
Schema grinzii Direc•ia de flambaj între N1 •i flambaj (lF) a
N2 diagonalelor
în planul grinzii - l1
în planul normal pe N2 < 0 l

planul grinzii în
cazul când:
N2 = 0 0,8 l
l1
0,8 l
în care:
N1 - efortul la compresiune în bani ce se calculeaz• la flambaj
N2 - efortul în contradiagonal•, valorile pozitive reprezint• întinderi, cele negative
compresiuni
|N 1| •i |N2| valorile absolute ale eforturilor N1 •i N2
2.6.10. Bare solicitate la compresiune •i încovoiere (compresiune excentric•)
Barele simple din lemn masiv, solicitate la compresiune excentric• se verific• în raport cu axa perpendicular• pe direc•ia for•elor care produc
încovoierea, cu rela•ia:
(2.18)
în care:
Cef este înc•rcarea axial• de calcul în bar•, în N;
Cr - capacitatea portant• a barei la compresiune, stabilit• cu rela•ia (2.6);
Mr - capacitatea portant• a barei la încovoiere stabilit• cu rela•ia (2.13) în raport cu axa principal• de iner•ie, perpendicular• pe direc•ia de ac•iune a
for•ei, în Nmm;
- momentul încovoietor maxim final, în Nmm, stabilit în raport cu aceea•i ax•, cu rela•ia:
(2.19)
în care:
Mef - momentul încovoietor maxim de calcul, în Nmm;
CE - înc•rcarea critic• de compresiune, pe direc•ia de aplicare a momentului, în N, stabilit• cu rela•ia:
(2.20)
în care:
- modulul de elasticitate caracteristic, cu valorile din tabelul 2.2;
muE - coeficientul condi•iilor de lucru, cu valorile date în tabelul 2.3;
mTE - coeficientul de tratare a lemnului, cu valorile din tabelul 2.12;
l - momentul de iner•ie în raport cu axa perpendicular• pe direc•ia de aplicare a for•elor care produc încovoiere, în mm 4;
lf - lungimea de flambaj a barei, stabilit• conform indica•iilor din paragraful 2.5.2., în mm.
2.7. Calculul barelor din lemn cu sec•iune compus•
2.7.1. Bare compuse solicitate la întindere axial•
Capacitatea portant• pentru fiecare element component, I, la întindere axial• se stabile•te cu rela•ia:
(2.21)
în care:
Tr,i este capacitatea portant• a elementului i, în N;
2
- rezisten•a de calcul a lemnului masiv la întindere axial• stabilit• conform rela•iei (2.1), în Nmm ;
Anet,i - aria net• a sec•iunii de calcul pentru bara i, în mm2;
mTt - coeficientul de tratare, cu valoarea din tabelul 2.12;
mR - coeficientul de reparti•ie a înc•rc•rilor, cu valoarea 0,90.
Capacitatea portant• a barei compuse solicitat• la întindere axial• se stabile•te prin însumarea capacit••ilor portante ale elementelor componente
stabilite cu rela•ia (2.21):
(2.22)
Pentru verificarea fiec•rui element al barelor compuse tensionate, for•a efectiv• Tef,i se stabile•te prin repartizarea for•ei totale Tef propor•ional cu
sec•iunea brut• a barelor:
(2.23)
2.7.2. Bare compuse solicitate la compresiune axial•
2.7.2.1. Bare pachet
Capacitatea portant• a barelor pachet, în raport cu axa x-x, normal• pe rosturi Crx , în N, se stabile•te cu rela•ia:
(2.24)
în care:
este rezisten•a de calcul a lemnului masiv la compresiune axial•, paralel cu fibrele, stabilit• cu rela•ia (2.1), în N/mm2;
Acalcul - aria sec•iunii de calcul a tuturor elementelor componente ale barei, în mm2;
ϕcx - coeficientul de flambaj, calculat cu rela•ia (2.7) în raport cu axa x-x;
mTc - coeficientul de tratare
Capacitatea portant• a barelor pachet în raport cu axa y-y paralel• cu rosturile Cry , în N, se stabile•te cu rela•ia:
(2.25)
în care:
, A calcul •i mTc au acelea•i semnifica•ii ca în rela•ia (2.24);
ϕcy - coeficientul de flambaj, calculat cu rela•ia (2.7), în raport cu axa y-y în func•ie de coeficientul de zvelte•e al barei transformat , care se stabile•te
cu rela•ia:
(2.26)
în care:
µ este coeficientul de majorare a zvelte•ii barei compuse, care se stabile•te cu rela•ia:
(2.27)
în care:
k - este coeficient, de calcul, cu valorile din tabelul 2.14;
b - dimensiunea sec•iunii transversale a barei, paralel• cu rosturile, în mm;
h - dimensiunea sec•iunii în sens perpendicular pe rosturi, în mm;
r - num•rul de rosturi de-a lungul c•rora elementele de îmbinare deformându-se pot permite lunecarea reciproc• a elementelor componente ale barei;
lf - lungimea de flambaj a barei, în mm;
ne - num•rul efectiv de sec•iuni de forfecare, distribuite pe1,0 m lungime a barei, în fiecare rost.
Tabelul 2.14.
Valorile coeficientului K, pentru

Nr.
Felul leg•turilor
crt. Compresiune
Compresiune
•i încovoiere
1. Cuie
2. Dornuri, •uruburi •i buloane din o•el
3. Dornuri din stejar
d – reprezint• diametrul tijei în mm
2.7.2.2. Bare cu fururi lungi •i bare cu eclise continue
Capacitatea portant• a barelor cu fururi lungi •i a barelor cu eclise continue în raport cu axa x-x normal• pe rosturi se stabile•te cu rela•ia (2.24) în care
Acalcul = Ap (aria elementelor principale) •i ϕcx se determin• cu rela•ia (2.7) în care:
(2.28)
hp fiind grosimea elementului principal iar hs grosimea elementului secundar.
Capacitatea portant• a barelor cu fururi lungi •i a barelor cu eclise continue în raport cu axa y-y paralel• cu rosturile, se stabile•te conform paragrafului
2.7.2.1., cu precizarea c• Acalcul = Ap (aria elementelor principale).
2.7.2.3. Bare cu fururi scurte
Capacitatea portant• a barelor cu fururi scurte în raport cu axa x-x normal• pe rosturi se stabile•te cu rela•ia (2.24) în care A calcul = Ap (aria elementelor
principale) •i ϕ se determin• cu rela•ia (2.7) în care:
cx
(2.29)
hp fiind grosimea elementului principal
Capacitatea portant• a barelor cu fururi scurte în raport cu axa y-y paralel• cu rosturile se stabile•te conform paragrafului 2.7.2.1, cu preciz•rile c• Acalcul
= A p (aria elementelor principale) •i ϕ se determin• în func•ie de coeficientul de zvelte•e echivalent
cy , care se calculeaz• cu rela•ia:
(2.30)
în care:
µ este coeficientul de majorare a zvelte•ei barei compuse, care se stabile•te cu rela•ia I((.27);
Zfy - coeficientul de zvelte•e al barei în raport cu axa y-y;
n - num•rul de elemente principale componente;
Z1 - coeficientul de zvelte•e al unui element izolat, dat de rela•ia:
(2.31)
în care:
l1 este distan•a între dou• fururi scurte;
hp - grosimea unui element principal.
2.7.3. Bare compuse solicitate la încovoiere
Capacitatea portant• a grinzilor compuse solicitate la încovoiere, •inând seama de deformabilitatea îmbin•rilor, M r, în N/mm, se stabile•te cu rela•ia:
(2.32)
în care:
este rezisten•a de calcul a lemnului masiv la încovoiere static•, stabilit• cu rela•ia (2.1);
3
- modulul de rezisten•• corectat, pentru sec•iunea cea mai solicitat• a grinzii, în mm , stabilit cu rela•ia:
(2.33)
în care:
kw este coeficientul de reducere, care •ine seama de deformabilitatea îmbin•rilor •i are valorile 0,8 respectiv 0,7 pentru grinzi din dou•, respectiv trei
elemente dispuse f•r• interspa•ii între ele •i 0,8 respectiv 0,6 pentru grinzi din dou•, respectiv trei elemente dispuse cu interspa•iu între ele;
Wnet - modulul de rezisten•• al sec•iunii nete a barei, considerat• ca o grind• unitar•, îmbin•rile fiind considerate indeformabile;
mTÎ - coeficientul de tratare a lemnului, cu valoarea din tabelul 2.12;
mL - coeficientul pentru stabilitate lateral•, cu valoarea 1,00 pentru rapoartele h/b maxime specificate în tabelul 2.13.
Verificarea rigidit••ii (s•ge•ii) la grinzile compuse se fac cu rela•ia (2.14), cu observa•ia c• la determinarea deforma•iei maxime finale se ia în calcul
momentul de iner•ie corectat, stabilit cu rela•ia:
lc = ki · l brut (2.34)
în care:
ki este coeficientul de reducere a momentului de iner•ie, care ia în considera•ie deforma•ia îmbin•rilor, având valoarea 0,7;
lbrut - momentul de iner•ie al sec•iunii brute, în raport cu axa neutr•, considerând întreaga sec•iune a barei, în mm4.
2.8. Calculul îmbin•rilor elementelor de construc•ie din lemn
2.8.1. Îmbin•ri prin chertare la piese amplasate perpendicular
Capacitatea portant• a îmbin•rilor la piese amplasate perpendicular se stabile•te cu rela•ia:
(2.35)
în care:
este rezisten•a de calcul la compresiune (strivire) perpendicular pe fibre, stabilit• cu rela•ia 2.1;
Ac - aria de contact între cele dou• elemente, în mm2;
mTc - coeficientul de tratare a lemnului;
mr - coeficient de reazem, cu valoarea 1,60.
2.8.2. Îmbin•ri prin chertare la piese amplasate sub unghiul α
Capacitatea portant• la strivire se calculeaz• cu rela•ia:
(2.36)
în care:
As, m Tc •i mr au acelea•i semnifica•ii ca în rela•ia (2.35);
- rezisten•a de calcul la strivire sub unghiul α.
Capacitatea portant• a pragurilor la forfecare se stabile•te cu rela•ia:
în care:
este rezisten•a de calcul la forfecare paralel• cu fibrele, stabilit• cu rela•ia (2.1);
Af - aria pragului e forfecare, în mm 2;
mTf - coeficientul de tratare a lemnului;
mf - coeficientul de forfecare.
2.8.3. Îmbin•ri cu tije
Capacitatea portant• a unei îmbin•ri cu tije L capl, în N, se stabile•te cu rela•ia;
(2.37)
în care:
φ este coeficientul par•ial de siguran••, cu valorile din tabelul 2.15;
Lmint - capacitatea portant• minim• a unei tije, într-o sec•iune de forfecare, în N, stabilit• cu rela•iile date în tabelul 2.16.;
nt - num•rul de tije din îmbinare;
nF - num•rul sec•iunilor de forfecare în care lucreaz• tijele;
mTc - coeficientul de tratare a lemnului;
mu - coeficientul condi•iilor de lucru, definit în func•ie de condi•iile de microclimat în care func•ioneaz• îmbinarea cu tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1
de exploatare a construc•iei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a construc•iei •i cu valoarea 0,75pentru clasa 3 de exploatare a construc•iei;
mR - coeficient care introduce în calcul reparti•ia neuniform• a înc•rc•rilor la tije, cu valoarea 0,90 pentru îmbin•ri cu cuie, îmbin•ri cu •uruburi pentru
lemn •i pentru îmbin•ri cu dornuri •i buloane dispuse pe dou• rânduri, cu minimum dou• buloane pe un rând •i cu valoarea 0,80 pentru îmbin•ri cu
dornuri •i buloane dispuse pe patru rânduri, cu minimum trei buloane pe un rând.
Tabelul 2.15.
Valorile coeficientului φ pentru

