Raspunsuri 2021 Examen de Licenta - Teste Grila

Nr. Temă Întrebare Bibl.
1 1.1. ❋ Următorii compuși reprezintă prodrug-uri, cu excepția: 1, p.68

A. Cloramfenicol palmitat
B. Acid ricinoleic
C. Benzatin-penicilina
D. Hidrocortizon hemisuccinat
E. Testosteron fenil-propionat
2 1.2. ❋ Factorii care influențează difuziunea medicamentelor dependenți de 1, p.104
organism sunt următorii, cu excepția:
A. Presiunea hidrostatică
B. Masa țesutului
C. Permeabilitatea capilară
D. Tipul de membrană biologică
E. Lipo- și hidrosolubilitatea
3 1.3. ❋ Reprezintă o cale de administrare naturală: 1, p.71-72
A. Intraperitoneală
B. Intrapericardică
C. Intrarectală
D. Intrarahidiană
E. Intrapleurală
4 1.4. ❋ Calea de administrare utilizată exclusiv pentru acțiune locală este: 1, p.72
A. Intravenoasă
B. Intracardiacă
C. Subcutanată
D. Intramusculară
E. Intraarticulară
5 1.5. ❋ Următoarele enunțuri sunt caracteristice mucoasei gastrice, cu excepția: 1, p.73
A. Prezintă vascularizație bogată
B. Reprezintă locul principal de absorbție al căii orale
C. Suprafață relativ mare (aproximativ 1 m2)
D. pH = 1,3
E. Are epiteliu unistratificat cilindric
6 1.6. Selectați enunțul corect privind timpul de golire al stomacului: 1, p.74-75
A. Prezintă o accelerare în prezența febrei
B. Nu este un factor limitant pentru absorbția intestinală
C. Este influențat de prezența medicamentelor
D. Este crescut în starea de graviditate
E. Nu este influențat de absența diferitelor alimente
7 1.7. ❋ Absorbția medicamentelor este mărită de: 1, p.75
A. Anticolinesterazice
B. Parasimpatolitice
C. Antispastice
D. Morfinomimetice
E. Substanțe mucilaginoase
8 1.8. ❋ Selectați enunțul incorect privind influența alimentelor asupra absorbției: 1, p.76
A. Scad absorbția penicilinelor
B. Cresc absorbția griseofulvinei
C. Influențează negativ absorbția medicamentelor (barieră fizică spre suprafața
de absorbție)
D. Pot să scadă absorbția pentru substanțele puțin hidrosolubile
E. În funcție de vâscozitatea lor, întârzie absorbția intestinală
1
9 1.9. ❋ Mucoasa intestinului subțire este impermeabilă pentru: 1, p.76
A. Substanțe hidrosolubile (prin filtrare)
B. Substanțe disociate (prin transport activ)
C. Macromolecule (prin pinocitoză)
D. Hexoze (prin transport activ)
E. Monozaharide (prin transport pasiv)
10 1.10. ❋ Calea orală poate fi utilizată pentru: 1, p.79
A. Neostigmină
B. Streptomicină
C. Insulină
D. Hormoni steroizi
E. Penicilină G
11 1.11. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la mucoasa rectală: 1, p.81
A. Este o membrană lipidică cu pori
B. Are o suprafață mică (200 cm2)
C. Are pH 5,5-7,5
D. Este impermeabilă pentru substanțe hidrosolubile
E. Este o mucoasă cu epiteliu unistratificat cilindric
12 1.12. ❋ Pielea este permeabilă pentru următorii compuși, cu excepția: 1, p.89
A. Substanțe organice liposolubile cu greutate moleculară mare
B. Acid cianhidric (HCN)
C. Solvenți organici volatili
D. Hidrogen sulfurat (H2S)
E. Salicilat de metil
13 1.13. ❋ Reprezintă o cale artificială injectabilă intravasculară: 1, p.89-90
A. Intraosoasa
B. Intracardiacă
C. Intraarticulară
D. Intraventriculară
E. Intrarahidiană
14 1.14. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la administrarea i.v.: 1, p.90-91
A. Nu se pot administra substanțe ce precipită proteinele plasmatice
B. Este indicată exclusiv pentru acțiune generală
C. Timpul de absorbție = 0
D. Nu se pot administra substanțe iritante pentru țesuturi
E. Se pot administra substanțe hidrosolubile
15 1.15. ❋ Administrarea intraarterială are următoarele caracteristici, cu excepția: 1, p.91-92
A. Prezintă cea mai scurtă latență
B. Poate declanșa spasm arterial
C. Se pot administra substanțe liposolubile
D. Este utilizată rar
E. Exclude efectul primului pasaj pulmonar
16 1.16. ❋ Comparativ cu calea s.c., calea i.m.: 1, p.92
A. Conferă o absorbție mai lentă
B. Prezintă spații intercelulare mai mici
C. Deține o inervație senzitivă mai bogată
D. Prezintă o rețea de capilare mai bogată
E. Este mai dureroasă
2
17 1.17. ❋ Nu este utilizabil următorul mod de administrare: 1, p.79
A. Minipompa osmotică ”OROS” – administrare orală
B. Butorfanol – administrare nazală
C. Oralet cu fentanil citrat – administrare sublinguală
D. Streptomicina – administrare orală
E. Citotoxice – administrare intraarterială
18 1.18. ❋ Produc hiperalbuminemie: 1, p.97
A. Bolile inflamatorii
B. Afecțiunile ginecologice
C. Arsurile
D. Infecțiile acute
E. Bolile hepatice
19 1.19. ❋ Scade concentrația AAG (alfa 1-acid glicoproteina) plasmatică: 1, p.97
A. Sindromul nefrotic
B. Neoplasmul
C. Arsura
D. Infarctul de miocard
E. Durerea cronică
20 1.20. ❋ Selectați enunțul corect: 1, p.101
A. Fluorochinolonele se pot administra femeii gravide
B. La făt, concentrația medicamentelor în SNC este mai scăzută față de adult
C. Macromoleculele proteice difuzează dintr-un compartiment în altul
D. În creier, permeabilitatea capilară este mare
E. Interacțiunile de deplasare nu sunt provocate de substanțele slab ionizate
A. La gravide este crescută albuminemia
B. Ciclosporina A se distribuie în elementele figurate
C. Poziția verticală a organismului nu influențează volemia
D. La nou-născut este crescută capacitatea de legare de proteinele plasmatice
E. Petidina nu se distribuie în plasmă
22 1.22. ❋ Se distribuie în toate cele 3 spații hidrice: 1, p.110
A. Manitolul
B. Penicilinele
C. Dextranii
D. Alfa-metildopa
E. Heparina
23 1.23. ❋ Consecința participării la circuitul entero-hepatic este: 1, p.114
A. Scăderea duratei de acțiune
B. Reprezentată de efecte adverse, când eliminarea biliară este accelerată
C. Creșterea intensității de acțiune
D. Scăderea T1/2
E. Accelerarea eliminării
24 1.24. ❋ Identificați enunțul incorect referitor la fixarea și legarea medicamentelor: 1, p.115
A. Medicamentele bazice sunt legate de nucleoproteine
B. Aminoglicozidele se depozitează în cortexul renal
C. Clorochina se localizează în iris
D. Eliminarea mercurului (Hg) se produce în timp îndelungat (ani)
E. Mepacrina se localizează mai mult în plasmă decât în ficat
3
25 1.25. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la distribuirea compușilor în țesuturi și 1, p.110
organe:
A. Narcoticele - în toate țesuturile (uniform)
B. Arsen (As) – selectiv în piele și păr
C. Fosfor (P) – selectiv în oase
D. Alcool – selectiv în rinichi
E. Iod – selectiv în tiroidă
26 1.26. ❋ Identificați enunțul corect: 1, p.110
A. La bătrâni crește volumul plasmatic
B. La nou născut este scăzută hidremia
C. La femeia gravidă crește apa extracelulară
D. Obezitatea crește cantitatea de apă totală
E. La prematuri este scăzută apa extracelulară
27 1.27. ❋ Asocierea medicament activ – metaboliți cu alt tip de acțiune este: 1, p.120
A. Primidonă – fenobarbital
B. Adrenalină – adrenocrom
C. Fenacetină – paracetamol
D. Cloralhidrat – tricloretanol
E. Imipramin – desipramin
28 1.28. ❋ Compusul care se biotransformă prin activare în tubul digestiv este: 1, p.123
A. Uleiul de ricin
B. Insulina
C. Penicilina G
D. Adrenalina
E. Nitroglicerina
29 1.29. ❋ Selectați enunțul incorect privind antipirina: 1, p.126
A. Se distribuie în spațiul intravascular
B. Se distribuie în spațiul intracelular
C. Este biotransformată total în ficat
D. Se distribuie în spațiul intercelular
E. Circulă legată de proteinele plasmatice
30 1.30. ❋ Compusul inductor enzimatic este: 1, p.127
A. Paracetamol
B. Omeprazol
C. Cloramfenicol
D. Griseofulvina
E. Cimetidina
31 1.31. ❋ Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au următoarele 1, p.128
caracteristici, cu excepția:
A. Metabolizează numai medicamente liposolubile
B. Prezintă specificitate de substrat
C. Sunt active numai în prezența NAD citoplasmatic
D. Utilizează oxigen molecular
E. Catalizează 7 tipuri de oxidări
32 1.32. ❋ Substanța inductor enzimatic este: 1, p.148-149
A. Cimetidina
B. Diltiazem
C. Rifampicina
D. Eritromicina
E. Chinina
4
33 1.33. Selectați caracteristicile absorbției i.m.: 1, p.93
A. Este crescută în asociere cu agenți vasodilatatori
B. pH-ul mediului nu influențează absorbția
C. Asocierea cu hialuronidază scade absorbția cu 40%
D. Este mai mare în mișcare decât în repaus
E. La femeie este mai crescută decât la bărbat
34 1.34. Asocierile corecte sunt: 1, p.82,94-
A. Substanțe de contrast (pentru diagnostic) - administrare intrarahidiană 95
B. Compuși cu solvent dimetilsulfoxid – administrare cutanată
C. Citotoxice – administrare intraventriculară (în tumori cerebrale)
D. Plasmă – administrare intraosoasă
E. Butorfanol – administrare nazală
35 1.35. Medicamente acide legate de albumine sunt: 1, p.99-100
A. Lidocaina
B. Warfarina
C. Amitriptilina
D. Acidul etacrinic
E. Fenilbutazona
36 1.36. Procentul de legare de proteinele plasmatice: 1, p.100
A. Este mare (95%) pentru fenitoină
B. Este diferit în funcție de structura chimică
C. Este de 0% pentru strofantină
D. Crește cu creșterea concentrației medicamentelor în sânge
E. Este mic (25%) pentru digoxină
37 1.37. Printre factorii dependenți de organism care influențează difuziunea se numără: 1, p.104
A. pH-ul din compartimente
B. pKa
C. Concentrația plasmatică și interstițială
D. Lipo- și hidrosolubilitatea
E. Permeabilitatea capilară
38 1.38. Identificați compușii care se distribuie în 2 spații hidrice (intravascular și 1, p.110
interstițial):
A. Teofilina
B. Heparina
C. Cefalosporinele
D. Streptomicina
E. Guanetidina
39 1.39. Clearance-ul: 1, p.117-119
A. Unui organ de epurare este independent de perfuzia cu sânge a organismului
B. Plasmatic se poate exprima în mL/min
C. Sistemic total reflectă viteza epurării raportată la concentrația
medicamentului în lichidele biologice
D. Este un parametru farmacocinetic
E. Exprimă calitativ procesul de epurare
40 1.40. Stadiul I al biotransformării medicamentelor: 1, p.126
A. Cuprinde reacții de oxidare
B. Include conjugări cu acidul glucuronic
C. Este catalizat de reductaze
D. Include reacții de hidroliză
E. Este catalizat de transferaze
5
41 1.41. Fenilbutazona poate determina inhibiție enzimatică încrucișată în cazul 1, p.146
asocierii cu:
A. Anticoagulante cumarinice
B. Digitoxină
C. Cortizol
D. Sulfamide antidiabetice
E. Fenitoină
42 1.42. Selectați enunțurile corecte referitoare la alcoolul etilic: 1, p.147-148
A. Consumul cronic crește eficacitatea sulfamidelor hipoglicemiante
B. Este considerat inductor nemedicamentos
C. Consumul acut afectează biotransformarea diazepamului
D. Consumul acut poate produce comă hipoglicemică (la diabetic)
E. Poate avea efect inhibitor enzimatic
43 1.43. Substanțe solubile ce pot fi administrate oral, dar neabsorbite sunt: 1, p.165
A. Streptomicină
B. Salazopirină
C. Săruri bazice de bismut
D. Sulfat de magneziu
E. Caolin
44 1.44. ❋ Următoarele medicamente sunt metabolizate la metaboliți activi cu același 1, p.120
tip de acțiune, cu excepția:
A. Fenacetina
B. Acid acetilsalicilic
C. Amitriptilina
D. Adrenalina
E. Diazepam
45 1.45. ❋ Calea orală nu este recomandată pentru: 1, p.79
A. Penicilina G
B. Uleiul de ricin
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
D. Izoprenalina
E. Acid ascorbic
46 1.46. ❋ Se pot administra pentru acțiune generală pe cale pulmonară: 1, p.83
A. Aminofilina
B. Beta-adrenomimetice
C. Cloroform
D. Expectorante
E. Antibiotice
47 1.47. ❋ Absorbția percutană este favorizată de: 1, p.88
A. Vasoconstricția locală
B. Deshidratarea pielii
C. Tegumente intacte
D. Comprimarea foliculului pilos
E. Debitul sanguin redus
48 1.48. ❋ Hiperalbuminemia poate să apară în: 1, p.97
A. Schizofrenie
B. Arsuri
C. Cancer
D. Afecțiuni renale
E. Insuficiență hepatică
6
49 1.49. ❋ Traversează ușor bariera hemato-encefalică: 1, p.106
A. Reactivatorii de colinesterază
B. Aminele
C. Tiobarbituricele
D. Derivații cuaternari de amoniu
E. Substanțele disociate
50 1.50. ❋ Se distribuie exclusiv în spațiul intravascular: 1, p.110
A. Manitol
B. Alfa-metildopa
C. Streptomicina
D. Heparina
E. Teofilina
51 1.51. ❋ Se distribuie în toate compartimentele hidrice: 1, p.110
A. Dextranii
B. Alcoolul
C. Manitolul
D. Cefalosporinele
E. Aminoglicozidele
52 1.52. ❋ Următorul medicament este un prodrug: 1, p.120
A. Cloramfenicol
B. Penicilină G
C. Hidrocortizon
D. Cefuroxim
E. Levodopa
53 1.53. ❋ Precizați medicamentul care se elimină prin secreția lactată și care nu are 1, p.168
efecte asupra sugarului:
A. Cafeina
B. Fenobarbital
C. Gentamicina
D. Codeina
E. Fenolftaleina
54 1.54. ❋ Aminofenazona este metabolizată la: 1, p.133
A. Acid vanil-mandelic
B. Acid saliciluric
C. Acid rubazonic
D. Acid gentizic
E. Sulfoconjugați
55 1.55. ❋ Reprezintă o particularitate a pacientului vârstnic următorul enunț: 1, p.136
A. Creșterea clearance-ului hepatic al propranololului
B. Intensificarea inducției enzimatice
C. Creșterea activității S.O.M.H.
D. Creșterea clearance-ului antipirinei
E. Neajustarea dozei de warfarină
56 1.56. ❋ Este inductor enzimatic: 1, p.143
A. Fenobarbitalul
B. Cloramfenicol
C. Warfarina
D. Furosemid
E. Izoniazidă
7
57 1.57. ❋ Reprezintă consecința inhibiției enzimatice: 1, p.143-144
A. Toleranța
B. Reducerea incidenței efectelor adverse
C. Tendința de creștere a dozei
D. Creșterea efectului terapeutic
E. Accelerarea metabolizării
58 1.58. ❋ Următoarea afirmație este incorectă: 1, p.143,
A. Fenobarbitalul este inhibitor enzimatic 146
B. Inhibiția enzimatică poate fi încrucișată
C. Fenilbutazona poate fi inductor enzimatic
D. Cimetidina inhibă CYP1A2
E. Fenilbutazona influențează concentrațiile plasmatice ale anticoagulantelor
orale
59 1.59. ❋ Calea renală de eliminare este de elecție pentru substanțele: 1, p.156
A. Neabsorbabile
B. Volatile
C. Lipofile
D. Hidrosolubile absorbite
E. Gazoase
60 1.60. ❋ Prin secrețiile nazale se elimină: 1, p.167
A. Săruri de amoniu
B. Ioduri
C. Benzoați
D. Narcotice volatile
E. Metale grele
61 1.61. ❋ Se pot administra în alăptare: 1, p.168
A. Hipnotice
B. Purgative
C. Antiepileptice
D. Alcaloizi
E. Aminoglicozide
62 1.62. ❋ Stările patologice pot influența negativ eliminarea medicamentelor, cu 1, p.163
excepția:
A. Insuficiența renală
B. Sarcina
C. Hipotensiunea arteriala
D. Hipertensiunea arterială
E. Deshidratarea
63 1.63. ❋ La nivelul intestinului nu se absoarbe: 1, p.165
A. Papaverina
B. Morfina
C. Efedrina
D. Salazopirina
E. Tetraciclina
64 1.64. ❋ Prin secreție salivară se elimină: 1, p.166
A. Penicilina
B. Eritromicina
C. Teofilina
D. Rifampicină
E. Tetraciclina
8
65 1.65. ❋ Selectați enunțul incorect: 1, p.162
A. Substanțele liposolubile se elimină rapid
B. Distribuția în sectoarele hidrice influențează viteza de eliminare
C. Doxiciclina se reabsoarbe tubular în procent mare (circa 76%)
D. Reabsorbția întârzie eliminarea
E. pH urinar influențează gradul de ionizare al medicamentelor
66 1.66. ❋ Sunt caracteristici ale nou-născutului, cu excepția: 1, p.135
A. Bariera hemato-encefalică nedezvoltată
B. Sisteme enzimatice imature
C. Toxicitate scăzută a medicamentelor biotransformate prin
glucuronoconjugare
D. Mecanisme active de eliminare imature
E. Reacții adverse grave la farmacoterapie
67 1.67. ❋ Fenoxibenzamina se metabolizează la: 1, p.120
A. Derivat de etilenimoniu
B. Paraoxon
C. Mercaptopurina
D. Desipramina
E. Tricloretanol
68 1.68. Absorbția poate fi crescută de: 1, p.75
A. Caolin
B. Morfinomimetice
C. Colestiramină
D. Parasimpatomimetice
E. Cafeină
69 1.69. Reprezintă substrat pentru CYP3A4: 1, p.132
A. Tacrolimus
B. Spironolactona
C. Diclofenac
D. Itraconazol
E. Oxicodonă
70 1.70. Reprezintă substrat pentru CYP2D6: 1, p.130
A. Diazepam
B. Codeină
C. Dextrometorfan
D. Montelukast
E. Selegilină
71 1.71. Produc inducție enzimatică încrucișată cu fenitoina: 1, p.143
A. Griseofulvina
B. Salicilați
C. Chinidina
D. Estrogeni
E. Digitoxina
72 1.72. Prin secreție lactată se elimină: 1, p.167
A. Cafeina
B. Antracenozide
C. Barbiturice
D. Săruri de amoniu
E. Ioduri
9
73 1.73. ❋ Precizați care dintre următoarele căi de administrare este naturală: 1, p.71-72
A. Intravenoasă
B. Intravaginală
C. Subcutanată
D. Intramusculară
E. Intraventriculară
74 1.74. ❋ Este cale de administrare pentru acțiune exclusiv locală: 1, p.72
A. Sublinguală
B. Intracardiacă
C. Intrapericardică
D. Intramusculară
E. Intraosoasă
75 1.75. ❋ Precizați răspunsul incorect cu referire la mucoasa gastrică: 1, p.73
A. Are epiteliu unistratificat cilindric
B. Este locul principal de absorbție al căii orale
C. Sucul gastric conține acid clorhidric și enzime proteolitice
D. Are glande secretoare numeroase
E. pH = 1-3
76 1.76. ❋ Precizați enunțul fals: 1, p.81,83
A. Calea sublinguală este indicată exclusiv pentru acțiunea sistemică
B. Calea rectală se utilizează exclusiv pentru acțiunea locală
C. Epiteliul alveolar este o membrană adaptată pentru absorbția foarte ușoară a
substanțelor lipo- și hidrofile
D. Absorbția percutană se realizează pe cale transfoliculară
E. Secreția și scurgerea lacrimală scurtează timpul de contact pentru
medicamentele administrate la nivelul ochiului
77 1.77. ❋ Nu favorizează absorbția percutană: 1, p.88
A. Arsuri ale pielii
B. Leziuni epidermice
C. Vasoconstricția locală
D. Aplicarea de pansamente ocluzive
E. Debitul sanguin cutanat crescut
78 1.78. ❋ Este o cale intravasculară de administrare: 1, p.89-90
A. Intramusculară
B. Intraosoasă
C. Intracardiacă
D. Intraventriculară
E. Intrapleurală
79 1.79. ❋ Următorul enunț referitor la calea intravenoasă este fals: 1, p.90-91,
A. Timpul de transport al medicamentului = 0 93
B. Este utilă în cazuri de urgență
C. Permite administrarea de substanțe iritante pentru țesuturi
D. Predispune la accidente precum frisoane sau declanșarea insuficienței
cardiace
E. Permite administrarea de volume mari de soluții
80 1.80 ❋ Precizați enunțul fals referitor la calea intramusculară: 1, p.92-93
A. Absorbția are loc la nivelul endoteliilor capilare din țesutul muscular
B. Inervația senzitivă este mai bogată comparativ cu calea subcutanată
C. Prezintă o rețea bogată de capilare sanguine și limfatice
D. Absorbția este favorizată de fluxul sanguin crescut
E. Absorbția este mai crescută la bărbați comparativ cu femeile
10
81 1.81. ❋ Legarea de proteinele plasmatice are următoarele consecințe, cu excepția: 1, p.97-98
A. Creșterea hidrosolubilității medicamentelor liposolubile
B. Reacții alergice la repetarea administrării medicamentelor
C. Latența variază invers-proporțional cu legarea de proteinele plasmatice
D. Asocierile medicamentoase pot determina apariția unor interacțiuni de
deplasare
E. Forma legată de proteinele plasmatice a medicamentelor constituie un
depozit
82 1.82. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la procesul de legare de proteinele 1, p.99-101
plasmatice:
A. Fenilbutazona se leagă în procent mic de proteinele plasmatice
B. Procentul de legare variază în funcție de concentrația medicamentului în
sânge
C. Legarea de proteine este un proces reversibil
D. Forma liberă a medicamentului difuzează în țesuturi
E. Sulfamidele antidiabetice se leagă de albumine
83 1.83. ❋ Următoarele boli produc hipoalbuminemie, cu excepția: 1, p.97
A. Boli hepatice
B. Infarct de miocard
C. Schizofrenie
D. Neoplasm
E. Sindrom nefrotic
84 1.84. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la difuziunea prin bariera hemato- 1, p.106
encefalică:
A. Bariera hemato-encefalică posedă sisteme membranare de transport activ
B. Substanțele disociate difuzează ușor în creier
C. Bariera sânge-lichid cefalorahidian este reprezentată de plexul coroid
D. Bariera hemato-encefalică nu este dezvoltată la nou-născut în primele zile
E. Inflamația meningelui poate grăbi difuziunea prin bariera hemato-encefalică
85 1.85. ❋ Difuziunea prin placentă are următoarele caracteristici, cu excepția: 1, p.106-107
A. Medicamentele ocitocice reduc fluxul sanguin placentar
B. Substanțele polare de proveniență maternă nu pot trece de la făt la mamă
C. Placenta are sisteme speciale de transport de la mamă la făt
D. De la mamă la făt difuzează exclusiv substanțe liposolubile
E. Placenta este o membrană lipidică cu pori mari
86 1.86. ❋ Selectați medicamentul care se distribuie exclusiv în spațiul intravascular: 1, p.110
A. Streptomicina
B. Dextrani
C. Alfa-metildopa
D. Teofilină
E. Manitol
87 1.87. ❋ Următoarele afirmații referitoare la volumul aparent de distribuție (Vd) sunt 1, p.112
adevărate, cu excepția:
A. Se determină la administrarea pe cale intravenoasă a medicamentului
B. La gravide crește Vd pentru medicamentele hidrosolubile administrate
C. Deplasarea de pe proteinele plasmatice determină creșterea Vd pentru
medicamentul cu afinitate mai mică
D. La vârstnici scade Vd pentru medicamentele liposolubile administrate
E. Vd scade în situație de stres fiziologic
11
88 1.88. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la efectul primului pasaj: 1, p.90
A. Poate fi intestinal, hepatic sau pulmonar
B. Se exprimă cantitativ prin coeficientul de extracție și clearance-ul organului
respectiv
C. Medicamentele administrate în formă inactivă pot fi biotransformate la
metaboliți activi
D. Izoforma CYP3A4 este cel mai bine exprimată în mucoasa intestinală și în
ficat
E. Efectul primului pasaj pulmonar nu depinde de structura chimică la
administrare i.v.
