SĂ ÎNȚELEGEM

POLITICILE
UNIUNII
EUROPENE Politica
Creșterea
competitivității regională
regiunilor și
orașelor europene,
stimularea creșterii
economice și
crearea de locuri
de muncă
P o l it ic a r egio nal ă es t e o  p o l it ic ă d e
in ves t iț ii s t r at egic e, c ar e î ș i p r o p une
s ă s t im ul eze c r eș t er ea ec o n o m ic ă
a t ut ur o r r egiunil o r ș i o r aș el o r d in UE
ș i s ă am el io r eze c al it at ea vieț ii
c et ăț enil o r. D e as em en ea, es t e
o  exp r es ie a s o l id ar it ăț ii, d eo ar ec e
p un e ac c ent p e s p r ijinir ea r egiunil or
m ai p uț in d ezvo l t at e.

SĂ ÎNȚELEGEM
POLITICILE
UNIUNII EUROPENE
Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii
Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în
diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.
Publicațiile sunt disponibile online:
http://europa.eu/pol/index_ro.htm
http://europa.eu/!gX78yg
Cum funcționează Uniunea Europeană
Zece priorități pentru Europa
Părinții fondatori ai UE
Afaceri maritime și pescuit
Agricultură
Ajutor umanitar și protecție civilă
Buget
Cercetare și inovare
Combaterea schimbărilor climatice
Comerț
Concurență
Consumatori
Cooperare internațională și dezvoltare
Cultură și audiovizual
Educație, formare, tineret și sport
Energie
Extindere
Impozitare
Justiție, drepturi fundamentale și egalitate
Mediu
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Piața internă
Piața unică digitală
Politica regională
Sănătatea publică
Sectorul bancar și financiar
Siguranța alimentară
Transporturi
Uniunea economică și monetară și moneda euro
Vamă
CUPRINS
De ce are UE nevoie de o politică
regională?
Principala politică de investiții a Europei
pentru creștere și locuri de muncă  . . . . . .  3
Cum funcționează politica regională?
Fonduri pentru orașe și regiuni
în creștere  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  6
Maximizarea impactului
investițiilor UE
Investiții orientate spre creștere
economică și ocuparea forței de
muncă până în 2020  . . . . . . . . . . . . . . .  10
Perspective
Politica regională a UE 2014-2020:
o nouă epocă a cheltuielilor
strategice  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  15
Informații suplimentare . . . . . . . . . .  16
Să înțelegem politicile Uniunii Europene:
Politica regională
Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Informarea cetățenilor
1049 Bruxelles
BELGIA
Vi s-a părut interesantă această publicație? Spuneți-ne ce părere
aveți: comm-publi-feedback@ec.europa.eu
Manuscris actualizat în iulie 2016
Ilustrația copertei și a paginii 2:
© iStockphoto.com/Voon Nam Fook
16 p. – 21 × 29,7 cm
Print ISBN 978-92-79-55794-1
doi:10.2775/751410
NA-01-16-209-RO-C
PDF ISBN 978-92-79-55806-1
doi:10.2775/843410
NA-01-16-209-RO-N
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016
Printed by Bietlot in Belgium
© Uniunea Europeană, 2016
Reutilizarea textului este permisă cu condiția menționării sursei. Politica de
reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia
2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39). Pentru orice utilizare sau reproducere
a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE,
trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
De ce are UE nevoie de o politică regională?
Principala politică de investiții a Europei pentru creștere
și locuri de muncă
Investiții în regiunile mai puțin
dezvoltate ale Uniunii
Politica regională beneficiază de cea mai mare parte din
bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde
de euro dintr‑un total de 1 082 de miliarde de euro)
și este, prin urmare, principalul instrument de investiții
al Uniunii.
Aceste resurse sunt utilizate pentru a finanța
infrastructuri strategice de transport și de comunicații,
pentru a favoriza tranziția către o economie mai
ecologică, pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii
(IMM) să devină mai inovatoare și mai competitive, pentru
a crea oportunități de locuri de muncă noi și durabile,
pentru a consolida și moderniza sistemele de învățământ
și pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii.
Astfel, politica regională devine catalizator pentru fonduri
publice și private suplimentare, nu numai pentru că obligă
statele membre să cofinanțeze proiecte din bugetele lor
naționale, ci și pentru că ajută la consolidarea încrederii
investitorilor. Luând în considerare această contribuție
națională și efectul de levier al instrumentelor financiare,
impactul global al investițiilor UE pentru 2014-2020 s‑ar
putea ridica la peste 500 de miliarde de euro.
ÎN BENEFICIUL TUTUROR REGIUNILOR UE
Insulele Canare
Guadelupa,
Martinica
Guyana
Franceză
Mayotte Réunion
Madeira
Azore
3
Politica regională reprezintă, de asemenea, expresia
solidarității dintre statele membre ale UE, întrucât
orientează cea mai mare parte a fondurilor disponibile
către regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. Acestea
își pot valorifica astfel întregul potențial economic,
ceea ce va duce la atenuarea disparităților regionale
existente la nivel european și național. De exemplu,
cifrele din 2013 (cele mai recente date disponibile)
arată că în regiunile UE produsul intern brut (PIB)
varia între 30 % din media UE-28 (în regiunea bulgară
Severozapaden) și 325 % (în centrul Londrei). Această
constatare evidențiază necesitatea unei politici de
investiții bine orientate și strategice, care adaptează
investițiile UE la nevoile fiecărei regiuni în parte.
Mii de proiecte în întreaga UE
Politica regională a UE a finanțat de‑a lungul anilor zeci
de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea
creșterii economice și crearea de locuri de muncă,
aducând astfel beneficii statelor membre și Uniunii în
ansamblu. Între 1989 și 2013, s‑au alocat din bugetul
UE peste 800 de miliarde de euro pentru cofinanțarea
proiectelor menite să susțină creșterea și dezvoltarea
regională.
Cele 274 de regiuni ale UE vizate de politica regională în
perioada 2014-2020 și categoriile de eligibilitate pentru
fondurile structurale – Fondul european de dezvoltare
regională (FEDR) și Fondul social european (FSE).
Categorie
Regiuni mai puțin dezvoltate (PIB/cap de locuitor < 75 % din
media UE): 182,2 miliarde de euro
Regiuni de tranziție (PIB/cap de locuitor ≥ 75 % și < 90 % din
media UE): 35,4 miliarde de euro
Regiuni mai dezvoltate (PIB/cap de locuitor ≥ 90 % din media UE):
54,3 miliarde de euro
În aceeași perioadă, alte surse de finanțare în cadrul politicii
regionale includ Fondul de coeziune (65,3 miliarde de euro),
Cooperarea teritorială europeană (10,2 miliarde de euro), „Inițiativa
privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” (3,2 miliarde de
euro) și alocații specifice pentru regiunile ultraperiferice și puțin
populate (1,6 miliarde de euro).
 4 S Ă
Originile și evoluția politicii regionale
1957 – Este menționată pentru prima
dată în Tratatul de la Roma.
1958 – Este creat Fondul social
european (FSE).
1975 – Este creat Fondul european
de dezvoltare regională (FEDR).
1986 – Este stabilit temeiul juridic al politicii
regionale în Actul Unic European.
1988 – Fondurile structurale sunt integrate
într‑o politică globală de coeziune, în vederea
adaptării la aderarea Greciei (1981), Spaniei
și Portugaliei (1986). Buget: 64 de miliarde de
ECU (ulterior, ECU s‑a transformat în euro).
1993 – Tratatul de la Maastricht introduce
Fondul de coeziune, Comitetul Regiunilor
și principiul subsidiarității (potrivit căruia
deciziile trebuie luate într‑un mod cât mai
descentralizat și mai local cu putință pentru
a permite abordarea eficientă a problemelor).
1994-1999 – Sunt dublate resursele
pentru fondurile regionale, acestea
ajungând la o treime din bugetul UE.
Aceste resurse au contribuit la îmbunătățirea calității
vieții cetățenilor din UE, la crearea de locuri de muncă și la
promovarea cercetării, dezvoltării și inovării. De exemplu,
numai între 2007 și 2013, politica regională a UE:
•• a creat circa 769 900 de locuri de muncă
(274 000 în IMM‑uri);
•• a făcut investiții directe în 225 560 de IMM‑uri;
•• a sprijinit 97 640 de întreprinderi nou‑înființate;
•• a finanțat 72 920 de proiecte de cercetare;
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
1995 – Este adăugat un obiectiv special pentru
a sprijini regiunile mai puțin populate din Finlanda
și Suedia. Buget total: 168 de miliarde de ECU.
2000-2004 – Instrumentele de preaderare
le oferă finanțare și know‑how țărilor
care doresc să adere la UE.
2004 – Zece țări aderă la UE (populația Uniunii
crește cu 20 %, însă PIB‑ul cu doar 5 %). Buget:
213 miliarde de euro pentru UE-15; 22 de miliarde
de euro pentru noile state membre (2004-2006).
2007-2013 – Buget: 347 de miliarde de euro
(25 % pentru cercetare și inovare și 30 %
pentru infrastructura de mediu și măsurile
de combatere a schimbărilor climatice).
2014-2020 – Buget: 351,8 miliarde de euro, cu
un accent deosebit pe patru priorități în materie de
investiții, aliniate la prioritățile Comisiei: cercetare
și inovare, agenda digitală, sprijin pentru IMM‑uri și
o economie cu emisii scăzute de carbon. Aproxima-
tiv 100 de miliarde de euro vor fi dedicate acestor
sectoare, 26,7 miliarde sprijinind trecerea la o eco-
nomie cu un conținut scăzut de carbon (eficiență
energetică și energie din surse regenerabile).
•• a oferit acces la bandă largă unui număr de peste
5 milioane de cetățeni ai UE;
•• a contribuit la construirea a 3 752 km de drumuri și
a 335 km de cale ferată pentru a facilita crearea unei
rețele transeuropene de transport (TEN‑T) eficiente;
•• a îmbunătățit calitatea vieții cetățenilor din zonele
urbane, prin intermediul unui transport durabil și al
unor sisteme moderne de furnizare a apei, de care
beneficiază 4,2 milioane de cetățeni.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
5

