PREZENTARE GENERALA in fosta Tara de Sus a Moldovei, intr-o zona, cunoscuta Bacovina, spre nord-vest de actualul murieipia Rid e afl Minkatinea ane eee Carpafilr rasariteni este ferestruit aici de vaile unor cuvoon dears eee ramificatile obcinelor bucovinene. intr-un astiel de context general ince gn oct Dealului Glodului, la extremitatea nord. | imediat lings poala sudi -vesticd si in zona cea mai ridicat’ a oe pe malul nordic al aului Putna, care izvordgte de sub Obese ae erase destigoarh rdic al rau in amonte de acestuia cu pardul VitSului, se ridica zidurile ce imprejmuiesc agevdmantul Purai Zidul de incinta, prevaizut pe latura sa estic’ cu un turn de poarta gi un turn clopotnité, iar pelatura opus cu un impozant turn cu menire special’, Turnul tex n aur, margineste o suprafats patrulateré de teren pe care se afl biserica in pozitie central; spre sud se gasesc cite stretei, construite de curand, pe locul altor zidiri anterioare. Spre nord de Turnul tezaur se afla lddirea ce adaposteste muzeul mandstiri si paraclisul. Latura nordic a incintei este ocupata de cladiri ce adpostese chilille monahe! Cele peste cinci veacur tape in care constructiile c= acestea liséndu-si ampren! de mai mult de doua secole drept istenf& a mandstirii au cunoscut etape de mare inflorire, dar gi vuiau la inceput au fost reparate sau chiar rezidite fiecare dintre configuratiei sale de astizi. Zidurile de incinta construite in secolul al XV-lea s-au paste pe laturile de est si de vest, cu inerente reparatiisurvenite in secolele al XVIFea gi al XL» scile de sud gi de nord au fost refacute in secolul al XVIIF-lea, determinand o largire a spa\).\.snterior al incite. Mindstirea Putna a fost foricaté de c&tre voievodul Stefan cel Mare, intre anit 1466-1468, ca asezimant de viata monahala i ca ansamblu de arhitecturd mandstireasci de zid. in acest sens, ronicarul Grigore Ureche relateazs in ,Letopisetul Tarii Moldovei”: , Jardin (al) zecilea an a domniei sale, in anii 6974 <1466e, iulie 10 au inceput a zidi mandstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu gia Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei” si, mai apoi: ,Deac’ se intoarse Stefan Vods de la acel rzboi (dupa lupta de la Lipnic din 20 august 1469 - 1.1.) [...] mulfamind lui Dumnezeu au sfingit Mandstirea Puna care era zdité de dénsul, septemvrie 3 zie.” Ansamblul Mandstir Patna s avut “incl de leinceput-o funcfie majors, anume aceea ca biserica mandi sf devin necropola voievodlt Glitor sia membrilor familiei sale. Functia pe care urma si © ea eng dis Boa 2seimntului a constitu temeiul putericu sri material con a se coneretizat prin danii gi privilegi care au determinatafirmarea Pio ee ent monahal si ascensiunea potentialului su economic, suing a oa ea Sale ~infrunteatuturor manstrlor moldovenestintemeate PANN cat pe cin aceasta prima etapa, ansamblul de azhitecturda fost compte ‘ot parcursul lucrarilor de constructii, mentionate dei2zvoare © At ae carta consemneazt Pind in anul 1481 gi, apoi, dupa anul 1484. Pisania aflaté pe 28 ul lui Bogdan Voievod, Seat ant Ta sow ar Sede Dano ial 22iit ga facut mandstren aceasta iatru numete Sfintel NESS eg deasupra Athimandsituta asa in anal 6989 <4B1>". O alt SBN Pe il domn a ‘si de acces in Turmal tezaur, confirma, la randul eh acel86h CTS TY cost um gi zidul jatt¥Tara Moldovei lo Stefan voievod fl Bogdan voievt intr