89 1.89. ❋ Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: 1, p.124
A. Intravenos
B. Intravaginal
C. Oral
D. Sublingual
E. Ocular
90 1.90. ❋ Selectați medicamentul care nu este metabolizat la metaboliți cu același tip 1, p.120
de acțiune:
A. Fenacetina
B. Diazepam
C. Codeina
D. Adrenalina
E. Prednison
91 1.91. ❋ Selectați medicamentul care este inductor enzimatic: 1, p.142
A. Cloramfenicol
B. Cimetidină
C. Disulfiram
D. Paracetamol
E. Carbamazepină
92 1.92. ❋ Selectați medicamentul inhibitor enzimatic: 1, p.144
A. Rifampicină
B. Cloramfenicol
C. Griseofulvină
D. Fenitoină
E. Fenobarbital
93 1.93. ❋ Precizați reacția de oxidare nemicrozomală: 1, p.152
A. Dezaminarea oxidativă
B. Hidroxilarea alifatică
C. S-oxidarea
D. Oxidarea alcoolilor și aldehidelor
E. N-oxidarea aminelor primare
94 1.94. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la sistemele oxidazice microzomale 1, p.127-128
hepatice:
A. Metabolizează medicamente lipofile
B. Utilizează oxigen molecular
C. Prezintă specificitate de substrat
D. Sunt active în prezența NAD citoplasmatic
E. Depind de citocromul P450 redus
12
95 1.95. ❋ Selectați răspunsul incorect referitor la biotransformarea medicamentelor: 1, p.126-127
A. În stadiul I al biotransformării au loc reacții de oxidare, reducere sau
hidroliză
B. În stadiul II al biotransformării au loc reacții de conjugare
C. În stadiul I al biotransformării rezultă metaboliți exclusiv inactivi
D. În stadiul II al biotransformării rezultă metaboliți ușor excretați în urină și
bilă
E. Se realizează prin reacții catalizate enzimatic
96 1.96. ❋ Inhibiția enzimatică prezintă următoarele particularități, cu excepția: 1, p.144-145
A. Poate să apară după mai multe zile de tratament
B. Are durată redusă după întreruperea tratamentului
C. Poate fi încrucișată
D. Determină scăderea efectului terapeutic
E. Poate fi produsă de disulfiram
97 1.97. ❋ Selectați enunțul corect referitor la viteza de eliminare renală: 1, p.162-163
A. Nu depinde de vârstă
B. Este scăzută în insuficiența cardiacă
C. Este direct proporțională cu numărul de sectoare hidrice în care se distribuie
substanța
D. Crește cu creșterea procentului de legare de proteinele plasmatice
E. Nu este influențată de pH-ul urinei
98 1.98. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la eliminarea prin bilă: 1, p.166
A. Are loc la nivelul hepatocitului
B. Obstrucția biliară favorizează întârzierea eliminării
C. Este utilizată pentru colecistografie
D. Nu poate fi folosită în infecții biliare
E. Este posibilă participarea la circuitul entero-hepatic
99 1.99. Precizați stările patologice care influențează absorbția orală: 1, p.74-75
A. Spasmul sfincterului piloric
B. Efectul primului pasaj hepatic
C. Aclorhidria
D. Tranzitul intestinal accelerat
E. Starea de graviditate
100 1.100. Pe cale intravenoasă pot fi administrate următoarele substanțe: 1, p.91
A. Iritante pentru țesuturi
B. Care produc hemoliză
C. Care precipită proteinele plasmatice
D. Sterile și apirogene
E. Emulsii ulei în apă (foarte rar)
101 1.101. Administrarea intrarahidiană: 1, p.95
A. Se face printre vertebrele L2-L5
B. Este utilizată pentru acțiunea locală
C. Se face în lichidul cefalo-rahidian
D. Este specifică anestezicelor generale
E. Nu permite administrarea de antibiotice pentru infecții SNC
102 1.102. Pe cale oculară pot fi administrate următoarele forme farmaceutice: 1, p.86-87,
A. Implante terapeutice solubile 89
B. Lentile simple hidrofile
C. Unguente
D. Cataplasme
E. Soluții apoase hipotone
13
103 1.103. Precizați care dintre următoarele substanțe suferă o distribuire selectivă în 1, p.110
țesuturi:
A. Alcool
B. Tetraciclină
C. Iod
D. Narcotice
E. Vitamina B12
104 1.104. Asocierea dintre fenilbutazonă și anticoagulantele orale are următoarele 1, p.99, 101
consecințe:
A. Apariția fenomenelor trombotice
B. Competiția pentru locurile de legare de alfa 1-acid glicoproteină
C. Reducerea dozei de anticoagulant
D. Creșterea intensității efectului anticoagulant
E. Creșterea formei legate de proteine a anticoagulantului
105 1.105. În stadiul II al biotransformării au loc următoarele reacții: 1, p.126
A. Oxidări
B. Reduceri
C. Sulfoconjugări
D. Acetilări
E. Glucuronoconjugări
106 1.106. Selectați enunțurile adevărate referitoare la eliminarea pe cale renală: 1, p.160-162
A. Filtrarea glomerulară și secreția tubulară se desfășoară în sensul eliminării
B. Reabsorbția tubulară întârzie eliminarea
C. Substanțele liposolubile se elimină prin filtrare glomerulară
D. Fenobarbitalul se elimină la pH bazic
E. O substanță puternic legată de proteinele plasmatice se elimină ușor
107 1.107 ❋ Se distribuie exclusiv în spațiul intravascular: 1, p.110
A. Teofilina
B. Glicozidele cardiotonice
C. Dextranii
D. Cefalosporinele
E. Manitolul
108 1.108 ❋ Reprezintă o reacție adversă specifică antispasticelor parasimpatolitice: 1, p.69
A. Dismicrobismul
B. Candidoza
C. Ulcerații esofagiene
D. Constipația
E. Eroziunile esofagiene
109 2.1. ❋ Precizați enunțul fals: 1, p.215
A. Medicamentele agoniste au efect propriu asupra receptorilor
B.Adrenalina produce bradicardie și mioză
C. Cafeina la doze supramaximale deprimă centrul respirator bulbar
D. Morfina stimulează centrul vomei
E. Acidul acetilsalicilic inhibă selectiv ciclooxigenaza din diferite teritorii în
funcție de doză
14
A. Sensul stimulator al acțiunii unei substanțe active poate rezulta prin
deprimarea unei funcții antagoniste
B. Agoniștii au afinitate și activitate intrinsecă
C. Sensul acțiunii farmacodinamice este independent de structura chimică a
substanței
D. Selegilina este un inhibitor MAO-B antiparkinsonian
E. Acidul acetilsalicilic prezintă la doze mari efect proagregant plachetar
111 2.3. ❋ Precizați afirmația adevărată : 1, p.217
A. Potența se exprimă prin efectul maxim
B. Antagoniștii totali au activitate intrinsecă maximă
C. Conform legii Ardnt-Schult excitanții slabi produc deprimarea funcției
D. Ondansetronul este un puternic antiemetic antagonist 5HT3
E. Cu cât doza eficacea unui medicament este mai mare cu atât potența
acestuia este mai mare
A. Eficacitatea maximă a unei substanțe depinde și de activitatea sa intrinsecă
B. Furosemidul are o eficacitate maximă mai mare decât hidroclorotiazida
C. Acțiunile farmacodinamice ale aceluiași medicament apar la doze diferite
D. Morfina are o eficacitate maximă mai mare decât aspirina
E. Agoniștii totali provoacă efecte submaximale
113 2.5. ❋ Precizați afirmația adevărată: 1, p.220
A. Digitoxina este indicată ca medicație de urgență în edemul pulmonar acut
B. Latența este timpul scurs de la administrarea medicamentului până la
apariția efectului
C. Medicamentele legate de proteine în procent mare au latență mică
D. Medicamentele legate covalent de substratul reactiv au durată scurtă de
acțiune
E. Derivații organo-fosforici se fixează reversibil pe acetilcolinesterază
A. Formele retard au latența mai mare comparativ cu cele cu eliberare rapidă
B. Omeprazolul se fixează ireversibil pe pompa de protoni
C. Tiopentalul are o latență și durată lungă de acțiune
D. T1/2 este important pentru stabilirea intervalului între doze
E. Digitoxina are latență lungă
A. Calitatea retard a unui medicament se poate datora formei farmaceutice
B. În urgențe se folosesc medicamente cu latență foarte scurtă/scurtă
C. Majoritatea acțiunilor farmacodinamice sunt reversibile
D. Locul acțiunii este un factor farmacocinetic ce influențează acțiunea unui
medicament
E. Concentrația plasmatică este un factor farmacografic ce influențează
acțiunea unui medicament
116 2.8. ❋ Reprezintă o interacțiune cu mecanism farmacocinetic: 1, p.267
A. Hidroclorotiazidă-tolbutamidă
B. Propranolol-salbutamol
C. Aspirină-warfarină
D. Fluconazol-glibenclamidă
E. Ipratropium-hipnotice
15
A. Acidul acetilsalicilic inhibă selectiv ciclooxigenaza din diferite teritorii în
funcție de doză
B. Potența unui medicament se exprimă prin dozele eficace
C. Administrat per os sulfatul de magneziu este deprimant SNC
D. Ritmul administrării poate influeța latența unui medicament
E. Concentrația sanguină terapeutică medie în stare de echilibru se atinge în
general la 4-7 T1/2
118 2.10. ❋ Sunt factori farmacografici ce influențează acțiunea farmacodinamică a unui 1, p.226
medicament, cu excepția:
A. Ritmul administrării
B. Locul acțiunii
C. Concentrația plasmatică
D. Doza
E. Indicele terapeutic
119 2.11. ❋ Factorul farmacodinamic ce influențează acțiunea unui medicament este: 1, p.226
A. Rata absorbție/epurare
B. Indicele terapeutic
C. Doza
D. Mecanismul de acțiune
E. Tipul de distribuire
A. Griseofulvina se distribuie în celulele cornoase ale pielii
B. Doxiciclina are acțiune retard
C. Zona terapeutică este situată între Cmax și Cmin
D. Acidul acetilsalicilic are efect proagregant plachetar la doze mari
E. Administrată i.v. procaina are acțiune anestezică locală
121 2.13. ❋ Reprezintă factori dependenți de organism ce influențează acțiunea unui 1, p.226
medicament, cu excepția :
A. Starea patologică
B. Sexul
C. Starea substratului receptor
D. Locul acțiunii
E. Calea de administrare
A. În terapia durerii efectul placebo este mediat de eliberarea de opiozi
endogeni
B. În general, bărbații sunt mai sensibili la medicamente cu acțiune asupra
SNC
C. Litiul trebuie administrat în doze reduse la vâstnici
D. Secreția renală de renină este mult redusă la vârstnici
E. Ciroticii au sensibilitate particulară la morfină
A. Factorul etnic este un factor de variabilitate farmacocinetică
B. Femeile prezintă un risc crescut de a dezvolta torsada vârfurilor după
amiodaronă
C. La femei, efedrina produce mai frecvent tremurături ale extremităților
D. Placebo este substanța cu efect farmacodinamic obiectiv
E. În experimentul simplu orb bolnavul nu știe ce tratament primește
16
A. Stările patologice fac în general organismul mai sensibil la acțiunea
medicamentului
B. La bătrâni teofilina are risc de cardiotoxicitate scăzut
C. Hipopotasemia crește toxicitatea cardiotonicelor
D. Colimicina poate produce la uremici tulburări neuropsihice grave
E. Inhibiția enzimatică produce efecte de supradozare relativă, la doze eficiente
125 2.17. ❋ Reprezintă o boală autoimună la nivel de receptor: 1, p.250
A. Feminizarea fătului masculin
B. Hipertermia malignă
C. Hipecolesterolemia ereditară
D. Endocrinopatii generalizate, ereditare
E. Miastenia gravis
126 2.18. ❋ Reprezintă o boală autoimună la nivel de receptor: 1, p.250
A. Hipercolesterolemia ereditară
B. Feminizarea fătului masculin
C. Diabetul zaharat insulino-rezistent
D. Endocrinopatii generalizate ereditare
E. Hipertermia malignă
127 2.19. ❋ Următoarele afirmații nu caracterizează hipertermia malignă: 1, p.251
A. Este o reacție idiosincrazică metabolică
B. Poate fi declanșată de anestezice generale inhalatorii
C. Este o boală autoimună la nivel de receptor
D. Clinic se manifestă cu temperatură crescută necontrolată și rigiditate
musculară
E. Poate fi declanșată de medicamente antipsihotice
A. În miastenia gravis curarizantele în doze eficace normale pot fi fatale
B. La pacienții cu diabet zaharat insulino-rezistent insulina este eficace în
tratament acut
C. Hipertermia malignă poate fi declanșată de suxametoniu
D. Pacienții cu hipercolesterolemie ereditară sunt rezistenți la
hipocolesterolemiante
E. Feminizarea fătului masculin se datorează unui deficit al cromozomului X
129 2.21. ❋ Se administrează la 30-60 minute după masă: 1, p.252
A. Purgativele
B. Hipocolesterolemiantele
C. Hipoglicemiantele
D. Orexigenele
E. Antihelminticele
130 2.22. ❋ Se administrează cu 30 minute înainte de masă: 1, p.252
A. Orexigenele
B. Colereticele
C. Hipocolesterolemiantele
D. Pepsina
E. Antiacidele
17
A. La altitudini mari crește pragul durerii
B. Temperatura ambiantă ridicată duce la creșterea duratei și intensității
acțiunii medicamentelor
C. Tonusul parasimpatic predomină noaptea
D. Bioritmurile circadiene fiziologice pot imprima variații circadiene ale
farmacocineticii medicamentului
E. Crizele de astm bronșic au loc preferențial noaptea
132 2.24. ❋ Nu este un bioritm circadian: 1, p.254
A. Temperatura corpului
B. Tensiunea sanguină
C. Ciclul menstrual
D. Funcțiile pulmonare
E. Funcțiile renale
133 2.25. ❋ Nu este un bioritm cu frecvență joasă și durată până la un an: 1, p.254
A. Circaseptidien
B. Mensual
C. Circadian
D. Sezonier
E. Anual
134 2.26 ❋ Bioritmurile cu frecvență înaltă și durata până la 30 minute sunt 1, p.254
următoarele, cu excepția:
A. Funcțiile pulmonare
B. Enzimatice
C. Cardiace
D. Electrice ale creierului
E. Respiratorii
A. Melatonina este hormonul ce generează ritmul circadian veghe-somn
B. Secreția de melatonină se reduce cu vârsta
C. Secreția de corticosteroizi este maximă la orele 20-24
D. La șoarece, efectul analgezic al morfinei este mai intens în faza activă de
noapte
E. Nifedipina are nivele plasmatice mai înalte dimineața decât seara
136 2.28. ❋ Compusul instabil numai în soluția perfuzabilă de bicarbonat de sodiu este: 1, p.261
A. Amoxicilina
B. Ampicilina
C. Carbenicilina
D. Benzilpenicilina
E. Vancomicina
A. Amoxicilina este instabilă în soluția perfuzabilă de glucoză
B. În soluția injectabilă i.v. ampicilina nu se amestecă cu nici un alt
medicament
C. Benzilpenicilina este instabilă în soluția de NaCl 0,9%
D. Protamina este utilizată ca medicație antidot în supradozarea heparinei
E. Vancomicina este instabilă în soluție perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
18
138 2.30. ❋ Sunt factori dependenți de mediu ce influențează acțiunea unui medicament, 1, p.236
cu excepția:
A. Alimentația
B. Rasa
C. Temperatura ambiantă
D. Zgomotul
E. Lumina
A. Protamina este utilizată ca antidot în supradozarea heparinei
B. Tetraciclinele sunt instabile în soluția perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
C. Sinergismul de adiție apare când substanțele medicamentoase asociate
acționează pe receptori diferiți
D. Nifedipina prezintă nivele plasmatice mai înalte dimineața decât seara
E. Este contraindicată administrarea psihostimulantelor seara înainte de culcare
140 2.32. ❋ Nu se administrează seara înainte de culcare: 1, p.258
A. Teofilina
B. Ranitidina
C. Laxative
D. Antiparkinsoniene
E. Acid acetilsalicilic
141 2.33. ❋ Asocierea nedorită și de evitat în terapeutică este: 1, p.262
A. Anestezic general-tranchilizant
B. Paracetamol-codeină
C. Meprobamat-alcool etilic
D. Fentanil-droperidol
E. Antihipertensiv-diuretic
142 2.34. ❋ Asocierea prezintă sinergism de adiție: 1, p.261
A. Paracetamol-codeină
B. Procaină-sulfamide
C. Protamină-heparină
D. Fentanil-droperidol
E. Acid acetilsalicilic-paracetamol
143 2.35. ❋ Reprezintă un antagonism chimic: 1, p.262
A. Protamină-heparină
B. Pilocarpina-atropina
C. Adrenalina-propranolol
D. Adrenalina-histamina
E. Histamina-antihistaminice
A. Este contraindicată asocierea antagoniștilor AT1 cu diureticele
antialdosteronice
B. Asocierea rimfapicină-izoniazidă potențează efectul toxic hepatic
C. Antagonismul apare când două substanțe acționează în sensuri opuse
D. Sinergismul de potențare nu este urmărit în terapeutică
E. Adrenalina se oxidează în contact cu aerul
19
145 2.37. ❋ Nu reprezintă o interacțiune ce are loc în faza de absorbție a 1, p.265
medicamentului:
A. Ciprofloxacină-antiacide (săruri de Ca+2, Mg+2, Al+3)
B. Acid alendronic-terapie calcică
C. Anticoagulante cumarinice-AINS
D. Acid acetilsalicilic-colestiramina
E. Săruri de fier-antiacide (săruri de Ca+2)
146 2.38. ❋ Reprezintă o interacțiune farmacocinetică prin deplasarea de pe proteinele 1, p.264
plasmatice:
A. Sulfoniluree antidiabetice-acid acetilsalicilic
B. Aminoglicozide-furosemid
C. Paracetamol-rifampicină
D. Anticoagulante cumarinice-fenobarbital
E. Tolbutamida-glucocorticoizi
147 2.39. ❋ Reprezintă o interacțiune cu mecanism farmacodinamic: 1, p.268
A. Tolbutamida-hidroclorotiazida
B. Săruri de fier-colestiramina
C. Glibenclamida-fenofibrat
D. Streptomicina-furosemid
E. Acid alendronic-antiacide (săruri de Ca+2, Al+3)
148 2.40. ❋ Este un inductor enzimatic: 1, p.266
A. Ranitidina
B. Ketoconazolul
C. Fenilbutazona
D. Fenobarbitalul
E. Claritromicina
149 2.41. ❋ Este un inhibitor enzimatic: 1, p.266
A. Fenitoina
B. Fluconazolul
C. Carbamazepina
D. Rifampicina
E. Primidona
A. Se recomandă evitarea asocierii simvastatinei cu claritromicina
B. Pot să apară accidente hemoragice în cazul asocierii acenocumarol-
fluconazol
C. Este contraindicată asocierea a două benzodiazepine
D. Este indicată asocierea captopril-spironolactonă
E. Asocierea atorvastatină-gemfibrozil crește riscul de rabdomiolize fatale
151 2.43. ❋ Nu reprezintă o interacțiune farmacodinamică de tip sinergism de potențare: 1, p.268
A. Tranchilizante-alcool etilic
B. Tolbutamidă-glucocorticoizi
C. Neuroleptice-hipnotice
D. Warfarină-acid acetilsalicilic
E. Tranchilizante-hipnotice
152 2.44. ❋ Asocierea ce nu produce hiperkalemie este: 1, p.270
A. IECA-triamteren
B. Antagoniști AT1-amilorid
C. Digitoxină-corticosteroizi
D. Digoxină-spironolactonă
E. Fenitoină-indapamid
20
153 2.45. ❋ Precizați reacția adversă ce nu apare în cazul asocierilor de mai jos: 1, p.270
A. Antihipertensive-AINS: retenție hidrosalină
B. Digoxină-spironolactonă: hipokalemie
C. Metamizol-co-trimoxazol: leucopenie
D. Acid alendronic-fenilbutazonă: efect proulcerativ esofagian și gastric
E. Atorvastatină-gemfibrozil: miopatii
154 2.46. ❋ Nu este un inhibitor enzimatic: 1, p.266
A. Paracetamol
B. Eritromicina
C. Esomeprazol
D. Fenitoina
E. Izoniazida
155 2.47. ❋ Nu este un inhibitor enzimatic: 1, p.267
A. Warfarina
B. Primidona
C. Cloramfenicolul
D. Claritromicina
E. Ranitidina
156 2.48. ❋ Nu reprezintă un simptom al sindromului serotoninergic: 1, p.273
A. Agitație psihomotorie
B. Confuzie
C. Tremor
D. Diaree
E. Hipotermie
157 2.49. Reprezintă factori farmacografici ce influențează acțiunea unui medicament: 1, p.226
A. Doza
B. Locul acțiunii
C. Ritmul administrării
D. Structura chimică
E. Concentrația plasmatică
158 2.50. Eficacitatea maximă: 1, p.218-219
A. Depinde de proprietățile farmacocinetice și farmacodinamice ale substanței
B. Se exprimă prin dozele eficace
C. Se determină grafic utilizând curba sigmoidă log doză-efect
D. Este independentă de activitatea intrinsecă a substanței
E. Este dependentă de organism
159 2.51. După utilitatea terapeutică și intensitate, acțiunea farmacodinamică poate fi: 1, p.224
A. Generală
B. Reversibilă
C. Principală
D. Ireversibilă
E. Secundară
160 2.52. După sensul acțiunii, acțiunea farmacodinamică poate fi: 1, p.225
A. Stimulatoare
B. Selectivă
C. Directă
D. Inhibitoare
E. Indirectă
21
161 2.53. Simptomatologia somatică din cadrul sindromului serotoninergic este 1, p.273
reprezentată de:
A. Hipertermie
B. Rigiditate musculară
C. Tremor
D. Confuzie
E. Diaree
162 2.54. Sunt medicamente ce se administrează la 30-60 minute după masă: 1, p.252
A. Antihelmintice
B. Anorexigene
C. Substituenți ai secreției gastrice
D. Hipocolesterolemiante
E. Coleretice și colecistokinetice
163 2.55. Sunt factori dependenți de organism ce influențează acțiunea farmacodinamică: 1, p.236-237
A. Locul acțiunii
B. Specia
C. Calea de administrare
D. Starea substratului receptor
E. Concentrația plasmatică
164 2.56. Reprezintă boli autoimune ale receptorilor: 1, p.250
A. Feminizarea fătului masculin
B. Miatenia gravis
C. Boala Graves
D. Diabet zaharat insulino-rezistent
E. Hipercolesterolemia ereditară
165 2.57. Reprezintă interacțiuni cu mecanism farmacocinetic: 1, p.264-265
A. Colestiramina-acid acetilsalicilic
B. AINS-sulfoniluree antidiabetice
C. Hidroclorotiazida-tolbutamida
D. Alcool etilic-tranchilizante
E. Rifampicina-paracetamol
166 3.1. ❋ Aminoglicozidul cu toxicitatea auditivă cea mai mare este: 1, p.298
A. Kanamicina
B. Amikacina
C. Streptomicina
D. Gentamicina
E. Neomicina
167 3.2. ❋ Produc la administrare tulburări pigmentare de culoare brună la nivelul 1, p.302
unghiilor și degetelor:
A. Antimalarice
B. Citostatice
C. Metaciclina
D. Tetraciclina
E. Minociclina
22
168 3.3. ❋ Efectul rebound: 1, p.325
A. Este declanșat la întreruperea unui tratament de lungă durată cu agoniști ai
receptorilor
B. Se manifestă clinic prin revenirea bolii tratate exacerbată după întreruperea
bruscă a unui tratament îndelungat
C. Poate apărea la întreruperea bruscă a administrării glucocorticoizilor ca
medicație antiinflamatoare în doze farmacologice
D. Mecanismul apariției este de sensibilizare al altor receptori complementari(
hetero up-regulation)
E. Poate apărea la întreruperea unei terapii îndelungate cu fenobarbital
169 3.4. ❋ Declanșează tulburări la oprirea bruscă a terapiei: 1, p.328
A. Antiepileptice barbiturice
B. Tranchilizante benzodiazepine
C. Anticoagulante orale
D. Anorexigene cu mecanism central
E. Neuroleptice
170 3.5. ❋ Pot provoca ocazional tulburări la oprirea bruscă a tratamentului de lungă 1, p.329
durată:
A. Antiparkinsoniene
B. Antianginoase beta adrenolitice
C. Morfinomimetice
D. Corticosteroizi
E. Neuroleptice
171 3.6. ❋ Medicamentele presupuse a produce tulburări la oprirea bruscă a 1, p.329
tratamentului sunt:
A. Antiasmatice beta adrenomimetice
B. Antianginoase
C. Anticoagulante orale
D. Corticosteroizi
E. Simpatomimetice decongestive nazale în administrare topică
172 3.7. ❋ Administrate la femeia care alăptează pot produce următoarele reacții 1, p.335
adverse la sugar, cu excepția:
A. Tetracicline-sindrom cenușiu
B. Fluorochinolone-afectarea cartilajelor osoase de creștere
C. Indometacina (doze mari)- convulsii
D. Morfină-deprimare respiratorie
E. Etilbiscumacetat-sângerări spontane
A. Administrat la femeia care alăpteaza furosemidul poate suprima lactația
B. Caracteristica reacțiilor imunoalergice este prezența relației gradate doză-
efect
C. Sindromul de abstinență se produce printr-o up heteroreglare
D. Efectele toxice ale medicamentelor se pot manifesta la nivelul tuturor
țesuturilor și organelor
E. IECA pot provoca disgeuzie în primele trei luni de tratament
23
174 3.9. ❋ Sunt medicamente ce pot fi administrate la femeia care alăptează deoarece 1, p.335
prezintă risc redus de reacții adverse la sugar, cu excepția:
A. Codeina
B. Nifedipina
C. Fluorochinolone
D. Insulina
E. Ibuprofen
A. Administrat în doze mari timp îndelungat metotrexatul poate produce ciroză
hepatică
B. Fluorochinolonele pot produce miopatii fără mialgie
C. Halotanul poate produce hipertermie malignă
D. Citostaticele alchilante produc efecte adverse mutagene
E. Idiosincrazia se manifestă ca deviația de la răspunsul farmacodinamic
normal al populației la un medicament
A. Carbamazepina este un medicament inductor de criză de porfirie
B. Chinina este un compus methemoglobinizant
C. Acatalazia este o enzimopatie frecventă în populație
D. Dozele eficace medii sunt ineficiente la acetilatorii rapizi
E. Reacția alergică de tip IV este reacție întârziată
177 3.12. ❋ Dermatita de contact poate apărea la administrarea de: 1, p.313
A. Neomicină
B. Izoniazidă
C. Acid acetilsalicilic
D. IECA
E. Barbiturice
A. Indivizii hidroxilatori rapizi prezintă rezistență la anticoagulante necesitând
doze mari
B. Indivizii acetilatori rapizi prezintă rezistență la izoniazidă necesitând doze
foarte mari
C. Misoprostol este inhibitor al motilității uterine
D. Consumatorii cronici de alcool sunt mai putin sensibili la acțiunea
narcoticelor
E. Morfina este contraindicată la femeia gravidă
179 3.14. ❋ Prezintă ototoxicitate vestibulară: 1, p.298
A. Gentamicina
B. Acid etacrinic
C. Furosemid
D. Vancomicina
E. Salicilați (>6 g/zi)
180 3.15. ❋ Produc efecte adverse cancerigene: 1, p.302
A. Colchicina
B. Podofilotoxina
C. Nitrozaminele
D. Fungicidele
E. Epoxizii
24
181 3.16. ❋ Produc efecte adverse mutagene: 1, p.303
A. Amine aromatice
B. Aflatoxine
C. Azocoloranți
D. Fungicide
E. Hormoni estrogeni și antagoniști
182 3.17. ❋ Nu este o enzimopatie implicată în idiosincraziile cu manifestări 1, p.307
farmacodinamice:
A. Deficiența de pseudocolinesterază
B. Deficiența de G-6PD
C. Deficiența de glucuroniltransferază
D. Acatalazia
E. Hemoglobinopatii
183 3.18. ❋ Enzimopatia implicată în idiosincrazie cu manifestare farmacocinetică este: 1, p.307
A. Polimorfismul oxidazelor microzomale
B. Acatalazia
C. Deficiența de methemoglobin-reductaza eritrocitară
D. Deficiența de G-6PD
E. Inducția de gama- aminolevulinic acid-sintetază
184 3.19. ❋ Manifestările clinice ale porfiriei induse de medicamente sunt următoarele, 1, p.307
cu excepția:
A. Tulburări psihice severe
B. Fotodermatoze cutanate
C. Colici
D. Diaree
E. Nevrite periferice
A. Reacția alergică de tip IV este o reacție întârziată
B. Caracteristica reacțiilor adverse alergice este prezența relației gradate doză-
efect
C. Acidul acetilsalicilic administrat la copii cu vârsta mai mică de 4 ani poate
declanșa sindromul Reye
D. Paracetamolul poate induce hipersensibilitate încrucișată cu sulfonilureele
hipoglicemiante
E. Idiosincrazia apare la scurt timp dupa începerea tratamentului sau chiar la
prima doză
A. La administrare sistemică fluorochinolonele pot da fotoreacții
B. Intoleranța dobândită se produce prin mecanism imunologic
C. Medicamentele haptene nu pot provoca hipersensibilitate încrucișată
D. Indivizii atopici au o predispoziție genetică la reacții alergice de tip I
E. Chinina este un antimalaric methemoglobinizant
A. UDP-glucuroniltransferaza catalizează glucuronoconjugarea heptică a
medicamentelor analgezice-antipiretice
B. Acatalazia este o enzimopatie cu o frecvență rară în populație
C. Tolbutamida produce hemoliză la pacienții cu deficit de G-6PD
D. Izoniazida este polimorfic acetilată
E. Varianta B a deficienței de G-6PD este întâlnită la rasa neagră
25
188 3.23. ❋ Este un medicament cu polimorfism similar debrisoquinului: 1, p.310
A. Diazepamul
B. Fenitoina
C. Warfarina
D. Omeprazolul
E. Metoprololul
189 3.24. ❋ Este un medicament cu polimorfism diferit debrisoquinului: 1, p.310
A. Warfarina
B. Amitriptilina
C. Timololul
D. Sparteina
E. Alprenololul
190 3.25. ❋ Precizați afirmația ce nu caracterizează reacțiile alergice: 1, p.311
A. Au mecanism imunologic
B. Lipsa relației gradate doză-efect
C. Sunt de patru tipuri
D. Apar în timpul vieții
E. Calea de administrare este un factor dependent de medicament ce le
favorizează apariția
191 3.26. ❋ Medicamentul incriminat în reacții adverse de imuno-deficiență prin 1, p.318
deprimarea imunității umorale este:
A. Fenitoina
B. Clozapina
C. Cloramfenicolul
D. Tetraciclina
E. Rifampicină
192 3.27. ❋ Sunt incriminate în reacții adverse de imunodeficiență latentă prin inhibarea 1, p.318
sintezei proteice în limfocite:
A. Tetraciclinele
B. Glucocorticoizii
C. Sulfonamidele
D. Anestezicele generale
E. Neurolepticele fenotiazinice
193 3.28. ❋ Prezintă potențialul cel mai mare de a produce dependență psihică: 1, p.324
A. Alcoolul etilic
B. Amfetamina
C. Morfina
D. LSD-ul
E. Hașișul
194 3.29. ❋ Substanța ce nu induce toleranță dobândită este: 1, p.324
A. Cocaina
B. Morfina
C. Amfetamina
D. Marijuana
E. Mescalina
195 3.30. ❋ Prezintă potențialul cel mai mare de a induce dependență fizică: 1, p.324
A. Alcoolul etilic
B. Cocaina
C. LSD-ul
D. Amfetamina
E. Morfina
26
196 3.31. ❋ Se utilizează în terapeutică pentru suprimarea lactației: 1, p.335
A. Furosemidul
B. Bromocriptina
C. Contraceptive orale (asocieri progestative-estrogeni)
D. Atropina
E. Vitamina B6
A. Metotrexatul prezintă efect teratogen
B. Izotretinoin este contraindicat la femeia însărcinată
C. Efectul rebound se manifestă clinic prin revenirea bolii tratate, exacerbată
după întreruperea bruscă a tratamentului de lungă durată
D. Toleranța cronică este un fenomen ireversibil
E. Fumătorii prezintă mitridatism la nicotină
198 3.33. ❋ Reprezintă medicamente stimulatoare ale motilității uterine ce pot produce 1, p.333
accidente obstetricale cu excepția:
A. Izoprenalina
B. Ocitocina
C. Misoprostolul
D. Pilocarpina
E. Purgativele antrachinone
199 3.34. ❋ Reprezintă medicamente inhibitoare ale motilității uterine ce pot produce 1, p.333
accidente obstetricale, cu excepția :
A. Ergometrina
B. Salbutamolul
C. Fenoterolul
D. Izoprenalina
E. Sulfatul de magneziu administrat parenteral
200 3.35. ❋ Medicamentul administrat la femeia care alăptează ce prezintă risc redus de 1, p.336
a produce reacții adverse la sugar este:
A. Metronidazol
B. Etilbiscumacetat
C. Morfină
D. Warfarină
E. Cloramfenicol
201 3.36. ❋ Sunt medicamente administrate la femeia care alăptează ce prezintă risc 1, p.336
redus de a produce reacții adverse la sugar, cu excepția:
A. Codeina
B. Tetraciclinele
C. Antidepresivele triciclice
D. Famotidina
E. Insulina
202 3.37. ❋ Precizați afirmația falsă: 1, p.296
A. În laptele matern se pot concentra medicamente bazice
B. Toleranța încrucișată apare între medicamente metabolizate de același
sistem enzimatic sau care acționează pe același substrat reactiv
C. Fenelzina este un medicament polimorfic acetilat
D. Fenitoina este un medicament inductor de criză de porfirie
E. Contraceptivele orale prezintă un potențial toxic hepatic scăzut
27
203 3.38. Reprezintă reacții adverse ce apar la întreruperea bruscă a administrării: 1, p.325
A. Toxicomania
B. Efectul rebound
C. Efectul secundar
D. Sindromul de abstinență
E. Insuficiența funcțională
204 3.39. Reprezintă efecte secundare: 1, p.293-294
A. Uscăciunea gurii dată de atropină
B. Hipovitaminoza în cursul tratamentului cu antibiotice cu spectru larg
C. Stare confuzională produsă de barbiturice, la batrâni
D. Ciroză la administrarea metotrexatului, în doze mari, timp îndelungat
E. Comportament suicidar la administrarea rezerpinei timp îndelungat
205 3.40. Factorii dependenți de medicament care favorizează apariția alergiei 1, p.311
medicamentoase sunt:
A. Atopia ereditară
B. Calea de administrare
C. Reactivitatea individuală
D. Frecvența contactului cu organismul
E. Potențialul antigenic al medicamentului
206 3.41. Factorii dependenți de organism care favorizează apariția alergiei 1, p.311
medicamentoase sunt:
A. Potențialul antigenic al medicamentului
C. Frecvența contactului cu organismul
D. Reactivitatea individuală
E. Atopia ereditară
207 3.42. Sunt manifestări clinice ale reacției alergice de tip I: 1, p.312
A. Edemul glotic
B. Astmul bronșic alergic
C. Eritemul polimorf
D. Dermatita de contact
E. Edemul Quincke
208 3.43. Produc toxicomanii majore: 1, p.323
A. Morfina
B. Alcoolul etilic
C. Tranchilizantele
D. Heroina
E. Canabisul
209 3.44. Produc toxicomanii minore: 1, p.322
A. Heroina
B. Barbiturice hipnotice
C. Alcoolul etilic
D. LSD-ul
E. Morfina
210 3.45. Medicamentele stimulatoare ale motilității uterine ce pot produce accidente 1, p.333
obstetricale sunt:
A. Misoprostolul
B. Ocitocina
C. Salbutamolul
D. Morfina
E. Sulfatul de magneziu administrat injectabil
28
211 3.46. Medicamentele inhibitoare ale motilității uterine ce pot produce accidente 1, p.333
obstetricale sunt:
A. Pilocarpina
B. Neostigmina
C. Enprostilul
D. Fenoterolul
E. Acidul acetilsalicilic
A. Antimalaricele produc colorație gri-bleu la nivelul unghiilor și mucoaselor
B. Fenitoina produce dermatită exfoliativă
C. Cloramfenicolul produce necroliză epidermică toxică
D. Aminoglicozidele nu influențează funcția vestibulară
E. Eritemul nodos poate fi indus de salicilați
213 3.48. ❋ Apneea prelungită la doze terapeutice de suxametoniu se explică prin: 1, p.308
A. Polimorfismul N-acetiltransferazei
B. Deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază
C. Deficitul de UDP-glucuronil-transferază
D. Deficitul de pseudocolinesterază
E. Deficitul de methemoglobin-reductază eritrocitară
214 3.49. ❋ Următorul enunț este adevărat: 1, p.297
A. Corticosteroizii induc steatoză hepatică
B. Sindromul depresiv indus de rezerpină este o reacție adversă de tip toxic
C. Hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor reprezintă o
reacție adversă de tip efect secundar
D. Leziunile degenerative induse la nivelul inimii de către daunorubicină
reprezintă o reacție adversă de tip cancerigen
E. Hipercoagulabilitatea indusă de contraceptive orale reprezintă o reacție
adversă de tip alergic
215 3.50. ❋ Nu reprezintă reacție adversă de tip toxic manifestată prin tulburări 1, p. 295
morfologice:
A. Citoliză hepatică indusă de izoniazidă
B. Tulburarea auzului și surditatea produsă de acid etacrinic
C. Atrofia retinei produsă de hidroxiclorochină timp îndelungat (cca. 3 ani)
D. Rabdomiolize induse de anestezice generale
E. Disfuncții cognitive induse de ibuprofen
216 4.1. ❋ Precizați afirmația adevărată referitoare la tratamentul osteoartritei: 2, p.14
A. Tramadolul este recomandat pentru osteoartrita șoldului și a genunchiului în
cazul ineficienței AINS topice
B. Obiectivele tratamentului nu prevăd educarea membrilor familiei
pacientului
C. Procedurile chirurgicale sunt contraindicate în cazul durerilor severe ce nu
răspund la terapia conservatoare
D. Terapia fizică s-a dovedit ineficace în menținerea mobilității
E. Paracetamolul prezintă eficacitate înaltă comparativ cu AINS
29
217 4.2. ❋ Următorul enunț referitor la tratamentul artrozei mâinii este fals: 2, p.15
A. Administrarea de două ori pe zi a cremei cu capsaicină poate îmbunătăți
aderența pe termen lung
B. AINS orale se administrează pacienților ce nu pot tolera reacțiile adverse
cutanate datorate AINS topice
C. Diclofenacul topic are eficacitate similară cu ibuprofenul și diclofenacul
administrate oral
D. AINS locale nu reprezintă tratament de primă linie
E. Tramadolul se poate asocia terapiei topice
218 4.3. ❋ Precizați enunțul adevărat referitor la terapia farmacologică a artrozei 2, p.14
șoldului și genunchiului:
A. Paracetamolul prezintă risc crescut de evenimente cardiovasculare grave,
comparativ cu AINS
B. Asocierea misoprostolului cu AINS neselective crește riscul de reacții
adverse gastrointestinale
C. Duloxetina poate fi utilizată ca tratament adjuvant pentru pacienții cu
răspuns parțial la analgezicele de primă linie
D. AINS selective sunt asociate cu risc scăzut de evenimente cardiovasculare
(HTA, AVC, IM, deces)
E. Datorită acțiunii lor asupra producției de tromboxan dependentă de COX-1
în trombocite, AINS neselective scad riscul de hemoragii
219 4.4. Următoarele afirmații referitoare la terapia farmacologică a artrozei sunt false: 2, p.14
A. Injecțiile cu acid hialuronic au demonstrat beneficii în terapia artrozei
șoldului
B. Administrarea concomitentă a tramadolului cu duloxetina poate determina
apariția sindromului serotoninergic
C. Sunt contraindicate opioidele la pacienții ce prezintă risc chirurgical crescut
și care nu pot fi supuși intervenției de artroplastie articulară
D. Terapia sistemică cu corticosteroizi se recomandă în osteoartrită, datorită
eficacității sale dovedite
E. Glucozamina nu se utilizează la pacienții cu alergie la crustacee
220 4.5. ❋ Referitor la osteoporoza indusă de glucocorticoizi, este adevărat următorul 2, p.25
enunț:
A. Glucocorticoizii scad resorbția osoasă
B. Glucocorticoizii inhibă apoptoza osteoblastelor
C. Glucocorticoizii diminuă excreția renală a calciului
D. Glucocorticoizii induc o pierdere de masă osoasă mai pronunțată în primele
6 luni de tratament
E. Glucocorticoizii stimulează proliferarea și diferențierea osteoblastelor
221 4.6. ❋ Precizați afirmația falsă referitoare la bifosfonați: 2, p.23
A. Pot avea timp de înjumătățire de până la 10 ani, deoarece sunt încorporați în
țesutul osos
B. Alendronatul se administrează dimineața pe stomacul gol, cu un pahar de
apă plată
C. Bifosfonații prezintă eficacitatea cea mai ridicată în ceea ce privește
creșterea densității minerale osoase și scăderea riscului de fractură
D. Administrarea risedronatului impune menținerea poziției în ortostatism sau
șezând cel puțin 30 minute
E. Ibandronatul este contraindicat în cazul osteoporozei la femei în
postmenopauză
30
222 4.7. ❋ Următoarea afirmație referitoare la terapia farmacologică a osteoporozei 2, p.24
este adevărată:
A. Denosumab este contraindicat la pacienții osteoporotici cu risc crescut de
fractură
B. Raloxifen nu este aprobat în prevenția osteoporozei în postmenopauză
C. Bazedoxifena reduce incidența fracturilor de șold
D. Calcitonina este indicată pentru tratamentul osteoporozei la femei după cel
puțin 5 ani de menopauză
E. Teriparatid scade rata de remodelare osoasă, numărul și activitatea
osteoblastelor
223 4.8. ❋ Precizați enunțul fals referitor la efectele adverse ale terapiei osteoporozei: 2, p.23
A. Preparatele pe bază de calciu induc constipație
B. În timpul tratamentului cu bazedoxifenă apar spasme musculare
C. Simptome similare gripei (flu-like) apar frecvent la administrarea i.v. a
bifosfonaților
D. Osteonecroza maxilară apare frecvent în tratamentul cu denosumab
E. Bufeurile sunt frecvent întâlnite în timpul tratamentului cu raloxifen
224 4.9. ❋ Precizați afirmația falsă referitoare la tratamentul osteoporozei: 2, p.23
A. Creșterile densității mineral-osoase în urma tratamentului cu bifosfonați
sunt maxime după primele 12 luni de tratament
B. Denosumab se administrează pe cale s.c. la intervale de 6 luni
C. Osteonecroza maxilară este o reacție adversă rară a bifosfonaților
D. Denosumab este un stimulator al ligandului RANK (receptor activator al
factorului nuclear kappa B)
E. După întreruperea tratamentului cu raloxifen, rata pierderii osoase revine la
nivelul asociat vârstei sau bolii
225 4.10. ❋ Care dintre următoarele afirmații cu privire la terapia osteoporozei este 2, p.21
adevărată?