EXEMPLE DE PROIECTE DIVERSE COFINANȚATE PRIN POLITICA În aceeași perioadă, valoarea proiectelor selectate în
REGIONALĂ A UE
zonele urbane s‑a ridicat la cel puțin 100 de miliarde de
euro. Aproximativ 20 % din această sumă a fost alocată
unor proiecte integrate în materie de regenerare urbană

© Uniunea Europeană
și rurală, educație, sănătate, îngrijire a copilului, locuințe
și alte infrastructuri sociale. În special, finanțarea
Beacon, Regatul Unit – pentru proiecte integrate privind regenerarea urbană
Dezvoltarea unor produse s‑a ridicat la 6,8 miliarde de euro, în timp ce investițiile
ecologice pentru o economie în infrastructura socială s‑au cifrat la 11,4 miliarde de
cu emisii scăzute de carbon euro.

Cu alte cuvinte, politica regională are un impact puternic

în multe domenii și la niveluri diferite. În consecință,

© Uniunea Europeană
este pe deplin complementară cu alte politici, cum ar fi
cele din domeniul educației, ocupării forței de muncă,
Rețea de troleibuz Gdynia, energiei, mediului, pieței interne, cercetării și inovării.
Polonia – Îmbunătățirea
calității vieții prin transport Estimările arată că investițiile realizate prin politica
public durabilt regională au contribuit la creșterea venitului în
regiunile cele mai sărace: între 2007 și 2010, PIB‑ul
pe cap de locuitor a crescut în aceste regiuni de la
60,5 % la 62,7 % din media UE-27. De asemenea, se
© Uniunea Europeană

preconizează că PIB‑ul celor 13 țări care au aderat la

Uniune în sau după 2004 (1) va crește cu aproximativ
2,4 % pe an între 2007 și 2025.
Centrul de cercetare și
monitorizare a infecțiilor
din Lyon, Franța
Coeziune economică, socială și teritorială
©Uniunea Europeană

Politica regională este cunoscută și sub denumirea

de „politică de coeziune”, întrucât scopul său
general este să consolideze coeziunea economică,
Art on Chairs, socială și teritorială în regiunile eligibile
Portugalia – Creșterea pentru finanțare. În practică, este vorba de:
competitivității regiunii
prin inovare în IMM-uri
—— coeziune economică și socială, prin stimularea
competitivității și a creșterii economice
ecologice la nivel regional, furnizarea de
servicii mai bune, creșterea oportunităților
de angajare și îmbunătățirea calității vieții;

—— coeziune teritorială, prin conectarea regiunilor

pentru a le ajuta să își valorifice punctele forte
și să lucreze împreună în configurații noi și
inovatoare în vederea abordării provocărilor
comune (cum ar fi schimbările climatice),
ceea ce va consolida Uniunea în ansamblu.

(1) Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria,
Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia.
 6 S Ă
Cum funcționează politica regională?
Fonduri pentru orașe și regiuni în creștere
Fonduri regionale: prezentare generală
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul
social european sunt cunoscute sub numele de fonduri
structurale, deoarece sunt destinate să investească în
restructurarea economică și socială în UE, contribuind
astfel la reducerea diferențelor de dezvoltare dintre
regiunile europene, de exemplu în ceea ce privește
infrastructura și ocuparea forței de muncă. Alături
de Fondul de coeziune, Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime, ele reprezintă
Fondurile structurale și de investiții europene
(fondurile ESI).
Aceste fonduri sunt, de asemenea, o componentă
esențială a Planului de investiții pentru Europa, lansat
de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în
2014. În contextul acestui plan, UE a creat un nou
Fond european pentru investiții strategice, care
își propune să mobilizeze 315 miliarde de euro pentru
investiții suplimentare, în perioada 2015-2017. În acest
sens, noul fond oferă garanții pentru împrumuturi, pe
care inițiatorii proiectului le obțin de la bănci sau de pe
piața financiară. Există suficiente lichidități în UE, însă
investitorii privați nu investesc atât cât ar putea, printre
altele, din cauza neîncrederii și a incertitudinilor. Planul
de investiții pentru Europa își propune să remedieze
această problemă.
Pe de altă parte, fondurile structurale și de investiții
existente oferă mai ales granturi sprijinind, astfel,
Fondul de solidaritate al UE oferă ajutor financiar tuturor
regiunilor din UE afectate de catastrofe naturale.
© NesaCera/Shutterstock
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
investițiile în alt mod. De exemplu, acestea pot contribui
la reformele structurale, la încurajarea sectorului privat
să investească, la remedierea disfuncționalităților pieței
sau la îmbunătățirea climatului de investiții.
Publicația „Investiții în locuri de muncă și în
creștere – valorificarea la maximum a contribuției
Fondurilor structurale și de investiții europene”
oferă o imagine de ansamblu a ceea ce ar trebui
să realizeze aceste fonduri în perioada 2014-2020,
concomitent cu contribuția la obiectivele UE în materie
de creștere economică și ocupare a forței de muncă
și la realizarea Planului de investiții și a priorităților
Comisiei pentru următorii zece ani.
Pe lângă normele comune pentru fonduri (a se vedea
capitolul următor), se aplică și unele prevederi specifice.
În timp ce Fondul de coeziune investește în rețele de