cele doud pisanii a fost evident Sotejarul mantra 6989 Tune ims continuaes cron ‘Ramplasati pe actualul turn de intrare. Cert este ‘cd ambele pi “constructie pang in anul 1481 141 1. Vedere generalé a sministin dinspre nord-est 2 Incinta manistiri, vedere dingprelatura de vestwr Preventare general Informatiile documentare atest c8.oadoua mare ‘etapa de constructiiintervine spre mijlocul secolului al XVIl-lea, atunci cand s-a Tenunfat la folosirea unora dintre cl&dirile initiale ale agezdmantulu, care au fost inlocuite de altele noi, Atunel Diserica initial a fost demantelats gi refacuta. - A tela mare etapi in istoriaevolutie ansamblului de arhitecturd al Manastirii Putna se petrece {n vremea pistoriei Mitropoltuluilacov Putneanul, tn " Deporte avn inalcituiea sa river, pronaos manson eT prin proportile si dimen cae represinta una dint cee mai monumentale consi ecesiastice ale Moldover Hence ncitaied pentra mult timp protoipal aitectons 2 pseriilor din marile itor pedir constitind Portion ~previzut cu dows intr s SO) de sud si respectv Fae neat avand peretce vestic stripuns de we mare Gnalte—inglduie accesul {pre inrerea in pronaos print-un portal cu proflaturd in S08 succes, Pemon prez Unspaia ample, dezvoltat in lungime gi acoperit cu dows ated plan ects psn pilatri profilagi, Naosul este divizat in doul part » tnt prin dou coloane masive pe Bazi Pita ioe tpewed alte dous coloane simiare anBskt’ nord su, formes te cde eae eal central al inesper. Cea de 9 2, pate moss previ spai laterale absidate, lind delimitata spre est G° ieonostas, este marcata volumetric Pr 00 cedomtindinteaga silt a edificiulu- Alara are Pan se igclar prevézut cu pastor ses acopert deo semicalot’. ow . Fat oul actual in promaes S37 nein vival Ft dine actu asece doin pronas find Pe nla ada Pre lateral sprijnite pe colonete,totul elegant reaizat armors sculpt. Sup sm Pe Soc la el impadbit, se af petrele di Cute dowd moni dn nos posts TE ea fe otevoculu ttan cel Mare Sf a Fegan etter picre de mormants af MON Ta nivel pardoselilin accu naosulu, re dis ex moartea Prem vite fii voievodulu ctitor, me cu stn 151 turd a doi 8.Biseria voievodals ‘cu hramul Adormitea Maici Dommnuti, vedere dela poartiFe — spre sud. in pronaos se afa alte pietre funerare amplasate pentru marcarea mormintelor voievozilor Bogdan al Ill-ea gi Stefan al IV-lea ~ respectiv fiul gi nepotul voievodului ctitor =, a domni Creajna, fiica lui Stefan cel Mare, si a doamnei Maria, prima sotie a voievodului Petru Ra {in pridvorul biserici se paistreazi — la fel amplasate pe socluri frumos impodobite - pietrele de mormant agezate in memoria Mitropolitilor lacov Putneanul, ling’ peretele sudic, si Teoctst 1 langa peretele nordic. " Pietrele de mormant aflate la interiorul bisericii Mandstirii Putna constituie un adevarat tezaur, Prin informatiile documentare pe care le cuprind textele funerare daltuite impecabil, cit i prin valoarea lor artistic& de realizare a elementelor decorative, ele se alatura celor inca pastrate in biserica Episcopala de la Radi in biserica de la Balinesti si celei din biserica M&ndstirii Probota, La exterior, biserica, previzuté cu contraforti inalti, are fatadele impartite in doud registre printr-un bréu in torsadi, cel inferior fiind marcat la partea superioar& prin arcaturi decrosate in consola si registrul superior cu ocnite arcuite usor retrase si