Clasa de durat• a
înc•rc•rilor Cuie •i •uruburi
Buloane •i dornuri
pentru lemn
Permanente 0,70 0,60
Scurt• durat• 1,00 0,85
Tabelul 2.16.
Capacitatea portant• a tijelor, în N,

pentru:
Tipul îmbin•rii Condi•ia de calcul Buloane,

•uruburi •i Dornuri de
Cuie
dornuri de stejar
o•el
Îmbin•ri simetrice Strivirea elementelor 4cd 4cd 2cd

centrale Lcap c
Strivirea elementelor 5ad 5ad 3ad
marginale Lcap m
Îmbin•ri nesimetrice Strivirea elementelor 3cd 3cd 2cd

centrale Lcap c
Strivirea elementelor 5ad 5ad 3ad

marginale Lcap m
Îmbin•ri simetrice •i Încovoierea tijei L cap inc 3 d2 2 d2 0,5 d2

nesimetrice
Nota•ii:
c – grosimea celei mai sub•iri piese centrale, în mm;
a – grosimea celei mai sub•iri piese marginale, în mm;
d – diametrul tijei cilindrice, în mm.
[top]
3. STRUCTURI DE REZISTEN•• TIP •ARPANTE PE SCAUNE
3.1. Generalit••i
Acest capitol trateaz• rezolvarea constructiv• •i calculul acoperi•urilor cu pant• mare, cu structura de rezisten•• de tip •arpant• pe scaune
(dulghereasc•).
Implica•iile ce le aduc rezolvarea problemelor legate de:
- forma în plan a acoperi•ului;
- pantele acoperi•ului func•ie de tipul învelitorii
în modul de rezolvare structural• a •arpantei sunt prezentate în cap. VI.1.
În capitolul de fa•• se vor trata urm•toarele aspecte:
- alc•tuirea •arpantei;
- proiectarea •arpantei;
- calculul •arpantei;
- detaliile •arpantei.
3.2. Alc•tuirea •arpantei; definire elemente structurale
Structura •arpantei este alc•tuit• din popi verticali sau înclina•i, lega•i între ei în sens transversal cu cle•ti care, împreun• cu c•priorii a•eza•i în dreptul
popilor realizeaz• un contur indeformabil în sens transversal – longitudinal, pe popi reazem• pane ce sus•in c•priorii, legate de popi prin contrafi•e care
asigur• stabilitatea longitudinal•, a •arpantei.
În func•ie de modul de dispunere a zidurilor portante ale cl•dirii, deci de posibilit••ile de rezemare ale popilor care transmit înc•rc•rile •arpantei la aceste
ziduri se disting:
- cl•diri cu ziduri portante transversale, dispuse regulat, la care •arpanta se realizeaz• cu popi verticali, a•eza•i în sec•iune transversal• la distan•e
optime din punct de vedere al deschiderii c•priorilor •i amplasa•i longitudinal cl•dirii în dreptul zidurilor transversale;
- cl•diri cu ziduri portante longitudinale, la care •arpanta se realizeaz• cu popi verticali sau/•i înclina•i care reazem• pe zidurile longitudinale.
În ambele cazuri, elementele de rezisten•• ale •arpantei sunt urm•toarele:
a) c•priori:
- dispu•i dup• linia de cea mai mare pant•;
- sus•in elementele secundare ale acoperi•ului (•ipci, astereal•);
- reazem• pe pane •i cosoroabe;
- interax recomandat 0,70 – 1,20 m;
- deschidere recomandat• 2,00 – 3,50 m.
b) panele:
- dispuse longitudinal cl•dirii;
- reazem• pe popi;
- interax recomandat 2,00 – 3,50 m (deschideri c•priori);
- deschidere recomandat• (distan•a dintre popi) 3,0 – 5,0 m.
Observa•ie:
- pantele pot fi orizontale (de coam• sau intermediare) sau înclinate (la coame înclinate sau dolii);
- în cazul în care în dreptul coamei orizontale nu sunt dispu•i popi, se va prevederea o rigl• de coam•, ag••at• de c•priori cu rol de rigidizare a acestora.
c) cosoroabe (babe):
- dispuse pe zidurile exterioare ale cl•dirii;
- se ancoreaz• de centurile zidurilor exterioare.
d) popii:
- a•eza•i vertical sau înclinat;
- reazem• pe zidurile portante.
e) cle•tii:
- solidarizeaz• popii •i c•priorii;
- se amplaseaz• sub pane •i se prind de popi •i c•priori prin buloane sau cuie.
f) contrafi•ele (de contravântuire):
- realizeaz• în mod curent contravântuirea longitudinal• a •arpantei;
- se pot prevedea •i în sens transversal când cle•tii sunt lungi;
- preiau înc•rc•rile care ac•ioneaz• perpendicular pe planul •arpantei (vântul).
Ansamblul transversal alc•tuit din popi •i cle•tii •i c•priorii din dreptul popilor poart• denumirea de „scaune”.
3.3. Proiectarea •arpantei
Proiectarea •arpantei va cuprinde, în mod sintetic, urm•toarele etape:
- trasarea zidurilor portante, a stre•inii, coamelor •i doliilor;
- amplasarea popilor;
- dispunerea panelor •i cosoroabelor.
În plan•a 3.2 •i plan•a 3.3 este prezentat• alc•tuirea de ansamblu caracteristic• pentru o •arpant• cu rezemare pe ziduri transversale; analog, în plan•a
3.4 •i plan•a 3.5 este prezentat• alc•tuirea de ansamblu caracteristic• pentru o •arpant• cu rezemare pe ziduri longitudinale.
3.4. Calculul •arpantei - Generalit••i
Calculul •arpantei se face conform „Specifica•ie tehnic• pentru proiectarea •i calculul construc•iilor din lemn”. Metoda de calcul este metoda st•rilor
limit•.
3.4.1. Înc•rc•ri
Calculul •arpantei se face luând în considera•ie urm•toarele înc•rc•ri:
- permanente (învelitoare, elementele secundare de sus•inere a învelitorii, greutate proprie •arpant•);
- utile (circula•ie pe învelitoare a unui om, în vederea repara•iilor);
- climatice (vânt, z•pad•) STAS 10101/20-91; STAS 10101/21-92.
Înc•rc•rile se iau în calcul conform STAS 10101/1-78, iar grup•rile de înc•rc•ri conform specifica•iei tehnice men•ionate mai sus (pct. 3.2.2 •i 3.2.3).
3.4.2. Rezisten•a de calcul
În cap. III sunt date rezisten•ele utilizate la calculul elementelor din lemn, în func•ie de natura solicit•rii •i specia de material lemnos folosit.
3.4.3. Calculul elementelor •arpantei
Astereala (strat continuu de scânduri pentru sus•inerea învelitorilor din tabl•, olane):
- se determin• înc•rc•rile pentru o scândur• de l••ime „b” •i se proiecteaz• dup• axele x-x •i y-y (vezi fig. 3.1);
- se calculeaz• la încovoiere oblic• pe dou• direc•ii (fig. 3.2);
- se verific• la deforma•ia maxim•.
•ipci (rigle pentru sus•inerea învelitorilor din •igle):
- se consider• simplu rezemate pe c•priori;
- se determin• înc•rc•rile pentru o •ipc• •i se p•streaz• dup• axele x-x •i y-y (vezi fig. 3.3);
C•priori:
- se consider• ca grinzi simplu rezemate pe pane;
- sunt înc•rca•i cu reac•iuni din astereal• sau •ipci – considerate ca sarcini uniform distribuite (se determin• înc•rcarea preluat• de un c•prior, de pe
suprafa•a lui aferent•) fig. 3.4.
C•priorii se calculeaz• ca grinda orizontal• de deschidere d 2 înc•rcat• cu sarcini verticale uniform distribuite sau ca grind• înclinat• de deschidere I2,
înc•rcat• cu sarcini normale pe axa grinzii •i uniform distribuite pe lungimea înclinat• a grinzii
Pane:
- se consider• ca grinzi simplu rezemate sau continue, rezemând pe popi;
- sunt înc•rca•i cu reac•iuni din c•priori.
Înc•rcarea se determin• e pe suprafa•a aferent• panei; înc•rc•rile permanente, z•pada, util• sunt verticale, iar cele din vânt ac•ioneaz• în plan înclinat.
Scheme le calcul sunt conform fig. 3.5.
Popii preiau reac•iunile panelor:
- sistemul de preluare a reac•iunilor panelor de c•tre popi difer• dup• cum popii sunt verticali sau înclina•i (fig. 3.6).
Popii verticali sunt elemente comprimate centric, articulate la ambele capete, astfel a lungimea de flambaj If = H; se verific• la compresiune cu flambaj.
Popii înclina•i (plan 2.1, schema b,c) preiau conf. schemei 3.6 reac•iunile din pane (Np). Popii (comprima•i •i coarda întins•) se consider• articula•2.
Talpa preia prin eforturi de strivire eforturile transmise prin popi.
Se va avea în vedere luarea în considerare a ariei nete a popului în cazul în care îmbinarea pop – talp• este prev•zut• cu cep (fig. 3.7).
3.5. Exemplu pentru calculul unei •arpante pe scaune
3.5.1. Date de tem•
•arpanta care se proiecteaz• (plan•a 2.4) are deschiderea (l••imea între axele zidurilor portante exterioare) de 9,00 m •i posibilitatea de rezemare pe
zid longitudinal median.
Învelitoarea se realizeaz• din •igle solzi a•ezate pe dou• rânduri pe suport alc•tuit din: •ipci orizontale la 25 cm,•ipci verticale la 70 cm, astereal• •i
carton bitumat.
Amplasarea construc•iei: Bârlad intravilan (amplasament II).
- Zona B privind zonarea teritoriului din punct de vedere a ac•iunii vântului, având g v = 42 daN/m 2, β = 1.6, C (2) = 0,65;
h
- Zona C privind zonarea teritoriului din punct de vedere a ac•iunii z•pezii, având g a = 150 daN/m 2, Ce = 0,8;
- Zona B privind zonarea teritoriului din punct de vedere al valorilor coeficien•ilor K s (Ks = 0,25; Tc = 1,0 sec).
Elementele •arpantei se impregneaz• superficial •i se ignifugheaz•
Pentru realizarea elementelor structurale ale •arpantei se folosesc lemn de molid sau de brad, având:
- clasa I de calitate la elementele întinse;
- clasa II de calitate la elementele comprimate •i încovoiate;
- clasa 1 de exploatare din punct de vedere al condi•iilor de umiditate (pct. 1.2.2 din specifica•ia tehnic•).
3.5.2. Stabilirea înc•rc•rilor
3.5.2.1. Înc•rc•rile permanente sunt date de elementele de închidere ale acoperi•ului •i sunt stabilite în tabelul 3.1 în daN/m2 suprafa•• înclinat•.
Tabelul 3.1.
Înc•rc•ri permanente
Înc•rcarea Înc•rcare de
normat• calcul
Nr. (daN/m 2) Coeficien•ii (daN/m2)
Element
suprafa•• suprafa••
înclinat• înclinat•
1. Învelitoare din •igle solzi pe dou• 85,0 1,3 110,5

rânduri
2. Hidroizola•ie 60,0 1,3 78,0
3. •ipci 38 × 38 -2 rânduri 5,0 1,1 5,5
4. C•priori 8,0 1,1 9,0
TOTAL 158,0 203,0
3.5.2.2. Înc•rc•rile din z•pad• (cf. STAS 10101/21-92)
în care:
Conform tabel 3 din STAS 10101/21-92 pentru varianta 2:
Rezult• sarcina de calcul:
Rezult• sarcina normat•:
3.5.2.3. Înc•rc•rile din vânt
în care
β = 1,6 (categoria C1)
ch (z) = 0,65 (amplasament II)
gv = 42 daN/m2
pentru H/L = 2,61/10,50 = 0,25 •i α = 300
cn1 = 0,125 c n2 = -0,4
Varianta 1 Varianta 2
Efectul ac•iunii interioare:
Rezult• înc•rc•rile normate din vânt:
Pentru sarcinile de calcul: γ = γ =1,4