A. Administrarea denosumabului nu necesită intervenția unui cadru medical
B. Forma D2 este ușor superioară față de D3 în creșterea concentrației serice
de 25-OH-vitamină D
C. Acidul zoledronic este util pentru prevenirea manifestărilor osoase la
pacienții cu tumori maligne în stadiu avansat
D. Timpul de înjumătățire al vitaminei D este de aproximativ 1 săptămână
E. Calcitonina intranazală nu se administrează pentru durerea asociată fracturii
vertebrale acute
226 4.11. Următoarele enunțuri referitoare la suplimentarea cu calciu în cazul pacienților 2, p.17, 19
ce suferă de osteoporoză sunt false:
A. Reprezintă cel mai eficient tratament comparativ cu alte terapii
B. Cantitatea de calciu absorbită este în directă proporționalitate cu doza
administrată
C. Citratul de calciu este sarea de elecție deoarece conține cea mai mare
concentrație de calciu elemental (40%)
D. Fosfatul tricalcic poate fi util în cazul pacienților cu hipofosfatemie care nu
se corectează prin creșterea aportului alimentar
E. Carbonatul de calciu nu se administrează în timpul meselor
31
227 4.12. Referitor la terapia farmacologică a osteoporozei, selectați enunțurile 2, p.21-23
adevărate:
A. Calciul poate crește absorbția hormonilor tiroidieni și a bifosfonaților
administrați pe cale orală
B. Alendronatul nu se administrează concomitent cu alte medicamente sau
suplimente
C. Înaintea administrării denosumabului, se recomandă corectarea
hipocalcemiei
D. Bazedoxifena este un agonist/antagonist estrogenic combinat cu estrogeni
conjugați ecvini
E. Teriparatidul este indicat în cazul pacienților cu risc crescut de osteosarcom
228 4.13. ❋ Precizați enunțul fals referitor la medicamentele biologice utilizate în 2, p.36
tratamentul artritei reumatoide:
A. Inhibitorii TNF-alfa sunt asociați cu risc neoplazic crescut
B. Abatacept este aprobat pentru pacienții cu artrită reumatoidă moderată până
la severă
C. Rituximab se utilizează pentru pacienții în cazul cărora tratamentul cu
metotrexat a eșuat
D. Tocilizumab se utilizează ca monoterapie sau în asociere cu metotrexat
E. Anakinra este un inhibitor TNF-alfa
229 4.14. ❋ Referitor la corticosteroizii utilizați pentru tratamentul artritei reumatoide, 2, p.29
este fals următorul enunț:
A. Nu este recomandată utilizarea acestora în monoterapie
B. În cazul pacienților non-aderenți se preferă calea i.m.
C. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sistemici limitează utilizarea acestora
pe termen lung
D. Profilul de eliberare lentă nu permite reducerea fiziologică a dozei
E. Este contraindicată injectarea de mai mult de două sau trei ori pe an într-o
articulație
230 4.15. ❋ Enunțul adevărat referitor la medicația de modificare a bolii pentru artrita 2, p.33
reumatoidă este:
A. Metotrexatul stimulează producția de citokine
B. Leflunomida prezintă eficacitate superioară metotrexatului în tratamentul
artritei reumatoide
C. Tofacitinib este indicat la pacienții cu artrită reumatoidă ce prezintă
intoleranță la metotrexat
D. Hidroxiclorochina determină apariția reacțiilor adverse mielosupresive
E. Metotrexatul se poate administra în sarcină și alăptare
231 4.16. ❋ Referitor la terapia farmacologică a artritei reumatoide, este adevărat 2, p.28
enunțul:
A. Medicamentele biologice s-au dovedit ineficiente pentru pacienții ce nu au
răspuns la tratamentul cu medicație de modificare a bolii
B. Medicamentele antireumatice care modifică boala nu influențează ratele de
mortalitate
C. AINS nu produc o ameliorare a simptomelor
D. Pentru pacienții în cazul cărora se obține remisiunea bolii, poate fi luată în
considerare întreruperea terapiei
E. Terapia inițială recomandată prevede agenți de modificare a bolii
(metotrexat) pentru majoritatea pacienților, indiferent de activitatea bolii
32
232 4.17. ❋ În tratamentul artritei reumatoide, se administrează cât mai repede posibil 2, p.27
după apariția bolii:
A. Metotrexat
B. Azatioprina
C. Penicilamina
D. Auranofina
E. Ciclofosfamida
233 4.18. ❋ Precizați enunțul fals referitor la metotrexat: 2, p.29
A. Inhibă producția de citokine și biosinteza purinelor
B. Administrarea concomitentă cu acid folic poate reduce frecvența reacțiilor
adverse
C. Este contraindicat în boală hepatică cronică
D. Nu prezintă risc de teratogenitate
E. Efectul se instalează cel mai devreme după 2-3 săptămâni
234 4.19. ❋ Următorul enunț referitor la inhibitorii TNF-alfa este adevărat: 2, p.35
A. Pot fi utilizați în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă clasa III sau IV
NYHA cu fracție de ejecție redusă (sub 50%)
B. Prezintă risc scăzut de cancere limfoproliferative
C. Contribuie la ameliorarea simptomelor sclerozei multiple la pacienții cu
această afecțiune
D. Sunt în general primele medicamente biologice utilizate
E. Datorită eficacității și lipsei de efecte adverse, pacienții prezintă nivel
crescut de aderență
235 4.20. Selectați enunțurile false: 2, p.35-36
A. Tocilizumab acționează prin stimularea receptorilor IL-6
B. Legarea rituximabului de limfocitele B determină distrugerea acestora
C. Infliximab se leagă de TNF și previne interacțiunea acestuia cu receptorii săi
de pe celulele inflamatorii
D. Abatacept stimulează interacțiunea limfocitelor T cu celulele ce prezintă
antigen
E. Anakinra este un agonist al receptorului IL-1
236 5.1. ❋ Este antagonist al aldosteronului: 2, p.83
A. Ivabradina
B. Carvedilol
C. Bumetanida
D. Eplerenona
E. Torsemida
237 5.2. ❋ Este blocant al receptorilor AT-1 ai angiotensinei II: 2, p.82
A. Perindopril
B. Torsemida
C. Valsartan
D. Trandolapril
E. Ivabradină
238 5.3. ❋ Nu intervine în metabolismul bradikininei: 2, p.81-82
A. Captopril
B. Candesartan
C. Fosinopril
D. Lisinopril
E. Ramipril
33
239 5.4. ❋ În tratamentul insuficienței cardiace nu îmbunătățește supraviețuirea: 2, p.85
A. Ramiprilul
B. Carvedilolul
C. Bisoprololul
D. Trandolaprilul
E. Digoxina
240 5.5. ❋ Enunțul adevărat este: 2, p.81-82
A. Hidroclorotiazida are potență diuretică înaltă
B. Diureticele de ansă cresc fluxul sanguin renal mediat de prostaglandine
C. IECA cresc nivelul de angiotensină II și aldosteron
D. Spironolactona nu influențează receptorii pentru progesteron
E. Inițierea tratamentului cu IECA în insuficiența cardiacă se face cu doze mari
care se scad progresiv
241 5.6. Sunt adevărate următoarele enunțuri: 2, p.84-85
A. Ivabradina poate induce tulburări de vedere
B. Nitrații cresc presarcina
C. Hidralazina reduce rezistența vasculară sistemică
D. IECA nu influențează remodelarea ventriculară
E. Eplerenona blochează receptorii mineralocorticoizi
242 5.7. ❋ Nu reprezintă medicament de primă intenție în tratamentul HTA: 2, p.94-96,
A. Enalaprilul 99
B. Amlodipina
C. Clonidina
D. Diltiazemul
E. Indapamida
243 5.8. ❋ Este diuretic de ansă: 2, p.96
A. Hidroclorotiazida
B. Clortalidona
C. Indapamida
D. Torsemida
E. Metolazona
244 5.9. ❋ Inițierea tratamentului HTA stadiul I implică monoterapie cu: 2, p.96-97
A. Indapamidă
B. Metoprolol
C. Atenolol
D. Labetalol
E. Nebivolol
245 5.10. ❋ Este considerată medicație de alternativă în tratamentul HTA: 2, p.99
A. Amlodipina
B. Indapamida
C. Prazosinul
D. Atenololul
E. Furosemidul
246 5.11. ❋ Enunțul corect este: 2, p.101
A. Beta-blocantele sunt antihipertensive de primă linie la pacienții cu boala
arterială coronariană
B. Reserpina nu influențează echilibrul sodiului
C. Minoxidilul și hidralazina au potență vasodilatatoare similară
D. Clonidina nu influențează sistemul nervos vegetativ parasimpatic
E. Post infarct miocardic nu se recomandă IECA
34
247 5.12. ❋ Selectați enunțul fals: 2, p.101
A. Reserpina are timp de înjumătățire lung
B. Minoxidilul produce relaxarea directă a mușchilor netezi arteriolari
C. Hidralazina poate induce sindrom de tip lupus
D. Întreruperea bruscă a tratamentului cu beta-blocante nu predispune la
consecințe negative
E. Tiazidele produc hipomagneziemie
248 5.13. ❋ Prezintă activitate simpatomimetică intrinsecă: 2, p.96, 101
A. Bisoprololul
B. Nebivololul
C. Metoprololul
D. Betaxololul
E. Carteolol
249 5.14. Potasemia crește în tratamentul cu: 2, p.95-97
A. Indapamidă
B. Hidroclorotiazidă
C. Furosemid
D. Amilorid
E. Enalapril
250 5.15. Sunt blocante selective ale receptorilor alfa-1: 2, p.101
A. Clonidina
B. Prazosin
C. Metildopa
D. Guanabenz
E. Terazosin
251 5.16. ❋ Acționează predominant la nivelul miocardului, cu efect minim la nivel 2, p.114
vascular:
A. Isradipina
B. Felodipina
C. Verapamil
D. Nifedipină
E. Amlodipină
252 5.17. ❋ Blocantele beta-adrenergice sunt indicate în: 2, p.113
A. Boală arterială periferică severă
B. Diabet asociat cu episoade hipoglicemice frecvente
C. Boală cardiacă ischemică stabilă
D. Bloc atrio-ventricular de grad 2 și 3
E. Astm bronșic
253 5.18. ❋ Selectați enunțul fals referitor la ranolazină: 2, p.115
A. Reduce episoadele ischemice prin inhibarea selectivă a curentului tardiv de
sodiu
B. Poate prelungi intervalul QTc
C. Se poate administra concomitent cu claritromicina
D. În asociere cu eritromicina, doza de ranolazină nu trebuie să depășească
1000 mg pe zi
E. Se poate asocia cu beta-blocante în boala cardiacă ischemică în caz de
ineficacitate a acestora
35
254 5.19. Sunt blocante de calciu nondihidropiridinice: 2, p.112
A. Amlodipina
B. Felodipina
C. Diltiazem
D. Nicardipina
E. Verapamil
255 5.20. ❋ Este heparină cu greutate moleculară mică: 2, p.137
A. Dabigatran
B. Rivaroxaban
C. Apixaban
D. Endoxaban
E. Enoxaparină
256 5.21. ❋ Inhibă exclusiv activarea factorului Xa: 2, p.138
A. Dalteparina
B. Fondaparinux
C. Heparina nefracționată
D. Warfarina
E. Enoxaparina
257 5.22. ❋ Idarucizumab neutralizează efectul anticoagulant pentru: 2, p.137
A. Enoxaparină
B. Dalteparină
C. Dabigatran
D. Heparină nefracționată
E. Warfarină
258 5.23. ❋ Selectați enunțul incorect: 2, p.139,
A. Heparinele cu greutate moleculară mică reprezintă un amestec eterogen de 141
glicozaminoglicani sulfatați
B. Riscul de apariție a osteoporozei este mai mare la heparina nefracționată
comparativ cu heparinele cu greutate moleculară mică
C. Trombocitopenia indusă de heparină este o reacție imunologică rară ce
poate fi fatală și necesită intervenție imediată
D. Sulfatul de protamină este antidot în supradozare cu warfarină
E. Tromboliticele facilitează conversia plasminogenului în plasmină
259 5.24. ❋ Sindromul ”picioarelor roz” este o reacție adversă specifică pentru: 2, p.141
A. Dabigatran
B. Enoxaparină
C. Fondaparinux
D. Warfarină
E. Alteplaza
260 5.25. ❋ Precizați răspunsul incorect referitor la fondaparinux: 2, p.139
A. Inhibă indirect activitatea factorului Xa
B. Reprezintă o alternativă sigură și eficace la tratamentul cu heparine cu
greutate moleculară mică în episoadele acute de tromboembolie venoasă
C. Efectul anticoagulant este neutralizat de antidotul sulfat de protamină
D. Se administrează o dată pe zi pe cale subcutanată
E. Inițierea tratamentului impune evaluarea funcției renale
261 5.26. Nu sunt anticoagulante orale: 2, p.136,
A. Heparina nefracționată 139, 142
B. Dabigatran
C. Warfarină
D. Fondaparinux
E. Alteplaza
36
262 5.27. Sulfatul de protamină neutralizează efectul anticoagulant pentru: 2, p.138-139
A. Warfarină
B. Fondaparinux
C. Enoxaparină
D. Heparină nefracționată
E. Dabigatran
263 6.1. ❋ Este sechestrant al acizilor biliari: 2, p.69
A. Atorvastatina
B. Niacina
C. Colestiramina
D. Lomitapida
E. Ezetimib
264 6.2. ❋ Reprezintă un inhibitor al proteinei de transfer microzomal al trigliceridelor: 2, p.75
A. Clofibratul
B. Simvastatina
C. Lomitapida
D. Mipomersen
E. Colestiramina
265 6.3. ❋ Intervine în absorbția colesterolului la nivelul vilozităților intestinale: 2, p.74
A. Fenofibratul
B. Alirocumabul
C. Colestipolul
D. Ezetimibul
E. Mipomersenul
266 6.4. ❋ Referitor la fibrați, selectați răspunsul corect: 2, p.74
A. Administrați ca monoterapie reduc nivelul de VLDL
B. Nu influențează efectele anticoagulantelor orale
C. Transaminazele nu sunt influențate pe durata tratamentului
D. Clofibratul prezintă potență superioară niacinei asupra nivelurilor de VLDL
E. Gemfibrozilul reduce semnificativ sinteza de apolipoproteină B
267 6.5. ❋ Este inhibitor al sintezei apolipoproteinei B-100: 2, p.74
A. Rosuvastatina
B. Ezetimib
C. Niacina
D. Evolucumab
E. Mipomersen
268 6.6. ❋ Nu reprezintă reacție adversă a colestiraminei: 2, p.70
A. Absorbția incompletă a vitaminei A
B. Fixarea acizilor biliari în lumenul intestinal
C. Obstrucția gastrointestinală
D. Hipernatremia
E. Hipercloremia
269 6.7. ❋ Inhibă HMG-CoA reductaza: 2, p.71
A. Ezetimib
B. Niacina
C. Lovastatina
D. Lomitapida
E. Mipomersen
37
270 6.8. Următoarele enunțuri sunt adevărate: 2, p.75
A. Dislipidemia familială mixtă se tratează cu sechestranți ai acizilor, biliari,
statine, niacină, ezetimib
B. Hiperlipoproteinemia de tip I nu impune limitarea aportului de grăsimi
alimentare
C. Tratamentul hiperlipoproteinemiei de tip III include fibrați sau niacină
D. În hiperlipoproteinemia mixtă se pot administra statine
E. Reducerea chilomicronilor proveniți din alimentație nu este necesară în
tratamentul hiperlipoproteinemiei de tip I
271 6.9. Sunt indicați ca medicație adjuvantă în hipercolesterolemia familială 2, p.75
heterozigotă:
A. Fenofibrat
B. Alirocumab
C. Evolucumab
D. Clofibrat
E. Niacină
272 6.10. ❋ Este inhibitor al alfa-glucozidazei: 2, p.181
A. Metformin
B. Repaglinidă
C. Miglitol
D. Rosiglitazonă
E. Clorpropamidă
273 6.11. ❋ Inhibă co-transportorul-2 de sodiu-glucoză: 2, p.182
A. Metformin
B. Dapagliflozin
C. Acarboza
D. Pioglitazona
E. Tolbutamida
274 6.12. ❋ Este inhibitor al dipeptidil peptidazei-4: 2, p.183
A. Colesevelam
B. Empagliflozin
C. Rosiglitazonă
D. Saxagliptin
E. Nateglinida
275 6.13. ❋ Aparține grupului glinide: 2, p.180
A. Saxagliptin
B. Repaglinid
C. Alogliptina
D. Metformin
E. Pioglitazona
276 6.14. ❋ Este insulină cu acțiune rapidă: 2, p.177
A. Lispro
B. Glargin
C. Detemir
D. Degludec
E. Regular
277 6.15. ❋ Este insulină inhalatorie: 2, p.177
A. Aspart
B. Lispro
C. Glargin
D. Technosphere
E. Glulizin
38
A. Insulina technosphere are absorbție lentă
B. Insulina glargin are durată scurtă de acțiune
C. Insulina aspart disociază rapid în monomeri
D. Insulina regular nu se administrează i.v.
E. Insulina neutral protamine Hagedorn nu prezintă variabilitate
farmacocinetică
279 6.17. ❋ Este inhibitor al receptorului activator al proliferării peroxizomilor de tip 2, p.187
gamma (PPAR-gamma):
A. Empagliflozin
B. Alogliptina
C. Dulaglutid
D. Pioglitazona
E. Metformina
280 6.18. ❋ Alegeți enunțul corect pentru inhibitorii dipeptidil peptidazei-4 (DPP-4): 2, p.186