conturate prin muluri, Turla ce se Fidic& deasupra naosului pe o baz stelat’, de plan octogonal, este stripunsi de cate o fereastra pe fiecare dintre laturile poligonului, marcate la randul lor de colonete in torsads si incheiate in arcada. Un al doilea nivel, cu acelagi plan, dar retras si de mai mici dimensiuni, este previzut la randu-i cu patru ferestre mai mici. Cercetirile arheologice au dovedit ci biserica actual’ a Mandstirii Putna, cu intreaga sa alcdtuire de plan, este o constructie unitar’, fundata si ziditd in decursul celei de a doua jumatiti a secolului al XVILlea, peste zidariile inca pistrate in teren si care apartineau bisericii initiale a minastri Rezidirea bisericii actuale a fost determinata de necesitatea demantelirii edificiului ridicat de Stefan cel Mare, demolare comandatii de deteriorarea fundatiilor acestuia, insumate, rezultatele cercetirilor arheologice efectuate la interiorul si exteriorul bisericii au demonstrat c& biserica initial a avut un plan de tip tricone, cuprinzand in alcatuirea sa ~ ca inciperi distincte, despartite prin ziduri pline cu o grosime dc cm altar, naos, gropnité, pronaos i exonartex, insumand o lungime interioara totals n Existenta incSperii distincte a gropnitei este atestats « Yidului despartitor intre naosul initial siinc&perea mormintelor, acest tronson de zi £87 coloanele masive cu bbaza pitratd aflate in naosul bisericii actuale. Fundatiile primului edificiu se ageaz pe depuneri ge consistent’ diferit’, ined compresibile,situatie care a determinat adoptarea unor masuri ‘e pilotare a bazei santurilor 9, Biserica voievodals cu de fundatie. Zidariile de fundare ale intregului edificia se arais 2 {i fost rezultatul unei actiuni hramul Adormirea Maiciiynitare de constructie, desfagurate simultan: tn toate punctele cle racord observate la interioral Domnului,latura desud bi sericijinitiale, zidariile de fundatie se arati omogene gi organic legate. Pronaosul a avut un sistem de boltire in doua travee, cate doud arcade oarbe inscrise in grosimea zidurilor de sud si de nord sugerndu-ne amplasarea simetricd a golurilor de iluminat. Elevatiile exonartexului, zidite intr-o a doua etapa de constructie intervenita inainte de anul 1484, configureaza un spatiu cu 120 cm mai larg decat largimea pronaosului, gropnitei si part vestice a naosului Interiorul edificiului a fost pardosit cu lespezi rectangulare, probabil de piatr, a ciror ampren's in stratul suport de mortar s-a pastrat clar. Imediat dupa construirea bisericiiinifiale, interiorul incAperilor acesteia a fost tencuit si aP0" finisat prin pictare cu culoare rosie gi albastrd, imitand apareiajul zidariei de cérimid’. Dupi ° vreme, a intervenit decorarea edificiului prin pictare in fresc’, bogat impodobita cu foits de a0" La exterior, fatadele bisericii gtefaniene au fost decorate cu discuri smaltuite; mai apoi, 42" {nainte de demantelarea edificiului, fatadele initiale au primit (partial sau total) un strat de fe cu reprezentiri iconografice, strat care suprapune fefele smalfuite ale unora dintre fragmen' de discuri ceramice decorative recuperate. Pang la data producerii devastatorului incendiu din anul 1484, biserica a avut invelitoa din dranii. DupA reparaile fScute drept consecinté si pind la data demoliri sae, edifice! fost acoperit cu tabla de plumb. Cronicarul fon Neculce, referindu-se la circumstantele CAC" celei de a doua biserici,relateaza ,c8 s-au sculat Gheorghie Stefan logofatul cu oaste #4?" 