F a
Rezult• încerc•rile de calcul din vânt:
Varianta 1 Varianta 2
3.5.2.4. Observa•ii
Având în vedere ipotezele de calcul care trebuie luate în considera•ie (cf. specifica•ie tehnic• - pct. 3.2.2.; 3.2.3.) rezult• urm•toarele:
ipoteza I (înc•rc•ri permanente + înc•rcare din z•pad•) este ipoteza de dimensionare. În cadrul acestei ipoteze se ia în considera•ie varianta 2 de
înc•rcare (din tabel 3 – STAS 10101/21-92)
ipotezele II,III, IV sunt nesemnificative
Suc•iunea datorit• vântului are efect favorabil asupra elementelor •arpantei.
Presiunea datorit• vântului este nesemnificativ• fa•• de înc•rcarea cu z•pad•.
3.5.3. Dimensionarea elementelor de •arpant•
3.5.3.1. Calculul •ipcilor la încovoiere oblic• (vezi fig. 3.3)
c = cm d 1 = 90 cm
- încerc•ri permanente
pc = 194 daN/m 2 ; α = 30 0
- înc•rc•ri din z•pad•
- înc•rc•ri totale de calcul
- calcul eforturi în •ipci
Se aleg •ipci 38 × 38
Wx = Wy = 9,14 cm 3
- verificarea rezisten•ei
în care:
mdi = 0,55 (înc•rc•ri permanente)
mdi = 1,00 (înc•rc•ri din z•pad•)
mui = 1,0 (clasa 1 exploatare)
Rezult•:
Dimensiunile 38 × 38 impuse din condi•iile de fixare a învelitorii din •igl• sunt suficiente pentru condi•ia de rezisten••
- verificarea s•ge•ii
cu:
Rezult•:
3.5.3.2. Calculul c•priorilor la încovoiere (vezi fig. 3.4)
d1 = 90 cm; L 2 = 2,57 m; d 2 = 2,25 m
- înc•rc•ri permanente
- înc•rc•ri utile
- înc•rc•ri totale
ipoteza I
ipoteza II
- calculul eforturilor în c•priori
Dimensionarea se face la momentul încovoietor maxim corespunz•tor ipotezei nr. I.
Se aleg c•priori 10 × 12; Wx = 240 cm 3
- verificare rezisten••
- verificare s•geat•
3.5.3.3. Calculul panelor la încovoiere
3.5.3.3.1. Pan• central• (de coam•) – vezi fig. 3.4
d2 = 2,25 m; l = 2,70 m; a = 0,75 m
Observa•ii : cf. fig. 3.4 se remarc• dispunerea longitudinal•, între popi •i pane, de contrafi•e care asigur• stabilitatea longitudinal• a •arpantei •i
reducerea lungimii de calcul a panei.
- înc•rc•ri utile
- înc•rcarea din vânt – nu se ia în considera•ie (3.5.2.4.)
ipoteza I
ipoteza II
- calculul momentelor
Dimensionarea se face la momentul încovoietor maxim (corespunz•tor ipotezei nr. I).
Se aleg pane 12 × 17 cm; W = 578 cm 3
3.5.3.3.2. Pan• curent•
Întrucât popii pe care reazem• panele curente sunt înclina•i, nu se pun contrafi•e.
ipoteza I
- calculul momentelor
Se aleg pane 15 × 19 cm; W = 902 cm 3; I = 8573 cm 4
3.5.3.4. Calculul popilor (vezi fig. 3.6)
3.5.3.4.1. Popi centrali verticali (conform fig. 3.4)
Aaf = (2,25 x 2,70) m2
d2* = 2,25 m; t = 2,70 m
Rezult• pop cu sec•iunea φ 12 cm
Compresiune axil• paralel• cu fibrele
cu:
Rezult•:
3.5.3.4.2. Popi înclina•i (conform plan 3.4)
- înc•rcare din z•pad•
Înc•rcarea din pan• (de mai sus) se descompune pe direc•ia celor doi popi înclina•i, la care se adaug• greutatea proprie a popului (vezi schema 2.6, b).
3.5.3.5. Calculul t•lpilor
3.5.3.5.1. Talpa popi verticali
Talpa 15 × 15 × 50 cm. Conform schi•• 3.7, pentru îmbinarea cu cep (3 × 3 cm) rezult•:
3.5.3.5.2. Talp• popi înclina•i
Talp• 15 × 15 × 50 cm
Rezult•:
Plan•a 3.1 - SCHEME DE •ARPANTE
Plan•a 3.2 - PLAN •ARPANT• CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVSERSALE
Plan•a 3.3 - •ARPANTA PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE
Plan•a 3.4 - PLAN •ARPANT• CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE
Plan•a 3.5 - •ARPANT• PE SCAUNE CU REAZEME PE ZIDURI LONGITUDINALE
Plan•a 3.6 - DETALIU DE REZEMARE PAN• DE COAMA PE POP LA •ARPANT• PE ZIDURI TRANSVERSALE SAU PE ZIDURI
LONGITUDINALE CU POP CENTRAL
Plan•a 3.7 - DETALII CARACTERISTICE LA •ARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE
Plan•a 3.8 - DETALII CARACTERISTICE LA •ARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE
Plan•a 3.9 - DETALII CARACTERISTICE LA •ARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE
[top]
4. STRUCTURI DE REZISTEN•• CU FERME DIN LEMN
4.1. Generalit••i
4.1.1. Scheme geometrice •i statice
Fermele din lemn se prev•d static determinate exterior •i interior. Se evit• sisteme static nedeterminate (la care eforturile depind de deforma•ii) dat fiind
c• cedarea mijloacelor de îmbinare ale construc•iilor din lemn, este greu de apreciat, ap•rând la sisteme static nedeterminate posibilitatea
supraînc•rc•rii necontrolate a unor elemente.
Dup• forma de eleva•ie, fermele pot fi triunghiulare (fig. 4.1, a), dreptunghiulare (fig. 4.1, b), poligonale (fig. 4.1, c) sau cu talp• superioar• curb• (fig. 4.1,
d).
În•l•imea constructiv• h a fermei se stabile•te din condi•ia de rigiditate (de limitare a s•ge•ii fermei) •i de economicitate (suma consumului de material în
t•lpi •i z•brele s• fie minim•).
Schema geometric• a z•brelelor se alege astfel ca înclinarea diagonalelor s• fie cuprins• între 200 •i 600.
M•rimea panoului „a”, adic• distan•a între dou• noduri al•turate, m•surate la talpa superioar• a fermei se încadreaz• în limitele:
a = 1,5 … 2,5 m, la ferme cu îmbin•ri în tije sau pane inelare;
a = 2,0 … 3,0 m, la ferme cu îmbin•ri prin chertare;
a = 3,0 … 6,0 m, la ferme inginere•ti,
la care prinderea z•brelelor se realizeaz• cu elemente metalice (zban•uri, platbande etc.)
Traveea „t”, depinde de capacitatea portant• a fermei •i de modul de rezolvare a închiderii la acoperi•, adic• de natura elementelor secundare ale
acoperi•ului, astfel:
t = 3,00 … 6,00 m pentru acoperi•uri cu pane;
t = 2,00 … 3,00 m pentru acoperi•uri cu pane – c•priori;
t = 0,90 … 1,20 m pentru acoperi•uri cu astereal• a•ezat• direct pe ferme.
Calculul fermelor se face în ipoteza nodurilor articulate, cu toate c• t•lpile trec continuu prin noduri (lungimea de flambaj a barelor comprimate se
consider• egal• cu distan•a dintre noduri). Pentru ferme cu eforturi mari în z•brele, nodurile trebuie centrate; se admit noduri descentrate la tipurile de
ferme slab solicitate.
Înc•rc•rile care se iau în considera•ie la fermele din lemn sunt:
- înc•rc•ri permanente, care apar din:
l greutatea acoperi•ului (învelitoare, izola•ie termic•, strat suport pentru izola•ia termic•, elementele secundare de acoperi•), care ac•ioneaz• la
talpa superioar• a fermei;
l greutatea tavanului suspendat, care ac•ioneaz• la talpa inferioar• a fermei;
l greutatea proprie a fermei, care se consider• c• ac•ioneaz• la talpa superioar• a fermei •i care se evalueaz• cu rela•ia:
(4.1)
în care:
gpr este greutatea proprie a fermei, stabilit• în acelea•i unit••i de m•sur• în care se introduc înc•rc•rile ce ac•ioneaz• pe ferm• (daN/m2 sau daN/m) ;
gp + gz - este suma înc•rc•rilor permanente •i temporare ce ac•ioneaz• pe ferm•;
kgp - coeficientul greut••ii proprii a fermei ce variaz• în func•ie de tipul fermei ;
kgp = 5,0 … 8,0 la ferme cu consum redus de o•el, kgp = 4,0 … 6,5 la ferme cu consum mediu de o•el •i kgp = 3,5 … 5,0 la ferme cu consum mare de
o•el.
- înc•rcarea din z•pad•, care ac•ioneaz• ca sarcin• vertical• distribuit• pe suprafa•a orizontal• de acoperi• •i care se evalueaz• conform STAS
10101/21-92;
- înc•rcarea din vânt, care ac•ioneaz• ca sarcin• perpendicular• pe suprafa•a înclinat• a acoperi•ului •i care se evalueaz• conform STAS 10101/20-
90;
- înc•rcarea util•, care se ia în considerare numai pentru calculul elementelor secundare de acoperi• este o for•• concentrat• de 100 daN, majorat• cu
coeficientul de înc•rcare n = 1,2 aplicat• în pozi•ia cea mai defavorabil• de solicitare.
Grup•rile de înc•rc•ri care se consider• c• ac•ioneaz• asupra structurilor de rezisten•• cu ferme din lemn se stabilesc conform STAS 10101/0A-77.
Elementele secundare de acoperi• se calculeaz• la înc•rc•rile stabilite conform standardelor de ac•iuni, grupate în urm•toarele ipoteze de calcul:
ipoteza I înc•rcarea permanent• + înc•rcarea din z•pad•;
ipoteza a II-a înc•rcarea permanent• + înc•rcarea din vânt (cu presiune) + jum•tate din ac•iunea înc•rc•rii cu z•pad•;
ipoteza a III-a înc•rcarea permanent• + înc•rcarea util• concentrat•.
Se subliniaz• faptul c• dimensionarea elementelor componente ale fermelor cu consum redus •i mare de o•el trebuie s• aib• în vedere dimensionarea
îmbin•rilor •i consecin•elor acestora asupra lor. De asemenea, fermele se vor alc•tui astfel încât dimensionarea sub ac•iunea grup•rilor de încerc•ri (ip.
I, II, III) în exploatare s• fie cea care dicteaz• alc•tuirea sec•iunilor elementelor componente în compara•ie cu ipoteza dimension•rii la solicit•rile
rezultate din transport •i montaj.
Din gama de tipuri de ferme utilizate pentru rezolvarea structurilor de rezisten•• pentru acoperi•urile cl•dirilor cu deschideri libere medii •i mari s-au ales
fermele triunghiulare cu deschiderile de 9,00 … 21,00 m pentru care în plan•a 4.1, plan•a 4.2, plan•a 4.3 se dau schemele geometrice, iar în plan•a 4.4,
plan•a 4.5, plan•a 4.6, plan•a 4.7 sunt calculate eforturile în barele fermelor pentru înc•rcarea de 1 daN/m. Atât schemele geometrice, cât •i eforturile în
barele fermei pentru înc•rc•ri unitare, sunt prezentate pentru diferite în•l•imi ale fermelor, care se încadreaz• în limitele admise. Eforturile în barele
fermelor sunt stabilite pentru înc•rc•ri unitare uniform distribuite pe întreaga deschidere a fermei, cât •i pentru înc•rc•ri unitare pe jum•tate din
deschiderea fermei (ultimele fiind necesare în cazul înc•rc•rii nesimetrice din ac•iunea z•pezii).
4.2. Ferma cu consum redus de o•el
Fermele cu consum redus de metal sunt utilizate în întregime din lemn, atât t•lpile, cât •i z•brelele,metalul fiind utilizat numi la elementele de îmbinare:
cuie, buloane, inele. Fermele îmbinate cu cuie sau buloane se recomand• pentru deschideri mici (1 • 12,00 m). Pentru a utiliza tijele sau inelele ca
mijloace de îmbinare, lemnul se prezint• sub form• de scânduri sau dulapuri, iar pentru a realiza prinderile, t•lpile se execut•, de obicei, descentrate,
momentele din descentrare fiind reduse.
Exemplu de calcul
Se proiecteaz• ferma de acoperi• a unei construc•ii, având urm•toarele date de tem• (fig. 4.2):
1. Deschiderea fermei = 1=10,50 m
În•l•imea fermei h = 2,40 m
Traveea de amplasare a fermelor t=3,00 m
Schema geometric• a fermei este prezentat• în plan•a 4.1
2. Elementele de construc•ie din lemn func•ioneaz• în clasa II de exploatare, caracterizat• prin umiditatea con•inut• de materialul lemnos
corespunz•toare unei temperaturi θ = 200 ± 20 C •i a unei umidit••i relative a aerului θ ± 80%.
3. Construc•ia care se proiecteaz• este amplasat• în localitatea Câmpina, amplasamentul fiind caracterizat prin:
- zona II climatic•, cu temperatura conven•ional• de calcul în timpul iernii θ = -150 C;