transport și proiecte de mediu, Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală ajută zonele rurale să dezvolte
un sector agricol mai solid, mai inovator și mai ecologic.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
promovează un sector al pescuitului și acvaculturii mai
sustenabil și mai competitiv în întreaga UE.
Un alt fond important gestionat de Comisia Europeană
este Fondul de solidaritate al UE, creat în vara
anului 2002, ca urmare a inundațiilor grave care au
afectat țările din centrul Europei. Fondul de solidaritate
al UE este acum un fond stabil, cu un buget anual
de 500 de milioane de euro. El reprezintă expresia
solidarității europene față de regiunile afectate de
catastrofe. Astfel, UE poate răspunde în mod rapid,
eficient și flexibil pentru a ajuta orice țară membră
(sau țări candidate la aderare) în cazul unor catastrofe
naturale cu repercusiuni grave asupra condițiilor de
viață, asupra mediului sau asupra economiei. Fondul
vine în completarea eforturilor naționale depuse de
serviciile publice contribuind, de exemplu, la operațiunile
de curățare și refacere a infrastructurii sau la
furnizarea de adăposturi temporare.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Fondurile regionale pe larg
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
investește în sectoare care încurajează creșterea,
pentru a stimula competitivitatea și crearea de
locuri de muncă în toate regiunile și orașele UE.
Acțiunile FEDR sunt concepute pentru a aborda
provocări economice, sociale și de mediu, punând un
accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Se
estimează că, în perioada 2014-2020, peste 50 % din
investițiile FEDR vor fi orientate către zonele urbane.
FEDR acordă o atenție specială și caracteristicilor
teritoriale specifice, de exemplu zonelor dezavantajate
din punct de vedere geografic (izolate, muntoase,
cu densitate scăzută a populației). Nu în ultimul
rând, regiunile ultraperiferice ale Uniunii (de
exemplu, Insulele Canare, Réunion și Guadelupa)
beneficiază, de asemenea, de asistență specifică
din partea FEDR pentru a compensa posibilele
dezavantaje create de distanțele mari.
De asemenea, FEDR promovează și finanțează
cooperarea transfrontalieră, transnațională și
interregională (așa‑numita cooperare teritorială
europeană), acoperind o gamă largă de aspecte,
inclusiv infrastructura comună de transport, inovarea
și rețelele de comunicație, comerțul transfrontalier,
gestionarea comună a resurselor naturale și
conectarea zonelor urbane și rurale. Aceste forme
de cooperare au o valoare adăugată clară, nu
doar pentru UE, ci și pentru regiunile învecinate.
Fondul social european (FSE), înființat în
1958, este cel mai vechi fond structural. Scopul
său este să ajute persoanele aflate în căutarea
unui loc de muncă, oferindu‑le acces la o formare
corespunzătoare în vederea îmbunătățirii capacității
de inserție profesională, și să contribuie la
reconversia profesională a lucrătorilor, ajutându‑i
să dobândească noi competențe și să se
adapteze la noi situații profesionale. La nivelul UE,
aproximativ 15 milioane de persoane iau parte
anual la mii de proiecte cofinanțate prin FSE.
7
De asemenea, FSE investește în proiecte care vizează
combaterea discriminării în toate formele sale și
sprijinirea comunităților marginalizate în vederea
integrării în societate. În sfârșit, FSE investește în
creșterea eficienței administrațiilor și serviciilor
publice pentru a garanta obținerea de rezultate
de către instituțiile care răspund de educație,
ocuparea forței de muncă, politici sociale etc.
Fondul de coeziune, creat în 1994, investește în
mediu și rețele de transport în țările din UE al căror
PIB se situează sub 90 % din media UE-28 (în special
țări din Europa Centrală și de Est, precum și Grecia,
Cipru, Malta și Portugalia). Fondul promovează în
mod activ creșterea economică ecologică, reducând
în același timp disparitățile economice și sociale prin
îmbunătățirea accesibilității și conectivității regionale.
Fondul sprijină în special Rețeaua transeuropeană
de transport (TEN‑T), esențială pentru
buna funcționare a pieței interne și pentru
facilitarea circulației terestre, maritime și
aeriene a persoanelor și mărfurilor.
Fondul de coeziune investește în adaptarea la
schimbările climatice și prevenirea riscurilor,
în sectoarele apei și deșeurilor, precum și în
mediul urban. El poate sprijini, de asemenea,
proiecte legate de eficiența energetică și de
utilizarea energiei din surse regenerabile în
infrastructurile și companiile publice.
O parte din Fondul de coeziune este rezervată
finanțării coridoarelor principale de transport și a altor
rețele, în baza Mecanismului pentru
interconectarea Europei, un instrument strategic
care investește în infrastructuri de bandă largă și
servicii publice online, precum și în infrastructuri
rutiere, căi ferate, rețele electrice și gazoducte.
Interconexiunile mai bune vor consolida oportunitățile
de afaceri și securitatea energetică, vor facilita
activitățile economice și călătoriile și, prin urmare, vor
aduce beneficii întreprinderilor și cetățenilor din
întreaga UE.
 8 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Sumă record plătită din Fondul de solidaritate pentru restaurarea regiunii Emilia‑Romagna
(decembrie 2012)