152Bisericle rum) si rau scos din domnie. lar plumbul cu careli au fost acoperité mandstirea avi, deat deci, c& tui (Vasile Lupus hat crac Ti ae aod de Fa dus Cetate a Su fe psc sf apere cetatea Sucevii despre Gheorghe Stefan Voda", Se pare, SI ee cenat ance eapcrtg lesa tc xp Metal arheologice au adus clarifies privinta momentull, modu ss biserci atualeStirile de faptconstatate ne determind si afiemim ci prima bseric 9 MTemantelatasistematic, cu multS acuratee, exact pnd la nivell pardoseliacesteia= ine a aplol,dar determinantul motiv al neimpietirii mormintslor. Materialele re=ult ree msurdrefoost in construire efi actual i—orcum = molozurl ene Festina gl. Apo} pe tot perimetrlbserici ial a ost spat un gant meni i neze tn amanunime area funda preervate din strstr eich PORES rand atl considerate necorespunzitoare a fost inlatuate (aceasta nama cate exteriorul ser bserc) -snlocaite co ou fara diet de paren nk PASE din numitele Pre elevate biserc actual se spin acum att pe fandafile nou implants eT {ur anti ier nile Sa ceat atl o declare a waseor de pion TE fn sensul Trg spatilorinteriare ae bier existent fn prezent in ft “Adare nck plstrate eg pate as devenit vil in timpulcercetr pe o ime de circa 8) om Pe Ts aie aca d em pelt stadt De aerenea, pre vst taseut elevation 27105 62 deca 60cm fa de extensivn ‘exului biserici nial fi cea de a doua biseri ini Puta este rezultatal unui demers coerent Rezultatul a fost ridicarea au celal beri stefaniene, cu exceptia renuntiri la delimitarea 31 in nteriorul incdperilo primei sale pardoseli, care p: utna kat feat glonturt fostul material stermului de construire Putneia fost siunitar, cc plan identi s printr-un zid pln. pot un stat de mortar pe care au fost agezate clementele areseait din lespezi plate de piatr de rau, sumar fasonate veda cele cuprinse in textele daltuite pe pietrelefunerare Informatie documentare, 0b aflate la interioral bisericit act 2 are a biseren inital se praticase iamormantarea a cel patin M4 personaje! 7 in 1 pers are arheoogic a fost ingreunate de succsivel nero in profunzimea rere onctatate in asl de condi -a dovedit ch ‘imp, in diverse etape. Di ul bisericii a folost ‘inmormantr vant, care in niciunl dintre cazuri ~ Mu se iri din zidarie. odie se afl ocript& boltit, selulu operat necropola deta interior pronaosull si exonartexului, insumand un numa total de 24 de inaria gropnite au fst identifcate 5 ino deraneazs uncle pe altel, toate find previzute cu areas Pane fed a groprite st imediat nga fundatia da) 817 cog anea oti oP ntl 2 ee yc Sel eps fat atta mod special find cOPent ONCE A Btrat de mortar de 5-7 cm. icp font wate nod Po gs ousted mic ens, GepS On S prolunginencneate pe drei est-vest dar distinc 770 Pan lcs glapnitel este dominatd de un sarceg eat er Je densi aPC a Maan nace de pstdin aa felt bones oo 22P°P Spre sud, chiar Fundatiazidulu sudic al BrOPA\) Tate, desigur, vorba de mormintele volevoda¥¢ ale fior ht Sean a Mare, mort cop Fete = BOBS sist Jamasiele pimantest ale ui stefan el Ma Spalnch dopo oe afleceiptaamenaath 8 FS caer Ch entific eepantr eC or pine sma deamplanee etal a lespelor din gropnit rs nek 2 aceas anna cu doud except ~ anume 2 se et ola rename ne au at mere Se SE a 155 ncaperile gropritei. snstruit din blocuri de piatra alba tot spre