e
- zona B din punctul de vedere al greut••ii de referin•• a stratului de z•pad• - gz = 120 daN/m 2 (vezi STAS 10101/21-92);
- condi•ii normale de expunere - ce = 0,8 (vezi STAS 10101/21-92);
- zona B din punctul de vedere al ac•iunii vântului, cu amplasament intravilan de tip II, având g r = 42 daN/m 2, β =1,6 •i ch (z) = 0,65;
- zona C din punctul de vedere al protec•iei antiseismice (k s = 0,20, Tc = 1,5 sec.).
4. Construc•ia se încadreaz• în clasa III de importan•• conform clasific•rii din normativul P 100-92, tabelul 5.1.
5. Din punctul de vedere al varia•iei presiunii interioare, conform paragrafului 2.11, STAS 10101/80-90 construc•ia se încadreaz• în categoria cu
permeabilitate normal•.
6. Învelitoarea este din azbociment ondulat, izola•ia termic• din pl•ci de vat• mineral• amplasate pe strat suport din PFL dur în grosime de 6 mm,
prev•zut cu folie de aluminiu ca•erat• pe fa•a interioar•, cu rol de barier• contra vaporilor de ap• sau din pl•ci de polistiren expandat în grosime de 6
mm pe strat suport din PFL dur în grosime de 6 mm. Rezemarea termoizola•iei •i a stratului suport pe pane se realizeaz• prin intermediul unor •ipci de
lemn 38× 38 mm, fixate cu cuie în lungul panelor.
7. Fermele sunt amplasate pe stâlpi din beton armat amplasa•i la travee de 3,00 m sau pe zid•rie portant•, rigidizat• cu sâmburi •i centuri din beton
armat.
8. Elementele din lemn componente ale acoperi•ului (structurale •i nestructurale) se impregneaz• superficial •i se ignifugheaz•.
9. Pentru realizarea elementelor structurale ale acoperi•ului se va folosi lemn de molid sau de brad, având clasa I de calitate la elementele tensionate •i
clasa II de calitate la elementele comprimate •i la cele încovoiate.
Înc•rc•rile permanente date de elementele de închidere ale acoperi•ului sunt stabilite în tabelul 4.1, în daN/m 2 suprafa•• înclinat•.
Tabelul 4.1.
Înc•rcare Înc•rcare de
normat• calcul
Nr. (daN/m2) Coeficien•ii
crt.
Elementul
înc•rc•rilor (daN/m 2)
1 Învelitoare din azbociment ondulat cu 20,00 1,3 26,00
ondule mari
2 Termoizola•ie din pl•ci de vat• 10,00 1,3 13,00

mineral• 0,10 × 100
3 Strat suport din PFL dur 0,008 × 800 6,40 1,3 8,32
4 •ipci 2× 0,038× 0,036× 6,00 /1,55 1,20 1,1 1,32
5 Pane 0,15× 0,19× 6,00/ 1,55 11,03 1,1 12,14
6 Contravântuiri 0,01× 6,00 6,00 1,3 7,60
Total (daN/m2) 54,63 --- 68,58
Observa•ii:
- se apreciaz• dimensiunile panei la 15 × 19 cm;
- contravântuirile, necesare rigidiz•rii fermelor de acoperi• în plan orizontal •i vertical, realizate din lemn, dau un consum de aproximativ 1 cm grosime /
1 m2 de acoperi•.
Înc•rcarea permanent• de calcul dat• de elementele de închidere la acoperi•, stabilit• pe m 2 de suprafa•• orizontal• este:
Greutatea proprie a fermei se stabile•te cu rela•ia (4.1):
- înc•rcarea normat• din greutatea proprie a fermei:
- înc•rcarea de calcul din greutatea proprie a fermei:
Înc•rcarea permanent• de calcul pe m de ferm• are valoarea :
Înc•rcarea din z•pad• se stabile•te conform STAS 10101/21-92:
cz1 = 1,00 pentru varianta 1 de înc•rcare cu z•pad•
gz2 = 0,75; cz3 = 1,25 pentru varianta 2 de înc•rcare cu z•pad•
Înc•rcarea de calcul din ac•iunea z•pezii pe m de ferm• are valoarea:
Varianta 1:
Varianta 2:
Înc•rcarea din vânt se stabile•te conform STAS 10101/20-90:
Pentru H/l = 3,50/10,50 = 0,33 •i α = 24 056’ tabel 3 STAS 10101/20-90, rezult•:
cn1 = -0,07; cn2 = -0,40
Din suprapunerea cu efectul ac•iunii interioare a vântului (fig. 4.3,b), rezult• schema de înc•rcare cu vânt din figura 4.3, c.
Se observ• c• din sumarea ac•iunii vântului pe cei doi versan•i •i acoperi•ului rezult• un efect de suc•iune, favorabil, care descarc• elementele de
acoperi•, deci vântul nu se ia în considera•ie la calculul fermei.
Ipotezele de calcul pentru proiectarea fermei de acoperi• sunt:
I. g perm. + pz1 (înc•rcare cu z•pad• uniform distribuit• pe cei doi versan•i ai acoperi•ului);
2. gperm. + pz1 + p z2 (înc•rcare cu z•pad• variabil• pe cei doi versan•i ai acoperi•ului);
Cu valorile reale ale înc•rc•rilor permanente •i din z•pad•, folosind valorile eforturilor în barele fermei stabilite pentru o înc•rcare unitar• (vezi plan•a
4.4) s-au determinat în tabelul 4.2 valorile eforturilor reale în barele fermei, precum •i eforturile maxime care rezult• din cele dou• ipoteze de înc•rcare a
fermei.
4.2.3. Calculul panelor
Se apreciaz• c• pana are dimensiunile 15 × 19 cm.
Schema static• de calcul a panelor este grinda simplu rezemat•, înc•rcat• cu sarcin• uniform distribuit• din greutatea elementelor de acoperi• •i din
z•pad• – Ipoteza 1 – sau cu sarcina uniform distribuit• din greutatea elementelor de acoperi• •i cu înc•rcarea util• concentrat• – Ipoteza 3 – (fig. 4.4).
Pentru calculul panelor, se d• un exemplu de calcul în paragraful 4.3.3.
4.2.4. Dimensionarea barelor fermei
4.2.4.1. Talpa inferioar•
- Element compus realizat din dou• elemente identice, distan•ate între ele.
- Solicitat• la eforturi din tensiune (fig. 4.5)
Având în vedere c• t•lpile au aceea•i sec•iune pe toat• lungimea lor, verificarea acestora se face în panoul cu solicit•ri maxime, cu rela•ia:
în care:
Nt = 8362 daN
Se propune sec•iunea 2 × (4,8 × 14) cm.
Tabelul 4. 2.
Eforturi reale în barele fermei. Eforturi maxime
IPOTEZE DE
EFORTURI UNITARE EFORTURI REALE
CALCUL
EFORT
TIPUL BAREI BARA MAXIM
[daN]
I II
1-3 -7.368 -3.158 -10.526 -2821 -5789 -3043 -2173 -5216 -8610 -8037 -8610
3-5 -5.263 -3.158 -8.421 -2209 -4632 -2174 -2173 -4347 -6841 -6556 -6841
5-7 -3.158 -3.158 -6.316 -1693 -3474 -1304 -2173 -3477 -5167 -5170 -5170
TALP•
SUPERIOAR•
7-9 -3.158 -3.158 -6.316 -1693 -3474 -1304 -2173 -3477 -5167 -5170 -5170
9-11 -3.158 -5.263 -8.421 -2209 -4632 -1304 -3621 -4925 -6841 -7134 -7134
11-12 -3.158 -7.368 -10.526 -2821 -5789 -1304 -5069 -6373 -8610 -9194 -9194
1-2 +6.701 +2.872 +9.573 +2566 +5265 +2768 +1976 +4744 +7831 +7310 +7831
2-4 +6.701 +2.872 +9.573 +2566 +5265 +2768 +1976 +4744 +7831 +7310 +7831
4-6 +4.786 +2.872 +7.658 +2052 +4212 +1977 +1976 +3953 +6264 +6005 +6264
TALP•
INFERIOAR• 6-8 +2.872 +4.786 +7.658 +2052 +4212 +1186 +3293 +4479 +6264 +6531 +6531
8-10 +2.872 +6.701 +9.573 +2566 +5265 +1186 +4610 +5796 +7831 +8362 +8362
10-
+2.872 +6.701 +9.573 +2566 +5265 +1186 +4610 +5796 +7831 +8362 +8362
12
3-4 -2.105 0.000 -2.105 -564 -1158 -869 0.00 -869 -1722 -1433 -1722
5-6 -2.594 0.000 -2.594 -695 -1427 -1071 0.00 -1071 -2122 -1766 -2122
DIAGONALE
6-9 0.000 -2.594 -2.594 -695 -1427 0.00 -1786 -1786 -2122 -2481 -2481
8-11 0.000 -2.105 -2.105 -564 -1158 0.00 -1448 -1448 -1722 -2012 -2012
2-3 0.000 0.000 0.000 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4-5 +0.875 0.000 +0.875 +235 +481 +361 0.00 +361 +716 +596 +716
6-7 +1.750 +1.750 +3.500 +938 +1925 +723 +1204 +1927 +2863 +2863 +2863
MONTAN•I
8-9 0.000 +0.875 +0.875 +235 +481 0.00 +602 +602 +716 +837 +837
10-
0.000 0.000 0.000 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
11
4.2.4.2. Talpa superioar•
Element compus, realizat din dou• elemente identice, care au între ele o furur• continu• care nu p•trunde în nod (fig. 4.6).
Verificarea se face astfel:
- compresiune excentric• în raport cu axa x-x;
- compresiune cu flambaj în raport cu axa y-y pentru solicitarea maxim• din panoul II-12 (vezi tabelul 4.2).
În raport cu axa y-y:
- se •ine seama de efectul ced•rii în timp a solidariz•rilor:
- sec•iunea 2 × (4,8 × 26) + 4,8 × 24 cm.
Capacitatea portant•:
Se aleg cuie d = 3,6 mm, L = 180 mm, amplasate pe dou• rânduri la distan•• de 15 cm.
Rezult•:
În raport cu axa x-x:
Verificarea se face conform rela•iei:
în care:
Înc•rcarea din greutatea proprie a t•lpii superioare:
(fig. 4.6).
Reac•iunea din pan•:
Întrucât dep••irea se încadreaz• în limita de ± 3%, sec•iunea stabilit• ini•ial în fig. 4.6 r•mâne valabil•.
4.2.4.3. Diagonale; Montan•i
- realizate ca bare compuse, cu eclise continue;
- se verific• la compresiune cu flambaj.
Diagonalele 3 - 4 •i 8 - 11.
Se adopt• sec•iunea 4,8 × 10 + 2 × (3,8 × 8) cm (fig. 4.7).
Se aleg cuie φ 5,6 mm, amplasate pe dou• rânduri, la 20 cm.
În raport cu axa x-x
Diagonalele 5 - 6 •i 6 - 9.
Se adopt• sec•iunea 4,8 × 18 + 2 × (3,8 × 16) cm.
Verificarea se face cu rela•ia: Cef < Cry , în care:
Cef = 2481 daN
Se aleg cuie φ 5,6 mm, amplasate pe dou• rânduri, la 20 cm.
În raport cu axa x-x:
Verificarea se face cu rela•ia: Cef > Crx , în care:
Montantul 8-9
Tef = 837 daN
Se alege sec•iunea 4,8 × 11 cm având în vedere c• aria sec•iunii barelor supuse la eforturi de întindere trebuie s• fie min. 50 cm 2:
Montantul 6 - 7
Se alege aceea•i sec•iune ca •i la montantul 8-9, care satisface rela•ia: Tr > Tef
4.2.5. Dimensionarea îmbin•rilor la noduri
4.2.5.1. Nodul 1 (12)
Îmbinarea se realizeaz• cu cuie.
Se aleg cuie φ 8 mm; L = 250 mm, care satisfac condi•iile:
adic•
- Stabilirea efortului de calcul al tijelor:
Rezult•:
Determinarea num•rului necesar de cuie:
Amplasarea tijelor în îmbinare se realizeaz• prin baterea acestora, cu g•urire prealabil•, respectând distan•ele minime prev•zute între tije pentru a se
evita despicarea lemnului la execu•ia îmbin•rii •i forfecarea elementelor de lemn în timpul exploat•rii construc•iei.
4.2.5.2. Nodul 4
Se aleg cuie φ 5 mm; L = 150 mm.
4.2.5.3. Îmbinarea de prelungire a t•lpii inferioare
Având în vedere c• talpa inferioar• are lungimea mare, pentru a putea utiliza dulapi de lemn de max. 6 m lungime, se dispun îmbin•ri de continuitate a
elementelor de talp• inferioar• în panourile 4 - 6, respective 6 - 8.
Îmbinarea se realizeaz• cu buloane, prin dispunerea a dou• eclise cu grosime de 4,8 cm de o parte •i de alta a elementelor de talp• •i a unei fururi cu
grosimea de 4,8 cm între cele dou• elemente de talp•.
Se aleg buloane cu d = 16 mm.
Stabilirea capacit••ii portante a buloanelor:
Distan•e minime între buloane:
Rezult• c• în•l•imea t•lpii inferioare trebuie s• fie de min. 16 cm.
Verificarea t•lpii inferioare în zona sl•bit•:
În plan•a V.8 •i plan•a V.9 se prezint• schema, eleva•ia •i detaliile caracteristice de noduri pentru ferma cu consum redus de metal calculat•.
4.3. Ferme cu consum mediu de o•el
Fermele cu consum mediu de otel sunt realizate din lemn masiv (rotund sau ecarisat), cu îmbin•ri p•suite (chert•ri), care pot transmite numai eforturi de
compresiune. Din aceast• cauz•, z•brelele tensionate se execut• metalice, din o•el beton, preferându-se pentru u•urin•a prinderii schemele cu montan•ii
întin•i.
Capacitatea portant• a îmbin•rilor cu chertare fiind destul de mare, aceste tipuri de ferme sunt ra•ionale pentru deschideri de 1,00 … 20,0 m în cazul
celor triunghiulare, respective 10,0 … 25,0 m la cele dreptunghiulare sau trapezoidale.
Utilizarea îmbin•rilor prin chert•ri frontale ce transmit numai eforturi de compresiune necesit• scheme care s• asigure pentru toate combina•iile de
înc•rc•ri numai eforturi de compresiune în diagonale; pentru fermele triunghiulare, diagonalele descendente sunt întotdeauna comprimate.
Exemplu de calcul
Se proiecteaz• ferma de acoperi• a unei construc•ii având urm•toarele date de tem• (fig. 4.8).
Deschiderea fermei l = 15,00 m, în•l•ime h = 3,50 m, traveea = 3,00 m.
Schema geometric• a fermei este prezentat• în plan•a 3.2. Celelalte date de tem• sunt similare fermei cu consum redus de o•el (vezi pct. 2 + 9,
paragraful 3.2.1.).
Înc•rc•rile permanente date de elementele de închidere ale acoperi•ului sunt stabilite în tabelul 4.3, în daN.m 2 suprafa•• înclinat•.
Tabelul 4.3.
Înc•rcare Înc•rcare de
normat• calcul
Nr. (daN/m2) Coeficien•ii (daN/m2)
Elementul
1. Învelitoare din azbociment ondulat cu 20,00 1,3 26,00