A. Îmbunătățesc răspunsul celulelor beta la hiperglicemie
B. Intervin semnificativ asupra greutății corporale
C. Reprezintă medicamente de primă linie în tratamentul diabetului zaharat de
tip II
D. Se administrează exclusiv i.v.
E. Pentru îmbunătățirea profilului glicemic, este necesară creșterea dozei pe
durata tratamentului
281 6.19. ❋ Reprezintă medicamentul de elecție în tratamentul diabetului zaharat de tip 2, p.185
II:
A. Acarboza
B. Saxagliptin
C. Canagliflozin
D. Linagliptin
E. Metformin
282 6.20. ❋ Selectați răspunsul care nu caracterizează inhibitorii co-transportorului 2 2, p.187
sodiu-glucoză (SGLT-2):
A. Reprezintă medicamente de primă linie în tratamentul diabetului zaharat de
tip II
B. Hipoglicemia apare la utilizare concomitentă cu insulină
C. Nu influențează curba ponderală
D. Infecțiile fungice reprezintă reacțiile adverse frecvent întâlnite pe durata
tratamentului
E. Administrarea concomitentă cu diuretice poate determina dezechilibre
electrolitice
283 6.21. ❋ Următorul compus nu este agonist al receptorilor glucagon-like peptid 1 2, p.188
(GLP-1):
A. Exenatidă
B. Albiglutid
C. Dulaglutid
D. Liraglutid
E. Pramlintida
39
284 6.22. ❋ Alegeți răspunsul corect: 2, p.183
A. Linagliptinul se elimină majoritar nemetabolizat la nivel biliar
B. Rifampicina nu influențează concentrațiile de empagliflozin
C. Rosiglitazona se leagă în procent scăzut de proteinele plasmatice
D. Pioglitazona prezintă 2 metaboliți inactivi
E. Insuficiența hepatică severă nu influențează farmacocinetica repaglinidei
285 6.23. Sunt insuline cu durată lungă de acțiune: 2, p.178
A. Glargin
B. Technosphere
C. Lispro
D. Degludec
E. Regular
286 6.24. Selectați enunțul corect: 2, p.176,
A. Insulina technosphere este contraindicată pacienților cu boală astmatică 178, 185
B. Insulina regular se administrează exclusiv subcutanat
C. Insulina glargin se administrează o dată pe zi
D. Reacțiile adverse gastrointestinale ale metforminului pot fi reduse prin
utilizarea unei forme farmaceutice cu eliberare prelungită
E. Exenatida nu influențează secreția de glucagon
287 7.1. ❋ Este antagonist al receptorilor opioizi: 2, p.215
A. Bisacodil
B. Lactuloză
C. Sorbitol
D. Docusat de sodiu
E. Alvimopan
288 7.2. ❋ Debutul acțiunii laxative poate să apară în mai puțin de 30 minute prin 2, p.215
administrare de:
A. Docusat de sodiu
B. Bisacodil
C. Senna
D. Lactuloză
E. Glicerină
289 7.3. Selectați enunțurile corecte: 2, p.214-215
A. Purgativele saline se pot utiliza în caz de intoxicații
B. Constipația cronică idiopatică poate fi tratată cu lubiprostonă
C. Sorbitolul este medicament de a doua alegere în constipația funcțională la
pacienți cu funcție cognitivă intactă
D. Lactuloza este medicament de primă intenție în constipație
E. Alvimopanul este utilizat pentru accelerarea recuperării funcției intestinale
după rezecția intestinului subțire
290 7.4. ❋ Selectați medicamentul colinergic care produce diaree: 2, p.218
A. Misoprostol
B. Guanabenz
C. Betanecol
D. Reserpină
E. Metildopa
291 7.5. ❋ Face parte din grupa protectoare ale mucoasei gastrice: 2, p.230
A. Esomeprazolul
B. Sucralfatul
C. Ranitidina
D. Nizatidina
E. Metoclopramida
40
292 7.6. ❋ Următoarea substanță aparține clasei agenți prokinetici: 2, p.230
A. Lansoprazol
B. Famotidină
C. Betanecol
D. Sucralfat
E. Hidroxid de magneziu
A. Utilizarea pe termen lung a IPP poate determina deficit de vitamină B12
B. Absorbția ketoconazolului nu este influențată de omeprazol
C. Dexlansoprazolul se administrează cu 30-60 minute înainte de masă
D. Omeprazolul nu influențează eficacitatea clopidogrelului
E. Asocierea pantoprazolului cu warfarină predispune la accidente hemoragice
A. Sucralfatul poate fi util în tratamentul esofagitei cauzate de radiații
B. Metoclopramidul accelerează golirea gastrică
C. Cimetidina inhibă metabolizarea nifedipinei
D. IPP determină efecte antisecretoare puternice și de lungă durată
E. Ranitidina nu se administrează în doze fracționate în boala de reflux
gastroesofagian
295 7.9. ❋ Selectați enunțul corect referitor la terapia pentru eradicarea infecției cu 2, p.273
Helicobacter pylori:
A. Tratamentul de primă linie constă în tripla terapie cu un IPP (durata 14 zile)
B. Terapia cvadruplă bazată pe săruri de bismut este recomandată de primă
linie la pacienții alergici la peniciline
C. În cadrul terapiei secvențiale, antibioticele se administrează concomitent
D. Terapia cvadruplă fără bismut conține IPP, amoxicilină, claritromicină și
metronidazol administrate succesiv
E. Terapia hibridă presupune administrarea de IPP și amoxicilină timp de 3
zile, urmată de terapie cvadruplă 4 zile
296 7.10. ❋ Referitor la tratamentul ulcerului indus cu AINS, este incorect următorul 2, p.275
enunț:
A. În absența infecției cu H. pylori, se întrerupe administrarea AINS și se
inițiază tratament cu IPP timp de 4 săptămâni
B. Dacă AINS nu poate fi întrerupt, tratamentul cu IPP se continuă 8-12
săptămâni
C. Pentru pacienții cu risc crescut de complicații, asocierea misoprostolului la
medicația AINS nu este justificată
D. IPP sunt preferați deoarece asigură o vindecare mai rapidă a ulcerului în
absența infecției cu H. pylori
E. Se recomandă înlocuirea cu un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 2 la
pacienții cu risc înalt de complicații dacă tratamentul AINS nu poate fi
întrerupt
297 7.11. ❋ Este antagonist al receptorilor H2: 2, p.275
A. Omeprazol
B. Famotidină
C. Sucralfat
D. Misoprostol
E. Dexlansoprazol
41
298 7.12. Terapia de salvare în caz de eșuare a terapiei inițiale pentru eradicarea H. 2, p.275
pylori prevede:
A. Utilizarea de antibiotice care nu au fost incluse în schema inițială
B. Utilizarea sărurilor de bismut
C. Utilizarea de antibiotice la care este improbabilă dezvoltarea rezistenței
D. Excluderea din schema terapeutică a IPP sau antagonist H2
E. Extinderea duratei de tratament la 14 zile
299 8.1. ❋ Riscul de apariție al convulsiilor apare la asocierea: 2, p.291
A. Rifampicină – contraceptive orale
B. Fenobarbital – contraceptive orale
C. Carbamazepină – contraceptive orale
D. Lamotrigină – contraceptive orale
E. Antiretrovirale – contraceptive orale
300 8.2. ❋ Referitor la dispozitivele intrauterine (DIU) este incorect următorul enunț: 2, p.293
A. DIU pe bază de cupru se menține intrauterin 10 ani
B. DIU tip Mirena se menține intrauterin 5 ani
C. DIU tip ParaGard nu influențează cantitatea de sânge pierdut la menstruație
D. Utilizatoarele de DIU prezintă risc scăzut de boală inflamatorie pelvină
E. DIU care eliberează levonorgestrel determină reducerea cantității de sânge
pierdut la menstruație
301 8.3. ❋ Următorul enunț nu caracterizează implantul opac cu etonogestrel: 2, p.293
A. Concentrația de etonogestrel scade progresiv pe parcursul a 3 ani de
utilizare
B. Eficacitatea scade la femeile a căror greutate corporală depășește cu mult
greutatea ideală (peste 130%)
C. Fertilitatea se restabilește la circa 6 luni de la îndepărtare
D. Sângerările menstruale neregulate reprezintă cea mai importantă reacție
adversă
E. Implantul cu etonogestrel nu influențează densitatea mineral osoasă
302 8.4. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la medroxiprogesteron acetat depot 2, p.293
(MPAD):
A. Se poate administra pe cale subcutanată
B. La femeile care alăptează, se poate administra după 6 săptămâni post-
partum
C. Nu influențează densitatea minerală osoasă
D. Restabilirea fertilității poate fi întârziată după întreruperea administrării
E. Se poate administra intramuscular profund în mușchiul gluteal
303 8.5. ❋ Următorul enunț nu caracterizează contraceptivele transdermice: 2, p.292
A. Aderență îmbunătățită la tratament comparativ cu contraceptivele orale
B. Reprezintă opțiune de primă linie la persoanele care depășesc greutatea de
90 kg
C. Plasturii se înlocuiesc săptămânal timp de 3 săptămâni din momentul
inițierii tratamentului
D. Riscul tromboembolic poate fi crescut la utilizatoarele de plasturi
transdermici cu estrogen comparativ cu contraceptivele orale
E. Plasturii se pot aplica pe abdomen la începutul ciclului menstrual
42
304 8.6. ❋ Referitor la contracepția de urgență, următoarea afirmație este falsă: 2, p.292
A. Produsele cu progestative sau modulatori ai receptorilor progesteronului
sunt opțiuni de primă linie pentru contracepția de urgență
B. Formulările monodoză trebuie administrate în 72 ore de la contactul sexual
neprotejat
C. Ulipristalul este un modulator selectiv al receptorilor progesteronului
D. Levonorgestrelul are potență superioară în contracepția de urgență
comparativ cu ulipristalul
E. Ulipristalul poate fi administrat într-un interval de 5 zile de la contactul
sexual neprotejat
A. Contraceptivele orale monofazice conțin o cantitate constantă de estrogen și
progestativ timp de 21 zile
B. ”Mini-pilulele” ce conțin exclusiv progestativ sunt asociate cu sângerări
menstruale neregulate
C. Metoda ”startului în prima zi” indică administrarea primului comprimat în
prima zi a ciclului menstrual următor
D. Sarcinile ectopice sunt mai frecvente la contraceptivele ce conțin exclusiv
progestative
E. Contraceptivele orale trifazice conțin cantități constante de estrogen și
progestativ timp de 21 zile
306 8.8. ❋ Buretele vaginal contraceptiv conține: 2, p.281
A. Levonorgestrel
B. Nonoxynol-9
C. Etinilestradiol
D. Mestranol
E. Drospirenonă
307 8.9. ❋ Contraceptivele hormonale combinate nu sunt contraindicate în următoarea 2, p.289
situație:
A. Ciroza severă decompensată
B. Istoric medical de intervenții chirurgicale pelvine
C. Transplant de organ solid cu complicații
D. Hipertensiune arterială cu afectare vasculară
E. Migrena cu aură (indiferent de vârstă)
308 8.10. ❋ Contraceptivele hormonale combinate sunt contraindicate în: 2, p.288
A. Anemia feririvă
B. Malarie
C. Boală inflamatorie pelvină
D. Intervenția chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită
E. Dismenoree severă
309 8.11. ❋ Întreruperea imediată a tratamentului cu contraceptive hormonale combinate 2, p.286
se efectuează în următoarea situație:
A. Absența menstruației
B. Somnolență
C. Pierderea vederii
D. Sângerări intermenstruale
E. Galactoree
43
310 8.12 Sunt considerate simptome severe ce impun întreruperea tratamentului 2, p.286
contraceptiv:
A. Hemoptizia
B. Migrena
C. Tulburările de vorbire
D. Durerile mamare
E. Pulsul evident la nivelul picioarelor
311 8.13. ❋ Protecția endometrială în menopauză se efectuează cu: 2, p.302
A. Didrogesterona (administrare ciclică)
B. Estradiol acetat
C. Sulfat de piperazin-estronă
D. 17-beta-estradiol
E. Ecvilina
312 8.14. ❋ Este modulator al receptorilor estrogenici: 2, p.296
A. Ospemifenul
B. Progesteronul
C. Noretindrona
D. Didrogesterona
E. Testosteronul
313 8.15. ❋ Managementul simptomelor de menopauză nu include următoarea 2, p.297
recomandare:
A. Terapia hormonală nu trebuie utilizată pentru prevenția primară sau
secundară a bolii coronariene
B. Terapia hormonală nu trebuie utilizată de primă linie pentru tratamentul
osteoporozei
C. Terapia hormonală orală poate fi sigură pentru femeile aflate în
postmenopauză cu risc de tromboembolism venos
D. Femeile în postmenopauză care utilizează terapie pe bază de estrogeni
trebuie monitorizate anual
E. Terapia hormonală cu estrogen vaginal trebuie utilizată pentru atrofia
vaginală
314 8.16. ❋ Reprezintă contraindicație absolută a terapiei hormonale din menopauză cu 2, p.296
estrogen și progestative:
A. Tromboza venoasă profundă activă
B. Retenția de fluide
C. Hipocalcemia severă
D. Migrena
E. Hipertrigliceridemia
315 8.17. ❋ Referitor la estrogenii utilizați în terapia hormonală din menopauză, este 2, p.298
incorect următorul enunț:
A. Peletele de estradiol se plasează subcutanat
B. Inelele vaginale cu estrogen se utilizează pentru tratamentul atrofiei
urogenitale
C. Formele transdermice cu estrogen pot prezenta risc mai scăzut de accident
cerebral
D. Estradiolul este forma cu activitatea cea mai scăzută a estrogenilor endogeni
E. Estrogenii ecvini conjugați conțin predominant sulfat de estronă
44
316 8.18. ❋ Plasturii transdermici cu estrogen poartă denumirea comercială: 2, p.301
A. Estrasorb
B. Estring
C. Climara
D. EstroGel
E. Divigel
A. Ospemifenul este utilizat în dispareunia cauzată de menopauză
B. Raloxifenul reduce riscul de cancer mamar invaziv la femeile aflate în
postmenopauză
C. Tamoxifenul acționează ca agonist la nivelul țesutului mamar
D. Bazedoxifenul se utilizează împreună cu un estrogen conjugat pentru
simptomele vasomotorii la femeile în postmenopauză
E. Ospemifenul crește frecvența bufeurilor
318 8.20. ❋ Prezintă acțiuni combinate estrogenică, progesteronică și androgenică: 2, p.306
A. Tamoxifenul
B. Tibolona
C. Drospirenona
D. Noretindrona
E. Medroxiprogesterona
319 8.21. Reprezintă alternative medicamentoase non-hormonale ale estrogenilor în 2, p.304
tratamentul bufeurilor:
A. Venlafaxina
B. Tibolona
C. Paroxetina
D. Megestrolul acetat
E. Gabapentina
320 8.22. Terapia hormonală din menopauză este indicată pentru: 2, p.298
A. Ameliorarea simptomelor vasomotorii
B. Tromboembolismul venos
C. Tulburările de somn
D. Accidentele vasculare cerebrale
E. Prevenirea fracturilor osteoporotice
A. Frecvența crizelor epileptice la femei se reduce la menopauză
B. Progesteronul are efect protector împotriva crizelor convulsive la femei
C. Medicamentele anticonvulsivante care se leagă în procent mic de proteinele
plasmatice nu se acumulează în laptele matern
D. Apariția fantei palatine a fost asociată cu administrarea topiramatului pe
parcursul sarcinii la femeile cu boală epileptică
E. Clearance-ul levetiracetamului crește în perioada de sarcină
322 9.2. ❋ Următorul enunț este corect: 2, p.538
A. Efectul contraceptiv este redus la asocierea contraceptivelor orale cu
fenobarbital
B. Copiii expuși in utero la terapia cu acid valproic nu dezvoltă tulburări
neurologice
C. Concentrațiile serice ale acidului valproic nu sunt afectate pe durata sarcinii
D. Estrogenii au efect de protecție împotriva crizelor convulsive
E. Se preferă bi- și triterapie cu medicamente anticonvulsivante la femeia
însărcinată
45
323 9.3. ❋ Referitor la terapia cu medicamente anticonvulsivante, următorul enunț nu 2, p.535
este corect:
A. Eșecul frecvent al terapiei cu medicamente anticonvulsivante este asociat cu
nonaderența la tratament a pacientului
B. Clasificarea epilepsiei și tipul de convulsii stau la baza alegerii terapiei
C. Inițierea tratamentului se face cu monoterapie
D. Utilizarea unui jurnal pentru monitorizarea crizelor și a reacțiilor adverse nu
este justificată la pacienții epileptici
E. Terapia cu medicamente anticonvulsivante la pacientul vârstnic se
realizează cu doze mici care se cresc progresiv
324 9.4. ❋ 10-OH-carbazepina este metabolitul activ cu semnificație clinică pentru: 2, p.540
A. Eslicarbazepină
B. Carbamazepină
C. Oxcarbazepină
D. Vigabatrină
E. Zonisamidă
325 9.5. ❋ Oxcarbazepina este metabolitul activ cu semnificație clinică pentru: 2, p.540
A. Carbamazepină
B. Lacosamidă
C. Levetiracetam
D. Eslicarbazepină
E. Fenitoină
326 9.6. ❋ Primidona prezintă următorul metabolit activ cu semnificație clinică: 2, p.541
A. N-desmetilclobazam
B. Oxcarbazepina
C. Lamotrigina
D. Fenobarbital
E. 10-OH-carbazepina
327 9.7. ❋ Prezintă volum aparent de distribuție (Vd) mare: 2, p.540
A. Lacosamida
B. Vigabatrina
C. Levetiracetam
D. Perampanel
E. Fenobarbital
328 9.8. ❋ Se leagă în procent mare de proteinele plasmatice: 2, p.541
A. Vigabatrina
B. Pregabalina
C. Gabapentina
D. Acidul valproic
E. Etosuximida
329 9.9. ❋ Datorită eficacității și tolerabilității bune, se consideră medicament de 2, p.542
elecție la pacientul vârstnic cu crize convulsive cu debut focal:
A. Acidul valproic
B. Lamotrigina
C. Fenitoina
D. Fenobarbital
E. Carbamazepina
46
330 9.10. ❋ Domeniul terapeutic al concentrațiilor plasmatice este definit pentru: 2, p.544
A. Lacosamidă
B. Pregabalină
C. Eslicarbazepină
D. Gabapentin
E. Ezogabină
331 9.11. ❋ Creșterea în greutate apare la tratamentul cronic cu: 2, p.546
A. Lacosamidă
B. Gabapentină
C. Lamotrigină
D. Tiagabin
E. Felbamat
332 9.12. ❋ Hiperplazia gingivală apare la tratamentul cronic cu: 2, p.547
A. Gabapentină
B. Lamotrigină
C. Fenitoină
D. Rufinamidă
E. Tiagabină
333 9.13. ❋ Glaucomul cu unghi închis este reacție adversă ce apare rar la administrare 2, p.549
de:
A. Primidonă
B. Topiramat
C. Vigabatrină
D. Fenobarbital
E. Carbamazepină
334 9.14. ❋ Următoarea reacție adversă este dependentă de concentrațiile plasmatice: 2, p.545
A. Diplopia după administrare de carbamazepină
B. Discraziile sanguine după administrarea de primidonă
C. Insuficiența hepatică acută la administrare de acid valproic
D. Neuropatia periferică la administrarea de vigabatrin
E. Erupțiile cutanate la administrarea de zonisamidă
335 9.15. ❋ Este reacție adversă cu mecanism idiosincrazic: 2, p.548
A. Oboseala la administrare de tiagabină
B. Trombocitopenia după administrare de pregabalină
C. Tulburările de vorbire după administrare de topiramat
D. Sedarea după administrare de zonisamidă
E. Somnolența după administrarea de gabapentină
336 9.16. ❋ Produce scădere ponderală la administrare cronică: 2 p.549
A. Perampanel
B. Acid valproic
C. Topiramat
D. Pregabalină
E. Gabapentină
337 9.17. ❋ Pierderea permanentă a vederii apare cu frecvență crescută la administrarea 2, p.549
cronică de:
A. Tiagabin
B. Rufinamidă
C. Lacosamidă
D. Vigabatrină
E. Lamotrigină
47
338 9.19. Produc litiază renală la administrare cronică: 2, p.549
A. Lamotrigina
B. Topiramat
C. Zonisamidă
D. Rufinamidă
E. Felbamat
339 9.20. Selectați medicamentele care pot acționa atât ca inductori cât și inhibitori 2, p.551
enzimatici:
A. Felbamat
B. Topiramat
C. Pregabalină
D. Levetiracetam
E. Gabapentină
340 9.21. Prin metabolizare, următoarele medicamente nu formează metaboliți cu 2, p.540-541
semnificație clinică:
A. Gabapentina
B. Oxcarbazepina
C. Ezogabina
D. Clobazam
E. Vigabatrina
341 9.22. ❋ Referitor la acidul valproic, este incorect următorul enunț: 2, p.545
A. Prezintă un metabolit responsabil de toxicitatea hepatică
B. Este medicament de primă linie pentru tratamentul crizelor generalizate
primare
C. Contraceptivele orale combinate reduc concentrațiile plasmatice ale acidului
valproic
D. Acidul valproic nu influențează concentrațiile plasmatice ale metaboliților
carbamazepinei
E. Trombocitopenia este o reacție adversă care apare frecvent pe durata
tratamentului cu acid valproic
A. Topiramatul poate produce dificultate de vorbire și acidoză metabolică
B. Hiperamoniemia care apare la tratamentul cu acid valproic este ameliorată
complet prin suplimentarea de carnitină
C. Perampanelul are timp de înjumătățire lung (circa 100 ore)
D. Pregabalina se elimină nemetabolizată pe cale renală
E. Vigabatrina poate diminua acuitatea vizuală
343 9.24. ❋ Prezintă acțiune anticolinergică: 2, p.590
A. Bromocriptina
B. Apomorfina
C. Selegilina
D. Trihexifenidilul
E. Ropinirolul
344 9.25. ❋ Efectuarea radiografiei toracice pentru depistarea fibrozei pulmonare se 2, p.592
efectuează pe durata tratamentului cu:
A. Trihexifenidil
B. Bromocriptina
C. Benzatropina
D. Rasagilina
E. Selegilina
48
345 9.26. ❋ Enunțul incorect pentru levodopa este: 2, p.593
A. Alimentele bogate în proteine pot afecta biodisponibilitatea
B. Benserazida prelungește T1/2 pentru levodopa
C. Tratamentul pe termen lung predispune la complicații motorii și dizabilități
D. Se leagă în procent mare de proteinele plasmatice
E. Traversează bariera hemato-encefalică
346 9.27. ❋ Este inhibitor de MAO-B: 2, p.590
A. Ropinirol
B. Apomorfina
C. Benztropina
D. Tolcapona
E. Selegilina
347 9.28. ❋ Referitor la terapia bolii Parkinson, este fals următorul enunț: 2, p.594
A. Medicația anticolinergică ameliorează tremorul și distonia
B. Amantadina produce un aspect marmorat difuz al pielii extremităților
(livedo reticularis)
C. Levodopa este cel mai eficient disponibil
D. Selegilina nu intervine asupra metabolizării dopaminei
E. Hepatotoxicitatea limitează utilizarea tolcaponei
348 9.29. ❋ Enunțul corect pentru agoniștii dopaminergici este: 2, p.595
A. Bromocriptina are un profil de siguranță ce permite utilizarea frecventă în
boala Parkinson
B. Pramipexolul nu se elimină pe cale renală
C. Fluorochinolonele nu afectează clearance-ul ropinirolului
D. Afectarea hepatică nu modifică farmacocinetica plasturilor cu rotigotină
E. Este contraindicată administrarea subcutanată a apomorfinei ca terapie de
salvare
349 9.30. Sunt inhibitori COMT: 2, p.590
A. Rasagilina
B. Selegilina
C. Amantadina
D. Entacapon
E. Tolcapon
350 9.31. Sunt agoniști dopaminergici: 2, p.590
A. Selegilina
B. Bromocriptina
C. Rotigotina
D. Trihexifenidil
E. Amantadina
351 9.32. ❋ Selectați răspunsul incorect referitor la benzodiazepinele utilizate în status 2, p.603
epilepticus:
A. Diazepamul administrat i.v. se redistribuie rapid în țesutul adipos
B. Lorazepamul este considerat medicament de elecție
C. Administrarea i.v. rapidă de lorazepam și diazepam induce tulburări de ritm
și hipotensiune
D. Midazolamul are timpul de înjumătățire foarte scurt
E. Lorazepamul și diazepamul nu sunt iritante vasculare și nu necesită diluarea
înainte de administrare i.v.
49
352 9.33. ❋ Următorul enunț nu caracterizează fenitoina: 2, p.603
A. Este medicament de primă linie în status epilepticus convulsivant
generalizat
B. Difuzează lent la nivelul țesutului cerebral
C. Administrarea i.m. nu este recomandată
D. Flebita poate să apară la tratamentul cronic perfuzabil cu fenitoină
E. Extravazarea soluției administrată în perfuzie determină necroză tisulară
353 9.34. În status epilepticus convulsivant generalizat super refractar se pot utiliza 2, p.607
următoarele anestezice inhalatorii:
A. Ketamină
B. Halotan
C. Izofluran
D. Propofol
E. Levetiracetam
354 9.35. ❋ În cazul pacienților cu status epilepticus generalizat super refractar de 2, p.607
etiologie neidentificată și în absența contraindicațiilor, se poate administra:
A. Fenitoină
B. Propofol
C. Prednisolonă în doză mare
D. Diazepam
E. Fenobarbital
355 9.36. ❋ Pentru cazuri de status epilepticus refractare la benzodiazepine, reprezintă 2, p.607
medicament de primă intenție:
A. Fenitoină
B. Propofol
C. Levetiracetam
D. Ciclofosfamidă
E. Rituximab
356 10.1. ❋ Precizați afirmația falsă referitoare la terapia non-opioidă: 2, p.570
A. În cazul durerilor ușoare până la moderate se preferă paracetamolul și AINS
în detrimentul opioidelor
B. AINS sunt ineficiente în durerea osoasă asociată cancerului
C. Paracetamolul are acțiune analgezică și antipiretică
D. AINS micșorează numărul de impulsuri nociceptive primite de SNC
E. Utilizarea de lungă durată a AINS predispune la reacții adverse cardiace
357 10.2. ❋ Referitor la analgezicele opioide, următoarea afirmație este adevărată: 2, p.578
A. Opioidele prezintă siguranță și eficacitate crescută în tratamentul durerii
cronice neasociate cancerului
B. Morfina prezintă capacitate scăzută de eliberare a histaminei (+)
C. Meperidina se administrează per os la nevoie
D. Fentanil este folosit transdermic în durerile acute
E. Hidromorfona este mai puternică decât morfina
358 10.3. ❋ Precizați afirmația falsă referitoare la analgezicele opioide: 2, p.575
A. Oximorfona nu prezintă avantaje față de morfină
B. Codeina este un promedicament cu efect analgezic slab
C. Levorfanol este util la pacienții cu cancer
D. Hidromorfona se administrează exclusiv pe cale subcutanată
E. Morfina este medicamentul de elecție în durerile severe
50
359 10.4. ❋ Afirmația adevărată referitoare la morfină și congenerii săi (fenantreni) este: 2, p.584
A. Morfina scade necesarul de oxigen al miocardului
B. Administrarea morfinei determină stimularea reflexului de tuse
C. Majoritatea clinicienilor prescriu morfină la pacienții cu funcția renală
alterată
D. Oxicodona este considerat opioidul de alegere pentru durerea asociată
infarctului miocardic
E. Mesele bogate în grăsimi scad absorbția oximorfonei
360 10.5. ❋ Referitor la meperidină și congenerii săi, precizați enunțul fals: 2, p.584
A. Se evită utilizarea meperidinei la pacienții cu disfuncție renală
B. Meperidina prezintă o durată de acțiune mai scurtă comparativ cu morfina
C. Metabolitul normeperidină provoacă tremor, spasme musculare și probabil
convulsii
D. Fentanilul este utilizat adesea ca adjuvant în anestezia generală
E. Meperidina se asociază frecvent cu inhibitori de monoaminoxidază
361 10.6. ❋ Precizați afirmația falsă referitoare la terapia analgezică opioidă: 2, p.584
A. Metadona are o durată prelungită de acțiune
B. Se evită utilizarea meperidinei la pacienții vârstnici
C. Fentanilul acționează mai lent comparativ cu meperidina
D. Tapentadolul este utilizat în neuropatia periferică diabetică
E. Morfina poate induce hipotensiune ortostatică în mod deosebit la pacienții
hipovolemici
362 10.7. ❋ Face parte din familia fenantrenilor (agoniști de tip morfinic): 2, p.575
A. Oxicodonă
B. Petidină
C. Fentanil
D. Metadonă
E. Pentazocină
363 10.8. ❋ Precizați derivatul opioid de tip agonist-antagonist: 2, p.576
A. Levorfanol
B. Butorfanol
C. Alvimopan
D. Tapentadol
E. Naloxegol
364 10.9. ❋ Face parte din categoria salicilaților: 2, p.573
A. Etodolac
B. Ibuprofen
C. Diclofenac
D. Diflunisal
E. Acid mefenamic
365 10.10. ❋ Precizați afirmația falsă referitoare la medicația analgezică opioidă: 2, p.583
A. Agenții administrați direct la nivelul S.N.C. trebuie să conțină conservanți
adecvați
B. Dozele mari de metadonă determină aritmii cardiace
C. Meperidina nu se administrează pe termen lung
D. Asocierea acestora cu alcoolul este potențial letală
E. Tramadolul poate fi util în special în durerea neuropată
51
366 10.11. ❋ Precizați compusul care face parte din clasa para-aminofenolilor: 2, p.573
A. Celecoxib
B. Ketorolac
C. Naproxen
D. Paracetamol
E. Etodolac
367 10.12. ❋ Se administrează cu prudență datorită sindromului serotoninergic ce poate 2, p.582
apărea ca reacție adversă:
A. Pentazocina
B. Codeina
C. Morfina
D. Metilnaltrexona
E. Tramadol
368 10.13. Coanalgezice utile pentru durerea din cancerul osos sunt următoarele: 2, p.585
A. Stronțiu-89
B. Samariu
C. Nortriptilină
D. Duloxetină
E. Venlafaxină
369 10.14. Coanalgezice utile în durerea cronică cu componentă neuropată includ: 2, p.585
A. Gabapentina
B. Corticosteroizi
C. Bifosfonați
D. Pregabalina
E. Anestezice locale aplicate topic
370 10.15. Sunt antagoniști opioizi: 2, p.577
A. Naloxona
B. Naltrexona
C. Nalbufina
D. Metadona
E. Petidina
371 11.1. ❋ Următorul enunț nu caracterizează benzodiazepinele: 2, p.693
A. Diazepamul are efect anxiolitic rapid
B. Oxazepamul are acțiune anxiolitică mai lungă decât diazepamul
C. Desmetildiazepamul este metabolitul activ al clorazepatului
D. Lorazepamul nu este utilizat pentru controlul imediat al anxietății
E. Administrat i.m., diazepamul are o absorbție rapidă și completă
372 11.2. Apariția sindromului de sevraj la benzodiazepine se manifestă prin: 2, p.695
A. Somnolență
B. Convulsii
C. Halucinații
D. Relaxare musculară
E. Depresie
373 11.3. Sunt inhibitori ai recaptării serotoninei (ISRS): 2, p.731
A. Fluoxetina
B. Paroxetina
C. Sertralina
D. Doxepina
E. Duloxetina
52
374 11.4. Sunt medicamente cu efecte serotoninergice mixte: 2, p.732
A. Citalopram
B. Trazodona
C. Vilazidona
D. Nefazodona
E. Escitalopram
375 11.5. ❋ Este inhibitor al recaptării noradrenalinei și dopaminei (IRND): 2, p.732
A. Duloxetina
B. Venlafaxina
C. Sertralina
D. Bupropiona
E. Doxepina
376 11.6. ❋ Este antagonist al receptorilor serotoninergici și alfa-2: 2, p.732
A. Trazodona
B. Amitriptilina
C. Imipramina
D. Doxepina
E. Mirtazapina
377 11.7. ❋ Următorul medicament are efecte anticolinergice: 2, p.731
A. Fluoxetina
B. Amitriptilina
C. Sertralina
D. Fluvoxamina
E. Duloxetina
378 11.8. ❋ Următorul medicament produce efect de sedare: 2, p.731
A. Escitalopram
B. Fluoxetina
C. Sertralina
D. Doxepina
E. Duloxetina
379 11.9. ❋ Hipotensiune ortostatică poate să apară la administrare de: 2, p.731
A. Citalopram
B. Escitalopram
C. Imipramină
D. Venlafaxină
E. Paroxetină
380 11.10. ❋ Referitor la antidepresivele triciclice și compușii heterociclici, este corect 2, p.730
următorul enunț:
A. Maprotilina poate fi indicată la pacienții cu tulburări compulsive
B. Desipramina poate fi indicată la pacienții cu tulburări de conducere atrio-
ventriculară
C. Hipotensiunea ortostatică nu apare la acest grup de compuși
D. Antidepresivele triciclice au afinitate pentru receptorii colinergici,
adrenergici, histaminici
E. Întreruperea bruscă a tratamentului cu desipramină nu determină efect de
rebound colinergic
53
381 11.11. ❋ Datorită toxicității la nivelul ficatului, se impune monitorizarea funcției 2, p.735
hepatice pentru:
A. Fluoxetină
B. Fluvoxamină
C. Duloxetină
D. Nefazodona
E. Mirtazapina
382 11.12. Antidepresivele de primă intenție la pacienții vârstnici sunt: 2, p.741
A. Desipramina
B. Mirtazapina
C. Venlafaxina
D. Nefazodona
E. Amitriptilina
383 11.13. ❋ Este antipsihotic de primă generație: 2, p.745
A. Clozapina
B. Olanzapina
C. Haloperidolul
D. Quetiapina
E. Risperidona
384 11.14. ❋ Este antipsihotic de a doua generație: 2, p.745
A. Tioridazina
B. Risperidona
C. Trifluoperazina
D. Tiotixen
E. Loxapina
385 11.15. ❋ Următorul medicament nu prezintă metaboliți activi: 2, p.748
A. Olanzapina
B. Ziprasidona
C. Risperidona
D. Quetipina
E. Perfenazina
386 11.16. ❋ Farmacoterapia schizofreniei rezistente la tratament se efectuează cu: 2, p.752
A. Haloperidol
B. Clorpromazină
C. Clozapină
D. Flufenazină
E. Perfenazină
387 11.17. ❋ Prezintă risc scăzut de creștere a nivelurilor de prolactină: 2, p.753
A. Tiotixen
B. Risperidona
C. Flufenazina
D. Olanzapina
E. Haloperidol
388 11.18. ❋ Prezintă risc crescut de creștere în greutate pe durata tratamentului: 2, p.753
A. Olanzapina
B. Flufenazina
C. Lurasidona
D. Tiotixen
E. Ziprasidona
54
389 11.19. ❋ Următorul medicament prezintă risc crescut de hipotensiune ortostatică: 2, p.753
A. Tiotixen
B. Clorpromazină
C. Perfenazină
D. Flufenazină
E. Haloperidol
390 11.20. ❋ Efecte anticolinergice apar frecvent pe durata tratamentului cu: 2, p.753
A. Risperidona
B. Quetiapina
C. Flufenazina
D. Haloperidol
E. Clozapină
391 11.21. ❋ Distoniile apărute pe durata tratamentului cu antipsihotice se tratează cu: 2, p.753
A. Propranolol
B. Benztropină
C. Metoprolol
D. Nadolol
E. Mirtazapină
392 11.22. ❋ Tratamentul acatiziei ce apare pe durata tratamentului cu antipsihotice 2, p754
constă în:
A. Benztropină
B. Propranolol
C. Biperiden
D. Trihexifenidil
E. Amantadină
393 11.23. ❋ Pigmentarea gri-albăstrui sau purpurie la nivelul tegumentelor expuse la 2, p.758
soare apare pe durata tratamentului cu:
A. Clorpromazină
B. Haloperidol
C. Quetiapină
D. Risperidonă
E. Olanzapină
394 11.24. ❋ Erupția cutanată medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice 2, p.758
(DRESS) apare pe durata tratamentului cu:
A. Haloperidol
B. Risperidona
C. Ziprasidona
D. Clozapina
E. Quetiapina
395 11.25. ❋ Medicamentul contraindicat în perioada alăptării este: 2, p.761
A. Perfenazina
B. Clozapina
C. Quetiapina
D. Haloperidolul
E. Trifluoperazina
396 11.26. ❋ Riscul cel mai mare de a induce convulsii îl prezintă: 2, p.755
A. Clorpromazina
B. Haloperidolul
C. Flufenazina
D. Tioridazina
E. Risperidona
55
397 11.27. Sunt metabolizate exclusiv de izoenzima CYP2D6: 2, p.747-748
A. Risperidona
B. Quetiapina
C. Olanzapina
D. Flufenazina
E. Perfenazina
398 11.28. Medicamentele anticolinergice utilizate în tratamentul simptomelor 2, p.754
extrapiramidale ce apar pe durata tratamentului antipsihotic sunt:
A. Clonazepam
B. Benztropina
C. Trihexifenidil
D. Biperiden
E. Propranolol
399 11.29. ❋ Este agonist al receptorilor MT1 și MT2: 2, p.763
A. Amitriptilina
B. Difenhidramina
C. Doxepina
D. Ralmeteon
E. Suvorexant
400 11.30. Următoarele medicamente prezintă metaboliți cu semnificație clinică: 2, p.766
A. Estazolam
B. Flurazepam
C. Quazepam
D. Temazepam
E. Triazolam
401 11.31. Sunt agoniști GABA-A non-benzodiazepinici: 2, p.765
A. Triazolam
B. Zolpidem
C. Zaleplona
D. Eszopiclona
E. Temazepam
402 11.32. Următoarele medicamente utilizate în tratamentul tulburărilor de somn au T1/2 2, p.766
mai mic de 6 ore:
A. Triazolam
B. Zaleplon
C. Zolpidem
D. Quazepam
E. Estazolam
403 12.1. ❋ Următorul enunț nu caracterizează bromura de ipratropiu: 2, p.857
A. Produce bronhodilatație numai în cazul bronhoconstricției mediate
colinergic
B. Simptomele astmului bronșic indus de alergeni nu sunt stopate la
administrarea bromurii de ipratropiu
C. Este indicată ca medicație adjuvantă în cazul astmului sever acut care nu
răspunde în totalitate la agoniști beta-2 adrenergici
D. Durata de acțiune este de 24 ore
E. Reduce rata spitalizării a pacienților cu exacerbări moderate spre severe
dacă este asociată terapiei inițiale
56
404 12.2. ❋ Clearance-ul teofilinei este crescut de: 2, p.856
A. Zileuton
B. Claritromicină
C. Rifampicină
D. Alopurinol
E. Propranolol
405 12.3. ❋ Referitor la corticoterapia astmului bronșic, următorul enunț este fals: 2, p.849
A. Corticosteroizii sistemici sunt indicați pentru toți pacienții cu astm sever
acut care nu răspund complet la administrarea de beta-2 adrenergici inhalatori
B. Candidoza orofaringiană este un efect advers local ce apare la administrare
de corticosteroizi inhalatori
C. Corticosteroizii inhalatori reprezintă terapie de elecție în controlul pe termen
lung al astmului bronșic
D. Tratamentul cronic cu corticosteroizi sistemici pentru controlul astmului
trebuie efectuat cu administrarea dozei minime eficiente
E. Terapia i.v. cu corticosteroizi oferă avantajul terapeutic superior comparativ
cu administrarea per os la pacienții ce pot primi tratament oral
406 12.4. ❋ Referitor la metilxantinele bronhodilatatoare, este incorect următorul enunț: 2, p.856
A. Efectul bronhodilatator se obține prin inhibiția neselectivă a fosfodiesterazei
B. Aminofilina (complexul format cu etilendiamină) este produsul parenteral
preferat
C. Teofilina este metabolizată predominant prin intermediul CYP P450
D. Teofilina cu cedare sistemică are potență superioară corticosteroizilor
inhalatori
E. Tahiaritmiile cardiace, convulsiile reprezintă efecte toxice severe ale
metilxantinelor bronhodilatatoare
A. Omalizumab este un anticorp anti-IgE
B. Montelukast este inhibitor de 5-lipoxigenază
C. Alopurinolul nu influențează clearance-ul teofilinei
D. Teofilina cu cedare susținută este mai eficace comparativ cu beta-2
adrenergicele cu cedare susținută
E. Bromura de ipratropiu este tratamentul de elecție în bronhoconstricția
indusă de efort
408 12.6. Sunt agoniști beta-2 adrenergici cu durată ultra lungă de acțiune: 2, p.849
A. Indacaterol
B. Formoterol
C. Olodaterol
D. Salmeterol
E. Vilanterol
409 12.7 Corticosteroizii utilizați sistemic în astmul bronșic sunt: 2, p.856
A. Fluticazona
B. Dexametazona
C. Metilprednisolona
D. Prednisona
E. Budesonida
57
410 12.8. ❋ Relaxează musculatura netedă bronșică prin blocarea influxului de ioni de 2, p.857
calciu:
A. Aminofilina
B. Budesonida
C. Salmeterol
D. Sulfatul de magneziu
E. Montelukast
411 12.9. ❋ Este antagonist al receptorilor pentru leucotriene: 2, p.857
A. Dexametazonă
B. Zafirlukast
C. Zileuton
D. Formoterol
E. Bromură de tiotropiu
412 12.10. ❋ Posologia se stabilește în funcție de nivelul seric total inițial de IgE și 2, p.858
greutatea corporală pentru:
A. Aminofilină
B. Prednisolon
C. Teofilină
D. Omalizumab
E. Zileuton
413 12.11. ❋ Astmul bronșic alergic care nu este controlat prin corticoterapie se tratează 2, p.858
cu:
A. Bromura de ipratropiu
B. Montelukast
C. Bromura de tiotropiu
D. Teofilină
E. Omalizumab
414 12.12. ❋ Prezintă efect anticolinergic crescut următorul medicament antihistaminic: 2, p.836
A. Desloratadină
B. Levocetirizină
C. Clorhidrat de difenhidramină
D. Olopatadină
E. Azelastină
415 12.13. ❋ Prezintă efect sedativ crescut: 2, p.836
A. Clorhidratul de ciproheptadină
B. Maleat de clorfeniramină
C. Clorhidrat de difenhidramină
D. Maleat de bromfeniramină
E. Loratadină
416 12.14. ❋ Este un antihistaminic neselectiv: 2, p.837
A. Cetirizina
B. Azelastina
C. Loratadina
D. Levocetirizina
E. Fumarat de clemastină
417 12.15. ❋ Este decongestiv cu durată scurtă de acțiune: 2, p.840
A. Clorhidrat de oximetazolină
B. Clorhidrat de nafazolină
C. Clorhidrat de fenilefrină
D. Clorhidrat de xilometazolină
E. Clorhidrat de tetrahidrozolină
58
418 12.16. Sunt antihistaminice cu administrare intranazală: 2, p.837
A. Levocetirizina
B. Azelastina
C. Olopatadina
D. Loratadina
E. Pseudoefedrina
A. Corticosteroizii intranazali ameliorează strănutul, rinoreea și congestia
nazală
B. Cromoglicatul de sodiu este un stabilizator mastocitar
C. Imunoterapia sublinguală este disponibilă pentru alergia la ambrozie
D. Levocabastina este un antihistaminic oftalmic care poate fi utilizat în
conjunctivita asociată rinitei alergice
E. Decongestionantele topice nu se administrează direct pe mucoasa inflamată
420 12.18. Sunt antihistaminice de a doua generație: 2, p.836
A. Fumarat de clemastină
B. Cetirizină
C. Levocetirizină
D. Loratadină
E. Maleat de clorfeniramină
421 12.19. Sunt antihistaminice de a doua generație cu administrare orală în rinita 2, p.837
alergică:
A. Bepotastina
B. Olopatadina
C. Loratadina
D. Azelastina
E. Cetirizina
422 12.20. ❋ Tratamentul de primă intenție la pacienții cu BPOC categoria A (puține 2, p.861
simptome, puține riscuri) se efectuează cu:
A. Agoniști beta-2 adrenergici cu durată scurtă de acțiune
B. Anticolinergice cu durată lungă de acțiune
C. Corticosteroizi inhalatori
D. Agoniști beta-2 adrenergici cu durată lungă de acțiune
E. Inhibitori de fosfodiesterază 4
423 12.21. ❋ La pacienții cu BPOC categoria A (puține simptome, puține riscuri) 2, p.861
reprezintă tratament de alternativă:
A. Bronhodilatatoare beta-2 adrenergice cu acțiune de scurtă durată
B. Anticolinergice cu acțiune de scurtă durată
C. Anticolinergice cu acțiune de lungă durată
D. Teofilina
E. Corticosteroizii inhalatori
424 12.22. ❋ Tratamentul de primă intenție la pacienții cu BPOC categoria B (mai multe 2, p.861
simptome, puține riscuri) se efectuează cu:
A. Teofilină
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Anticolinergice cu durată lungă de acțiune
D. Agoniști beta-2 adrenergici cu durată scurtă de acțiune
E. Anticolinergice cu durată scurtă de acțiune
59
425 12.23. ❋ Este anticolinergic cu durată scurtă de acțiune: 2, p.862
A. Bromura de tiotropiu
B. Umeclidinium
C. Bromură de aclidiniu
D. Bromură de glicopironiu
E. Bromură de ipratropiu
426 12.24. ❋ Este agonist beta-2 adrenergic cu durată scurtă de acțiune: 2, p.862
A. Salmeterol
B. Formoterol
C. Indacaterol
D. Salbutamol
E. Vilanterol
427 12.25. ❋ Este inhibitor de fosfodiesterază 4: 2, p.864
A. Indacaterol
B. Olodaterol
C. Umeclidinium
D. Roflumilast
E. Salmeterol
428 12.26. Sunt adevărate următoarele enunțuri: 2, p.865-866
A. Se recomandă antibioterapie în tratamentul exacerbărilor BPOC când sunt
prezente două dintre simptomele: dispnee severă, volum crescut de spută,
purulența crescută a sputei
B. Se recomandă azitromicina în tratamentul BPOC fără complicații
C. Corticosteroizii sunt recomandați în exacerbările BPOC i.v. sau oral în
tratamentul de scurtă durată
D. Roflumilast nu este recomandat în BPOC severă însoțită de bronșită cronică
și istoric de exacerbări
E. Administrată cronic în tratamentul BPOC, teofilina nu ameliorează funcția
respiratorie
429 12.27. Tratamentul de primă intenție la pacienții cu BPOC grupul C (puține 2, p.861
simptome, mai multe riscuri) constă în:
A. Corticosteroid inhalator + agonist beta-2 adrenergic de lungă durată
B. Teofilină + agonist beta-2 adrenergic de scurtă durată
C. Teofilina + anticolinergic cu durată scurtă de acțiune
D. Corticosteroid inhalator + anticolinergice cu durată lungă de acțiune
E. Corticosteroid inhalator + inhibitor de fosfodiesterază 4
430 13.1. ❋ Următoarea asociere conduce la prelungirea intervalului QT: 2, p.340
A. Cloramfenicol + tolbutamidă
B. Rifampicină + contraceptive orale
C. Chinolone + antiaritmice clasa III
D. Tetracicline + antiacide
E. Foscarnet + pentamidină i.v.
431 13.2. ❋ Este cefalosporină de generația a II-a: 2, p.338
A. Cefalexina
B. Cefixima
C. Ceftibuten
D. Cefuroxima
E. Cefadroxil
60
432 13.3. ❋ Face parte din grupul carbapeneme: 2, p.338
A. Ticarcilina
B. Cefixima
C. Ertapenem
D. Amikacina
E. Azitromicina
433 13.4. ❋ Este cefalosporină de generația a III-a: 2, p.338
A. Ceftibuten
B. Cefalexin
C. Cefuroximă
D. Cefaclor
E. Cefadroxil
434 13.5. Biodisponibilitatea digoxinei este scăzută în asociere cu: 2, p.340,
A. Azitromicină 425
B. Eritromicină
C. Tetraciclină
D. Claritromicină
E. Doxiciclină
435 13.6. ❋ Aparține grupului azalide: 2, p.340
A. Gemifloxacina
B. Eritromicina
C. Azitromicina
D. Claritromicina
E. Moxifloxacina
436 13.7. ❋ Face parte din grupa coci gram-negativ: 2, p.335
A. Treponema pallidum
B. Neisseria gonorrhoeae
C. Clostridium perfringens
D. Escherichia coli
E. Gardnerella vaginalis
437 13.8. ❋ Sifilisul apare prin infecția cu: 2, p.337
A. Chlamydia pneumoniae
B. Treponema pallidum
C. Proteus mirabilis
D. Neisseria meningitidis
E. Streptococcus pneumoniae
438 13.9. Sunt spirochete: 2, p.337-338
A. Klebsiella pneumoniae
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Salmonella typhi
D. Treponema pallidum
E. Borrelia burgdorferi
439 13.10. Efectul bactericid este dependent de concentrație pentru: 2, p.338
A. Tobramicină
B. Amikacină
C. Ciprofloxacină
D. Penicilină G
E. Ampicilină
61
440 14.1. Sunt eficace în eliminarea aspergiloamelor la pacienții imunocompetenți: 2, p.372
A. Tratament cu itraconazol
B. Tratament cu glucocorticoizi
C. Tratament cu voriconazol
D. Tratamentul chirurgical
E. Tratamentul cu caspofungină
441 14.2. Sunt medicamente antifungice din grupa azoli: 2, p.368-369
A. Voriconazol
B. Fluconazol
C. Itraconazol
D. Amfotericină B
E. Flucitozină
442 14.3. ❋ Selectați enunțul incorect referitor la tratamentul criptococozei: 2, p.371
A. Formulările lipidice cu amfotericină B pot fi înlocuite cu amfotericină B
deoxicolat în tratamentul de inducție la pacienții cu afectare renală
semnificativă
B. La pacienții cu încărcătură fungică ridicată, administrarea de amfotericină B
lipozomală nu constituie o opțiune terapeutică
C. Tratamentul meningitei criptocococice acute la pacienții cu SIDA se inițiază
cu amfotericină B și flucitozină
D. Fluconazolul se poate administra cronic ca terapie supresivă la pacienții
infectați cu HIV ce necesită terapie cronică supresivă în meningita
criptocococică
E. Terapia de consolidare la pacienții imunocompetenți (fără transplant,
neinfectați cu HIV) se efectuează cu fluconazol timp de 8 săptămâni
443 14.4. ❋ Următorul enunț referitor la tratamentul histoplasmozei nu este corect: 2, p.365
A. Terapia antifungică nu aduce beneficii pacienților asimptomatici
B. Pacienții cu histoplasmoză fără imunosupresie pot fi tratați cu itraconazol
oral
C. La pacienții imunosuprimați (SIDA) se recomandă terapie de inducție și
consolidare (12 săptămâni) urmată de terapie supresivă cu itraconazol pe toată
durata vieții
D. În endocardita produsă de Histoplasma sunt contraindicate formulările
lipidice cu amfotericină B
E. Răspunsul la terapie trebuie evaluat pe baza normalizării parametrilor
radiologici, serologici, microbiologici și îmbunătățirii simptomelor infecției
444 14.5. ❋ Referitor la blastomicoză, următorul enunț este fals : 2, p.368
A. La pacienții imunocompetenți, blastomicoza pulmonară acută poate fi
ușoară și nu necesită tratament
B. Pentru prevenirea bolii extrapulmonare tardive, se recomandă tratament cu
azoli
C. Itraconazolul este medicament de primă intenție în tratamentul
blastomicozelor care nu au risc letal
D. Tratamentul farmacologic trebuie inițiat la toți pacienții cu blastomicoză
diseminată și afectare extrapulmonară
E. În blastomicoza SNC, terapia de inducție se efectuează cu fluconazol pe cale
orală
62
445 14.6. Următoarele afirmații caracterizează coccidioidomicoza: 2, p.367
A. Hemoptizia, leziunile pulmonare și formarea de cavități bronho-pleurale
reprezintă complicații ale formei persistente de boală
B. În forma diseminată a bolii sunt afectați ganglionii limfatici, splina, ficatul,
glandele suprarenale
C. Detectarea anticorpilor anticoccidioidici constituie metodă de diagnostic
D. În infecțiile diseminate se preferă amfotericina B
E. Terapia de inițiere în infecția progresiv rapidă se efectuează cu azoli
446 14.7. Sunt echinocandine: 2, p.375
A. Amfotericina B
B. Micafungin
C. Caspofungin
D. Fluconazol
E. Voriconazol
447 14.8. ❋ Precizați enunțul fals referitor la tratamentul farmacologic al criptococozei: 2, p.369
A. Amfotericina B administrată intratecal este recomandată pentru tratamentul
meningitei criptococice la pacienții în stare gravă
B. În caz de infecție simptomatică, este necesar tratament cu fluconazol timp
de 6-12 luni
C. Recidiva meningitei cu C. neoformans apare la 50% dintre pacienții cu
SIDA după finalizarea terapiei primare
D. Amfotericina B cu flucitozina este terapia inițială de elecție pentru
tratamentul meningitei criptococice acute la pacienții cu SIDA
E. Se contraindică administrarea de fluconazol în cazul pacienților HIV ce
necesită terapie cronică supresivă a meningitei criptococice
448 14.9. ❋ Următorul enunț referitor la infecțiile cu Aspergillus este adevărat: 2, p.376
A. Infecțiile superficiale fungice nu răspund la terapia antifungică locală
B. Aspergiloza nu afectează pacienții cu leucemie mieloidă acută
C. Terapia antifungică se poate utiliza la pacienții alergici cu aspergiloză
D. Amfotericina B administrată pe cale i.v. este deosebit de utilă pentru
eradicarea aspergiloamelor
E. Voriconazol este medicamentul de elecție pentru terapia primară la
majoritatea pacienților cu aspergiloză
449 14.10. ❋ Precizați enunțul fals referitor la coccidioidomicoză: 2, p.369
A. Este cauzată de infecția cu Coccidioides immitis
B. Aproximativ 60% din subiecții infectați sunt asimptomatici sau au
simptome nespecifice
C. Pentru pacienții cu boală progresivă rapidă, ca terapie inițială se recomandă
ketoconazol
D. Antifungicele specifice includ amfotericină B, ketoconazol, fluconazol și
itraconazol
E. Pacienţii cu boală meningeală ar trebui să primească fluconazol pe cale orală
(400 mg/zi)
450 14.11. ❋ Referitor la blastomicoză, precizați enunțul adevărat: 2, p.367
A. Este o afecțiune cauzată de Histoplasma capsulatum
B. În blastomicoza pulmonară sporadică nu este prezentă tusea
C. La pacienții imunocompetenți, blastomicoza pulmonară acută necesită
întotdeauna tratament
D. Itraconazolul este ineficient ca agent de primă intenție în tratamentul
blastomicozelor fără localizare SNC
E. Toți pacienții cu blastomicoză diseminată necesită tratament
63
451 14.12. ❋ Enunțul fals referitor la tratamentul histoplasmozei este: 2, p.365
A. Terapia antifungică nu aduce beneficii pacienților asimptomatici
B. În endocardita produsă de Histoplasma se contraindică amfotericina B
C. Pacienții cu afecțiune ușoară, autolimitată, fără imunosupresie pot fi tratați
cu itraconazol oral
D. Pacienții cu histoplasmoză pulmonară cronică fără imunosupresie pot fi
tratați cu amfotericină B i.v.
E. În cazul histoplasmozei SNC, amfotericina B trebuie utilizată ca terapie
inițială
452 14.13. ❋ Precizați enunțul adevărat referitor la terapia infecțiilor cu Candida: 2, p.373
A. Se contraindică fluconazolul pentru profilaxia candidemiei la pacienții
neutropenici
B. În cazul infecțiilor cu specii necunoscute de Candida este contraindicată
terapia adițională cu voriconazol
C. Nu se administrează amfotericină B ca măsură de profilaxie a candidemiei
la pacienții transplantați hepatic cu factori de risc major
D. Nu se recomandă terapia antifungică empirică în caz de suspiciune de
candidoză diseminată la pacienții febrili fără neutropenie
E. Echinocandinele sunt contraindicate la pacienții cu afecțiune severă cu
expunere recentă la azoli
453 14.14. ❋ Referitor la terapia candidozei invazive, precizați enunțul fals: 2, p.375
A. Pentru tratamentul infecțiilor cu Candida krusei, se utilizează amfotericină
B sau echinocandine
B. Pentru tratamentul Candida lusitaniae, se administrează fluconazol i.v.
C. Pacienții stabili cu candidoză hepatosplenică pot primi fluconazol i.v.
D. În candidoza urinară se contraindică tratamentul cu amfotericină B i.v.
E. Tratamentul infecțiilor cu Candida glabrata se realizează cu echinocandine
454 15.1. Tratamentul bronșitei acute presupune administrare de: 2, p.416
A. Paracetamol pentru reducerea febrei
B. Dextrometorfan pentru tratamentul tusei ușoare persistente
C. Codeina administrată intermitent pentru tusea severă
D. Azitromicina după confirmarea cu Mycoplasma pneumoniae
E. Acid acetilsalicilic pentru scăderea febrei la copii
455 15.2. ❋ Nu reprezintă antibiotic de elecție în exacerbarea bronșitei cronice: 2, p.420
A. Doxiciclină
B. Ampicilină
C. Levofloxacină
D. Claritromicină
E. Trimetoprim/sulfametoxazol
456 15.3. ❋ Nu reprezintă factor de risc în apariția pneumoniei comunitare: 2, p.422
A. Diabetul zaharat
B. Fumatul
C. Asplenia
D. Afecțiunile cronice cardiovasculare
E. Intubația și ventilația mecanică
457 15.4. ❋ În gripa aviară, se poate administra: 2, p.425
A. Eritromicina
B. Piperacilina
C. Oseltamivir
D. Levofloxacina
E. Clindamicina
64
458 15.5. Tratamentul empiric al pneumoniei atipice cu Mycoplasma pneumoniae se 2, p.425
efectuează cu:
A. Levofloxacina
B. Oseltamivir
C. Doxiciclina
D. Zanamivir
E. Azitromicină
459 15.6. ❋ Pneumonia comunitară cu Haemophilus influenzae la pacientul nespitalizat 2, p.424
se tratează cu:
A. Vancomicină
B. Claritromicină
C. Clindamicină
D. Amikacină
E. Tobramicină
460 15.7. În pneumonia cu Staphilococcus aureus, asociată ventilației mecanice (prin 2, p.425
aspirare), tratamentul empiric constă în:
A. Penicilină
B. Clindamicină
C. Oseltamivir
D. Zanamivir
E. Vancomicină
461 15.8. ❋ Alegeți răspunsul incorect care face referire la tratamentul otitei medii: 2, p.431
A. Otalgia se tratează cu paracetamol
B. Otalgia moderată până la severă la copiii cu vârste 6 luni-12 ani poate fi
tratată cu antibiotice
C. Amoxicilina este de elecție în otita medie acută
D. Clindamicina este medicament de elecție în caz de ineficiență la 48-72 ore a
tratamentului inițial
E. Ceftriaxona este medicament de a doua linie în cazul alergiei non-severe la
penicilină
462 15.9. ❋ Reprezintă complicație nesupurativă a faringitei cu streptococ beta- 2, p.432
hemolitic de grup A:
A. Rinosinuzita
B. Glomerulonefrita acută
C. Mastoidita
D. Limfadenita cervicală
E. Fasceita necrozantă
463 15.10. Faringita virală prezintă următoarele semne sugestive: 2, p.432
A. Adenopatie latero-cervicală dureroasă
B. Conjunctivită
C. Coriză
D. Tuse
E. Odinofagie
464 15.11. ❋ Este tratament de elecție în faringita acută cu stafilococ beta-hemolitic de 2, p.432
grup A:
A. Cefalexina
B. Azitromicina
C. Claritromicina
D. Penicilina
E. Clindamicina
65
465 15.12. Rifampicina se asociază cu următoarele medicamente pentru eradicarea 2, p.434
infecției cu streptococ beta-hemolitic de grup A la copiii purtători cronici non-
alergici:
A. Clindamicina
B. Penicilina V
C. Azitromicina
D. Benzatin-penicilina G
E. Amoxicilină-clavulanat
466 15.13. ❋ Tratamentul rinosinuzitei acute la copilul spitalizat (infecție severă) se 2, p.435
efectuează cu:
A. Clindamicină
B. Ampicilină-sulbactam
C. Cefiximă
D. Amoxicilină-clavulanat
E. Cefpodoximă
467 15.14. ❋ În rinosinuzita bacteriană acută la adult se poate administra ca terapie 2, p.436
inițială empirică:
A. Doxiciclina
B. Ampicilină-sulbactam
C. Moxifloxacina
D. Cefotaxima
E. Levofloxacina
468 15.15. ❋ Reprezintă manifestare extrapulmonară a pneumoniei cu Mycoplasma 2, p.423
pneumoniae:
A. Cefaleea
B. Miocardita
C. Tusea persistentă
D. Febra
E. Rinoreea
469 16.1. ❋ Enunțul adevărat referitor la tratamentul gonoreei este: 2, p.447
A. Cefixima este contraindicată în tratamentul gonoreei
B. Este contraindicată ceftriaxona în cazul femeilor însărcinate
C. În cazul infecției gonococice diseminate la adulți, tratamentul recomandat
prevede cefotaximă sau ceftizoximă
D. Conjunctivita gonocică la adulți se tratează cu ceftriaxonă 1 g în doză unică
E. Se contraindică administrarea ceftriaxonei în cazul infecțiilor gonococice
necomplicate ale cervixului
470 16.2. ❋ Precizați enunțul fals referitor la sifilis: 2, p.449
A. Este cauzat de spirocheta Treponema pallidum
B. Sifilisul terțiar se dezvoltă după 10-30 ani de la infecția primară la
aproximativ 30% dintre pacienții netratați
C. Sifilisul primar prezintă implicare multisistemică potențială (SNC, inimă,
ochi, oase și articulații)
D. În cazuri rare, este posibilă transmiterea prin transfuzie de sânge
E. Sifilisul primar se caracterizează prin apariția unui șancru unic la nivelul
țesutului cutanat
66
471 16.3. ❋ Referitor la tratamentul sifilisului, este fals enunțul: 2, p.450
A. Tratamentul de elecție este penicilina G, administrată parenteral, indiferent
de stadiul bolii
B. Majoritatea pacienților tratați pentru sifilisul primar și secundar dezvoltă
reacția Jarisch-Herxheimer după tratament
C. În cazul neurosifilisului este contraindicată administrarea de probenecid
D. Pentru tratamentul sifilisului latent tardiv la pacienții alergici la peniciline
se utilizează doxiciclină sau tetraciclină
E. În sarcină, penicilina este tratamentul de elecție în dozele recomandate
pentru stadiile particulare ale sifilisului
472 16.4. ❋ Precizați afirmația adevărată referitoare la tratamentul infecțiilor cu 2, p.453
Chlamydia:
A. În infecțiile urogenitale din timpul sarcinii, tratamentul recomandat este
ofloxacina
B. Eritromicina reprezintă medicamentul de elecție pentru infecția cu C.
trachomatis
C. În conjunctivita nou-născutului, tratamentul alternativ este reprezentat de
administrarea eritromicinei bază sau etilsuccinat
D. În infecțiile necomplicate uretrale, tratamentul recomandat este azitromicina
sau doxiciclină
E. În infecțiile urogenitale din timpul sarcinii, tratamentul alternativ prevede
administrarea azitromicinei
473 16.5. ❋ Precizați enunțul fals referitor la tratamentul tricomoniazei: 2, p.455
A. Metronidazolul nu este contraindicat în primul trimestru de sarcină
B. Nu este necesară monitorizarea pacienților care devin asimptomatici după
tratament cu metronidazol
C. Infecțiile simptomatice și asimptomatice din tricomoniază se tratează cu
metronidazol 2 g în doză unică
D. Cele mai frecvente reacții adverse în cazul tratamentului cu metronidazol în
doză unică sunt cele gastrointestinale
E. Pacienții care utilizează metronidazol trebuie consiliați să evite consumul de
alcool în timpul tratamentului și 1-2 zile după finalizarea acestuia
474 16.6. ❋ Precizați enunțul fals referitor la caracteristicile infecției cu Trichomonas 2, p.457
vaginalis:
A. Există diferențe semnificative între perioada de incubație la bărbați și femei
B. Microorganismul poate fi detectat la 48 ore după expunere prin contact cu
partener infectat
C. Infecția asimptomatică este mai frecventă la bărbați
D. Cea mai comună localizare a infecției în cazul femeilor este canalul
endocervical
E. O posibilă complicație la bărbați este reprezentate de infertilitate
475 16.7. ❋ Pentru prevenția infecției cu HPV, se recomandă: 2, p.459
A. Crioterapia
B. Podofilina sub formă de tinctură
C. Podofilotoxina soluție sau gel
D. Acid tricloracetic 80-90%
E. Vaccin Gardasil (HPV tetravalent, tipurile 6, 11, 16 și 18)
67
476 16.8. ❋ Precizați enunțul fals referitor la herpesul genital: 2, p.453
A. Tipul VHS-1 este asociat cu boli genitale
B. Perioada de incubație este între 2-14 zile
C. Infecțiile primare sunt de obicei asimptomatice
D. Complicațiile includ infecția extragenitală ca urmare a autoinoculării
E. Severitatea simptomelor în cazul infecțiilor recurente este mai mare la femei
477 16.9. Medicamentele de elecție pentru tratamentul infecției cu C. trachomatis sunt: 2, p.452
A. Azitromicina
B. Doxiciclina
C. Amoxicilina
D. Levofloxacina
E. Ofloxacina
478 17.1. ❋ Precizați enunțul fals referitor la infecțiile tractului urinar: 2, p.505
A. Reprezintă un spectru larg de sindroame clinice: uretrita, cistita, prostatita și
pielonefrita
B. Cel mai comun agent în infecțiile necomplicate este Escherichia coli
C. Infecțiile necomplicate sunt asociate cu anomalii neurologice ce
influențează debitul urinar normal
D. Infecțiile recurente se caracterizează prin episoade simptomatice multiple
alternând cu perioade asimptomatice
E. Infecțiile de tract urinar sunt caracterizate de prezența microorganismelor în
proba de urină
479 17.2. ❋ Referitor la pielonefrita acută, este fals enunțul: 2, p.507
A. În pielonefritele ușoare-moderate, se poate administra trimetoprim-
sulfametoxazol timp de 14 zile
B. Reprezintă o infecție complicată a tractului urinar
C. Sugestive pentru această afecțiune sunt febra și durerile severe în flanc
D. Pacienții cu pielonefrită în stare gravă pot fi tratați în ambulatoriu cu
antibioterapie orală
E. Tratamentul de primă linie în pielonefritele ușoare-moderate este reprezentat
de fluorochinolone
480 17.3. ❋ Precizați enunțul adevărat referitor la infecțiile recurente ale tractului urinar 2, p.513
și tratamentul acestora:
A. Sunt mai frecvente în cazul persoanelor de sex masculin
B. Durata tratamentului antimicrobian profilactic pe termen lung este de 1 lună
la pacienții cu infecții simptomatice frecvente
C. Administrarea nitrofurantoinei pentru profilaxia infecțiilor recurente de tract
urinar s-a dovedit ineficace
D. Administrarea profilactică de trimetoprim-sulfametoxazol la femei este
eficientă în cazul reinfecțiilor corelate cu activitatea sexuală
E. În cazul pacientelor ce prezintă recidive după terapia de scurtă durată se
recomandă întreruperea tratamentului
481 17.4. ❋ Enunțul adevărat referitor la agenții antimicrobieni utilizați în tratamentul 2, p.508
infecțiilor de tract urinar este:
A. Trimetoprim-sulfametoxazol reprezintă o asociere foarte eficientă împotriva
P. aeruginosa
B. Rezistența la nitrofurantoină se instalează după tratamente de lungă durată
C. Cefaclor prezintă eficacitate ridicată împotriva enterococilor
D. Moxifloxacina se utilizează frecvent datorită concentrațiilor adecvate
realizate în urină
E. Se evită tratamentul cu fluorochinolone în timpul sarcinii și la copii
68
482 17.5. ❋ Precizați enunțul fals referitor la terapia parenterală a infecțiilor de tract 2, p.509
urinar:
A. Amikacina este antibiotic de rezervă pentru infecții cu bacterii
multirezistente
B. Tobramicina se elimină renal și realizează concentrații urinare adecvate
C. Ceftazidima este activă pe P. aeruginosa
D. Ciprofloxacina nu realizează concentrații tisulare adecvate la nivelul
tractului urinar
E. Cefalosporinele sunt utile în infecții nosocomiale și urosepsis declanșate de
patogeni sensibili
483 17.6. ❋ Referitor la tratamentul farmacologic al infecțiilor tractului urinar, este 2, p.509
adevărat enunțul:
A. Ertapenem este activ pe enterococi și P. aeruginosa
B. Terapia cu nitrofurantoină în doză unică este mai eficientă decât terapia de
scurtă durată în cistita acută necomplicată
C. Beta-lactaminele sunt mai eficiente comparativ cu fluorochinolonele în
tratamentul cistitei acute
D. Penicilinele cu spectru larg sunt adesea preferate cefalosporinelor
E. Carbapenemele prezintă spectru îngust de acțiune
484 17.7. ❋ Precizați enunțul fals referitor la tabloul clinic al infecțiilor tractului urinar: 2, p.505
A. În cazul pacienților vârstnici sunt prezente rareori simptome urinare
B. Prezența piuriei la un pacient simptomatic este corelată cu bacteriurie
semnificativă
C. Diagnosticul de infecție de tract urinar bacteriană poate fi stabilit doar pe
baza simptomelor
D. Evaluarea inițială a pacientului ar trebui să includă analiza sumarului de
urină
E. Cea mai sigură metodă de diagnostic a infecțiilor de tract urinar este
urocultura cantitativă
485 17.8. Enunțurile adevărate referitoare la substanțele utilizate pentru infecțiile urinare 2, p.514
la pacientele însărcinate sunt:
A. Sulfonamidele nu se administrează în ultimul trimestru de sarcină, deoarece
pot determina hiperbilirubinemie
B. Tetraciclinele trebuie evitate în sarcină datorită efectului teratogen
C. Fluorochinolonele stimulează formarea cartilajelor nou-născutului
D. Cefalexina poate fi utilizată în sarcină, datorită potențialului relativ scăzut
de reacții adverse
E. Administrarea trimetoprim-sulfametoxazol este sigură pe toată perioada
sarcinii
486 17.9. Precizați enunțurile false referitoare la tratamentul farmacologic al infecțiilor 2, p.509
tractului urinar:
A. Aztreonam este un monobactam activ doar pe bacterii Gram-negative
B. În caz de funcție renală alterată, fluorochinolonele se elimină prin secreție
activă
C. Carbapenemele sunt contraindicate în cazul pacienților alergici la peniciline
D. Imipenem și meropenem sunt inactive pe P. aeruginosa și enterococi
E. Asocierea trimetoprim-sulfametoxazol poate determina apariția sindromului
Stevens-Johnson
69
487 18.1. ❋ Cancerul mamar de stadiu 0 presupune: 2, p.632
A. Carcinom in situ sau boală ce nu invadează membrana bazală
B. Tumoră primară mică, fără implicarea ganglionilor limfatici
C. Metastaze la distanță de tumora primară
D. Tumoră mare cu implicare extinsă a ganglionilor
E. Tumoră ce implică ganglionii limfatici regionali
488 18.2. ❋ Precizați enunțul fals referitor la terapia loco-regională a cancerului mamar 2, p.633
incipient:
A. Pot fi vindecate chirurgical majoritatea cazurilor de cancer in situ
B. Terapia conservatoare mamară este adesea terapia primară pentru boala în
stadiile I și II
C. Eritemul cutanat este complicație minoră asociată radioterapiei
D. Mastectomia simplă implică îndepărtarea unei părți din sân
E. Terapia conservatoare mamară este de preferat mastectomiei radicale,
deoarece produce rate de supraviețuire echivalente
489 18.3. ❋ Referitor la chimioterapia adjuvantă, precizați enunțul adevărat: 2, p.636
A. Regimurile polichimioterapice s-au dovedit mai puțin eficiente decât
chimioterapia cu agent unic
B. Regimurile ce conțin antracicline nu modifică rata de deces comparativ cu
ciclofosfamida
C. Comparativ cu chimioterapia concomitentă, cea secvențială pare a avea
toxicitate mai ridicată
D. Chimioterapia se inițiază în 12 săptămâni de la îndepărtarea chirurgicală a
tumorii primare
E. Durata optimă a tratamentului adjuvant pare să fie între 12 și 24 ore, în
funcție de regimul utilizat
490 18.4. ❋ Terapia endocrină adjuvantă utilizată în tratamentul cancerului mamar 2, p.636
primar sau incipient nu prevede:
A. Tamoxifen
B. Toremifen
C. Inhibitorii de aromatază
D. Iradierea ovariană
E. Trastuzumab
491 18.5. ❋ Precizați enunțul adevărat referitor la tamoxifen ca tratament în cazul 2, p.636
cancerului mamar:
A. Are exclusiv proprietăți estrogenice
B. Reduce riscul de cancer endometrial la femeile de peste 50 ani
C. Nu este incriminat în apariția simptomelor de sevraj de estrogen
D. Recurența și mortalitatea sunt reduse prin efectuarea timp de 5 ani a
tratamentului inițiat imediat post-chimioterapie
E. Scade riscul de embolism pulmonar
492 18.6. ❋ Nu este agent anti-HER2: 2, p.637
A. Lapatinib
B. Pertuzumab
C. Trastuzumab
D. Trastuzumab emtansine
E. Palbociclib
70
493 18.7. ❋ Precizați enunțul fals referitor la tratamentul farmacologic al cancerului 2, p.640
mamar metastatic HR pozitiv:
A. Fluoximesteronă este de evitat în afectare renală sau hepatică severă
B. În timpul tratamentului cu everolimus, pacienții sunt monitorizați pentru
hiperglicemie
C. Palbociclib nu necesită ajustare de doză în caz de mielosupresie
D. Goserelin se administrează numai la femeile în premenopauză
E. Anastrozol se administrează cu precauție în caz de afectare hepatică severă
494 18.8. Sunt inhibitori de aromatază utilizați în tratamentul cancerului mamar 2, p.639
metastatic HR-pozitiv:
A. Anastrozol
B. Exemestan
C. Letrozol
D. Fulvestrant
E. Triptorelin
495 18.9. Sunt agoniști ai hormonului de eliberare a hormonului luteinizant (LHRH) utili 2, p.639
în tratamentul cancerului mamar metastatic HR-pozitiv:
A. Toremifen
B. Tamoxifen
C. Megestrol acetat
D. Goserelin
E. Leuprorelină
496 18.10. ❋ Precizați enunțul fals referitor la agoniștii hormonului de eliberare a 2, p.673
hormonului luteinizant (LHRH) utilizați în cancerul de prostată:
A. Reprezintă o metodă reversibilă de ablație androgenică
B. Terapia este asociată cu risc crescut de efecte metabolice
C. Administrarea este asociată cu creșterea libidoului
D. Înainte de inițierea tratamentului se recomandă suplimentarea cu calciu și
vitamină D
E. Tratamentul poate determina apariția bufeurilor și a disfuncției erectile
497 18.11. ❋ Enunțul fals referitor la terapia farmacologică a cancerului de prostată este: 2, p.678
A. În urma administrării degarelixului poate să apară osteoporoza
B. Enzalutamida este aprobată ca monoterapie la pacienții cu cancer de
prostată metastatic rezistent la castrare
C. Monoterapia cu flutamidă, bicalutamidă și nilutamidă are eficacitate mai
mare comparativ cu agoniștii LHRH
D. Leuprorelina poate diminua efectul medicamentelor antidiabetice
E. Este necesară monitorizarea semnelor și simptomelor insuficienței
corticosuprarenale la administrarea de abirateronă acetat
498 18.12. ❋ Este antiandrogen utilizat în tratamentul cancerului de prostată: 2, p.674
A. Flutamida
B. Triptorelina
C. Degarelix
D. Abiraterona acetat
E. Leuprorelina
71
499 18.13. ❋ Referitor la terapiile hormonale pentru cancerul de prostată, este adevărat: 2, p.674
A. Enzalutamida este un inhibitor puternic CYP3A4
B. În insuficiența renală este necesară ajustarea dozelor de leuprorelină
C. Abiraterona acetat poate determina ca reacții adverse hiperfosfatemie și
hiperpotasemie
D. Bicalutamida este un inhibitor CYP3A4 ce poate fi administrată cu sau fără
alimente
E. Degarelix este recomandată pacienților cu insuficiență hepatică severă
500 18.14. Precizați enunțurile adevărate referitoare la efectele adverse ale terapiei 2, p.678-679
farmacologice a cancerului de prostată:
A. Cabazitaxel determină apariția neutropeniei febrile
B. Docetaxel este implicat în apariția alopeciei și mielosupresiei
C. Aminoglutetimida determină efecte adverse (letargie, ataxie, amețeli) la
50% din pacienți
D. Goserelina determină scăderea în greutate
E. Triptorelina determină creșterea libidoului
501 19.1. ❋ Promotorii de absorbție acționează prin următoarele procedee mai puțin: 3, vol. I, 92
A. Favorizarea dizolvării substanței active
B. Cresc viteza de dizolvare a substanțelor active
C. Scad viteza de dizolvare a substanțelor active
D. Cresc absorbția substanțelor active
E. Favorizează pasajul transmembranar
502 19.2. ❋ Materialele de ambalare definitivă trebuie să îndeplinească următoarele 3, vol. I, 101
condiții mai puțin:
A. Nu trebuie să influențeze stabilitatea medicamentului
B. Trebuie sa permită manipularea și transportul acestuia
C. Trebuie să conțină date de identificare și informare pentru pacient
D. Trebuie să precizeze caracteristicile fizico-chimice ale substanței
medicamentoase
E. Trebuie să fie constituite din carton inscripționat
503 19.3. ❋ Pentru a fi acceptat de pacient, medicamentul formulat trebuie să 3, vol. I, 87
corespundă anumitor criterii mai puțin:
A. Formularea nu trebuie să modifice senzația vizuală, gustativă, tactilă sau
mirosul
B. Formele lichide orale trebuie să curgă ușor și să se poată redispersa facil
C. Capsulele și comprimatele nu trebuie să aibă dimensiuni prea mari
D. Preparatele de uz extern cum ar fi cremele și unguentele trebuie să fie
neiritante
E. Preparatele nazale și oftalmice trebuie să fie sterile
504 19.4. ❋ Optimizarea absorbției substanței medicamentoase se poate realiza prin 3, vol. I, 101
următoarele metode mai puțin:
A. Mărirea solubilității substanței
B. Mărirea constantei de disociere
C. Modificarea transportului prin membranele biologice-transport pasiv
D. Modificarea transportului prin membranele biologice-transport activ
E. Optimizarea coeficientului de repartiție
72
505 19.5. ❋ Rolul activ al substanțelor auxiliare se manifestă pe mai multe planuri mai 3, vol. I, 92
puțin:
A. Cinetic
B. Clinic
C. Tehnologic
D. Comercial
E. Fizic
506 19.6. ❋ În formularea unui medicament intervin următorii factori mai puțin: 3, vol. I, 88
A. Substanțele medicamentoase
C. Substanțe auxiliare
D. Procedeul de fabricare și de control
E. Materiale de condiționare primară
507 19.7. ❋ Principalele căi de administrare și cele mai frecvente sunt următoarele mai 3, vol. I, 88
puțin:
A. Calea orală
B. Calea parenterală
C. Calea pulmonară
D. Calea rectală
E. Calea vaginală
508 19.8. ❋ Optimizarea formulei farmaceutice proiectate și studiate în cadrul etapei de 3, vol. I, 100
dezvoltare se poate efectua intervenind la diferite niveluri mai puțin:
A. la nivelul substanței medicamentoase
B. prin modularea proprietăților fizico-chimice
C. la nivelul substanțelor auxiliare
D. la nivelul etapei de fabricare
E. la nivelul etapei de condiționare
509 19.9. ❋ La formularea unui medicament nou la scară de laborator se va efectua un 3, vol. I, 101
studiu complex asupra unor parametri mai puțin:
A. Caracterele fizice
B. Toxicității
C. Efectul farmacologic la teste preclinice
D. Caracterele chimico-analitice
E. Condiționarea
510 19.10. Optimizarea biodisponibilității unui medicament se poate realiza în general pe 3, vol. I, 99
trei căi:
A. Modularea proprietăților bio-fizico-farmaceutice ale substanțelor active
B. Adaptarea formulării și a formei farmaceutice administrate
C. Modificarea mediului din compartimentele organismului
D. Alegerea metodelor de sterilizare
E. Alegerea procedeului de fabricare
511 20.1. ❋ Conform FR X, sterilizarea prin filtrare se folosește în cazul: 4, FR X,
A. emulsiilor termolabile 1072
B. emulsiilor termostabile
C. soluțiilor termolabile
D. soluțiilor termostabile
E. suspensiilor termolabile
73
512 20.2. ❋ Conform FR X, prin valoarea D a indicatorilor biologici se înțelege valoarea 4, FR X,
unui parametru de sterilizare necesară pentru a obține o reducere de: 1071
A. 99% a numărului inițial de microorganisme viabile
B. 95% a numărului inițial de microorganisme viabile
C. 90% a numărului inițial de microorganisme viabile
D. 80% a numărului inițial de microorganisme viabile
E. minim 95% a numărului inițial de microorganisme viabile
513 20.3. ❋ Conform monografiei Infundibilia, soluțiile perfuzabile se condiționează în 4, FR X, 492
recipiente cu capacitatea de:
A. 10 ml
B. 500 ml
C. 50 ml
D. 5 ml
E. 100 g
514 20.4. ❋ Conform monografiei Iniectabilia, izotonizarea este obligatorie în cazul: 4, FR X, 512
A. suspensiilor injectabile administrate în volume de 5 ml sau mai mari
B. soluțiilor injectabile administrate în volume de 5 ml sau mai mari
C. emulsiilor U/A injectabile administrate în volume de 5 ml sau mai mari
D. emulsiilor A/U injectabile administrate în volume de 5 ml sau mai mari
E. soluțiilor coloidale injectabile administrate în volume de 5 ml sau mai mari
515 20.5. ❋ Conform monografiei Iniectabilia, adaosul conservanților antimicrobieni, 4, FR X, 511
indiferent de calea de administrare, nu este admis în cazul preparatelor folosite
în volume mai mari de:
A. 100 ml
B. 1 ml
C. 10 ml
D. 20 ml
E. 2 ml
516 20.6. ❋ Conform monografiei Parenteralia, selectați afirmația falsă referitoare la 4, FR X,
preparatele perfuzabile: Supl. 2004,
A. sunt exclusiv soluții apoase sterile 140
B. nu conțin conservanți antimicrobieni
C. soluțiile sunt lipsite de particule aflate în suspensie
D. se administrează în volum mare
E. soluțiile sunt limpezi
517 20.7. ❋ Conform monografiei Parenteralia, selectați afirmația adevărată referitoare 4, FR X,
la etichetare: Supl. 2004,
A. culoarea etichetei este roșie cu scris alb 137
B. eticheta are dimensiuni standard
C. pe etichetă se menționează denumirea și concentrația tuturor conservanților
adăugați
D. etichetarea se face exclusiv pe saci de plastomeri
E. eticheta substituie prospectul
518 20.8. ❋ Alegeți activitatea care nu este clasificată drept operație preliminară 3, vol. I, 489
sterilizării:
A. lustruirea
B. condiționarea materialelor și obiectelor
C. expunerea la UV
D. curățarea
E. uscarea
74
519 20.9. ❋ Alegeți afirmația corectă referitoare la pH-ul preparatelor parenterale, 4, FR X,
conform monografiei Infundibilia: 492, 493
A. se determină titrimetric
B. trebuie să fie cuprins în intervalul 2,5-9,5
C. trebuie să fie apropiat de neutralitate, dacă nu se prevede altfel
D. trebuie să fie cuprins în intervalul 5,5-9,5
E. acest parametru nu are relevanță pentru preparatele parenterale
520 20.10. ❋ Alegeți calitatea obligatorie pe care trebuie să o prezinte preparatele 3, vol. I, 488
parenterale:
A. capacitate tampon
B. izohidrie
C. izotonie
D. toleranță
E. inocuitate
521 20.11. ❋ Alegeți procedeul fizic de sterilizare aplicat în domeniul farmaceutic: 3, vol. I, 490
A. sterilizarea cu oxid de etilenă
B. sterilizarea cu derivați cuaternari de amoniu
C. sterilizarea cu acid acetic
D. sterilizarea prin căldură uscată
E. sterilizarea cu formaldehidă
522 20.12. ❋ Alegeți metoda fizică, netermică de sterilizare aplicată în domeniul 3, vol. I, 490
farmaceutic:
A. sterilizarea cu vapori de apă sub presiune
B. sterilizarea cu UV
C. sterilizarea cu formaldehidă
D. tindalizarea
E. flambarea
523 20.13. ❋ Sterilizarea prin căldură uscată prezintă următoarele inconveniente, cu o 3, vol. I, 495
excepție:
A. repartizarea neuniformă a căldurii
B. oxidarea obiectelor metalice
C. decalaje între temperatura din interiorul încărcăturii și temperatura afișată
D. dezlipirea instrumentelor formate din materiale cu coeficient de dilatație
apropiat
E. nu permite sterilizarea materialelor textile
524 20.14. ❋ Din lista de mai jos, alegeți procedeul de sterilizare care nu se încadrează în 3, vol. I, 495
categoria procedeelor de sterilizare prin căldură umedă:
A. autoclavarea
B. sterilizarea continuă cu vapori sub presiune
C. flambarea
D. sterilizarea prin încălziri repetate
E. sterilizarea prin încălzire la 100°C
525 20.15. ❋ FR X oficializează următoarele metode de sterilizare, cu o excepție: 3, vol. I, 491
A. sterilizarea la autoclav
B. sterilizarea prin filtrare
C. sterilizarea cu radiații UV
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea la etuvă
75
526 20.16. ❋ Selectați informația falsă referitoare la sterilizarea prin filtrare, conform FR 4, FR X,
X: 1072-1073
A. filtrarea se realizează prin filtre bacteriologice sterile
B. filtrarea se realizează prin membrane filtrante sterile
C. filtrele sau membranele filtrante nu trebuie să cedeze din componentele lor
D. diametrul porilor membranelor filtrante trebuie să fie de cel mult 0,20 µm
E. integritatea filtrelor trebuie verificată înainte și după filtrare
527 20.17. ❋ Selectați informația falsă referitoare la sterilizarea cu gaz, conform FR X: 4, FR X,
A. metoda se folosește pentru produsele compatibile cu gazul sterilizant 1073
B. gazul sterilizant folosit de obicei este oxidul de etilen
C. gazul sterilizant folosit de obicei este aldehida formică
D. sterilizarea trebuie urmată de desorbție
E. ca indicator biologici se pot folosi sporii de Bacillus subtilis
528 20.18. ❋ Selectați informația falsă referitoare la sistemele de închidere a recipientelor 4, FR X,
utilizate la condiționarea preparatelor parenterale, conform monografiei Supl., 136
Parenteralia:
A. asigură etanșeitatea
B. împiedică pătrunderea microorganismelor
C. permit prelevarea parțială sau a întregului conținut
D. împiedică pătrunderea oricăror contaminanți
E. este necesară îndepărtarea sistemelor de închidere pentru prelevarea
conținutului
529 20.19. ❋ Selectați afirmația falsă referitoare la calea intramusculară de administrare a 3, vol. I, 486
medicamentelor:
A. presupune administrarea în țesutul muscular profund
B. se administrează frecvent medicamente injectabile cu volum mic, până la 25
mL
C. țesutul muscular are o vascularizație foarte dezvoltată
D. permite o absorbție bună
E. țesutul muscular are numeroase vase capilare sanguine
530 20.20. ❋ Selectați afirmația falsă referitoare la sterilizarea prin ultrasunete: 3, vol. I, 506
A. efectul ultrasunetelor asupra microorganismelor este mecanic
B. coagulează și dispersează conținutul intracelular
C. nu distruge virusurile
D. se produce impurificarea medicamentului prin conţinut celular al
microorganismelor
E. are aplicabilitate redusă
531 20.21. ❋ Selectați calea principală de administrare a medicamentelor parenterale: 3, vol. I, 486
A. intracutanată
B. retrobulbară
C. intravenoasă
D. subconjunctivală
E. intracardiacă
532 20.22. ❋ Selectați categoria de preparate parenterale care nu este oficializată de Supl. 4, FR X,
2004, al FR X: Supl. 2004,
A. pulberi pentru suspensii perfuzabile 136
B. preparate injectabile
C. concentrate pentru soluții injectabile
D. preparate perfuzabie
E. implanturi
76
533 20.23. ❋ Selectați calea parenterală care nu este inclusă în grupul căilor intratecale: 3, vol. I, 487
A. intrarahidiană
B. intrapleurală
C. intradurală
D. intracisternală
E. epidurală
534 20.24. ❋ Precizați metoda de sterilizare care conduce la eliminarea 3, vol. I, 490
microorganismelor din materialul supus sterilizării:
A. sterilizarea cu vapori de apă sub presiune
B. sterilizarea cu radiații ionizante
C. autoclavarea
D. filtrarea sterilizantă
E. sterilizarea la etuvă
535 20.25. ❋ Sistemul tampon extracelular cel mai important la nivelul plasmei și 3, vol. I, 526
lichidelor interstițiale este sistemul:
A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat trisodic
C. acid carbonic/carbonat acid
D. acid acetic/acetat de sodiu
E. carbonat monosodic/carbonat disodic
536 20.26. ❋ Activitatea oligodinamică a ionilor metalici este influențată de următorii 3, vol. I, 505
factori, cu o excepție:
A. timpul de contact
B. concentrația de oxigen
C. temperatură
D. lumină
E. suprafața de contact
537 20.27. ❋ Senzația de durere la injectare este dată de următorii factori, cu excepția: 3, vol. I, 525
A. presiune osmotică
B. pH
C. natura substanței medicamentoase
D. natura solventului
E. volumul preparatului
538 20.28. ❋ Sensibilitatea microorganismelor la un tratament termic depinde de 3, vol. I, 491
următorii factori, cu o excepție:
A. specia microbiană și forma sub care se găsește
B. temperatură
C. durata tratamentului termic
D. prezența luminii
E. numărul de germeni prezenți
539 20.29. ❋ Radiațiile UV utilizate la sterilizare pot provoca accidente grave cum ar fi: 3, vol. I, 506
A. dureri abdominale
B. alopecie
C. vomismente
D. conjunctivite
E. hirsutism
77
540 20.30. Conform FR X, sterilizarea prin căldură uscată se folosește pentru: 4, FR X,
A. produsele rezistente la căldură 1072
B. produsele neapoase
C. pulberi
D. materiale din sticlă sau porțelan
E. produse uleioase
541 20.31. Conform monografiei Iniectabilia, următoarele afirmații sunt adevărate pentru 4, FR X, 512
suspensiile injectabile:
A. pot fi suspensii apoase
B. nu este permis adaosul agenților de suspendare
C. pot fi suspensii uleioase
D. se prepară din substanțe active aduse la gradul de finețe prevăzut în
monografia respectivă
E. după agitare 1-2 min. trebuie să fie omogene, fără reziduuri
542 20.32. Conform monografiei Parenteralia, preparatele injectabile pot fi: 4, FR X,
A. soluții sterile Supl. 2004,
B. emulsii sterile 138
C. nanoemulsii sterile
D. suspensii sterile
E. lipozomi sterili
543 20.33. Selectați afirmațiile false referitoare la implanturi, conform monografiei 4, FR X,
Parenteralia: Supl. 2004,
A. sunt preparate sterile 142
B. eliberează substanța activă pe o anumită perioadă de timp
C. sunt preparate semisolide
D. fiecare doză este condiționată în recipient steril
E. sunt preparate apirogene
544 20.34. Sterilitatea este o condiție obligatorie pentru: 3, vol. I, 488
A. toate medicamentele parenterale
B. medicamentele oftalmice
C. medicamentele care se plică pe arsuri
D. medicamentele cutanate
E. medicamentele care se aplică pe pielea sugarilor
545 20.35. Condițiile unui conservant utilizat la sterilizarea soluțiilor injectabile sunt: 3, vol. I, 505
A. să aibă acțiune bactericidă
B. să nu coaguleze proteinele tisulare
C. să aibă acțiune fungicidă
D. să fie activ în concentrații mici
E. să nu fie toxic
546 21.1. ❋ Conform monografiei Oculoguttae, la prepararea colirelor putem folosi 4, FR X, 709
următoarele substanțe auxiliare, cu o excepție:
A. izotonizanți
B. agenți pentru creșterea viscozității
C. promotori de absorbție
D. agenți pentru ajustarea pH-ului
E. conservanți antimicrobieni potriviți
78
547 21.2. ❋ Conform monografiei Oculoguttae, următoarele afirmații sunt adevărate, cu 4, FR X,
o excepție: 709-710
A. picăturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sub formă de soluții
B. picăturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sub formă de emulsii
C. picăturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sub formă de suspensii
D. picăturile pentru ochi sunt preparate farmaceutice sterile
E. picăturile pentru ochi se pot prezenta și sub formă de pulberi sterile care se
dizolvă sau se suspendă într-un vehicul steril
548 21.3. ❋ Conform monografiei Oculoguttae, următoarele afirmații sunt adevărate, cu 4, FR X, 710
o excepție:
A. picăturile pentru ochi apoase multidoză conțin un conservant antimicrobian
potrivit
B. picăturile pentru ochi se repartizează în recipiente prevăzute cu sisteme de
picurare adecvate
C. picăturile pentru ochi se repartizează în recipiente din sticlă sau material
plastic
D. picăturile pentru ochi apoase multidoză nu conțin conservanți
antimicrobieni
E. picăturile pentru ochi unidoză se sterilizează printr-o metodă adecvată
549 21.4. ❋ Conform monografiei Oculoguttae, vehiculul folosit la prepararea colirelor 4, FR X, 709
este:
A. miristatul de izopropil
B. uleiul de floarea soarelui
C. alcoolul diluat
D. apa demineralizată
E. apa pentru preparate injectabile
550 21.5. ❋ Conform monografiei Ophthalmica, preparatele oftalmice sunt: 4, FR X,
A. destinate administrării în intervenții chirurgicale oftalmice Supl., 127
B. preparate apirogene semisolide
C. preparate sterile lichide
D. administrate în segmentul posterior al ochiului
E. preparate solide apirogene
551 21.6. ❋ Conform monografiei Ophthalmica, următoarele afirmații referitoare la 4, FR X,
pulberile pentru soluții oftalmice și băi oculare sunt adevărate, cu o excepție: Supl., 132
A. sunt condiționate sub formă uscată
B. sunt forme apirogene
C. pot conține agenți pentru asigurarea stabilității preparatului
D. înainte de administrare se dizolvă într-un lichid corespunzător
E. pot conține agenți pentru împiedicarea aglomerării particulelor
552 21.7. ❋ Sterilitatea colirelor este asigurată prin următoarele procedee, cu excepția: 3, vol. I, 672
A. sterilizare cu gaze
B. sterilizare cu radiații
C. filtrare sterilizantă
D. flambare
E. autoclavare
79
553 21.8. ❋ Selectați adjuvanții care se pot adăuga în formularea colirelor pentru a evita 3, vol. I, 679
alterările::
A. izotonizanți
B. sisteme tampon
C. edulcoranți
D. antioxidanți
E. coloranți
554 21.9. ❋ Selectați afirmația falsă referitoare la izotonia colirelor: 3, vol. I,
A. în mod ideal, soluțiile oftalmice trebuie să fie izotone cu lichidul lacrimal 673-674
B. tonicitatea soluțiilor are importanță numai în momentul administrării
C. după instilare, colirele sunt diluate imediat cu filmul lacrimal
D. un colir hipertonic provoacă imediat o secreție de lacrimi
E. soluțiile hipertonice au o toleranță scăzută comparativ cu soluțiile
hipotonice
555 21.10. ❋ Selectați afirmația falsă referitoare la conservanții antimicrobieni utilizați la 3, vol. I, 686
formularea colirelor:
A. trebuie să fie inofensivi pentru cornee și conjunctivă
B. trebuie să aibă un spectru îngust de acțiune, cu specificitate mare
C. să fie eficace în doze mici
D. să fie bine tolerați de mucoasa oculară
E. să fie solubili în apă sau solventul folosit la preparare
556 21.11. ❋ Selectați enunțul fals referitoare la soluțiile pentru băi oculare, conform 4, FR X,
monografiei Ophthalmica: Supl., 131
A. sunt soluții apoase sterile
B. pot conține substanțe pentru ajustarea tonicității
C. nu sunt destinate impregnării pansamentelor oculare
D. soluțiile condiționate în recipiente multidoză conțin un conservant
antimicrobian adecvat
E. sunt lipsite de impurități mecanice
557 21.12. ❋ Selectați afirmația falsă referitoare la soluțiile oftalmice uleioase: 3, vol. I, 680
A. nu au acțiune iritantă
B. sunt emoliente
C. necesită izotonizare
D. au o toleranța bună
E. au efect prelungit
558 21.13. ❋ Selectați enunțul fals referitor la implanturile oftalmice, conform 4, FR X,
monografiei Ophthalmica: Supl., 134
A. sunt preparate solide sterile
B. sunt preparate semisolide sterile
C. sunt destinate aplicării în sacul conjunctival
D. produc un efect local
E. produc un efect sistemic
559 21.14. ❋ Selectați enunțul fals referitoare la preparatele oftalmice semisolide, 4, FR X,
conform monografiei Ophthalmica: Supl., 133
A. sunt unguente, creme sau geluri sterile și apirogene
B. conțin una sau mai multe substanțe active dizolvate sau dispersate într-o
bază de unguent
C. sunt destinate aplicării pe conjunctivă
D. baza de unguent nu trebuie să irite conjunctiva
E. sunt condiționate în tuburi sterilizate
80
560 21.15. ❋ Selectați enunțul fals referitor la condiționarea preparatele oftalmice 4, FR X,
semisolide, conform monografiei Ophthalmica: Supl., 133
A. sunt condiționate în tuburi de capacitate mică
B. sunt condiționate în tuburi pliabile
C. tuburile sunt prevăzute cu canulă
D. tuburile trebuie să fie bine închise
E. nu pot fi condiționate în recipiente unidoză
561 21.16. ❋ Selectați afirmația adevărată, referitoare la izotonizarea colirelor, conform 4, FR X,
FR X: 709-710
A. soluțiile coloidale se izotonizează
B. soluțiile hipertonice se izotonizează
C. soluțiile hipotonice se izotonizează
D. emulsiile U/A se izotonizează
E. emulsiile A/U se izotonizează
562 21.17. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la agenții de viscozitate 3, vol. I, 681
utilizați în formularea colirelor, cu o excepție:
A. sunt utilizați doar în soluții
B. măresc timpul de retenție
C. pot asigura o toleranță mai bună
D. au rol emolient
E. uneori micșorează toxicitatea medicamentului
563 21.18. ❋ Monografia Ophthalmica oficializează următoarele categorii de preparate 4, FR X,
oftalmice, cu o excepție: Supl., 127
A. picături oftalmice
B. suspensii pentru băi oculare
C. preparate oftalmice semisolide
D. implanturi oftalmice
E. pulberi pentru soluții oftalmice
564 21.19. ❋ Selecția tipului de formulare a colirelor depinde de: 3, vol. I, 672
A. vârsta pacientului
B. proprietățile fizico-chimice ale substanței active
