Tărâmul pustiit, T.S.

Eliot- fragment

“Mă simt prost cu nervii în seara asta. Da, prost. Stai aici cu mine. Vorbește-mi. De ce nu spui nimic
niciodată? Vorbește.

La ce te gândești? Ce gândești tu? Ce? Eu nu știu niciodată ce gândești tu. Stai mereu pe gânduri.”

Mă gândesc acum să suntem în aleea cu șobolani.

Pe unde morții și-au rătăcit oasele.

“Ce-I zgomotul acesta? Vântul pe sub ușă?”

“Ce-I zgomotul acesta acum? Ce face vântul?”

Nimic, nici acum nimic.

“Nu știi nimic? Nu vezi nimic? Nu-ți amintești nimic?”

Îmi amintesc

Acestea-s perle pe care-au fost ochii lui.

“Ești viu sau mort? Nu e nimic în capul tău?”

Însă

O, o, o, o refrenu-acesta shakspearian

E-atât de elegant totul

Atât de intelligent

“Ce-am să mă fac acum? Ce să fac?”

“Am să fug afară, așa cum sunt, să mă plimb pe stradă

Și să-mi las părul pe umeri, așa. Ce vom face mâine?

Și ce ne mai rămâne de făcut?”

La ora zece, apă caldă.

Și dacă plouă, o mașină-nchisă la patru după masa.

Și-o să jucăm și-un joc de șah.

Strângându-ne ochii fără pleoape și așteptând bătaia de la ușă.

GRĂBIȚI-VĂ VĂ ROG E TIMPUL DE ÎNCHIDERE

Acum că se întoarce Albert, mai ai și tu un pic de grijă de tine.

Are să te-ntrebe ce-ai făcut cu banii pe care ți i-a lăsat

Să-ți pui dinții. Ți-a spus doar, eram și eu de față,

Scoateți-I pe toți, Lil, și fă-ți o dantură ca lumea.

Ți-a spus, pe Dumnezeul meu, nici nu îmi mai vine să mă uit la tine.

Și nici mie nu-mi vine, zic, și gândește-te la Albert, săracul.

A stat patru ani în armată, simte și el nevoia să-și trăiască viața,

Și dacă tu nu ești în stare să-I oferi asta, altele-au s-o facă, zic.

A, altele, zice ea. Mda, cam așa ceva, zic.

Atunci am să știu eu cui trebuie să-I mulțumesc, zice, și s-a uitat

Urât la mine.

GRĂBIȚI-VĂ VĂ ROG E TIMPUL

Dacă nu-ți convine să-ți fie de bine, zic.

Altora poate că le dă mâna, dacă tu nu ești în stare,

Dar dacă Albert își ia lumea în cap, să nu zici că nu ți-am spus.

Ar trebui să-ți fie rușine să arăți așa, ca o babă.

(și nu avea decât 31 de ani)

N-am ce să fac, zice, și I se lungise fața de tot,

Doctoriile alea pe care le-am luat, să-I dau afară, zice

Farmacistul zicea că o să fie bine, dar eu nu mai sunt om de atunci.

Ești chiar tâmpită, i-am spus.

De, dacă Albert nu vrea să te las-n pace, asta e, zic.

De ce te-ai mai măritat dacă nu vrei copii:

GRĂBIȚI-VĂ VĂ ROG E TIMPUL

Ei, și duminică Albert a venit acasă, și-au avut șuncă fiartă

Și m-au invitat și pe mine la masa, s-o mâncăm cât e caldă.

GRĂBIȚI-VĂ VĂ ROG E TIMPUL

GRĂBIȚI-VĂ VĂ ROG E TIMPUL

`Pte bună, Bill. `Pte bună, Lou. `Pte bună, May. `Pte bună!

Pa, pa. `Pte bună. `Pte bună.

Noapte bună, doamnelor, noapte bună scumpele mele doamne, noapte bună, noapte bună.