ondule mari
2. Termoizola•ie din pl•ci de polistiren 1,20 1,3 1,56

0,16 × 20
3. Strat suport din PFL dur 0,006 × 800 4,80 1,3 6,24
4. •ipci 2× 0,038× 0,038× 6,00 /1,25 1,39 1,1 1,53
5. Pane 0,12× 0,19× 6,00/ 1,25 10,94 1,1 12,04
6. Contravântuiri 0,01× 6,00 6,00 1,3 7,80
Total (daN/m 2) 44,33 --- 55,17
Observa•ii:
- se apreciaz• dimensiunile panei la 12 x 19 cm;
- contravântuirile, necesare rigidiz•rii fermelor de acoperi• în plan orizontal •i vertical, realizate din lemn, dau un consum de aproximativ 1 cm grosime /
1 m2 de acoperi•.
Înc•rcarea permanent• de calcul dat• de elementele de închidere la acoperi•, stabilit• pe m 2 de suprafa•• orizontal• este:
- înc•rcare normat• din greutatea proprie a fermei:
- înc•rcare de calcul din greutatea proprie a fermei:
Înc•rcarea permanent• de calcul pe m de ferm• are valoarea:
Înc•rcarea din z•pad• cu valoarea de calcul este similar• cu cea de la ferma de consum redus de o•el:
- coeficientul par•ial de siguran•• are valoarea:
pentru starea limit• ultim• •i gruparea fundamental•
Înc•rcarea din vânt se stabile•te conform STAS 10101/20-90
, cu:
Pentru •i α = 25 0, rezult•:
(fig. 4. 9,a).
Din suprapunerea cu efectul ac•iunii interioare a vântului (fig. 3. 9, b) rezult• schema de înc•rcare cu vânt din figura 4. 9, c.
Se observ• c• din sumarea ac•iunii vântului pe cei doi versan•i ai acoperi•ului rezult• un efect de înc•rcare a construc•iei redus, care se neglijeaz•, dat
fiind faptul c• în gruparea de înc•rc•ri cu ac•iunea simultan• a vântului •i a z•pezii, aceste înc•rc•ri se multiplic• cu coeficientul de grupare n g = 0,9.
Ipotezele de calcul care se iau în considera•ie la proiectarea fermei de acoperi• sunt acelea•i ca •i în cazul fermei de consum redus de o•el (vezi
paragraful 4.2.2.).
Cu valorile reale ale înc•rc•rilor permanente •i din z•pad•, folosind valorile eforturilor din barele fermei stabilite pentru o înc•rcare unitar• (vezi plan•a
4.5) s-au determinat în tabelul 4.4 valorile reale ale eforturilor în barele fermei, precum •i eforturile maxime care rezult• din cele dou• ipoteze de
înc•rcare a fermei.
Schema static• de calcul a panelor este grinda simplu rezemat•, înc•rcat• cu sarcin• uniform distribuit• din greutatea elementelor de acoperi• •î din
z•pad• – ipoteza 1 – sau cu sarcin• uniform distribuit• din greutatea elementelor de acoperi• •i cu înc•rc•tura util• concentrat• – ipoteza 3 (vezi fig. 4.
4)
Ipoteza 1:
- înc•rcarea din calcul din greutatea elementelor de acoperi•:
- înc•rcarea de calcul din ac•iunea z•pezii:
- înc•rcarea permanent• total•:
- protec•ia înc•rc•rii pe axele principale de iner•ie ale panei:
- momentele efective pe pan• (ip. 1)
Ipoteza 0:
- înc•rcarea de calcul din greutatea elementelor de acoperi•:
- înc•rcarea util•:
- protec•ia înc•rc•rilor pe axele principale de iner•ie ale panei:
Tabelul 4.4.
IPOTEZE DE
CALCUL
EFORT
[daN]
I II
1-3 -10.352 -4.437 -14.789 -3121 -8267 -4337 -3097 -7434 -11388 -10555 -11388
3-5 -7.394 -4.437 -11.831 -2497 -6613 -3098 -3097 -6195 -9110 -8692 -9110
5-7 -4.437 -4.437 -8.874 -1873 -4961 -1859 -3097 -4956 -6834 -6829 -6834
TALP•
SUPERIOAR•
7-9 -4.437 -4.437 -8.874 -1873 -4961 -1859 -3097 -4956 -6834 -6829 -6834
9-11 -4.437 -7.394 -11.831 -2497 -6613 -1859 -5161 -7020 -9110 -9517 -9517
11-12 -4.437 -10.352 -14.789 -3121 -8267 -1859 -7226 -9085 -11388 -12206 -12206
1-2 +9.382 +4.021 +13.403 +2829 +7492 +3931 +2807 +6738 +10321 +9567 +10321
2-4 +9.382 +4.021 +13.403 +2829 +7492 +3931 +2807 +6738 +10321 +9567 +10321
4-6 +6.701 +4.021 +10.722 +2263 +5994 +2807 +2807 +5614 +8257 +7877 +8257
TALP•
INFERIOAR• 6-8 +4.021 +6.701 +10.722 +2263 +5994 +1685 +4677 +6362 +8257 +8625 +8625
8-10 +4.021 +9.382 +13.408 +2829 +7492 +1685 +6549 +8234 +10321 +11063 +11063
10-
+4.021 +9.382 +13.403 +2829 +7492 +1685 +6549 +8234 +10321 +11063 +11063
12
3-4 -2.958 0.000 -2.958 -624 -1654 -1239 0.00 -1239 -2278 -1863 -2278
5-6 -3.665 0.000 -3.665 -774 -2049 -1536 0.00 -1536 -2829 -2310 -2823
DIAGONALE
6-9 0.000 -3.665 -3.665 -774 -2049 0.00 -2558 -2558 -2823 -3332 -3332
8-11 0.000 -2.958 -2.958 -624 -1654 0.00 -2065 -2065 -2218 -2689 -2689
2-3 0.000 0.000 0.000 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4-5 +1.250 0.000 +1.250 +264 +699 +524 0.00 +524 +963 +788 +963
6-7 +2.500 +2.500 +2.500 +1055 +2795 +1048 +1745 +2793 +3850 +3848 +3850
MONTAN•I
8-9 0.000 +1.250 +1.250 +264 +699 0.00 +873 +873 +963 +1137 +1137
10-
0.000 0.000 0.000 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
11
- momentele efective pe pan•:
Momentele maxime corespund ipotezei 1.
Calculul momentelor capabile:
Se alege o pan• cu dimensiunile 12 × 19 cm.
în care:
cu:
(clasa II calitate)
mTÎ = 0,9 (lemn ignifugat); m L = 1,0
- verificarea panei:
- verificarea la s•geat•:
fmax = f1 + f2 + fc - fc
fi = 0 (pan• realizat• dintr-un element, f•r• îmbin•ri)
fc = 0 (la pane nu se realizeaz• contras•geata)
f1 = f1inst (1 + Kdef)
f2 = f2inst (1 + Kdef)
S•ge•ile se stabilesc pe baza înc•rc•rilor normate.
- înc•rcarea normat• din greutatea elementelor de acoperi•:
- înc•rcarea normat• din ac•iunea z•pezii:
- înc•rcarea util•
Ipoteza 1:
Rezult•: -fmax < fadm
Ipoteza 2:
f1x = 0,12 cm
f1y - 0,14 cm
kdef = 0,0 pentru înc•rcarea util• concentrat•, care se consider• ca o înc•rcare de scurt• durat•.
Rezult•:
4.3.4.1. Talpa interioar•
- Efortul maxim este în panoul (10-12), Nt = 11063 daN
- Se propune sec•iunea 15 × 10 cm
- Capacitatea portant• la întindere, se stabile•te cu rela•ia:
În care:
cu:
(clasa I calitate)
Rezult•:
mTt = 0,90 (lemn ignifugat)
Este un element cu sec•iune simpl• supus la compresiune cu flambaj în raport cu axa y-y •i la compresiune excentric• în raport cu axa x-x (fig. 4.10).
Se alege o bar• cu dimensiunile 15 × 30 cm, cu Anet = 285 cm2.
Mx se determin• conform fig. 4.10, considerând situa•ia defavorabil• când pana este amplasat• la mijlocul deschiderii.
Capacitatea portant• a barei în raport cu axa x-x se determin• cu rela•ia:
în care:
(lemn clasa II de calitate)
cu: Mef = 888,56 daN/m
Cef = 12206 daN
Rezult•:
Observa•ii:
- se men•ioneaz• c• pentru sec•iunea 15 × 25 a t•lpii superioare, rela•ia de verificare a capacit••ii portante nu este satisf•cut•
- se observ• c• din ac•iunea momentului încovoietor apar eforturi unitare care dep••esc 50% din capacitatea portant• a barei; se recomand• ca, ori de
câte ori este posibil, panele s• fie amplasate în noduri, astfel încât talpa superioar• a fermei s• fie solicitat• numai la compresiune centric•
Capacitatea portant• a barei în raport cu axa y-y se determin• cu rela•ia:
Rezult•: Cry > Cef
4.3.4.3. Diagonalele
- Sec•iune simpl•
- Sec•iune minim• 75 x 15 cm (fig. 4.11)
- Se verific• la compresiune cu flambaj
Observa•ie:
Toate barele din lemn ale fermei trebuie s• aib• aceea•i l••ime pentru a se putea realiza îmbin•rile prin chertare la noduri.
Diagonalele 3 - 4 •i 6 - 9
Cef = 3332 daN
Lf = 3,42 m
Se alege sec•iunea 10 × 15 cm:
Diagonalele 5 - 6 •i 8 - 11
Cef = 3332 daN
Lf = 3,42 m
Se alege sec•iunea 10 × 15 cm
4.3.4.4. Montan•ii
Sec•iune din o•el – beton OB 37
Sec•iune minim• φ 12
Se verific• la tensiune
Verificarea capacit••ii portante se face cu rela•ia:
în care:
Anet = aria net• a tirantului, luându-se în considera•ie sl•birile din zona filetat•
Anet = A brut / 1,25
Montan•ii 2-3 •i 10-11
Tef = 0,0; dm = 12 mm
Montan•ii 4-5 •i 8-9
Montant 6-7
4.3.5. Dimensionarea îmbin•rilor la noduri
Nodul de reazem se proiecteaz• cu îmbinare frontal• cu prag dublu (fig. 4.12). Centrarea nodului se face dup• axa net• a t•lpii inferioare.
4.3.5.1. Verificarea nodului din condi•ia de strivire
Prin încerc•ri succesive, se determin•, prin verificarea capacit••ii portante a nodului la strivire, m•rimile pragului de chertare, care au rezultat: hc1 = 4
cm ; h c2 = 6 cm.
În aceste condi•ii, pentru a respecta condi•ia h c2 < hinf/3, talpa are în•l•imea minim• constructiv• de 19 cm.
Capacitatea portant• a nodului la strivire se stabile•te cu rela•ia:
în care:
, cu:
Rezult•:
în limita abaterii de max. 3%.
4.3.5.2. Verificarea nodului din condi•ia de forfecare
Stabilirea capacit••ii portante a nodului de reazem la forfecare se face cu rela•iile:
- pentru pragul 1:
- pentru pragul 2:
, în care:
Rezult•:
În plan•a 4.10 •i plan•a 4.11 sunt prezentate: schema •i eleva•ia fermei, precum •i detaliile pentru nodurile caracteristice.
4.4. Ferme cu consum mare de o•el
Fermele cu consum mare de o•el sunt ferme mixte alc•tuite din lemn •i metal, folosind optim propriet••ile fiec•rui material: sunt astfel alc•tuite încât
toate elementele comprimate (talpa superioar• •i z•brelele comprimate) sunt din lemn •i toate elementele întinse (talpa inferioar• •i z•brelele
tensionate) sunt din o•el.
Prinderea z•brelelor de t•lpi se realizeaz• cu elemente metalice care au capacit••i portante mari. În aceste condi•ii, fermele cu consum mare de hotel
pot acoperi deschideri mari ( l • 40,0 m), cu panouri mari (3,0 … 6,0 m), ceea ce conduce la un num•r redus de noduri •i simplific• execu•ia. Ca •i la
fermele cu consum mediu de o•el, piesele tensionate permit reglarea în timpul exploat•rii, deci redresarea deforma•iilor. Toate detaliile de noduri se pot
executa în ateliere, asamblarea pe •antier realizându-se u•or, ceea ce reprezint• un grad de industrializare ridicat. Elementele de lemn folosite la
realizarea barelor comprimate pot fi cu sec•iuni simple din lemn masiv rotund, cioplitur• sau ecarisat sau cu sec•iuni compuse din lemn lamelat încleiat
(eventual sec•iuni compuse îmbinate cu pl•cu•e metalice flexibile).
Fermele cu consum mare de o•el sunt tipul cel mai ra•ional de grinzi cu z•brele, realizate din lemn, având o siguran•• mare în exploatare, fiind
economice •i prezentând posibilit••i de industrializare a execu•iei.
Având în vedere aportul important al ac•iunii momentului încovoietor asupra m•rimii eforturilor unitare la talpa superioar• a fermei, panele s-au dispus la
noduri, astfel încât talpa superioar• s• fie solicitat• numai la compresiune.
Se proiecteaz• ferma de acoperi• a unei construc•ii având urm•toarele date de tem• (fig. 4. 13):
1. Deschiderea fermei l = 18,00 m, în•l•imea h = 4,0 m, traveea t = 3,00 m. Schema geometric• a fermei este prezentat• în plan•a 4.3.
Celelalte date de tem• sunt similare fermei cu consum redus de o•el (vezi pct. 2 ÷ 9, paragraf 4.2.1).
Înc•rc•rile permanente date de elementele de închidere de acoperi•, stabilite pe m 2 de suprafa•• înclinat• sunt stabilite în tabelul 4. 5.
Tabelul 4.5.
Înc•rcare
Înc•rcare de
normat•
Nr. Coeficien•ii calcul (daN/m2)
Elementul (daN/m2)
crt. înc•rc•rilor n suprafa••
suprafa••
înclinat•
înclinat•
1. Învelitoare din azbociment ondulat cu 20,00 1,3 26,00