O sumă record de 670 de milioane de euro a fost
acordată Italiei, din Fondul de solidaritate al Uniunii
Europene, pentru operațiunile de recuperare derulate
în urma cutremurelor cu magnitudinea de până
la 5,9 grade pe scara Richter care au devastat
regiunea Emilia‑Romagna la data de 20 mai 2012.
Cutremurele au fost urmate de sute de replici care
s‑au simțit și în regiunile vecine, Veneto și Lombardia.
Catastrofa s‑a soldat cu 27 de morți, circa 350 de
răniți și peste 45 000 de persoane evacuate. Clădirile,
infrastructura, întreprinderile, instalațiile industriale,
exploatațiile agricole și patrimoniul cultural bogat
al regiunii au suferit daune grave și extinse.
Cea mai mare parte din suma acordată a fost
destinată operațiunilor de ajutor de urgență și de
salvare, precum și furnizării de cazare temporară.
Aproximativ 292 de milioane de euro au fost
alocate pentru restaurarea imediată a infrastruc-
turilor de învățământ și sănătate, precum și pentru
repararea sistemelor de electricitate și apă.

© Uniunea Europeană

În 2012, Italia a primit 670 de milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE după cutremurul care a lovit regiunea
Emilia-Romagna.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
9

Cum sunt investite fondurile? Comisia nu selectează și nu gestionează proiecte

Politica regională a UE este implementată de către
organisme naționale și regionale, în parteneriat cu
Comisia Europeană, în cadrul unui sistem cunoscut
sub numele de „gestiune partajată”. Spre deosebire de
bugetele naționale, care se stabilesc anual, bugetul
pentru politică regională este determinat pe o perioadă
de șapte ani, devenind astfel o resursă valoroasă și
sigură pentru investiții private.
individuale, ci aprobă programele generale care acoperă
o gamă largă de proiecte potențiale. De asemenea,
este important de menționat că, în timp ce Comisia
face posibilă finanțarea globală, țărilor UE le revine
sarcina de a efectua plățile individuale către beneficiari,
prin intermediul agențiilor de plată acreditate la nivel
național și regional.