sud, intervine A foloseste drept sprjin, al Mariei de Mangop side cele Tn nord); detagattroneaz& sarcofagul ce # gu ca altri sfolosind cu cerbcie tot ita ostenealé pentru Maria Voichia. ‘tile noastre privind ordinea in ‘puting de tigad’~ ordinea respecte locul j anume de cel 10. Tra bserct deta 11 Absa sere de pe lature de nord, detaliw 12 Feveastra pridvoraf, detain4.16. Vedere din nos spre camera mormintelor 17. Attar biserici ‘Ansamblul monastic zate orizontal In eRe72 mormintele sunt acoperite in dow Pan tespe de plat re intersectarea Sat Jeranjarea amenajérilor dispuse aerat si numal 8 Maeva cazuri se constats farprare pre-existente: ibuirea ‘mormintelor ‘unora dintre persona}s - ace ‘caz ~ dificils. Cu ttle de ipoters ra ‘ca cripta 6 a apart ee voi iui Bogdan al I-lea, care yem informal eat seed ‘Cripta 12a apartinut probabil spievodului Stefanita— amulind moran Marie Despina din cript® pra rere ce cavoul 108 fF ve varie, prima doar a 1} Petru Rares. spin aor a fst intercept > vo ot, dire care unl SHS groapa simp. $i ic avemeeeuri dei rctare si deranjare: CFPI “0, in care probabil a fost ‘nmormantat Mitropolitul Pron deintersectar robabil a fost reoctist I, mort la 478, dislocd partea Vest criptei oe oes mor a ren fone rl acestea a adipostit 1nd shu, alte 6inmormantsti— apartinand cu mare probabiltate unor Jerarhi putneni ~ amenajate fiein sae, in groapasimpls: Distro vip incaperile ediicult crpliniazd ata sistemul strict de se etenta a locului de am se ormintelor primed bISeHC Ge si respect indiscutabil datorat ‘ain partea nordic @ pronaosului se am jar in aria pridvorului buita cu certitudine morm: Tei Lacov Putneanul, mort in venajeaz& numai 2 cripte, * ‘antului Mitropolitul ng 1778. $i aceasta cu atat mai rit eu cat in groapa respective ‘cripte se afl gi reinhumarea jinor oseminte, documenta Tendifcabile cu cele ale parintlon ‘amintitului Mitropolit fn aria naosuli itervin dou i 1A, imediat la est de arcada sudicé, sr conaiia i cre cespectvele BrP! SPATE ddatiilor biserici initiale: prezenta dceoto certificd faptul ck dispunerea | necropolei interioare primei serorei era pe deplin cunoseuts c deranieee acestora era cel ta daca nu chiar interzis8, iin care se recurge 1a fosirea ca SPAY funerar si a naosului. ‘Cit priveste necropola exclusiv <2 sPfalt organiza’ la extriorul bisericl = atat in etapa fiintari edificiului stefanian, cat giin cea corespunzitoare biseriiiactuale- aceasta a ocup: saa sud, west i est de bisericd. Diferentier™™ cr cronologic’ s-2 covedit anevoioass datoriti Tipse oricirui element de iaventar Fane ets, unele dintre moe eee aflate in apropierea Lestat aw putut fi identificate, prin metode stratigrafice, ca apart 1a sau alteia dintre cele ated mari faze de folosire. La fel, sa punt ‘constata prezenta inte special amenajate gu pavimente de cirdmida si pereti sour mod special prezenta inet cripte realizate din blocuri mari de pi. i din zidarie seact. nator cu cel utilizat la vane pura eripte in care a fst depus tTupul voievodului Stef iatré intr-un sistem fo e ‘ re, situat imediat langa tia sudicd de intrare in pridvorul bisericit apartinand cu siguran|a perioadel de functionare @ edificiului initial jnmormantate la Putna Je pe care le stim jinut mormantului inmormantat » Mariei Cneajna- acestor: intervine cripta 24, atrl rmintelor in cuprinsul 1 putin evitat at exclusiv zonele