C. termenul de valabilitate
D. modul de condiționare
E. modul de administrare
565 21.20. Conform monografiei Ophthalmica, picăturile pentru ochi pot conține agenți 4, FR X,
pentru: Supl., 129
A. ajustarea tonicității
B. stabilizarea pH-ului
C. creșterea solubilității
D. asigurarea stabilității preparatului
E. ajustarea vâscozității
566 21.21. Conform monografiei Ophthalmica, pulberile pentru soluții oftalmice și băi 4, FR X,
oculare pot conține agenți pentru: Supl., 132
A. favorizarea dizolvării
B. favorizarea dispersării
C. împiedicarea aglomerării particulelor
D. ajustarea tonicității
E. stabilizarea pH-ului
81
567 21.22. Conform monografiei Ophthalmica, următoarele afirmații pentru implanturile 4, FR X,
oftalmice sunt adevărate: Supl., 134
A. sunt preparate solide sau semisolide sterile
B. în general sunt constituite dintr-un rezervor cu substanță activă
C. substanța activă este eliberată într-o perioadă de timp determinată
D. sunt condiționate în recipiente multidoză
E. în cazurile adecvate, pe etichetă se menționează cantitatea totală de
substanţă activă din implant
568 21.23. Toleranța colirelor depinde de: 3, vol. I, 680
A. natura substanței active
B. izohidrie
C. izotonie
D. modul de condiționare
E. concentrația substanței active
569 21.24. Izoosmoza colirelor este necesară atunci când: 3, vol. I, 674
A. colirul se aplică pe ochiul operat
B. sunt formulate și administrate ca băi oftalmice
C. sunt formulate sisteme tip OCUSERT
D. colirele sunt indicate pentru tratamente de lunga durată
E. colirul se administrează în conjunctivita alergică
570 21.25. La aplicarea unui colir în ochi, acesta se comportă ca un corp străin putând 3, vol. I, 672
declanșa:
A. lăcrimare
B. închiderea pleoapelor
C. reacție dureroasă
D. opacifierea cristalinului
E. înroșirea conjunctivei
571 22.1. ❋ Conform FR X, pH-ul picăturilor pentru nas este: 4, FR X, 823
A. 4,5-5,5
B. 6-7,5
C. 8,5-9
D. 8,0-8,5
E. 8-9
572 22.2. ❋ Sunt preparate nazale: 3, vol. I, 391
A. Picăturile nazale și sprayurile nazale
B. Spumele
C. Pulberile
D. Capsulele
E. Comprimatele
573 22.3. ❋ Pentru ajustarea pH-ului se pot folosi următoarele soluții tampon: 3, vol. I, 394
A. Acid tartric/ Tartrat de sodiu
B. Acid boric/Borax
C. Fosfat monosodic/Fosfat disodic
D. Borat de fenilmercur
E. Tiomersal
574 22.4. ❋ Picăturile pentru nas cu nafazolină au următoarea concentrație: 4, FR X, 824
A. 1%
B. 0,1%
C. 0,01%
D. 0,50%
E. 0,20%
82
575 22.5. ❋ Preparatele pentru nas nu sunt: 3, vol. I, 390
A. Lichide, semisolide sau solide
B. Sterile și apirogene
C. Cu efect local
D. Soluții apoase
E. Cu efect sistemic
576 22.6. ❋ FR X prevede următoarele picături pentru nas cu: 4, FR X, 893
A. Fosfat de nafazolină
B. Clorhidrat de nafazolină
C. Riboflavină
D. Ciprofloxacină
E. Tobramicină
577 22.7. ❋ FR X prevede la prepararea picăturilor pentru nas următoarele substanțe 4, FR X, 824
auxiliare mai puțin:
A. Agenți pentru ajustarea pH-ului
B. Agenți pentru creșterea solubilității
C. Aromatizanți
D. Stabilizanți
E. Conservanți antimicrobieni
578 22.8. ❋ FR X prevede în monografia “Picături pentru nas” următoarele vehicule 4, FR X, 823
hidrofile:
A. Apa
B. Ulei de floarea soarelui neutralizat
C. Soluții apoase izotonice
D. Ulei de parafină
E. Apa proaspăt fiartă și răcită
579 22.9. ❋ Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificată de 3, vol. I, 396
diferite afecțiuni ca:
A. Apendicită
B. Rinite alergice și virale
C. Ulcer gastro-duodenal
D. Insuficiență cardiacă
E. Insuficiență renală
580 22.10. ❋ Următoarele afirmații privind stabilitatea erinelor este adevărată mai puțin: 3, vol. I, 390
A. Sunt cele mai puțin stabile forme nazale
B. Sunt cele mai stabile forme nazale
C. pH-ul optim trebuie 6-7,5
D. În farmacie erinele se prepară la cerere
E. În industrie erinele au termenul de valabilitate precizat pe etichetă
581 22.11. ❋ Forma farmaceutică de soluție apoasă nazală este preferată deoarece: 3, vol. I, 390
A. Se prepară și se administrează ușor
B. Sunt la fel de eficiente ca și suspensiile nazale
C. Sunt lipofile
D. Sunt cu un pH de 7-8,5
E. Sunt sterile
83
582 22.12. ❋ Parametrul fizico-chimic al substanței medicamentoase care poate modifica 3, vol. I, 388
condițiile de absorbție transmucozală este:
A. Sistemul de aplicare
B. Structura stereochimică
C. Formularea
D. Tonicitatea
E. Tipul de sistem medicamentos
583 22.13. ❋ Materiile prime utilizate pentru erine trebuie să îndeplinească următoarele 3, vol. I, 394
condiții mai puțin:
A. Să nu influențeze negativ clearance-ul mucociliar
B. Să nu irite mucoasa nazală
C. Să asigure un pH = 7-8,5
D. Substanțele solide insolubile folosite pentru prepararea erinelor trebuie să
aibă particule de 50 µm
E. Să nu lezeze mucoasa nazală
584 22.14. ❋ Solvenții indicate la formularea preparatelor nazale sunt: 3, vol. I, 393
A. Soluție de acid boric 3%
B. Etanol
C. Glicerol
D. Uleiuri vegetale neutralizate
E. Sorbitol
585 22.15. ❋ La formularea erinelor se va tine cont de următorii factori mai puțin: 3, vol. I, 391
A. Stabilitate
B. Toleranță și inocuitate
C. Sterilitate
D. Eficiență terapeutică
E. Izotonie
586 22.16. ❋ Care dintre următorii agenți vâscozifianți sunt folosiți la prepararea 3, vol. I, 394
picăturilor pentru nas:
A. Carboximetilceluloza
B. Uleiul de ricin
C. Parafina lichidă
D. Guma tragacanta
E. Uleiul de floarea soarelui neutralizat
587 22.17. Condiționarea picăturilor pentru nas se face în: 3, vol. I, 396
A. Recipiente unidoză
B. Recipiente de capacitate 10 mL
C. Recipiente prevăzute cu sistem de picurare
D. Recipiente din plastomeri
E. Recipiente din aluminiu
588 22.18. Macromoleculele folosite ca agenți vâscozifianți în preparatele endonazale 3, vol. I, 394
sunt:
A. Guma arabică
B. Povidona
C. Guma tragacanta
D. Carbopolii
E. Drivații de celuloză
84
589 22.19. Picăturile pentru nas nu se prepară prin: 3, vol. I, 390
A. Dizolvare
B. Suspendare
C. Emulsionare
D. Atomizare
E. Comprimare
590 22.20. Conservanții utilizați la preparatele nazale sunt: 3, vol. I, 395
A. Butilhidroxianisol (BHA)
B. Butilhidroxitoluen (BHT)
C. Tiomersal
D. Esterii acidului glicolic
E. Clorbutanol
591 23.1. ❋ Substanțele medicamentoase formulate ca suspensii sunt următoarele CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 459
A. antibiotice
B. antiemetice
C. antimicotice
D. diuretice
E. antiinflamatoare
592 23.2. ❋ Un conservant ideal pentru suspensii trebuie să îndeplinească următoarele Popovici II,
condiții CU EXCEPȚIA: 455
A. să aibă un spectru larg de acțiune
B. să prezinte o acțiune susținută, continuă
C. să fie eficient într-un interval mare de pH
D. să aibă miros, gust și culoare plăcute
E. să nu fie toxic, iritant, alergic
593 23.3. ❋ O suspensie ideală ar trebui să prezinte următoarele caractere CU Popovici II,
EXCEPȚIA: 433
A. viscozitate aparentă mică
B. viscozitatea aparentă trebuie să scadă suficient, la viteze de forfecare mari
C. viscozitatea aparentă trebuie să crească suficient, la viteze de forfecare mari
D. în timp, viscozitatea nu trebuie să revină la valoarea inițială
E. în repaus, particulele suspendate ar trebui să se depună rapid
594 23.4. ❋ Sistemele tampon din suspensii NU intervin în: 3, vol. II,
A. menținerea stabilității chimice a substanțelor medicamentoase 471
B. controlul tonicității în suspensiile parenterale, dermice și oftalmice
C. controlul ionizării conservanților antimicrobieni
D. menținerea valorii pH-ului într-un domeniu dorit
E. modificarea potențialului zeta al suspensiei
595 23.5. ❋ Prin definiție suspensiile NU sunt: FR X, 894
A. preparate farmaceutice lichide
B. constituite din una sau mai multe substanțe active insolubile
C. substanțele active sunt dispersate într-un mediu de dispersie lichid
D. substanțele active sunt dizolvate într-un mediu de dispersie lichid
E. destinate administrării interne sau externe
596 23.6. ❋ Forțele de cimentare NU depind de: 3, vol. II,
A. natura substanțelor medicamentoase solubile 451
B. natura substanțelor medicamentoase insolubile
C. distanța de separare dintre particulele de substanță
D. orientarea moleculelor substanțelor auxiliare adăugate
E. natura mediului de dispersie lichid
85
597 23.7. ✦ Suspensiile concentrate și foarte concentrate prezintă: 3, vol. II,
A. separare incompletă a particulelor solide insolubile 432
B. curgere dilatantă
C. reogramă liniară
D. comportare newtoniană
E. comportare pseudoplastică
598 23.8. ✦ În funcție de interacțiunile dintre particulele unei suspensii se produc 3, vol. II,
următoarele fenomene CU EXCEPȚIA: 430
A. formarea unui sistem dispers stabil
B. un contact temporar între particule: floculare
C. fenomen de agregare reversibil
D. fenomen de dizolvare
E. un contact permanent între particule: coagulare
599 23.9. ✦ În timpul studiilor de formulare se vor verifica următorii parametri CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 447
A. viteza de sedimentare
B. volumul de sedimentare
C. facilitatea de redispersare
D. facilitatea de prelevare din recipient
E. viteza de floculare
600 23.10. ✦ Agenți floculanți utilizați în suspensii sunt următorii CU EXCEPȚIA: 3, vol. II,
A. electroliți 447
B. polimeri hidrofobi
C. surfactanți
D. polimeri hidrofili sintetici
E. polimeri hidrofili semisintetici
601 23.11. ✦ Suspensiile floculate sunt caracterizate prin următoarele: Popovici II,
A. particulele solide formează agregate laxe 440
B. viteza de sedimentare este înceată
C. sedimentul se formează lent
D. sedimentul este compact
E. supernatantul rămâne opalescent
602 23.12. ✦ Pentru suspensii masa declarată pe recipient de până la 25 g permite o FR X, 894
abatere de:
A. ±5%
B. ±3%
C. ±7%
D. ±2%
E. ±7,5%
603 23.13. ✦ Hidrocoloizii utilizați în suspensii prezintă următoarele dezavantaje CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 465
A. au grad de uniformitate chimică
B. nu au grad de uniformitate chimică
C. variația culorii de la un sort la altul
D. variația vitezei de hidratare
E. variația puterii de gelificare
86
604 23.14. ✦ În formulările farmaceutice comportarea dilatantă se întâlnește în cazul: 3, vol. II,
A. suspensiilor defloculate cu conținut de substanțe medicamentoase de 50% 434
B. suspensiilor defloculate cu conținut de substanțe medicamentoase de 40%
C. suspensiilor floculate cu conținut de substanțe medicamentoase de 30%
D. suspensiilor floculate cu conținut de substanțe medicamentoase de 20%
E. suspensiilor floculate cu conținut de substanțe medicamentoase de 40%
605 23.15. ✦ În suspensii, conținutul declarat în substanță activă pentru o cantitate de FR X, 894
până la 0,1% are o abatere de:
A. 4,5%
B. 7,5%
C. 5%
D. 4%
E. 3%
606 23.16. ✦ În suspensiile defloculate: 3, vol. II,
A. particulele solide dispersate sunt bine distribuite și individualizate 437
B. particulele solide dispersate formează agregate
C. viteza de sedimentare este rapidă
D. sedimentul se formează rapid
E. supernatantul este limpede
607 23.17. ✦ În selecția unui aromatizant, formulatorul NU va ține seama de: 3, vol. II,
A. stabilitatea la diferite valori de pH 456
B. stabilitatea în recipiente de sticlă sau plastomeri
C. capacitatea de a acoperi gustul neplăcut al unor componente
D. atracție către un mic segment de populație;
E. disponibilitatea produselor și în forme de suspensie solidă
608 23.18. ✦ Între particulele solide suspendate NU pot apărea interacțiuni datorită: 3, vol. II,
A. energiei libere superficiale existente la suprafața acestora 424
B. forțelor de atracție
C. forțelor de propulsie
D. potențialului electric al suprafeței particulelor
E. forțelor electrostatice de respingere
609 23.19. ✦ S-a observat că formularea unor suspensii floculate NU se poate realiza 3, vol. II,
prin: 450
A. controlul sarcinii electrice a particulelor solide (cu electroliți)
B. controlul sarcinii electrice a particulelor solide cu dispozitive speciale
C. controlul cantității de surfactant
D. utilizarea de vehicule structurate
E. evitarea formării sedimentelor tasate și cimentate
610 23.20. ✦ Metodele care pot diminua tendința de creștere a mărimii cristalelor din Popovici II,
suspensii sunt următoarele CU EXCEPȚIA: 454
A. evitarea variațiilor de temperatură
B. selectarea unor derivați puțin solubili
C. selectarea unor derivați foarte solubili
D. scăderea tensiunii interfaciale, cu surfactanți
E. adăugarea de hidrocoloizi
87
611 23.21. ✦ Ecuația lui STOKES arată că stabilitatea unui sistem dispers va fi cu atât 3, vol. II,
mai mare cu cât: 448
A. raza particulei solide va fi mai mare
B. viscozitatea mediului de dispersie va fi mai mare
C. diferența dintre densitățile celor două faze va fi mai mare
D. forța gravitațională va fi mai mare
E. viscozitatea mediului de dispersie va fi mai mică
612 23.22. ✦ Suspensiile sunt preparate farmaceutice care prezintă următoarele FR X, 893
caracteristici CU EXCEPȚIA:
A. fluide
B. opace
C. omogene după agitare
D. culoare, miros și gust caracteristice componentelor
E. transparente
613 23.23. ✦ Suspensiile NU se pot prepara prin: 3, vol. II,
A. precipitarea substanței medicamentoase din solvenți organici 476
B. precipitarea substanței medicamentoase din solvenți anorganici
C. precipitarea substanței prin reacție de schimb dublu
D. precipitarea substanței prin modificarea pH-ului mediului de dispersie
E. prin reacția dintre carbonatul de sodiu și alaun de amoniu
614 23.24. ✦ Cauzele modificării viscozității suspensiilor sunt următoarele CU Popovici II,
EXCEPȚIA: 454
A. creșterea cristalelor de substanță medicamentoasă
B. depolimerizarea hidrocoloizilor
C. hidratarea slabă a polimerului
D. hidratarea ridicată a polimerului
E. creșterea floculării
615 23.25. ✦ Ca agenți de suspensie NU se folosesc: 3, vol. II,
A. umectanți 438
B. peptizanți
C. coloizi protectori
D. dizolvanți
E. agenți viscozifianți
616 23.26. ✦ Principalele considerații pentru substanțele auxiliare selectate sunt 3, vol. II,
următoarele CU EXCEPȚIA: 460
A. compatibilitatea cu substanța medicamentoasă
B. stabilitatea la pH-uri specifice și la temperatură
C. compatibilitatea cu alți adjuvanți din formulare
D. facilitatea procesării
E. efect terapeutic optim
617 23.27. ✦ Organizarea unui sediment într-o suspensie defloculată se face pe 3, vol. II,
următoarele zone CU EXCEPȚIA: 437
A. zonă de lichid clar
B. zonă de sediment cu particule mari
C. zonă de sedimentare frânată de viscozitatea mediului
D. zonă de tranziție
E. o zonă cu sediment compact
88
618 23.28. ✦ pH-ul intervine în suspensiile apoase modificând următoarele proprietăți CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 435
A. stabilitatea fizică a suspensiei
B. stabilitatea chimică a substanței medicamentoase
C. activitatea agenților conservanți
D. activitatea agenților chelatanți
E. pH-ul la nivelul căii de administrare
619 23.29. ✦ Instabilitatea fizică a suspensiilor se manifestă prin următoarele fenomene 3, vol. II,
CU EXCEPȚIA: 447
A. sedimentare
B. agregare, cimentare, maturare
C. dizolvare
D. creșterea cristalelor fazei interne
E. modificarea viscozității suspensiei
620 23.30. ✦ Comportarea reologică influențează calitatea suspensiei la diferite nivele CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 432
A. domeniul tehnologic
B. timpul depozitării
C. timpul transportării
D. domeniul utilizării
E. acțiunii terapeutice
621 23.31. ✦ Agenții viscozifianți utilizați în suspensii sunt următorii CU EXCEPȚIA: 3, vol. II,
A. metilceluloza 438,
B. carboximetilceluloza sodică
C. hidroxipropilceluloza
D. tween 80
E. hidroxipropilmetilceluloza
622 23.32. ✦ În jurul particulelor solide din suspensii se pot observa diferite potențiale 3, vol. II,
electrice CU EXCEPȚIA: 426
A. potențial NERNST
B. potențial VOLTA
C. potențialul zeta
D. potențialul suprafeței particulei
E. potențialul teta
623 23.33. O suspensie de bună calitate trebuie: 3, vol. II,
A. să asigure o dispersie adecvată a particulelor solide în vehicul 410
B. să prezinte o sedimentare mică a particulelor
C. să prezinte o sedimentare mare a particulelor
D. să rămână omogenă, după agitarea recipientului
E. să nu rămână omogenă, după agitarea recipientului
624 23.34. În funcție de unghiul de contact Ɵ al unui lichid cu un solid umectarea poate fi: 3, vol. II,
A. umectare totală Ɵ = 0°; 420
B. umectare satisfăcătoare Ɵ ≤ 30°
C. umectare dificilă Ɵ ≤ 45°
D. umectare greoaie Ɵ > 90°
E. umectare imposibilă Ɵ >180°
89
625 23.35. Pentru a asigura administrarea medicamentului în doze exacte suspensia 3, vol. II,
trebuie: 414
A. să prezinte un aspect omogen
B. particulele de substanță solidă să fie mici și cu o dimensiune uniformă
C. viscozitatea suspensiei trebuie să fie adecvată
D. viteza de sedimentare a particulelor solide trebuie să fie rapidă
E. readucerea substanței solide în suspensie trebuie să fie ușoară
626 23.36. În procesul de formulare a unei suspensii stabile intervin: 3, vol. II,
A. proprietățile structurale și dimensionale ale substanței solide 415
B. proprietățile interfaciale solid/lichid
C. proprietățile cinetice și optice
D. proprietățile reologice
E. proprietățile electro-mecanice
627 23.37. Suspensiile pot fi clasificate în funcție de diferite criterii: 3, vol. II,
A. modul de formulare 413
B. natura și originea fazei solide suspendate
C. dimensiunea particulelor solide suspendate
D. natura mediului de dispersie lichid
E. în funcție de instabilitate și aspectul sedimentului
628 23.38. Suspensiile au următoarele avantaje: 3, vol. II,
A. formularea de preparate lichide pentru unele substanțe medicamentoase 411
insolubile în vehiculul prescris
B. rezolvarea unor interacțiuni farmaceutice fizico-chimice dintre
componentele asociate
C. evitarea gustului dezagreabil al unor substanțe medicamentoase solubile
D. asigurarea stabilității unor substanțe medicamentoase în mediul apos
E. micșorarea solubilității unei substanțe medicamentoase
629 23.39. Mărimea particulelor unei suspensii influențează următoarele proprietăți: 3, vol. II,
A. instabilitatea chimică 416
B. uniformitatea suspensiei
C. viteza de sedimentare
D. gustul și textura suspensiei
E. eficacitatea terapeutică
630 23.40. Suspensiile prezintă unele 3, vol. II,
dezavantaje: 412
A. reprezintă una dintre cele mai instabile forme farmaceutice
B. uniformitatea și exactitatea dozei este mai puțin sigură
C. nu pot fi ușor invadate de microorganisme
D. pot fi ușor invadate de microorganisme
E. control de calitate este destul de complex și dificil
631 24.1. ✦ Conform FR X, pH-ul unguentelor este: FR X, 952
A. mai mic de 4,5
B. mai mare de 8,5
C. 4,0
D. 4,5-8,5
E. 9,0
632 24.2. ✦ Conform FR X, Unguentul Emulgator: FR X, 954
A. conține parafină lichidă
B. este bază de unguent H/L
C. conține parafină solida
D. conține lanolină anhidră
E. conține alcool cetilic
90
633 24.3. ✦ Unguentul emulgator prevăzut de FR X are următoarea proprietate: 3, vol. II,
A. conține emulgator cu caracter neionic 736
B. este o bază de unguent-emulsie tip H/L
C. conține emulgator cu caracter anionic
D. conține emulgator cu caracter cationic
E. are în compoziție vaselină albă 45 g
634 24.4. ✦ Conform FR X, următoarele afirmații referitoare la unguente sunt adevărate, FR X, 951
CU EXCEPTIA:
A. se utilizează în scop cosmetic
B. sunt destinate aplicării pe piele
C. sunt destinate aplicării pe mucoase
D. se utilizează în scop terapeutic și de protecţie
E. sunt preparate farmaceutice semisolide
635 24.5. ✦ Conform FR X, următoarele afirmații referitoare la unguentele oftalmice FR X, 953
sunt adevărate, CU EXCEPTIA:
A. se aplică pe mucoasa conjunctivală
B. se prepară în condiții aseptice
C. se condiționează în recipiente sterile, închise etanș, cu cel mult 20 g unguent
oftalmic
D. sunt preparate semisolide, sterile
E. se condiționează în recipiente sterile, închise etanș, cu cel mult 10 g unguent
oftalmic
636 24.6. ✦ Conform FR X, unguentul cu macrogoli: FR X, 957
A. este o bază de unguent lipofilă
B. este o bază de unguent emulsie H/L
C. este o bază de unguent emulsie L/H
D. conține macrogol 600 si macrogol 6000
E. este o bază de unguent hidrosolubilă
637 24.7. ✦ Conform FR X, unguentele: FR X, 952
A. nu au miros
B. au pH între 3,5 si 8,5
C. au aspect omogen
D. nu trebuie să conțină antioxidanți
E. au culoare albă
638 24.8. ✦ Conform FR X – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la FR X, Supl.
preparatele semisolide pentru aplicații cutanate sunt adevărate, CU 2004, 152
EXCEPȚIA:
A. sunt destinate absorbției locale a substanțelor active
B. sunt destinate absorbției transdermice a substanțelor active
C. pot conține conservanți antimicrobieni
D. pot conține agenți de creștere a viscozității
E. pot conține coloranți
639 24.9. ✦ Carbopolul este un polimer gelifiant cu următoarele caracteristici: 3, vol. II,
A. prezintă o viscozitate crescută 744
B. are caracter anionic
C. are caracter cationic
D. este solubil doar în apă rece
E. are caracter neionic
91
640 24.10. ✦ Colesterolul: 3, vol. II,
A. este un produs lichid utilizat ca solvent pentru substanțele lipofile 733
B. se dizolvă ușor în apă
C. nu prezintă monografie în FR X
D. este o pulbere cristalină albă sau alb-gălbuie
E. prezintă miros și gust aromat
641 24.11. ✦ Pentru hidrogelul de bentonită următoarea afirmație este FALSĂ: 3, vol. II,
A. este stabil și ușor de aplicat 745
B. se poate utiliza pentru dispersarea gudroanelor
C. este filmogen
D. nu se poate utiliza pentru prepararea unguentelor fotoprotectoare
E. se poate utiliza pentru prepararea unguentelor fotoprotectoare
642 24.12. ✦ Pentru glicerogelul de amidon următoarele afirmații sunt adevărate, CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 742
A. se mai numește unguent cu gelatină
B. este o bază de unguent anhidră
C. se mai numește unguent de glicerol
D. este un organogel
E. se utilizează ca emolient
643 24.13. ✦ Lanolina hidratată: 3, vol. II,
A. este o bază de unguent tip emulsie L/H 736
B. conține 75% apă emulsionată
C. este o masă vâscoasă, de consistență moale
D. este o bază de unguent neoficinală
E. este o bază de unguent hidrofilă
644 24.14. ✦ Bazele de unguent hidrocarbonate au următoarele proprietăți, CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 723
A. sunt insolubile în produse lipofile
B. nu permit pierderea umidității cutanate
C. sunt hidrofobe
D. rămân pe piele timp îndelungat
E. au efect emolient
645 24.15. ✦ Hidrogelurile anorganice pot fi preparate cu următoarele tipuri de agenți 3, vol. II,
gelifianți, CU EXCEPȚIA: 745
A. Aerosil
B. Bentonita
C. Hidroxid de aluminiu coloidal
D. Gelatina
E. Veegum
646 24.16. ✦ Bazele emulgatoare de tipul L/H: 3, vol. II,
A. asociază emulgatori cu valori HLB mici 734
B. au emulgator care emulsionează lipidele filmului hidrolipidic al pielii
C. nu asociază emulgatori anionici
D. formează creme hidrofobe
E. nu conțin surfactanți
647 24.17. ✦ Parafina lichidă: 3, vol. II,
A. se mai numește ulei de vaselină 723-725
B. este un amestec de hidrocarburi saturate solide
C. schimbă consistența bazelor de unguent care devin mai vâscoase
D. se prezintă ca o masă solidă, onctuoasă
E. se prezintă ca o masă albă, cu aspect omogen, filantă
92
648 24.18. ✦ Bazele de unguent oleaginoase: 3, vol. II,
A. includ cantități mari de apă 723
B. au proprietăți emoliente slabe
C. au proprietăți emoliente moderate
D. au capacitate foarte bună de a emulsiona apa
E. includ grăsimi animale
649 24.19. ✦ Parafina: 3, vol. II,
A. este un amestec de hidrocarburi saturate lichide 724
B. are monografie în FR X
C. se mai numește ulei de vaselină
D. se mai numește ulei mineral
E. se utilizează ca excipient de mărire a consistenței în bazele de unguent
650 24.20. ✦ Bazele cu polietilenglicoli sunt încadrate în categoria bazelor de unguent: 3, vol. II,
A. lipogeluri 721
B. hidrosolubile
C. hidrocarburi
D. sisteme emulsionate
E. oleaginoase
651 24.21. ✦ Polisiloxanii: 3, vol. II,
A. sunt polimeri naturali ai siliciului 729-730
B. prezintă eficacitate ca agenți antispumanți
C. au acțiune fiziologică
D. sunt o categorie aparte de substanțe anorganice
E. au doar consistență lichidă
652 24.22. ✦ Promotorii de absorbție utilizați în formularea unguentelor trebuie să 3, vol. II,
îndeplinească următoarea condiție: 749
A. să nu fie inerți din punct de vedere farmacologic
B. să nu aibă acțiune imediată
C. să prezinte metabolizare facilă în organism
D. să interacționeze cu substanțele active
E. să interacționeze cu alte componente ale formulării
653 24.23. ✦ Pentru fabricarea diferitelor tipuri de unguente se utilizează următoarele 3, vol. II,
substanțe medicamentoase cu acțiune citostatică locală, CU EXCEPȚIA: 718-719
A. cignolin
B. podofilina
C. fluorouracil
D. flucitozina
E. carmustina
654 24.24. ✦ La prepararea bazelor de unguent emulgatoare se utilizează următorul 3, vol. II,
emulgator anionic: 735
A. Tween 60
B. Laurilsulfat de sodiu
C. Span 60
D. Tween 80
E. Myrj 52
655 24.25. ✦ Următorul antibiotic poate fi utilizat topic în tratamentul acneei: 3, vol. II,
A. Clindamicina 717
B. Neomicina
C. Bacitracina
D. Cloramfenicol
E. Gentamicina
93
656 24.26. ✦ În formularea unguentelor se asociază următorii antioxidanți, CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 748
A. tocoferoli
B. acid benzoic
C. acid ascorbic
D. metabisulfit de sodiu
E. cisteina
657 24.27. ✦ Următorul unguent oftalmic este oficinal în FR X: FR X, 958
A. unguentul cu acetat de hidrocotizon
B. unguentul cu fenilbutazonă
C. unguentul cu clotrimazol
D. unguentul cu nitrat de pilocarpină
E. unguentul cu clorhidrat de pilocarpină
658 24.28. ✦ Următoarea afirmație referitoare la lanolina anhidră este ADEVARATĂ: 3, vol. II,
A. este insolubilă în apă 731
B. este o masă vâscoasă, onctuoasă, de culoare alb-gălbuie
C. nu are miros
D. nu este alergenă
E. la aplicare pe piele formează un film hidrofil
659 24.29. ✦ Următoarea afirmație referitoare la alcoolul cetostearilic este FALSĂ: 3, vol. II,
A. are denumirea comercială Lanette 0 733
B. se prezintă ca o masă sau lamele albe sau alb-gălbui
C. este insolubil în apă
D. este miscibil în stare topită cu uleiurile vegetale
E. are gust aromat și nu are miros
660 24.30. ✦ Următoarea afirmație referitoare la cold-creme este FALSĂ: 3, vol. II,
A. sunt baze de unguent-emulsii de tip H/L 736-737
B. se mai numesc cerate apoase
C. au stabilitate redusă
D. sunt baze de unguent-emulsii de tip L/H
E. prin aplicare pe piele are loc evaporarea apei conținute
661 24.31. ✦ Următoarea afirmație referitoare la hidrogeluri este FALSĂ: 3, vol. II,
A. formează un film protector la locul de aplicare 742-743
B. prezintă o bună capacitate de cedare a substanței medicamentoase
C. pH-ul nu poate fi ajustat
D. pot fi ușor invadate de microorganisme
E. sunt bine tolerate de piele si mucoase
662 24.32. ✦ Următoarea afirmație referitoare la vaselină ca bază de unguent este Popovici,
FALSĂ: vol. II, 724
A. prezintă toleranță ridicată
B. se poate steriliza prin căldură uscată
C. este inertă din punct de vedere chimic
D. are proprietăți ocluzive
E. nu penetrează prin piele
663 24.33. ✦ Următoarele afirmații referitoare la cold-creme sunt adevărate, CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 736-737
A. sunt baze de unguent-emulsii de tip L/H
B. sunt baze de unguent-emulsii de tip H/L
C. au stabilitate redusă
D. în aceste creme predomină faza lipofilă (70-75%)
E. emulgatorul principal este o ceară de esteri cetilici
94
664 24.34. ✦ În grupa lipogelurilor intră diferiți excipienți, CU EXCEPȚIA: 3, vol. II,
A. gliceride naturale 725
B. ceruri
C. parafina lichidă
D. acizi grași superiori alifatici
E. gliceride derivate din gliceridele naturale
665 24.35. ✦ Bazele de unguent trebuie să prezinte următoarele caractere generale, CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 720
A. să fie compatibile cu pielea
B. punct de topire optim în jur de 40 C
C. ușor de preparat
D. punct de topire optim în jur de 55 C
E. să nu producă deshidratarea pielii
666 24.36. ✦ Proprietățile fizico-chimice ale substanței medicamentoase care influențeazș 3, vol. II,
penetrația prin piele sunt următoarele, CU EXCEPȚIA: 716
A. coeficientul de repartiție lipofil/hidrofil
B. stabilitatea în mediul lipofil
C. caracterul leziunii
D. solubilitate
E. stabilitatea în mediul hidrofil
667 24.37. ✦ Antifungicele aplicate topic: 3, vol. II,
A. au spectru îngust de acțiune 718
B. pot produce sensibilizărir
C. nu produc sensibilizări
D. au acțiune antimitotică
E. au acțiune citostatică locală
668 24.38. ✦ Bazele de unguent lavabile prezintă următoarea proprietate: 3, vol. II,
A. sunt grase 721, 738
B. nu pot fi diluate cu apă
C. sunt ocluzive
D. sunt neocluzive
E. sunt hidrofobe
669 24.39. ✦ La prepararea unguentelor, acidul salicilic: 3, vol. II,
A. se utilizează pentru acțiune keratolitică în concentrație de 2% 717-718
B. se utilizează pentru acțiune keratoplastică în concentrație de 6%
C. are rol bactericid
D. în concentrație de 15-50% protejează țesuturile
E. are acțiune antimitotică
670 24.40. ✦ Alcoolii din lână prezintă următoarea caracteristică: 3, vol. II,
A. au culoare albă 732
B. sunt solubili în apă
C. sunt mase friabile
D. se mai numesc alcooli de vaselină
E. formează produse puternic colorate și cu miros specific
671 24.41. Promotorii de absorbție pentru produsele topice trebuie: 3, vol. II,
A. să fie nealergenici 749
B. să nu prezinte metabolizare facilă în organism
C. să aibă acțiune imediată
D. să fie buni solvenți pentru substanța medicamentoasă
E. să aibă acțiune întârziată
95
672 24.42. Bazele de absorbție de tip H/L: 3, vol. II,
A. conțin emulgatori cu HLB cu valori mari 731
B. utilizează ca emulgatori monogliceride
C. utilizează ca emulgatori esteri ai sorbitanului
D. conțin emulgatori cu HLB cu valori mici
E. sunt mai puțin acceptate de către pacienți
673 24.43. Hidrogelurile: 3, vol. II,
A. se pot dezagrega în apa 742
B. sunt utilizate în tratamentul unor dermatoze cronice
C. formează un film protector la locul de aplicare
D. sunt preferate de pacienții cu pielea sebostatică
E. sunt preferate de pacienții cu pielea seboreică
674 24.44. Hidrogelul de metilceluloză: 3, vol. II,
A. poate emulsiona mai mult de 10% fază lipofilă 747
B. are reacție acidă
C. este stabil la pH = 3-12
D. este stabil la pH = 3-11
E. nu este iritant
675 24.45. Următorii adjuvanți se folosesc cu rol de ameliorare a consistenței unguentelor: 3, vol. II,
A. Tween 80 749
B. Uree
C. Alcoolul cetilic
D. Ceara de carnauba
E. Dimetiformamida
676 24.46. Următoarele substanțe medicamentoase antifungice utilizate pentru prepararea 3, vol. II,
unguentelor fac parte din clasa de antibiotice cu structură polienică: 718
A. Nistatina
B. Griseofulvina
C. Naftifina
D. Amfotericina B
E. Natamicina
677 24.47. Următoarele substanțe medicamentoase se utilizează topic pentru acțiunea 3, vol. II,
keratolitică: 717
A. idoxuridina 0,2-10%
B. fusidat de sodiu
C. acid trans-retinoic
D. acid salicilic 6%
E. uree
678 24.28. Următoarele substanțe medicamentoase utilizate pentru prepararea unguentelor 3, vol. II,
inhibă funcția melanocitelor: 719
A. psoralenii
B. acidul azelaic
C. acidul citric
D. mono-benzilesterul hidrochinonei
E. acidul nonandioic
679 24.49. La prepararea unguentelor se utilizează următoarele substanțe cu acțiune 3, vol. II,
repulsivă: 718-719
A. Dimetilsulfoxid
B. Dietilamida
C. Acid caprilic
D. Ditranol
E. Substanțe volatile
96
680 24.50. Agenții umectanți utilizați în formularea unguentelor: 3, vol. II,
A. au rolul de a facilita dizolvarea unor substanțe medicamentoase în faza 749
hidrofilă a unguentului
B. nu au caracter higroscopic
C. pot fi polietilenglicoli lichizi 10%
D. au rolul de a micșora pierderea apei în produsul final
E. pot fi unii surfactanți ca tween-urile
681 25.1. ✦ Într-un sistem terapeutic transdermic, bioadezivul îndeplinește următoarele 3, vol. II,
cerințe: 851
A. calități de bioadezivitate și biocompatibilitate satisfăcătoare
B. inerție totală față de substanța medicamentoasă
C. să permită difuzia și să controleze viteza de eliberare a substanței
medicamentoase
D. să nu sufere modificări ale adezivității sale în prezența substanței
medicamentoase
E. să sufere modificări ale adezivității sale în prezența substanței
medicamentoase
682 25.2. ✦ STT-ul cu eliberare controlată de membrană semipermeabilă Nu prezintă: 3, vol. II,
A. folie de acoperire 853
B. rezervor
C. membrană de control
D. strat adeziv
E. matriță cu substanță medicamentoasă
683 25.3. ✦ Cele 4 concepte de sisteme terapeutice transdermice sunt următoarele CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 852
A. tipul I: design semi-solid
B. tipul II: design formă umplută cu lichid în sistem sigilat
C. tipul III: design cu adezivul central
D. tipul III: design cu adezivul periferic
E. tipul IV: design stare solidă
684 25.4. ✦ Obiectivele formulării unui STT au ca scop următoarele aspecte CU 3, vol. II,
EXCEPȚIA: 855
A. plasturele transdermic să fie neted
B. să nu limiteze fluxul rece al masei adezive
C. să se detașeze facil folia protectoare
D. să nu piardă în afară ingredientele apoase sau ulei
E. să se ancoreze puternic de stratul protector de deasupra
685 25.5. ✦ Ambalarea sistemelor terapeutice transdermice, conform suplimentului 2004 FR X, Supl.