Procesul cuprinde trei etape principale: Direcționarea investițiilor UE

1. Bugetul și normele privind utilizarea acestuia se —— Comisia pune la dispoziție fondurile la începutul

stabilesc de către Parlamentul European și Consiliul fiecărui an pentru a le permite țărilor UE
de Miniștri al UE (care reunește miniștrii naționali la să investească în proiecte individuale.
nivel european), pe baza unei propuneri a Comisiei.
—— Plățile, certificate de autoritățile naționale, sunt
2. Comisia colaborează cu țările UE în elaborarea
efectuate de către Comisie către autoritățile
„acordurilor de parteneriat”, care ilustrează
de management din țara UE respectivă.
prioritățile de investiții și nevoile lor de dezvoltare. De
asemenea, țările UE prezintă proiectele de programe
operaționale, defalcând obiectivele pe domenii —— Programele naționale sunt monitorizate în
concrete de acțiune. Acestea pot viza întreaga țară mod constant, cu audituri și controale la fața
și/sau anumite regiuni și pot include programe de locului de către Comisie și țara în cauză.
cooperare între mai multe țări. Comisia negociază cu
autoritățile naționale pe marginea conținutului final —— Atât Comisia, cât și autoritățile naționale
al acestor planuri de investiții. Toate nivelurile de prezintă rapoarte pe tot parcursul
guvernanță, inclusiv societatea civilă, ar trebui să fie perioadei bugetare de șapte ani.
consultate și implicate în programarea și gestionarea
programelor operaționale.

3. Programele sunt apoi implementate de țările UE și

de regiunile acestora. În acest scop, sunt selectate,
monitorizate și evaluate sute de mii de proiecte.
Această activitate este organizată de autoritățile
de gestionare din fiecare țară și/sau regiune.

Gestionarea și implementarea programelor cad, în

mare măsură, în sarcina administrațiilor naționale și
subnaționale (regionale și locale). Țările UE trebuie să
ofere Comisiei Europene garanția că fondurile sunt
cheltuite în mod eficient și în conformitate cu legislația
UE. Pentru aceasta, trebuie să pună la dispoziție
sisteme corecte de gestionare, monitorizare și raportare
financiară și să identifice organismele responsabile și
procedurile necesare pentru a garanta existența unei
piste de audit adecvate.