ondule mari
2. Termoizola•ie din pl•ci de polistiren 10,00 1,3 13,00

0,10 × 100
3. Strat suport din PFL dur 0,008 × 800 6,40 1,3 8,32
4. •ipci 2 × 0,038 × 0,038 × 6,00 /1,35 1,30 1,1 1,43
5. Pane + c•priori 12,67 1,1 13,93
6. Contravântuiri 0,01 × 6,00 6,00 1,3 7,80
Total (daN/m 2) 56,37 --- 70,48
Observa•ii:
- se apreciaz• dimensiunile panei la 15 × 19 cm;
- contravântuirile, necesare rigidiz•rii fermelor de acoperi• în plan orizontal •i vertical, realizate din lemn, dau un consum de aproximativ 1 cm grosime/ 1
m2 de acoperi•.
Înc•rcarea permanent• de calcul din elementele de închidere la acoperi•, stabilit• pe m 2 de suprafa•• orizontal• este:
- înc•rcarea normat• din greutatea proprie a fermei:
înc•rcare de calcul din greutatea proprie a fermei:
Înc•rcarea permanent• de calcul pe m de ferm• are valoarea:
Înc•rcarea din z•pad•, cu valoarea de calcul este similar• cu cea de la ferma de consum redus de metal:
Înc•rcarea din vânt se stabile•te conform STAS 10101/20-90
, cu:
Pentru •i α = 24 0, din tabelul 3 (STAS 10101/20-90), rezult•:
(fig. 4. 14,a).
Din suprapunerea cu efectul ac•iunii interioare a vântului (fig. 4.14, b) rezult• schema de înc•rcare cu vânt din fig. 4.14, c.
Tabelul 4.6.
IPOTEZE DE
CALCUL
EFORT
[daN]
I II
0-1 -11.068 -5.477 -16.545 -4616 -9249 -4637 -3823 -8460 -13865 -13076 -13865
1-3 -9.238 -5.477 -14.715 -4105 -8226 -3871 -3823 -7694 -12331 -11799 -12331
TALP•
SUPERIOAR•
3-5 -5.477 -9.238 -14.715 -4105 -8226 -2295 -6448 -8743 -12331 -12848 -12848
5-6 -5.477 -11.068 -16.545 -4616 -9249 -2295 -7725 -10020 -13865 -14636 -14636
0-2 +10.112 +5.041 +15.153 +4228 +8471 +4237 +3519 +7756 +12699 +11984 +12699
TALP•
2-4 +5.041 +5.041 +10.082 +2813 +5636 +2112 +3519 +5631 +8449 +8444 +8449
INFERIOAR•
4-6 +5.041 +10.112 +15.153 +4228 +8471 +2112 +7058 +9170 +12699 +13398 +13398
1-2 -4.111 0.000 -4.111 -1147 -2298 -1723 0.00 -1723 -3445 -2870 -3445
2-3 +5.066 0.000 +5.066 +1413 +2832 +2123 0.00 +2123 +4245 +3536 +4245
DIAGONALE
3-4 0.000 +5.066 +5.066 +1413 +2832 0.00 +3536 +3536 +4245 +4949 +4949
4-6 0.000 -4.111 -4.111 -1147 -2298 0.00 -2869 -2869 -3445 -4016 -4016
Pentru calculul panelor, în paragraful 3.3.3 s-a prezentat un exemplu de calcul.
Este un element cu sec•iune simpl• spus la compresiune cu flambaj;
Se verific• în raport cu axa y-y (fig. 4. 15) cu rela•ia:
Cry > Nc
în care:
Nc = 14636 daN;
Se allege o sec•iune de 15 × 30 cm
4.4.4.2. Diagonalele
Diagonala 1 - 2 (4 - 5)
- sec•iune simpl• 15 × 15 cm
- se verific• la flambaj cu rela•ia: Cry > Nc
în care:
Nc = 4016 daN;
Diagonala 2-3 (3-4)
- sec•iune din o•el – beton φ 20 mm
Nt = 4949 daN;
4.4.4.3. Talpa inferioar•
- sec•iune din o•el – beton
- se verific• cu rela•ia: Tr > Nt, în care:
Nt = 13398 daN – panoul 4-6
Nt = 8449 daN – panoul 2-4
- pentru panourile 0-2; 4-6; se alege 2 φ 25
Pentru panoul 2-4 se alege 2 φ 18
4.4.5. Dimensiunea îmbin•rilor la noduri
Nodul 0:
Transmiterea efortului de compresiune de la talpa superioar• se realizeaz• prin intermediul unui profil metalic [ de care se fixeaz• talpa inferioar•
alc•tuit• din 2 φ 25.
Calculul la strivire pe suprafa•a I-I.
Se alege în•l•imea suprafe•ei de strivire hs = 18 cm.
As = 15 x 18 = 270 cm 2
mTs = 0,9
Verificarea profilului [
Profilul metalic [ lucreaz• la încovoiere în raport cu axa y-y reazemele fiind realizate din tiran•ii care alc•tuiesc talpa inferioar• (fig. 4. 17).
l = 19 cm; a = 15 cm
Se alege un profil [ 16 cu
Nodul 1:
Efortul de compresiune din diagonala 1-2 se transmite la talpa superioar• prin apari•ia unui efort de strivire pe suprafa•a de contact, care este p•suit•.
Verificarea suprafe•ei de strivire, perpendicular pe fibre, se face cu rela•ia : , în care:
Nc = 4016 daN
(vezi plan•a 4.12).
4.5. Rezolvarea acoperi•ului
•arpanta de acoperi• la structurile de rezisten•• prezentate, alc•tuit• din ferme •i pane este un sistem defavorabil. Pentru asigurarea stabilit••ii •i
rigidit••ii acestuia, cât •i a construc•iei în ansamblu, se prevedere un complex de contravântuiri care, în raport cu modul lor de dispunere pot fi orizontale
(transversale •i longitudinale) •i verticale.
Contravântuirile preiau înc•rc•rile orizontale din ac•iunea vântului sau seismului •i le transmit structuri de rezisten•• vertical• a cl•dir2.
Contravântuirile orizontale transversale se prev•d în traveele finale ale halelor, la rosturi, precum •i intermediar, la distan•e maxime de 40 ÷ 60 m. aceste
tipuri de contravântuiri se dispun în mod obi•nuit la nivelul t•lpilor superioare ale fermelor, care îndeplinesc •i rolul de t•lpi ale contravântuir2.
Panele alc•tuiesc montan•ii, iar diagonalele se realizeaz• în mod obi•nuit din bare de o•el beton φ 12 mm, dispuse în sistem încruci•at •i prev•zute cu
man•oane de strângere.
Contravântuirile orizontale transversale se dispun în zone panourilor extreme ale fermelor, tot la talpa superioar•, asigurând leg•tura între
contravântuirile orizontale transversale. La aceste tipuri de contravântuiri, panele alc•tuiesc t•lpile, montan•ii sunt constitui•i din t•lpile superioare ale
fermelor, iar diagonalele se realizeaz• similar contravântuirilor orizontale, transversale.
Sistemul de contravântuire orizontale transversale •i longitudinale asigur• stabilitatea general• a •arpantei acoperi•ului.
Plan•a 4.1 - ELEMENTE GEOMETRICE FERME DE LEMN
Plan•a 4.4 - EFORTURI ÎN BARELE FERMEI LA ÎNC•RC•RI UNITARE, LUNGIME( L = 9,00 m •i L = 10,50 m)
Plan•a 4.8 - ELEVA•IE FERM•
Plan•a 4.9 - ELEVA•IE FERM• - DETALII NODURI
Plan•a 4.10 - SCHEM• FERM• ELEVA•IE FERM•
Plan•a 4.11 - SCHEM• FERM• ELEVA•IE FERM• - DETALII NODURI
Plan•a 4.12 - SCHEM• FERM•
Plan•a 4.13 - PLAN ACOPERI•
[top]
5. PLAN•EE CU GRINZI DIN LEMN
5.1. Domeniul de utilizare
Datorit• faptului c• lemnul este un material care poate fi valorificat superior prin prelucrare industrial• •i are, ca material de construc•ie, o rezisten••
sc•zut• la foc, plan•eele cu grinzi din lemn se folosesc pentru:
- cl•diri cu regim redus de în•l•ime;
- cl•diri în mediul rural, unde lemnul este material local de construc•ie.
5. 2. Alc•tuire constructiv•
Subansamblul de plan•eu este alc•tuit principal din dou• serii de elemente:
1. elemente principale – grinzi de plan•eu, amplasate la 0,70 + 6,00 m interax •i realizate din:
- lemn rotund tivit pe 2 fe•e;
- cioplitur•;
- lemn ecarisat (dulapi sau grinzi).
Grinzile se dispun, in func•ie de distan•a dintre reazeme:
- dup• o singur• direc•ie, paralel cu latura scurt• a înc•perii •i rezemând pe zidurile longitudinale ale acesteia. Pentru deschideri mici, de 1,0 ÷ 2,0 m •i
înc•rc•ri reduse se folosesc ca elemente portante dulapi de lemn a•eza•i al•turat pe lat, f•r• elemente de umplutur•;
- dup• dou• direc•ii, cu grinzi principale a•ezate la interax de 3,0 – 6,0 m, paralel cu deschiderea mic•, pe care reazem• grinzile secundare (fig. 5.1).
Grinzile plan•eului dispuse pe o singur• direc•ie •i grinzile secundare la plan•ee cu grinzi distribuite dup• dou• direc•ii se a•eaz• la distan•e de 0,70 ÷
1,20 m, în func•ie de m•rimea deschiderilor •i înc•rc•rilor utile.
La alc•tuirea plan•eului se asigur• un spa•iu de 5 ÷ 10 cm de la fa•a lateral• a grinzilor de margine pân• la fa•a peretelui paralel cu grinzile, spa•iu
necesar pentru ferirea grinzilor de umezeal• •i pentru a sigura prinderea, f•r• ie•ire în consol• a elementelor pardoselii •i tavanului.
Rezemarea grinzilor se realizeaz• pe minimum de 15 ÷ 20 cm, în l•ca•uri prev•zute în pere•i.
Grinzile se pot alc•tui cu sec•iune simpl• sau compus• prin dispunerea elementelor al•turate pe vertical• sau orizontal• (fig. 5.2).
2. Elemente secundare (de umplutur•), care asigur•:
- rezisten•a plan•eului între grinzi;
- protec•ia fonic• (în cazul plan•eelor intermediare);
- protec•ia termic• (la plan•ee spre spa•ii cu temperaturi reduse – poduri, pivni•e).
Se pot alc•tui astfel (fig. 5.3, fig. 5.4):
- podin• simpl• rigidizat• de grinzi;
- astereal• de tavan •i podin• de pardoseal• cu termoizola•ie u•oar• între grinzi.
5.3. Calculul elementelor de plan•eu
Înc•rc•rile •i grup•rile de înc•rc•ri se iau în calcul cf. STAS 10101/1-78; STAS 10101/2-75; STAS 10101/OA-77.
Se subliniaz• obligativitatea dimension•rii •i verific•rii elementelor de plan•eu la gruparea de înc•rc•ri care cuprinde sarcini concentrate.
5.3.2. Scheme statice
În proiectarea curent•, elementele de plan•eu se consider• simplu rezemate.
În cazul grinzilor compuse, realizate din dulapi (fig. 5.2, a), grinzile se consider• continue.
5.4. Exemplu pentru calculul unui plan•eu cu grinzi din lemn
Plan•eul care se proiecteaz• reazem• pe ziduri portante •i are dimensiunile de 4,05 × 5,50 m.
Alc•tuirea constructiv• se realizeaz• prin distribu•ia grinzilor pe o direc•ie – pe latura scurt• – la interax de 0,1 m, aparente.
Pe aceste grinzi reazem• podina de pardoseal• din scândur• (vezi fig. 5. 3, a).
- elementele plan•eului se impregneaz• superficial •i se ignifugheaz•;
- pentru realizarea elementelor structurale se folose•te lemn de molid sau brad, având:
l clasa II de calitate;
l clasa I de exploatare din punct de vedere al condi•iilor de umiditate.
5.4.2.1. Înc•rc•ri permanente •i variabile sunt date de elementele componente ale plan•eului •i sunt stabilite în tabelul V.1, în daN/m 2.
Tabelul 5.1.
Înc•rc•ri permanente •i variabile
Înc•rc•ri
Nr. Coeficient Înc•rc•ri de
Element normate
crt. înc•rcare calcul daN/m 2
daN/m2
1. Podina de pardoseal• scândur• 2,6 cm 15,6 1,1 17,16