Pictura bisericii Regisindu-se ,in icoand dups asemanarea i “i inarea ipostasul = Tisus Hiristos, a a ie eis Jui Dumnezeu-Tatal — ,icoana Lui prin intrupare amentul reprezentiriiiconografice. El insusi a zis: «$i we fi Cel chsemope ee si. zis: ,Si cel ce MA vede pe Mine vede Pe ‘Astfel, pictura cr a aor Ba mae : resin statorniciti pe Piatra cea din capul unghiului” (Efesent 2,20) de catre Sar sare eS catacombe, a aparut dupé Cincizecime ca 0 necesitate a memorie! saaBuulal sate fe liturgice. Ins, incepand cu epoca Sfantului Constantin are, aoe sit top aie eecee veacurilor bizantine, trecénd de la 0 arta cu un 62 eae Soe caracter figurativ. Altfel spus, pand la ciderea Constantinopolul! eee rae 59) arta iconograficé in Imperiul Bizantin a cunoscut mai multe prin hotirarile Sinodului al VIT-K Spas ear apiratd de apoloert ad eV len al cui exponent de a pe fost incununata prin lucrarea isihast’ @ secolultt a fost Sfantul Grigorie Palama. lui’, prototipul icoanei j.cea vie", inaugureazd yractet 162CUTIE Uses seer Pictura bisericii Regasindu-se /in icoan’d dup Unul Nascut si Cuvantul lui Dumneze! Sa fundamentul reprezentrii iconografice. ce M-a trimis pe Mine” (Joa 12, 45). Astfel, pictura crestina, statornicita pe ,,Piatra cea din capul unghiului” (Efeseni 2, 20) de Sfintii Apostoli, dar nascutd in catacombe, a aparut dupa Cincizecime ca 0 necesitate a mei Catre vii a Bisericii si a vietii sale liturgice. jnsa, incepand cu epoca Sfantului Constantin c smorie easa desavarsit treptat, pe parcursul veacurilor bizantine, trecand de la o arta cu vine Mare, eminamente simbolic la una cu un caracter figurativ. Altfel spus, panda la cderea Constantin caracter sub stapanirea Semilunii (1453), arta iconografica in Imperiul Bizantin a cunoscut opolului metamorfozari, iar invatatura sa dogmatica, predanisita de apostoli, aparata de apologeti os multe a fost incununata prin lucrarea yeihoots 2 secolihy i Vil-lea Ecumenic, de seama a fost Sfantul Grigorie Palama. asului”!, prototipul icoanei - Tisus Hr; ' finn f Lui cea vie’, inaugureaza prin thinipene area asemdnarea ipost Si cel ce Ma vede pe Mi pe Mine vede pe Co, u-Tatal —,icoana El] insugi a zis: ,/ prin hotardrile Sinodului al al XIV-lea, al carui exponent 162a cu precidere spre sfargitul secoluluj Reflexiiartistice ale acestui curent palamit e oplindes, srl shpeuieiLipay an simiteg, &1XIV-es, mai cu seam in mons Pepe teitorial Pringpatelor Romane. Marti a inser cluraraost a afi aice de pe tetra rincpaeos Romdn Misur ae scr sous balan orl Dandi cimas pin estat picture rapes de Cori de Bias esti A et ae ene eer aie a cane ites cpt tennurerig cx ose formate la gosia din Constantnopol seu din Teslontc ven Moles sitceis ete putin difents Astfel, dack din perioada de neeput a statul molday, Dee sae le din Moldova’ nu ni s-a pistrat considera de Vasile Drégut ,eagan al piturii murale medievale va" munis YeTonbinich nico uma de Pictur tui ctva ei voievodal i oieret, dicate na doua uma a secolului al XV-lea,péstreazé pana ast, in cuda vitregilor vremii, dovezile concrete ni numa ale unei maturtaticreatoare in domeniul arhitecturii gi al artelor aplicate, dar gi iustrérle unor constant preocupir de realizar, pe fondul une perioade de absorbtie i de experimente, a unr Programe iconografice eprezenttive, cu un confit boga,imbogait de imprejuriril tric ttn forme artiste originale lene de