Trebuie desemnată o autoritate de audit pentru

fiecare program operațional. Aceasta prezintă Comisiei
o strategie de audit, un aviz anual de audit și un raport
anual de control, care ține cont de aspectele identificate
pe parcursul auditărilor realizate în cursul ultimelor
12 luni.
 10 S Ă
Maximizarea impactului investițiilor UE
Investiții orientate spre creștere economică și ocuparea
forței de muncă până în 2020
Un număr limitat de priorități
de investiții
Deși Europa se află pe drumul către redresarea
economică, este important, în contextul unor resurse
financiare limitate, ca UE să obțină rezultate mai
bune cu investiții mai mici și să garanteze valoarea
adăugată pentru fiecare euro investit la nivel european.
Prin adoptarea, la sfârșitul anului 2013, a unui pachet
legislativ privind politica regională, UE și‑a revizuit
abordarea față de finanțarea pentru 2014-2020, pentru
a maximiza impactul finanțării UE disponibile.
Între anii 2014 și 2020, vor fi investite în total în
regiunile UE peste 351,8 miliarde de euro. Nivelul
sprijinului și contribuția națională („rata de cofinanțare”)
sunt adaptate la fiecare regiune de dezvoltare
economică:
REGIUNI MAI PUȚIN DEZVOLTATE
(PIB < 75 % DIN MEDIA UE)
REGIUNI DE TRANZIȚIE
(PIB ÎNTRE 75 % ȘI 90 % DIN MEDIA UE)
REGIUNI MAI DEZVOLTATE
(PIB > 90 % DIN MEDIA UE)
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Fondurile alocate politicii regionale sunt, în mod clar,
direcționate către un număr limitat de priorități de
investiții, cu un accent puternic pe rezultate. Țările
și regiunile din UE sunt obligate să indice, în cadrul
acordurilor de parteneriat, ce obiective urmăresc și
ce rezultate intenționează să obțină cu resursele
disponibile. De asemenea, trebuie să determine cu
precizie cum vor evalua progresele înregistrate în
vederea atingerii acestor obiective. Acest lucru permite
o dezbatere și o monitorizare periodică a modului în
care sunt utilizate fondurile, precum și recompensarea,
către sfârșitul perioadei, a programelor de succes (prin
intermediul unei „rezerve de performanță”). Pentru
a garanta o mai bună coordonare a fondurilor și pentru
a evita suprapunerile, UE a elaborat un set comun
de norme pentru cele cinci fonduri structurale și de
investiții europene. Acest lucru permite și o mai bună
conectare cu alte instrumente europene, cum ar fi
Orizont 2020 (noul program al UE pentru cercetare și
inovare) și Mecanismul pentru interconectarea Europei
(a se vedea capitolul anterior).
Prin intermediul FEDR, UE a investit 400 de milioane de euro
în sistemul de metrou regional din Napoli, Italia. Pe lângă
faptul că oferă servicii mai bune și mai frecvente și reduce
timpul de deplasare, sistemul a permis reducerea emisiilor de
dioxid de carbon cu 250 000 de tone pe an și a consumului de
petrol cu 110 000 de tone pe an, la nivelul întregii rețele.
© Uniunea Europeană
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Condiții prealabile pentru investiții
eficiente
Înainte ca finanțarea să fie dirijată către regiuni și
orașe, potențialii beneficiari trebuie să îndeplinească
o serie de condiții prealabile menite să garanteze că
toate investițiile UE sunt clar direcționate și eficiente.
Acestea prevăd, de exemplu:
•• dezvoltarea unor strategii inteligente de
specializare: regiunile ar trebui să se specializeze
în sectoarele care le oferă cel mai mare potențial
de creștere și competitivitate și să promoveze
parteneriate între universități, institute de cercetare,
întreprinderi și administrații publice, cu scopul de
a elabora produse și servicii inovatoare;
•• strategii de reducere a șomajului în rândul tinerilor
și de promovare a nediscriminării;
•• conformarea la normele de mediu;
•• reforme favorabile întreprinderilor;
•• măsuri de îmbunătățire a sistemelor de achiziții
publice.
Exemplu de proiect: Lansarea în România a unui centru de cercetare de înalt nivel –
Proiectul ELI-NP
Obiectivul ELI‑NP este să creeze un centru
european de cercetare la nivel înalt în domeniul
laserului de putere ultraînaltă și al interacțiunii
dintre laser și materie. Centrul va atrage cercetători,
studenți și întreprinderi din toată lumea, care vor
avea posibilitatea de a studia aplicații ale laserului
benefice pentru societate. Proiectul ar trebui să
înscrie Europa pe harta cercetării în fizică nucleară
cu ajutorul tehnologiei laser de înalt nivel. Instalat de
principiu la Măgurele, lângă București, proiectul ELI‑NP
cuprinde și alte două instalații, situate în Ungaria și
în Republica Cehă, și face parte dintr‑un consorțiu în
domeniul cercetării care reunește 40 de parteneri din
13 țări ale UE. Până în 2018, ELI‑NP va angaja 262
de cercetători, inclusiv 36 de membri ai personalului
auxiliar, și va avea o contribuție importantă la
UE a investit aproape 150 de milioane de euro într-un consorțiu
european în domeniul cercetării de vârf care reunește 13 țări.
11
Strategiile trebuie, de asemenea, să fie în concordanță
cu „programele naționale de reformă” convenite în
cadrul semestrului european, sistemul UE de gestionare
economică colectivă. Semestrul european este
o verificare anuală a stării economiilor UE, reunind
toate țările și instituțiile europene. În cadrul acestui
exercițiu, țările membre primesc recomandări specifice,
pe bază individuală, cu privire la realizarea de reforme.
În cazul în care consideră că planul de investiții al unei
țări nu este în concordanță cu programele naționale de
reformă sau nu este în măsură să permită realizarea
reformelor relevante a căror necesitate a fost
identificată în cadrul semestrului european, Comisia
poate solicita țării în cauză să își modifice programul,
astfel încât acesta să sprijine reformele structurale
esențiale. În ultimă instanță, Comisia poate suspenda
alocarea fondurilor, dacă recomandările economice sunt
încălcate în mod grav și repetat (de exemplu, în cazul
în care o țară se confruntă cu dezechilibre economice
majore sau cu deficite bugetare excesive). Acest lucru
garantează că impactul investițiilor UE asupra creșterii
și locurilor de muncă nu este compromis de politici
economice neviabile sau de o capacitate administrativă
slabă.
reducerea „exodului creierelor” în regiune. Proiectul
reprezintă un exemplu remarcabil al modului în
care instrumentele politicii regionale a UE pot fi
folosite pentru a servi deopotrivă obiectivului privind
coeziunea economică și dezvoltării Spațiului European
de Cercetare. Buget total: 356 de milioane de euro.
© ELI-NP România
Finanțare UE totală:
149,3 milioane de euro
 12 S Ă
RegioStars – Recompensarea inovării
Comisia a organizat prima ediție a premiilor