(2,8 ÷ 0,2 cm) 0,026 × 600
2. Termoizola•ie 0,022 × 600 8 1,3 10,40
3. Podina de tavan 0,022 × 600 13,2 1,1 14,52
4. •ipci 2 (0,038 × 0,038 × 600/1,00) 1,73 1,1 1,90
5. Sarcina util• 150 1,4 210
TOTAL 254
5.4.3. Dimensionarea elementelor de plan•eu
5.4.3.1. Podina de pardoseal•
Ipoteza I sarcini uniform distribuite:
Sarcina de calcul:
Se aleg scânduri de podin• de 2,8 cm grosime.
Eforturi în scândura de podin•:
Ipoteza II sarcina util• concentrat•:
Eforturi în scândura de podin•:
a). Verificare rezisten••:
cu:
Rezult•:
b) Verificare s•geat•
Datorit• faptului c• sec•iunea aleas• mai sus nu corespunde condi•iilor de limitare a s•ge•ii, se alege sec•iunea de 3,4 cm grosime (grosime efectiv• de
3,2 cm rezultant• prin rindeluire).
Ipoteza I:
f maxl = f1 + f2
Ipoteza II:
f maxl = f1 + f2
5.4.3.2. Grinzi de plan•eu
Deschidere aferent•: La = 1,0 m
Deschidere de calcul:
Ipoteza I:
Sarcina de calcul:
Greutate proprie 12 × 19 cm
Total
Eforturi în grind•:
Ipoteza II:
Sarcina de calcul:
Greutate proprie:
Total:
Sarcina util•:
Eforturi în grind•:
a) Verificare rezisten••:
Rezult•:
b) Verificare s•geat•:
Ipoteza I:
Ipoteza II:
[top]
Anexa 6
SINTEZA STRUCTURII DE REZISTEN•• DIN LEMN
6.1. Structuri de rezisten•• tip pant•
Solu•iile de acoperi•uri cu structura de rezisten•• tip •arpant• sunt utilizate în mod curent la cl•dirile de locuit.
Cu elementele de •arpant• se pot proiecta acoperi•urile cl•dirilor de locuit cu structur• din zid•rie portant•, diafragme de beton armat sau cadre.
Alegerea solu•iei de •arpant• trebuie s• •in• seama de urm•torii parametrii:
- tipul de învelitoare;
- forma în plan a cl•dirii;
- pozi•ia elementelor structurale portante;
- func•iunile •i amenaj•rile podului;
- aspectul plastic – arhitectural.
Influen•a acestor parametri este detaliat• în plan•a 1
Se subliniaz• faptul c• pozi•ia elementelor portante ale cl•dirii condi•ioneaz• alegerea •arpantei, întrucât pe acestea reazem• elementele verticale ale
•arpantei.
6.1.1. •arpante pe scaune
Având în vedere cele de mai sus, se pot prevedea •arpante pe scaune cu reazem pe ziduri transversale sau •arpante pe ziduri longitudinale (pl. 2, 3 •i
4).
La aceste •arpante, în cazurile în care popii nu pot fi poza•i în axele zidurilor portante, se admit devieri diferen•iate la structuri cu zid•rie portant•,
respectiv cu diafragme de beton.
Contravântuirea acestor •arpante se asigur• pe direc•ia transversal• prin prinderea cu cle•ti a popilor •i a c•priorilor, iar pe direc•ia longitudinal• prin
contrafi•ele panelor.
6.1.2. •arpante din ferme de lemn
La cl•dirile cu structura în cadre, solu•ia de •arpant• este cea alc•tuit• din ferme de lemn.
Fermele de acoperi• se realizeaz• •inând seama de urm•toarele criterii:
- forma constructiv• (vezi pl. 6 grinzi cu z•brele);
- mod de alc•tuire •i principii constructive;
- pozi•ia în structura construc•iei.
Dup• modul de alc•tuire •i principiile constructive, fermele se realizeaz• astfel:
- ferme din lemn rotund sau cioplit (ferme dulghere•ti);
- ferme din lemn ecarisat b•tut în cuie •i •uruburi;
- ferme din lemn în combina•ie cu metal (ferme inginere•ti);
Împ•r•irea fermelor în panouri se face, în general, prin împ•r•irea t•lpii inferioare în intervale egale între ele.
În toate cazurile de •arpante, distan•ele dintre pane se determin• prin optimizarea deschiderii c•priorilor, •inând seama de înc•rc•rile de calcul •i de
sec•iunile posibil de realizat din materialul lemnos disponibil.
În ceea ce prive•te aspectul plastic – arhitectural, se recomand• utilizarea •arpantelor în dou• sau patru ape, combinate cu polate sau timpane care s•
mic•oreze, pe cât posibil, num•rul doliilor •i intersec•iilor (vezi pl. 5).
6. 2. Sisteme constructive în arce •i cadre
Sistemele constructive cu structura în cadre •i arce sunt utilizate în mod curent în construc•iile industriale •i social – culturale.
Cadrele (arcele) se pot realiza cu dou• sau trei articula•ii, cu sau f•r• tirant •i în sistem de cadre cu z•brele; sunt folosite pentru construc•iile parter.
Riglele cadrelor sunt drepte – cu una sau dou• pante – frânte •i curbe – sub form• de arc. Sunt realizate din elemente cu inima plin• sau cu z•brele.
Domeniul uzual al acestui sistem este de 8 ÷ 12 m în cazul riglei cu sec•iune plin• •i 9 ÷ 15 m în cazul riglei cu z•brele, pentru o în•l•ime a stâlpilor la
6,50 m.
Deschiderile ajung pân• la 30 m în cazul elementelor cu inima plin•, din lemn încleiat.
În cazul cadrelor descrise mai sus, rezult• solicit•ri apreciate în z•brele, ceea ce face ca structurile de construc•ii de tip cadru s• fie mai pu•in
convenabile în compara•ie cu cele tip arce.
6.3. Structuri de rezisten•• de tip re•ele plane de grinzi
Solu•iile de acoperi•uri cu structura de rezisten•• de tip re•ele plane de grinzi sunt utilizate în mod curent la cl•dirile social – culturale •i industriale.
Re•elele plane se pot alc•tui din grinzi drepte orientate pe dou• direc•ii rectangulare sau concurente sub unghiuri cuprinse între 600 – 70 0.
În acest fel, structura de rezisten•• a acoperi•ului se realizeaz• din:
- grinzi principale •i grinzi secundare
- grinzi pe dou• direc•ii, cu aceea•i pondere de rezisten•• (disp•rând no•iunea de grinzi principale •i secundare).
Acestea se realizeaz• cu sec•iuni:
- simple (dreptunghiulare), din lemn ecarisat sau lamelat încleiat;
- cu z•brele (simple sau compuse) din lemn sau lamelat încleiat, plane sau spa•iale.
Distan•a dintre noduri variaz• între 60÷ 50 cm.
Re•elele plane realizate din grinzi cu sec•iune simpl• din lemn ecarisat pot realiza o re•ea spa•ial• (plan•a 7).
Caracteristica acestor sec•iuni const• în posibilitatea de a se folosi material lemnos sub forma de scurt•turi, bile, manele (lungimi 1,50 ÷ 2,50 m), precum
•i necesitatea alc•tuirii speciale a nodurilor prin utilizarea unor piese metalice speciale.
6.4. Acoperi•uri spa•iale
Solu•iile de acoperi•uri cu structuri spa•iale sunt utilizate la cl•dirile social – culturale •i industriale.
Structurile spa•iale ale acoperi•urilor extind realiz•rile constructive privind alc•tuirea re•elelor plane. În acela•i timp, se ob•in efecte pozitive privind
conformarea structurii •i comportarea general• a construc•iei la înc•rc•rile exterioare.
Folosirea acoperi•urilor cu structuri spa•iale este ra•ional• în urm•toarele cazuri:
1. construc•ii cu deschideri mari, când se urm•re•te utilizarea întregului gabarit interior al construc•iei;
2. construc•ii cu destina•ii speciale, cu goluri mari în pere•ii longitudinali, rezemarea f•cându-se pe pere•ii frontali;
3. acoperi•uri pentru cl•diri de form• circular•, p•trat• sau poligon regulat, de tipul cupolelor •i bol•ilor închise.
În aceste cazuri, forma geometric• (configura•ia) a acoperi•ului determin• dou• solu•ii de structuri spa•iale:
- bol•i;
- cupole.
Dup• modul de alc•tuire constructiv•, bol•ile •i cupolele se pot realiza sub form• de:
- bol•i – membrane;
- bol•i lamelare;
- cupole – membrane;
- cupole din elemente plane;
- cupole geodezice.
Recomand•rile privind condi•iile constructive •i de calcul specifice se vor detalia într-o faz• ulterioar•.
6.4.1. Bol•ile membrane (deschideri 20 ÷ 40 m)
Se alc•tuiesc din mai multe straturi suprapuse, din scânduri sau din scânduri •i produse pe baz• de lemn (placaj de construc•ie), îmbinate între ele cu
mijloace tradi•ionale (cuie) sau moderne (adezivi).
Se realizeaz• cu sau f•r• nervuri de rigidizare; în cazul deschiderilor mari, bol•ile – membran• se realizeaz• cu nervuri de rigidizare dispuse la 1,50 ÷
2,50 m interax.
Dup• forma geometric• a acoperi•ului, bol•ile – membran• sunt:
- cilindrice;
- închise.
6.4.2. Bol•ile lamelare (deschideri 12 ÷ 60 m)
Se alc•tuiesc din elemente – lamele care se a•eaz• pe dou• direc•ii ce se intersecteaz• formând dou• grupe de curbe elicoidale; lamelele se execut•
din lemn masiv sau lamelat încleiat.
În sec•iune transversal•, acoperi•urile de acest tip au form• circular• sau ogival•, cu schema static• ce poate fi aproximativ• cu un arc cu dou•
articula•ii, respectiv arc cu trei articula•ii.
Dup• forma geometric• a acoperi•ului, bol•ile lamelare sunt:
- cilindrice (circulare, ogivale);
- închise.
6.4.3. Cupolele – membrane (deschideri 12 ÷ 40 m)
Se alc•tuiesc, în principiu, la fel ca •i bol•ile – membrane.
Au forma în mod curent de calot• sferic•.
Structura de rezisten•• se realizeaz• prin:
- nervuri meridiane (arce);
- inele de rezemare la partea superioar• •i inferioar•;
- podina inelar• •i oblic•.
Rândurile de podin• inelare •i încruci•ate sunt executate din scânduri fixate între ele sau în cuie.
6.4.4. Cupole din elemente plane (deschideri 8 ÷ 15 m)
Sunt construc•ii realizate din arce cu 3 articula•ii, dispuse radial.
Caracteristicile geometrice ale cupolelor realizate din arce sunt acelea•i cu ale arcelor cu 3 articula•ii.
Structura de rezisten•• a cupolelor alc•tuite din elemente plane este alc•tuit• din:
- arce cu 3 articula•ii;
- pane inelare din lemn lamelat încleiat;
- elemente de contravântuire din o•el rotund, dispuse în cruce;
- podina radial• •i oblic•.
6.4.5. Cupole geodezice (deschideri 60 ÷ 100 m)
Prezint• un caracter modern prin posibilit••ile de plastic• arhitectural• pe care la prezint• •i prin faptul c• prezint• o rigiditate maxim• prin sistemul lor
structural spa•ial format din bare dispuse pe suprafe•e cu dubl• curbur•, care se reazem• spa•ial unele pe altele •i lucreaz• în principal la eforturi axiale.
Cele mai uzuale cupole geodezice sunt cele ob•inute prin intersec•ia arcelor de cerc dup• 3 direc•ii, sub un unghi de 600, rezult• c• în nodurile curente
concur• 6 bare, astfel încât apare necesitatea folosirii în îmbinare a unor dispozitive metalice speciale – plane sau spa•iale.
Un alt tip de cupole geodezice se realizeaz• în inele de diferite diametre, îmbinate între ele prin intermediul unor elemente dispuse dup• traiectorii
curbilinii, formând în plan triunghi.
6. 5. Structuri de rezisten•• din lemn. Comentarii
Nota preponderent• a alc•tuirii sistemelor constructive din lemn este aceea a ob•inerii unor performan•e deosebite în ceea ce prive•te realizarea lor pe
cale industrial•.
Aceast• industrializare impune solu•ii moderne •i corespunz•toare pentru:
- alc•tuirea sec•iunilor de lemn ale elementelor de construc•ii;
- alc•tuirea îmbin•rilor (nodurilor) dintre piesele de lemn;
- alc•tuirea ansamblului solu•iei constructive.
În acela•i timp se impuse rezolvarea problemelor de calcul privitoare la schemele de calcul •i metodele de calcul pentru dimensionarea •i verificarea
elementelor structurale din lemn.
În acest sens, privind ultimul aspect enun•at , se detaliaz• în prezentul ghid aspectele constructive •i de calcul pentru structurile de rezisten•• tip
•arpant• (•arpant• pe scaune, •arpant• din ferme de lemn) •i plan•eele cu grinzi din lemn, în conformitate cu forma revizuit• a standardului 856-71 de
proiectare •i de calcul la st•ri limit• a structurilor din lemn.
Plan•a 6.1 - PARAMETRII DETERMINA•I LA PROIECTAREA •ARPANTELOR
Plan•a 6.2
Plan•a 6.3 - •ARPANTE LEMN PE ZIDURI TRANSVERSALE
Plan•a 6.4 - •ARPANTE LEMN PE ZIDURI LONGITUDINALE
Plan•a 6.5
Plan•a 6.6 - CLASIFICARE GRINZI CU Z•BRELE DUP• FORMA CONSTRUCTIV•
Plan•a 6.7 - FERMA – 60 m DESCHIDERE
[top]
BIBLIOGRAFIE
1. „Specifica•ie tehnic• pentru proiectarea •i calculul construc•iilor din lemn. Anteproiect”, MLPAT – 1995
2. Badstube, M., Rug, W. – „Cercet•ri privind dimensionarea dup• st•ri limit• în preg•tirea noii lucr•ri de standardizare, pentru construc•ii din lemn”,
Hotzttechnologic, nr. 6, 1986
3. CAN/CSA 086.1-M.89 – „Engineering Design in Wood (Limit States Design Ontario, Canada, 1991
4. D., Marusceac – „Construc•ii moderne din lemn”, 1985
5. I. Curtu, N. Ghelmeziu – „Mecanica lemnului •i materialelor pe baza de lemn”
6. I. Curtu, N. Cotta, A. •erbu – „Elemente de construc•ii •i case prefabricate din lemn”
7. „Holzbauwerke, Berechnung und Ausfuhrung”, 1952 – 1985
8. „Eurocode nr. 5 Design of Timber Strutures”, 1991.
9. H. Gotz – „Construire en bois”, Presses Polytechniques Lausanne, 1988
10. G. Karlsen – „Construc•ii de lemn”, vol. 1 •i 2, 1955
11. NF B 52-001-87 – „Regles d’utilization du bois dans les constructions. Regles de calcul”
12. „Uniform Building cod – cap. Wood”, 1991
13. E.Zeller – „Performances des Constructions en bois et maintenance”, „Annales de I’Institut Technique du Batiment et des Travaux Publics”, 1991
14. „Wood Design Manual”, Canadian Wood Council
15. „Lubbert Information”, nr.4, 1984, nr. 2, 1985
16. „Idem in Holz – Lubbert Holzleimbau”, 1986
17. „Produktinformation Holz. Das sichere Dach”, 1988
18. „Informationsdienst Holz, 1988, 1989, 1990”
[top]