identifica prin caltiile de compozities armonie attic Demn de remarcat pentru Moldova riméne faptul ci fenomenul artistic elaborat in a doua jumitate a secolului al XIV-tea si dezvoltat in vremea dommniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) cunoaste un amplu proces evolutiv in a doua parte a secolului al XV-lea. Aceasta etapa medie Periodizat8 de-a lungul a circa 50 de ani de domnie, este cunoscutd in istorie ca a Sfantului Stefan cel Mare. Dupa cum se ste, n primi 30 de ani ai domniei sale, ocaracteristic& majoré a voievodului cel Mare a fost preocuparea asidu pentru construirea de cetat i fortifieat intirirea curilor domnest. Totusi intreanii 1466-1469 Minis = comemora importanta victorie dobindité prin cucerirea ! 2st ca necropolé voievodal8, manistirea a fost dintru inceput inzestraté cu daruri vodobit& cu picturi murale Din pacate, informati despre ansamblul pictural 2 at din cronic. Frescele au disparutin secolul al XVIl-lea odata eu edificiul stefan ora au fost descoperite in timpul cercetirilor arheologiceefectuate la Ministre, < 1969-1970. Din nefericire, doar céteva dintre ramagifele acestor fragmente mois. ost in expozitia Colectiei de obiect bisericesti a manAstii, iar restul a piestut Nous biserici voievodal,ridicati pe temeliaedificiu al XVI-lea, desi a primit o athitecturd asemanatomre dee peels interior pregatitt pentru a primi cindva vegmantul teres iconografici Drala dupa tre secole gi jumtate in anul 2001, spatiul sacra l bier inceput si capete enaniumealiturgcce-lipea. Note freee, realizate dupa un progreng Prestabilit dupa cele ale copula tare dave din a doua jumstate a secoluluial XV lew auacopent sna pe rand~din spatula eankin tnda loeagulul~ peri goi, conferind interionlai meen orn Pa sarang omic, wanscendent,luminaté de reflexile aur alecnaee ee pare afi necreaté cubllt de citre Athimandritul Sofian Boghiu cu concursul ace Olga Greceanu, nou! plan iconografc al Putnei aga cum a fost statuat la Patrdut Ig Voronet etc, urmeaza destul de riguros un program i dapat spar oferite de arhitectura constructiei bisericii mari a mandatii, 0 Imaginea care domina ansamblul pictural, destul de frecventa la Bile cu tur penaos ete cea alu lsu Hrists- Panton recum naosul simbolizeaza roc spool erator, Capul ei. Pe pereti ture se continuatin os eq registre de ingeri, Proroci $i apostoli,nelipsind scena Liturghiei ceresti. La baza tamburului mare al turlei, in cele patru aceter patent Evanghelgt: Mate loan, Mare i Lucy, impreund cu siboluse lor Svinea beet umboluri in descrierea Sfnilor Evanghelisti ofer& un tenes piurist Pent zugravirealorabaza trl. sunt Pictaica si cum ar stain jurul tronuui lui Duennezet Pande Cate este artat deasupra lor, in cupols, Athlon tus Emanuel in slava, prin care se aratd cA Eleste ,piatra cea gravid in conca absidei ampla compozitie lui de est al absidei — care uneste plafonuil 164 Ansamblul monastic va vali, wBlorioasa epocs”” Stefan , Pentru reamenajarea gi este Manastirea Putna, pentru a ‘nian in a doua jumatate a secolului > Usor supradimensionata — a rimas cuBisericite ii cu pardoseala gin or beanie Matern Caan eee mE ~a contribuit la alegerea locului icoanei eis i ntirile medi i é : cer pAmant, cao »ScarAcereasch pe care Sa ao. Si aici Panaghia parca pluteste intre pecei de pe pimant”®. Spre deosebire de clasicele imagini bisantig oe geo cares trece la cer