RegioStars în 2008, invitând toate regiunile
din UE să înscrie proiecte în concurs.
Premiile își propun să identifice bune practici în
materie de dezvoltare regională și urbană, prin
recompensarea proiectelor originale și inovatoare cu
valoare de inspirație pentru alte regiuni. În 2015, cea
Investițiile europene orientate către
o creștere inteligentă și ecologică
pentru toți
Investițiile FEDR merg mână în mână cu diverse politici
europene pentru a genera creștere economică și locuri
de muncă în întreaga UE. Pentru a garanta că fiecare
euro este investit în mod judicios, acțiunile FEDR au în
vedere patru domenii prioritare (a se vedea mai jos):
•• inovare și cercetare;
•• tehnologiile informației și comunicațiilor;
•• îmbunătățirea competitivității IMM‑urilor;
•• tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid
de carbon.
© European Union
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
de-a opta ediție a atras 143 de participanți, înscriși
la patru categorii diferite. Au fost selectați 17 finaliști,
care s-au bucurat de aprecieri deosebite.
Printre câștigători s-au numărat un incubator de
afaceri pentru dezvoltatorii de jocuri scandinavi, care
a contribuit la crearea a 22 de întreprinderi cu 67 de
angajați; un program de promovare a reabilitării
energetice a clădirilor existente în Spania, care va
crea până la 80 000 de locuri de muncă în următorii
cinci ani; un serviciu de orientare profesională menit
să reducă ratele de abandon școlar și să amelioreze
competențele de bază pentru un număr de 50 000 de
elevi italieni; un program de 50 de microinițiative
transfrontaliere în domeniile sportului și culturii între
Portugalia și Spania.
Resursele alocate acestor priorități depind de categoria
în care se încadrează regiunea:
•• în regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80 % din
finanțarea FEDR trebuie să se axeze pe cel puțin
două dintre aceste priorități;
•• în regiunile de tranziție acest procent trebuie să fie de
60 %, iar în regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să
se ridice la 50 %.
În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate
în mod direct către proiecte care vizează trecerea la
o economie cu emisii scăzute:
•• regiunile mai dezvoltate: 20 % din fondurile alocate;
•• regiunile de tranziție: 15 %;
•• regiunile mai puțin dezvoltate: 12 %.
Campusul RDM Innovation
Dock, un proiect sprijinit de
fondurile politicii regionale
a UE. Acest fost șantier naval
din Rotterdam, Țările de Jos,
s-a transformat în 2011
într-un campus pentru
instituții de învățământ,
institute de cercetare și
întreprinderi inovatoare.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Cercetare și inovare
Europa trebuie să investească mai mult în cercetare
și inovare, deoarece acestea sunt motoarele
principale ale creșterii economice și creării de locuri
de muncă. Europa se află în urma competitorilor săi
în termeni de investiții, cheltuind considerabil mai
puțin decât Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud.
La rândul său, China recuperează rapid din handicap.
Unul dintre obiectivele strategiei Europa 2020 este de
a garanta că țările membre investesc în cercetare
3 % din PIB‑ul global al Uniunii. Fondurile FEDR
investesc atât în cercetarea de bază, cât și în cea
aplicată, încurajând toți actorii din lanțul inovării
(institute de cercetare, universități, centre tehnologice,
antreprenori, întreprinderi mari și mici, instituții
financiare etc.) să lucreze împreună pentru a genera
produse și servicii inovatoare de care țările UE au
nevoie pentru a rămâne competitive la nivel
internațional.
Tehnologiile informației și
comunicațiilor (TIC)
Utilizarea eficientă a TIC de către întreprinderi este, în
prezent, o condiție necesară pentru productivitate,
competitivitate, o creștere economică generatoare de
venituri mai mari și crearea de locuri de muncă. Prin
urmare, FEDR investește în infrastructurile TIC pentru
a facilita accesul la conexiuni de mare viteză în toate
regiunile, în special în regiunile periferice, în zonele
rurale și în cele mai puțin dezvoltate. Fondul va
continua să faciliteze trecerea la utilizări inovatoare
ale serviciilor TIC de către întreprinderi (de exemplu,
e‑learning, e‑business), cetățeni (de exemplu,
alfabetizare digitală, competențe digitale) și
administrațiile publice (de exemplu, e‑sănătatea,
guvernarea electronică) în vederea îmbunătățirii
productivității și a calității vieții.
13
Creșterea competitivității întreprinderilor
mici
Întreprinderile mici reprezintă coloana vertebrală
a economiei europene: în număr de circa
20 de milioane, ele reprezintă 99 % din
întreprinderile din UE și sunt esențiale pentru
creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Pentru a garanta că acestea rămân competitive și pot
atrage oameni talentați, Fondul regional al UE
promovează și investește în spiritul antreprenorial,
pentru a stimula crearea de întreprinderi și pentru
a facilita accesul acestora la o gamă largă de noi
instrumente de finanțare (împrumuturi, capital de risc
și microfinanțare). Scopul acestor acțiuni este
creșterea efectului de levier al investițiilor UE, într‑un
moment în care resursele bugetare sunt limitate,
ceea ce va stimula investițiile suplimentare din
partea sectorului privat.
Trecerea la o economie cu emisii reduse
de dioxid de carbon
În perioada 2014-2020, Fondul regional al UE va
investi aproape 27 de miliarde de euro în ecologizarea
economiei. Aceasta înseamnă că se va folosi mai
multă energie din surse regenerabile, atât în sectorul
public, cât și în cel privat, va crește eficiența
energetică, de exemplu în clădirile de locuințe și în
instituții publice, și se vor face investiții în rețele
inteligente de distribuție a energiei electrice. FEDR
contribuie, de asemenea, la reducerea emisiilor
provenite din transporturi, investind în cercetarea din
domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de carbon și
promovând transportul public durabil.
Plasarea orașelor europene în centrul
procesului de elaborare a politicilor
Peste două treimi din cetățenii europeni locuiesc în
prezent în orașe; până în 2020, ei vor reprezenta 80 %
din populația totală. Este deci clar că cea mai mare
parte a creșterii economice va fi generată de orașele
europene și că nici UE, nici țările membre nu își vor
putea realiza obiectivele în materie de politici economice
și sociale fără a implica orașele. Cifrele vorbesc de
la sine: regiunile metropolitane găzduiesc 59 % din
populația UE și oferă 62 % din totalul locurilor de
muncă, generând 67 % din PIB‑ul Uniunii.
 14 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