NP 019 - 97

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

NP 019 - 97

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

GHID PENTRU CALCULUL LA STÃRI LIMITÃ A ELEMENTELOR STRUCTUR...

GHID PENTRU CALCULUL LA ST•RI LIMIT• A ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN

Indicativ NP 019 - 1997

- materialul de ajutor necesar aplic•rii practice a noilor prescrip•ii;

1.2. Bazele ghidului de proiectare

1.3. Scop •i con•inut

1.4. Domeniu de aplicare

Sunt f•cute preciz•ri de calcul •i constructive pentru rezolvarea solu•iilor pentru:

- alc•tuirea sec•iunilor din lemn ale elementelor de construc•ii;

- alc•tuirea îmbin•rilor (nodurilor) dintre piesele din lemn;

- alc•tuirea ansamblului solu•iei constructive.

- specifice c•dirilor de locuit;

- structuri de rezisten•• variate func•ie de modul de rezemare (pe scaune, pe ferme)

2. Plan•e specifice cl•dirilor de locuit

2. PREZENTAREA GENERAL• A NORMEI DE CALCUL LA ST•RI LIMIT•

2.1. Clase de exploatare a construc•iilor din lemn

2.2. Ac•iuni •i grup•ri de înc•rc•ri

Ipoteza I = înc•rcarea permanent• + înc•rcare din z•pad•;

2.3. Rezisten•ele caracteristice ale mediului natural

Modulul de elasticitate paralel cu

E’’0,05 E’’ G0,05 G

Molid, brad, larice, pin 9.000 11.000

Plop 8.000 10.000 4.000 5.000

Stejar, gorun, cer, salcâm 9.500 11.500

Fag, mesteac•n 12.000 14.300 8.000 10.000

2.4. Rezisten•ele de calcul ale lemnului natural

REZISTEN•ELE CARACTERISTICE ALE LEMNULUI NATURAL (N/mm 2)

Molid, brad, Stejar, gorun, cer, Fag, mesteac•n,

I II III I II III I II III I II III

1. Încovoiere statistic• R••inoase

2. Întindere în lungul fibrelor R••inoase

3. Compresiune în lungul fibrelor R••inoase 0,75

4. Compr.în plan normal pe direc•ia R••inoase

5. Forfecare în lungul fibrelor R••inoase

6. Forfecare în plan normal pe R••inoase

7. Modul de elasticitate la încovoiere R••inoase

Valorile coeficien•ilor m di pentru

Încovoiere static• Permanente mdi 0,55 0,60

Scurt• durat• 1,00

Permanente mdc 0,80 0,85

Scurt• durat• 1,00

Permanente mdt 0,90 0,95

Tensiune Lung• durat• 0,95 1,00

Scurt• durat• 1,00

Modulul de Toate clasele mdE 1,00

Nr. Valorile coeficien•ilor

- în sec•iuni f•r• sl•biri γt 1,20

- în sec•iuni cu sl•biri 1,40

3. Compresiune în lungul fibrelor •i perpendicular pe γc 1,25

4. Forfecare în lungul fibrelor: γf||

5. Forfecare în plan normal pe direc•ia fibrelor γf 1,10

2.5. Prevederi generale de calcul

2.5.1. Deforma•ii admisibile

Valorile deforma•iilor adm.(fs), în func•ie

1. Grinzile plan•elor dintre etaje: L/250 L/200

- cu finisaj din lemn;

- cu finisaj di tencuial• L/300 L/250

2. Elemente de •arpant•: L/150

- pene •i c•priori ; L/200 L/150

- pane la dolii L/400 L/300

3. Rigle •i stâlpi la pere•i: L/250 L/200

- cu finisaj din lemn;

- cu finisaj din tencuial• L/300 L/250