este flancatd de doi ingeri, Ia Putna ea este ini bizantine, Ile din Suceava, ca un rod al inovafiei mesterilor roontes Din naos, unde sunt zugravite o multime di ; _ Dinns e le scene nou-testamentare - domin: zitia Ristignirii de pe timpanul vestic, a Pogorari a Iad de pe calota absid de nord arerpecie a Nasteré de pe calota absidei de la miazazi~ si incheiate cu registre de sfinti macenici in pldoore sin snadalcane,s os in Camera mormintelor (Gropniti), aleasd ca loc de veci pentru familia voi retii acestui spatiu tainic, pe langa clasi in boli: Mai 7 , pe langa clasicele scene din bolti: Maica Domnului~ Oranta si fantul Proroc loan Botezitorul, apare ilustrat un vast panegiric conografc al viet Sfantului Voievod Stefan cel Mare. Astfel, diametral opus dublei Cavalcade de pe timpanul estical incaperii, scena Adormirii marelui voievod recapituleazi ca un laitmotiv ideea mari treceri pascale, cea a somnului mortii gia invierii de obste, 2 simbolizata de altfel si pe peretele vestic al pronaosului prin ampla compozitie a Adormirii Maicii Dommului. Tot in Gropnit’, de o parte gi de alta a usii de acces dinspre pronaos, sunt zugravite cele doua tablouri votive. in primul, cel de la sud, este reprezentaté, alaturi de Teoctist I, familia princiar&: Sfantul Voievod Stefan cel Mare, Bogdan Voievod, Alexandru Voievod, Doamna Maria Voichifa gi fiicele sale, Ana gi Maria, daruind Mantuitorului Hristos macheta bisericii prin mijlocirea Sfintei Fecioare. Al doilea tablou o arata pe Maica Domnului care primeste, la rugiciunea Sfantului Daniil Sihastru, noua bisericd din secolul al XVIL-lea din mana voievodului Gheorghe Stefan. Alaturi de el se afla Istrate Dabija Voda, Iacov Putneanul, Mitropolitul Moldovei, Iustin Moisescu si Teoctist Arapasu, patriarhii Roméniei. Spre final, pronaosu! ~ iov de penitent —este dominat in partea superioara de compozitia boltii, Maica Domnului — Orave Horta sfinfilor ingeri si de scenele celor sapte Sinoade Ecumenice de pecele patru timpane © continua cu un registru dedicat Maicii Domnului, ilustrandu-se scene din Imnul Acatis ‘nd cu scene nou-testamentare, urmeazi 0 serie de sfinti cuviogi si cuvioase, reprezen sdalioane, care amintesc celor ce intra in bisericd de necesitatea pocdinfei lucratoare, c= © a comuniunii euharistice cu Mirele Bisericii, lisus Hristos. Planul iconografic s@ ‘:icheie in tinda bisericii, unde sunt imbinate armonios scene ilustrative ce apartin ciclului sau dogmatic cu altele care apartin prorocirilor eshatologice. Unele dintre acestea figureaz4 inceputurile creatiei, altele prefigureaza pe cele ale sfarsitului. Dintre toate acestea, compozitia Judeciifii de apoi domina intreg peretele de est al exonartexului. Complex’, dar simplificata si modificata (stilistic si teologic) in raport cu ampla scend de la Voronet, ea ii va aminti mereu credinciosului, prin limbajul siu plastic, de inevitabila Parusie, socotita a fi un final al lumii terestre si un inceput al celei vesnice. ; a De facturé nou’, contemporans inceputului celui de-al treilea mileniu, pictura Mandstiii Putna ~ realizata de fratii Mihail si Gavriil Morosan, impreuna cu echipa lor de ucenici ~ se incadreazastilistic in panopliafrescelor inovatoare, personalizate demaniera de executie artisticd proprie acestor pictori suceveni si caracterizate de un putemic efect decorativ. 42, Judecata de Ap Raul, detaliu. Pri