În orașe apar principalele provocări și se aplică cele Date deschise în sprijinul

mai eficiente soluții, prin urmare ele reprezintă locul
ideal pentru implementarea multor politici europene și
naționale la nivel local. De exemplu, pentru ca UE să
își îndeplinească obiectivele în materie de schimbări
climatice, este nevoie ca orașele să abordeze mai bine
aspectele legate de eficiența resurselor și a energiei, în
special în transporturi, locuințe și design urban. O abordare
în multiple direcții este necesară pentru ca orașele să
găsească soluții la probleme precum concentrarea sărăciei,
segregarea spațială și îmbătrânirea populației.
Mai mult de jumătate din totalul investițiilor din Fondul
regional pentru perioada 2014-2020 va viza în mod
explicit zonele urbane, de exemplu promovarea strategiilor
cu emisii scăzute de carbon, îmbunătățirea mediului urban,
inclusiv regenerarea terenurilor industriale dezafectate
și reducerea poluării aerului, și promovarea sistemelor
durabile de transport urban. Aceste proiecte de investiții
își vor propune, mai mult ca oricând, să sprijine orașele
în abordarea provocărilor cu care se confruntă și să ajute
UE să exploateze potențialul pe care îl au zonele urbane
în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
performanței
A fost instituită o platformă de date deschise pentru
programele asociate Fondurilor structurale și de
investiții europene pentru perioada 2014-2020.
Aceasta își propune să asigure o mai mare
transparență, să stimuleze dezbateri și să atragă
atenția asupra performanței noii generații de programe.
Platforma oferă acces la cele mai recente cifre privind
alocarea de fonduri și rezultatele preconizate.
Prezentările interactive arată cum sunt împărțite
investițiile pe fonduri, pe teme și pe țări. Utilizatorii
pot accesa direct datele brute care stau la baza
prezentărilor, își pot crea propriile filtre de afișare și
grafice, pot integra prezentări în alte site-uri și exporta
datele în diverse formate:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/

Podul păcii a unit practic ambele maluri ale râului

Programul PEACE: consolidarea păcii și
Foyle, într‑o strângere de mână simbolică. Proiectul
dezvoltarea economiei în Irlanda de Nord a avut o importanță majoră pentru tot orașul,
atât din punct de vedere fizic, cât și metaforic,
Lansarea programului PEACE în 1995 a fost conectând comunități pentru care râul devenise
rezultatul direct al dorinței UE de a răspunde pozitiv o line de demarcație religioasă și confesională.
noilor oportunități apărute în cadrul procesului de
pace din Irlanda de Nord, în perioada anunțurilor de
încetare a focului făcute de grupurile paramilitare.
UE a oferit asistență totală în valoare de 1,3
miliarde de euro. Unul dintre proiectele cele mai
reprezentative a fost „PEACE bridge” (podul păcii)
din Derry/Londonderry, inaugurat oficial de către
comisarul UE pentru politica regională, în iunie
2011. Construcția a costat 14,6 milioane de euro,
peste 11 milioane provenind din finanțare UE.

Finanțare totală:
1,3 miliarde de euro
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Perspective
Politica regională a UE 2014-2020: o nouă epocă
a cheltuielilor strategice
Politica regională, reprezentând puțin peste o treime
din bugetul Uniunii, este principala politică europeană
de investiții pentru dezvoltarea și creșterea regională
și urbană. Aceasta a cofinanțat, de‑a lungul anilor,
o multitudine de proiecte în fiecare țară din UE,
aducând beneficii cetățenilor și întreprinderilor
deopotrivă.
Politica regională a permis crearea a milioane de locuri
de muncă, a dus la realizarea a mii de kilometri de
legături strategice în materie de transport, energie
și bandă largă, a investit în cercetare și inovare,
întreprinderi mici și antreprenoriat, a sprijinit proiecte
inovatoare în domenii precum energia regenerabilă și
eficiența energetică, protecția patrimoniului cultural și
a zonelor naturale de o frumusețe deosebită, a stimulat
creșterea economică în regiunile slab populate și în
regiunile ultraperiferice ale UE.
La momentul redactării acestui document, există semne
pozitive care indică faptul că Europa este pe calea
redresării economice, după una dintre cele mai grave
crize economice și financiare înregistrate din anii 1920
15
și până în prezent. Cu toate acestea, suntem încă într‑o
perioadă de constrângeri fiscale și de reduceri bugetare
care ne afectează pe toți. În perioada de finanțare
2014-2020, a cincea de acest tip după 1989, UE,
împreună cu statele membre, elaborează strategii de
investiții menite să garanteze că fiecare euro cheltuit va
avea efecte multiplicatoare maxime în toată Uniunea.
Implementarea unor noi norme simplificate va spori
coerența între diferitele fonduri și va promova, de
asemenea, complementaritatea între domeniile
de acțiune (cercetare și inovare, politica agricolă
comună, educație și ocuparea forței de muncă, pentru
a menționa doar câteva). Impunerea de noi condiții
privind acordarea finanțării UE, monitorizarea atentă
a utilizării fondurilor și punerea accentului pe un număr
limitat de priorități de investiții strategice sunt măsuri
menite să garanteze că banii ajung acolo unde trebuie.
Prin obiective clare și măsurabile pentru investițiile
realizate prin politica regională, țările și regiunile din
UE pot contribui la atingerea obiectivelor mai ample:
creșterea economică durabilă și crearea de locuri de
muncă.
 16

NA-01-16-209-RO-N
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Informații suplimentare

Cine poate solicita finanțare prin politica regională?

Printre organizațiile eligibile se numără organisme publice, unele entități din sectorul
privat (în special întreprinderi mici), universități, asociații, ONG‑uri și organizații
de voluntariat.

Cum puteți solicita finanțare?

Cererile de finanțare trebuie depuse la autoritatea națională sau regională care

gestionează programul relevant pentru un anumit proiect.

Pe cine pot contacta pentru a obține informații suplimentare?

XX Autoritățile de gestionare din țările UE:

http://ec.europa.eu/regional_policy/manage/authority/authority_ro.cfm
XX Europe Direct: serviciu al UE care vă răspunde la toate întrebările legate de Uniunea Europeană.
Sunați la 00 800 6 7 8 9 10 11 sau consultați site‑ul http://europedirect.europa.eu
XX Reprezentanțele Comisiei Europene în țările UE: http://ec.europa.eu/represent_ro.htm
XX Aflați cum investește UE în regiunea dumneavoastră, consultând baza de date privind proiectele:
http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/index_ro.cfm

ISBN 978-92-79-55806-1
doi:10.2775/843410