al FR X, se face astfel: 2004, 172
A. individual
B. individual în plicuri sigilate
C. în număr variabil în plicuri termosudate
D. în seturi de câte 5 în plicuri
E. în seturi de câte 10 în plicuri
686 26.1. ✦ Conform FR X, supozitoarele sunt preparate farmaceutice: 4, FR X, 889
A. Lichide
B. Solide
C. Semisolide
D. Moi
E. Destinate administrării intraoculare
97
687 26.2. ✦ Conform suplimentului 2004 al FR X, sunt preparate rectale mai puțin: 4, FR X,
A. Capsulele moi rectale Supl. 2004,
B. Emplastrele 147
C. Preparatele rectale semisolide
D. Spumele rectale
E. Tampoanele rectale medicamentoase
688 26.3. ✦ Conform Suplimentului 2004 al FR X, excipienții folosiți la prepararea 4, FR X,
supozitoarelor sunt următorii mai puțin: Supl. 2004,
A. Diluanți 147
B. Adsorbanți
C. Agenți tensioactivi
D. Lubrifianți
E. Corectori de gust
689 26.4. ✦ Conform Suplimentului 2004 al FR X, preparatele rectale sunt următoarele 4, FR X,
mai puțin: Supl. 2004,
A. Supozitoare 145
B. Capsule moi rectale
C. Spume rectale
D. Preparate rectale semisolide
E. Comprimate rectale
690 26.5. ✦ Conform Suplimentului 2004 al FR X, capsulele moi rectale prezintă 4, FR X,
următoarele caracteristici mai puțin: Supl. 2004,
A. Sunt preparate solide unidoză 148
B. Au înveliș moale
C. Pot fi acoperite cu înveliș lubrifiant
D. Sunt preparate solide multidoză
E. Au formă alungită
691 26.6. ✦ Conform Suplimentului 2004 al FR X, timpul de dezagregare pentru 4, FR X,
supozitoarele cu baze liposolubile este: Supl. 2004,
A. 15 minute 148
B. 60 minute
C. 30 minute
D. 20 minute
E. 10 minute
692 26.7. ✦ Gelatina utilizată ca excipient hidrosolubil la formularea supozitoarelor 3, vol. 3 903
trebuie să corespundă unor cerințe privind calitatea mai puțin:
A. Solubilitatea
B. Vâscozitatea de cel puțin 10mPas
C. Capacitatea de gelifiere
D. Mai puțin de 10 microorganisme aerobe
E. Să nu conțină Enterobacteriaceae
693 26.8. ✦ NU este excipient folosit la prepararea supozitoarelor: 4, FR X,
A. Untul de cacao Supl. 2004,
B. Masa glicerogelatinoasă 148
C. Metilceluloza
D. Macrogolii
E. Gliceride semisintetice solide
98
694 26.9. ✦ Supozitoarele nu trebuie să conțină: 3, vol. II,
A. Diluanți 900
B. Adsorbanți
C. Lubrifianți
D. Coloranți
E. Antistatici
695 26.10. ✦ Bazele hidrosolubile pentru supozitoare sunt următoarele mai puțin: 3, vol. 3,
A. Polietilenglicoli 921
B. Estarium
C. Masa Novata
D. Adeps solidus
E. Witepsol
696 26.11. ✦ Care dintre următoarele afirmații referitoare la untul de cacao sunt 3, vol. II,
adevărate: 916
A. Este un amestec de trigliceride
B. Nu prezintă polimorfism
C. Prezintă caracter hidrofil
D. Prezintă capacitate mare de contracție de volum
E. Datorită conținutului ridicat în trigliceride cu acizi grași saturați, prezintă o
bună stabilitate în timp
697 26.12. ✦ Care dintre următoarele afirmații referitoare la polietilenglicoli ca baze de 3, vol. II,
supozitoare este adevărată: 927
A. Se topesc la temperatura corpului
B. Sunt foarte bine tolerați pe mucoasa rectală
C. Oferă posibilitatea dizolvării unor substanțe medicamentoase greu solubile
în apă
D. Se folosesc numai polietilenglicoli cu masă moleculară mică (n=200-600)
E. prezintă o contaminare microbiologică ridicată
698 26.13. Pentru a stabili cantitatea totală de excipient la prepararea supozitoarelor prin 3, vol. II,
topire și turnare este necesar să se cunoască: 905
A. Capacitatea formelor goale
B. Factorul de dislocuire al substanței medicamentoase
C. Cantitatea de substanța medicamentoasă
D. Solubilitatea substanțelor în excipient
E. Temperatură de topire a excipientului
699 26.14. Substanțele auxiliare utilizate la prepararea supozitoarelor sunt: 3, vol. II,
A. Modificatori ai hidrofiliei 915
B. Polimeri formatori de peliculă gastrorezistentă
C. Plastifianți
D. Dezagreganți
E. Antioxidanți
700 26.15. Care dintre excipienții hidrosolubili de mai jos sunt folosiți la prepararea 3, vol. II,
supozitoarelor: 900
A. Masa gelatinoasă
B. Amestec de polietilenglicoli
C. Grăsimi semisintetice neutre
D. Untul de cacao
E. Stearat de sodiu
99
701 27.1. ✦ Conform Sistemului de Clasificare Biofarmceutică, următoarele enunțuri 3, vol. III,
sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 197
A. în clasa I sunt incluse substanțe la care sunt necesari ≤ 250 ml pentru a
dizolva o doză mare de s.m. la pH 1-8, la 37°C
B. în clasa III sunt incluse substanțe medicamentoase cu permeabilitate înaltă
C. în clasa II sunt incluse substanțe la care sunt necesari > 250 ml pentru a
dizolva o doză mare de s.m. la pH 1-8, la 37°C
D. în clasa IV sunt incluse substanțe medicamentoase cu solubilitate scăzută
E. în clasa III sunt incluse substanțe medicamentoase cu solubilitate înaltă
702 27.2. ✦ Conform Suplimentului 2004 al FR X, următoarele afirmații privind 4, FR X,
comprimatele neacoperite sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: Supl., 62
A. cuprind comprimatele cu straturi multiple dispuse paralel
B. cuprind comprimatele cu strat unic
C. dezagregarea se testează în mediu lichid acid clorhidric 0.1 M (R)
D. dezagregarea se testează în mediu lichid apă (R)
E. la dezagregare se pune în funcțiune aparatul timp de 15 min.
703 27.3. ✦ Aerosilul: 3, vol. III,
A. se poate folosi singur ca aglutinant 434, 442-
B. este folosit și ca diluant 444
C. este un derivat de amidon modificat
D. este sinonim cu behenat de gliceril
E. acoperă suprafața particulelor substanței active, scăzând fricțiunea
interparticulară
704 27.4. ✦ Selectați substanța auxiliară care nu este o componentă a peretelui 3, vol. III,
capsulelor moi: 262, 269-
A. zahăr 270
B. nipagin (metilparaben)
C. dioxid de titan
D. lecitină
E. Anhidrisorb®
705 27.5. ✦ Selectați enunțul corect: 3, vol. III,
A. gelatina de tip A are un punct izoelectric în regiunea de pH = 4,7 205
B. gelatina este solubilă în alcool
C. gelatina în soluție apoasă suferă o modificare ireversibilă de la sol la gel
D. gelatina de tip B are un punct izoelectric în regiunea de pH = 7
E. un adaos de camfor mărește rigiditatea gelatinei
706 27.6. ✦ Selectați afirmația falsă privind coloranții folosiți la fabricarea pereților 3, vol. III,
capsulelor operculate: 208-209
A. coloranții solubili sunt de obicei sintetici
B. oxizii de fier au avantajul de a se absorbi după ingestie
C. pigmenții sunt produși minerali insolubili
D. eritrozina este un non-azocolorant
E. pigmenții sunt și opacifianți
707 27.7. ✦ Selectați enunțul fals privind gelatina folosită ca aglutinant la comprimate: 3, vol. III,
A. se folosește în concentrație 10-20% 433
B. soluțiile se adaugă la amestecul de pulberi la rece pentru a evita
descompunerea unor substanțe medicamentoase
C. prezintă miros neplăcut
D. poate duce la comprimate pătate
E. în concentrații moderate conferă comprimatelor o duritate bună
100
708 27.8. ✦ Selectați enunțul FALS privind celuloza microcristalină: 3, vol. III,
A. prezintă diametrul particulelor bine determinat 428-429,
B. este un dezagregant la comprimate 436
C. se utilizează pentru comprimare directă, dar și granulare umedă
D. sortul pregelatinizat este utilizat în comprimatele masticabile
E. este de culoare albă și practic compatibilă cu majoritatea substanțelor
medicamentoase
709 27.9. ✦ Selectați afirmația FALSĂ: 3, vol. III,
A. gelatina este o substanță animală, ea nu apare ca atare în natură 205-206
B. gelatina de tip B se poate obține prin hidroliza acidă a colagenului
C. gelatina este o scleroproteină
D. în prezența apei la temperatura camerei gelatina se îmbibă de 5-10 ori masa
sa
E. la fabricarea capsulelor operculate se poate folosi gelatina de 300 grade
Bloom
710 27.10. ✦ Selectați tipul de formulare care nu este specific capsulelor moi: 3, vol. III,
A. substanța medicamentoasă în soluție uleioasă 262-263
B. substanța medicamentoasă în microemulsie
C. substanța medicamentoasă în suspensie uleioasă
D. substanța medicamentoasă în suspensie hidrofilă
E. substanța medicamentoasă în soluție apoasă
711 27.11. ✦ Selectați substanța care NU este un agent de acoperire enterică la fabricarea 3, vol. III,
capsulelor tari: 209
A. șelac
B. acetoftalat de celuloză
C. zeina
D. eritrozina
E. ftalat de hidroxipropilmetilceluloză
712 27.12. ✦ Selectați enunțul adevărat privind amestecurile efervescente: 3, vol. III,
A. sunt superdezagreganți 437
B. prezintă o compactibilitate crescută
C. nu se recomandă asocierea componentelor efervescente cu hidrocoloizi
precum amidonul
D. includ glicina carbonat de sodiu și peroxidul de magneziu
E. nu se prelucrează prin granulare umedă
713 27.13. ✦ Selectați enunțul adevărat privind clorura de sodiu ca excipient la 3, vol. III,
comprimate: 426, 430
A. se comprimă direct
B. necesită lubrifianți
C. necesită dezagreganți
D. nu posedă proprietăți mecanice de comprimare
E. este disponibilă ca sortul Tablettose
714 27.14. ✦ Selectați enunțul adevărat privind sorbitolul ca excipient la comprimate: 3, vol. III,
A. este foarte folosit la comprimatele de mestecat, fiind nehigroscopic 429
B. se recomandă ca diluant pentru comprimatele pentru diabetici
C. este cariogen
D. nu se prezintă ca sorturi compresibile, ceea ce îi limitează utilizarea
E. este dezagregant în proporție de 70%
101
715 27.15. ✦ Selectați enunțul ADEVĂRAT cu privire la zahăr ca diluant pentru 3, vol. III,
comprimate: 429
A. nu este higroscopic
B. are dezavantajul de a forma comprimate cu rezistență mecanică scăzută
C. este sinonim cu dextroza
D. este noncariogenic
E. poate adera de matriță și poansoane, fiind folosit în cantități moderate.
716 27.16. ✦ Selectați superdezagregantul dintre următoarele substanțe: 3, vol. III,
A. Avicel PH 200 426, 429,
B. maltoza Advantose® 440
C. amidon glicolat de sodiu Explotab®
D. lactoza Spherolac®
E. carbonat de calciu Pharma-carb LL
717 27.17. ✦ Crospovidona: 3, vol. III,
A. nu este compresibilă 441
B. este solubilă în apă
C. formează gel la dispersare în apă
D. se folosește la prepararea comprimatelor prin granulare umedă, dar și uscată
E. este semisintetică
718 27.18. ✦ Gelatina din compoziția pereților capsulelor moi trebuie să prezinte 3, vol. III,
următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA: 268-269
A. să producă un film cu rezistență mecanică suficientă
B. să aibă o tărie a gelului de 300 grade Bloom
C. uscare rapidă în condițiile ambiante a capsulelor formate
D. sigilare a capsulelor formate la temperatura sub p.t. a filmului
E. o mărime a particulelor bine definită
719 27.19. ✦ Lichide hidrofile pentru formularea matrițelor lichide la capsulele moi sunt 3, vol. III,
următoarele, CU EXCEPȚIA: 263-264
A. PEG 400
B. PEG 600
C. PEG 4000
D. propilenglicol 5%
E. polisorbați
720 27.20. ✦ Lubrifianți folosiți la formulările de capsule cu pulberi sunt următorii, CU 3, vol. III,
EXCEPȚIA: 199
A. stearat de calciu
B. stearilfumarat de sodiu
C. uleiuri vegetale hidrogenate
D. sulfat de calciu
E. polietilenglicoli
721 27.21. ✦ Plasticizanți la formularea capsulelor moi sunt următorii, CU EXCEPȚIA: 3, vol. III,
A. acetoftalat de celuloză 269
B. glicerina
C. sorbitol
D. propilenglicol
E. PEG 200
102
722 27.22. ✦ Sub aspectul florei microbiene, încărcarea cu floră patogenă a gelatinei 3, vol. III,
trebuie să fie: 205
A. absentă
B. max. 1000 germeni aerobi/gram
C. max. 2000 germeni aerobi/gram
D. max. 500 germeni aerobi/gram
E. max. 100 germeni aerobi/gram
723 27.23. ✦ Suplimentul 2004 al FR X prevede următoarele tipuri de capsule, CU 4, FR X,
EXCEPȚIA: Supl., 53
A. cașete
B. capsule cu eliberare modificată
C. capsule tari
D. capsule cu eliberare accelerată
E. capsule gastrorezistente
724 27.24. ✦ Agenți de suspensie folosiţi la formularea matrițelor lichide la capsulele moi 3, vol. III,
sunt următorii, CU EXCEPȚIA: 264
A. parafina solidă
B. ceara de albine
C. uleiuri vegetale hidrogenate pentru suspensiile cu vehicule lipofile
D. lecitina
E. esteri de glicoli solizi pentru suspensiile cu vehicule lipofile
725 27.25. ✦ Următoarele sunt mecanisme de dezagregare a comprimatelor, CU 3, vol. III,
EXCEPȚIA: 435
A. efervescență
B. topire la temperatura corpului
C. diminuarea rezistenței mecanice a comprimatului
D. acțiune enzimatică
E. gonflare
726 27.26. ✦ Următoarele substanțe medicamentoase se pot încapsula în capsulele moi, 3, vol. III,
CU EXCEPȚIA: 268
A. vitamina D
B. estradiol
C. enzime
D. aldehide
E. uleiuri volatile
727 27.27. ✦ Următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 3, vol. III,
A. oxidul de fier galben este și colorant și opacizant la fabricarea capsulelor 208-209
tari
B. glicerolul este plastifiant numai la fabricarea capsulelor moi
C. în capsulele tari, nivelul final de umiditate poate fi 13%
D. acidul sorbic poate fi folosit drept conservant la fabricarea capsulelor tari
E. în fabricarea capsulelor bicolore, se folosesc lacuri de aluminiu pentru a
preveni transferul culorilor între cele două părți
728 27.28. ✦ Următoarele afirmații privind aglutinanții (lianții) ca excipienți la 3, vol. III,
comprimate sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 431
A. în comprimatele hipodermice se folosesc aglutinanții insolubili
B. în anumite cazuri se pot considera lianți apa și alcoolul
C. lianții oferă calități de curgere bune formulărilor de granule
D. pot fi mucilagii de anumite concentrații
E. se pot adăuga și sub formă de pulberi
103
729 27.29. ✦ Următoarele afirmații privind chitozanul sunt ADEVĂRATE, CU 3, vol. III,
EXCEPȚIA: 207
A. este o macromoleculă de semisinteză
B. este o macromoleculă folosită la fabricarea pereților capsulelor dure
C. poate îmbunătăți dizolvarea substanțelor medicamentoase greu solubile
D. permite eliberarea substanțelor medicamentoase printr-un proces de
eroziune înceată
E. este degradat de microflora din colon
730 27.30. ✦ Următoarele afirmații privind excipienții coprocesați sunt ADEVĂRATE, 3, vol. III,
CU EXCEPȚIA: 448-450
A. sunt destinați comprimării directe
B. se obțin prin procesul de couscare
C. datorită proprietăților superioare, se utilizează în principal în granularea
umedă
D. implică modificări fizice ale particulelor solide
E. pot modula solubilitatea și permeabilitatea substanței active
731 27.31. ✦ Următoarele afirmații privind diluanții pentru comprimate sunt 3, vol. III,
ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 423-424
A. diluantul poate să nu fie necesar dacă doza de substanță activă pe
comprimat este mare
B. pentru fabricarea comprimatelor se folosesc numai diluanți solubili
C. diluantul ideal îndeplinește mai multe roluri în formulare
D. diluanții cu o capacitate de absorbție mare trebuie evitați pentru fabricarea
comprimatelor cu substanțe active în doze mici
E. diluantul trebuie să prezinte un potențial de diluare adecvat
732 27.32. ✦ Următoarele afirmații privind apa ca substanță auxiliară la formularea 3, vol. III,
capsulelor moi sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 269, 272
A. este folosită în compoziția peretelui capsulelor în proporție de 40%
B. proporția de apă în capsulele finale este de până la 10%
C. este folosită în compoziția matrițelor lichide de umplere în proporție de 15%
D. raportul apă/gelatină uscată din formularea peretelui poate fi de 0,7
E. dizolvă gelatina la temperatura de 60-70°C
733 27.33. ✦ Următoarele afirmații cu privire la glicerol ca substanță auxiliară la 3, vol. III,
formularea capsulelor moi sunt FALSE, CU EXCEPȚIA: 270
A. este un excipient pentru acoperirea enterică a capsulelor
B. este un plasticizant direct
C. este un conservant
D. este comercializat sub forma sortului Anhidrisorb®
E. este un opacifiant
734 27.34. ✦ Următoarele afirmații privind hidroxipropilmetilceluloza (HPMC) ca 3, vol. III,
substanță auxiliară la fabricarea capsulelor sunt ADEVĂRATE, CU 206
EXCEPȚIA:
A. este folosită la fabricarea capsulelor operculate și moi
B. capsulele din HPMC pot fi fabricate prin metode asemănătoare cu cele
folosite la fabricarea capsulelor din gelatină
C. capsulele din HPMC își mențin integritatea în condiții de umiditate crescută
D. HPMC nu are grupări chimice reactive
E. Pentru gelificarea HPMC sunt necesare temperaturi mai mari de 60°C
104
735 27.35. ✦ Următoarele afirmații privind lactoza ca excipient în formularea 3, vol. III,
comprimatelor sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 428
A. se poate utiliza în formularea comprimateor homeopate
B. cantități mari în comprimat conferă duritate scăzută
C. lactoza hidratată poate reacționa în prezența stearatului de magneziu
D. sortul spray-dried este folosit pentru comprimarea directă
E. sortul spray-dried are tendința de a se brunifica în prezența excesului de
umiditate
736 27.36. ✦ Următoarele afirmații privind emulsiile neapoase (H/L) sunt 3, vol. III,
ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 272
A. pot fi încapsulate în capsulele tari
B. pot fi încapsulate în capsulele moi
C. pot conține un lichid hidrofil ca PEG 400
D. conțin alcool etilic
E. pot conține uleiuri de triglyceride
737 27.37. ✦ Următoarele afirmații privind povidona în formularea comprimatelor sunt 3, vol. III,
ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA: 424
A. este un liant folosit în granularea umedă
B. este un excipient de acoperire în proporție de 5-10%
C. este un lubrifiant în proporție de 0.5%
D. este un excipient pentru cedare controlată în proporție de 30%
E. este un dezagregant în proporție de 5%
738 27.38. ✦ Următoarele afirmații privind dioxidul de titan sunt ADEVĂRATE, CU 3, vol. III,
EXCEPȚIA: 208-209,
A. este un opacizant utilizat frecvent la fabricarea capsulelor tari 270
B. este un colorant utilizat la fabricarea capsulelor tari
C. este un pigment
D. este un excipient utilizat la fabricarea capsulelor gelatinoase moi
E. se mai numește aerosil
739 27.39. ✦ Următoarele substanțe sunt diluanți la comprimate, CU EXCEPȚIA: 3, vol. III,
A. fructoza 430-432
B. amidon
C. clorura de sodiu
D. fosfat dicalcic
E. polividona
740 27.40. ✦ Următoarele substanțe sunt lubrifianți solubili pentru comprimate, CU 3, vol. III,
EXCEPȚIA: 443
A. polietilenglicol 6000
B. stearat de calciu
C. laurilsulfat de sodiu
D. stearilfumarat de sodiu
E. laurilsulfat de magneziu
741 27.41. Conform FR X: 4, 284-285,
A. comprimatele acoperite au formă de discuri sau alte forme
B. comprimatele acoperite pot prezenta pe una sau mai multe fețe diferite
șanțuri, inscripționări
C. se testează uniformitatea masei pe 10 comprimate
D. se determină conținutul de substanță activă/comprimat pe 20 comprimate
E. se testează friabilitatea pe 6 comprimate
105
742 27.42. Conform FR X: 4, 193, 284
A. în formula de preparare a capsulelor, talcul trebuie să fie cel mult 1%
B. în formula de preparare a capsulelor, stearatul de calciu trebuie să fie cel
mult 1%
C. în formula de preparare a comprimatelor, stearatul de magneziu trebuie să
fie cel mult 1%
D. pentru formula de preparare a unor comprimate filmate, proporțiile de
stearat de magneziu și aerosil pot diferi
E. în formula de preparare a capsulelor, stearatul de sodiu trebuie să fie cel
mult 1%
743 27.43. Conform FR X: 4, 193
A. capsulele gelatinoase tari sunt preparate din gelatină sau alte materiale
B. capsulele gelationase moi sunt alcătuite dintr-un înveliș continuu și moale
de gelatină
C. capsulele amilacee (cașetele) trebuie să se transforme într-o masă moale în 3
min.
D. capsulele se conservă în recipiente bine închise, la loc răcoros
E. dezagregarea capsulelor amilacee se testează prin metoda B
744 27.44. Conform Suplimentului 2004 al FR X, următoarele afirmații privind 4, FR X,
comprimatele acoperite sunt ADEVĂRATE: Supl., 63-64
A. au o suprafață netedă, de obicei colorată și lucioasă;
B. pentru determinarea dezagregării se utilizează ca mediu lichid apă R
C. pentru comprimatele filmate se pune în funcțiune aparatul timp de 60 min.
D. pentru comprimatele masticabile se pune în funcțiune aparatul timp de 30
min.
E. pentru comprimatele acoperite altele decât comprimatele filmate se pune în
funcțiune aparatul timp de 30 min.
745 27.45. Conform Suplimentului 2004 al FR X, următoarele afirmații privind 4, FR X,
comprimatele cu eliberare modificată sunt ADEVĂRATE: Supl., 66
A. cuprind comprimatele cu eliberare întârziată
B. cuprind comprimatele cu eliberare secvențială
C. la dezagregare, aparatul se pune în funcțiune timp de 60 min.
D. sunt comprimate neacoperite
E. la dezagregare, aparatul se pune în funcțiune timp de 120 min
746 27.46. Conform Suplimentului 2004 al FR X, următoarele afirmații privind capsulele 4, Suppl.,
moi sunt FALSE: 55-56
A. au un înveliș mai gros decât capsulele tari
B. învelișul este discontinuu
C. la testul de dezagregare se pune aparatul în funcțiune timp de 15 min.
D. pot conține dispersii de consistența unei paste
E. la testul de dezagregare, se introduce un disc în fiecare tub
747 27.47. Proprietăți ale unui bun dezagregant sunt: 3, vol. III,
A. hidrofilie puternică 436
B. solubilitate crescută în apă
C. comportament crescut de formare a mucilagiilor în contact cu apa
D. capacitate de deformare plastică
E. fluiditate si compresibilitate bune
106
748 27.48. Acidul stearic: 3, vol. III, 4,
A. este un lichid limpede, onctuos, solubil în cloroform și eter 262, 444,
B. este un bun lubrifiant pentru comprimate
C. este prevăzut de FR X în monografia Compressi
D. scade timpul de dezagregare al comprimatelor, fiind folosit și ca
dezagregant
E. este sinonim cu stearina
749 27.49. Următorii excipienți utilizați pentru eliberarea controlată din comprimate sunt 3, vol. III,
dependenți de pH: 447
A. acetoftalat de celuloză
B. zeină
C. monostearat de gliceril
D. parafină
E. șelac
750 27.50. Conținutul în apă al capsulelor din HPMC poate fi: 3, vol. III,
A. 2% 208
B. 3%
C. 4%
D. 10%
E. 5%
751 28.1. ✦ Calitatea de membru al Colegiului Farmaciștilor din România poate fi Art. 592
suspendată la cerere pe o durată de maxim:
A. 1 an
B. 3 ani
C. 4 ani
D. 5 ani
E. 7 ani
752 28.2. ✦ Care din următoarele enunțuri referitoare la Adunarea generală a Art. 600
farmaciștilor din Colegiul teritorial, este fals?
A. cuprinde toți farmaciștii înscriși în colegiul teritorial respectiv
B. se întrunește anual în primul trimestru
C. aprobă proiectul de buget al colegiului
D. se întrunește la convocarea biroului consiliu
E. se întrunește la convocarea consiliului
753 28.3. ✦ Care enunț referitor la Colegiul Farmaciștilor teritorial este fals? Art. 598
A. are personalitate juridică
B. are patrimoniu și buget propriu
C. nu poate funcționa în afara Colegiului Farmaciștilor din România
D. sediul este în orice oraș din județ
E. cuprinde toți farmaciștii care exercită profesia în unitatea administrativ-
teritorială respectivă
754 28.4. ✦ Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se acordă Art. 574
pe baza următoarelor acte, exceptând:
A. certificat de competență lingvistică
B. documente care atestă formarea în profesie
C. certificat de sănătate
D. certificat de cazier judiciar
E. declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate de
incompatibilități și nedemnități
107
755 28.5. ✦ Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România: Art. 574
A. are valabilitate 5 ani
B. se avizează trimestrial pe baza asigurării de răspundere civilă
C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei
D. necesită aprobare din partea Casei de asigurări de sănătate
E. devine operativ numai după încheierea asigurării de sănătate
756 28.6. ✦ Comisiile de disciplină la nivel teritorial conțin: Art. 625
A. 5 membri
B. 8 membri
C. 2 membri
D. 3 membri
E. 7 membri
757 28.7. ✦ Cuantumul cotizației de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se Art. 614
stabilește de către:
A. adunarea generală a farmaciștilor
B. biroul consiliu
C. președintele biroului consiliu
D. biroul executiv
E. consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România
758 28.8. ✦ Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să Art. 568
exercite activitățile următoare, cu excepția:
A. colaborare cu medicul pentru stabilirea și urmărirea terapiei pacientului
B. farmacovigilență
C. analize în laboratoare de biochimie și toxicologie
D. analize în laboratoare de microbiologie
E. marketing și management farmaceutic
759 28.9. ✦ Membrii consiliului structurilor teritoriale și reprezentanții în Adunarea Art. 601
generală națională se aleg pe o perioadă de:
A. 3 ani
B. 5 ani
C. 4 ani
D. 1 an
E. 10 ani
760 28.10. ✦ Organele de conducere ale Colegiului teritorial sunt următoarele, cu Art. 599
excepția:
A. consiliul
B. adunarea generală a farmaciștilor
C. biroul executiv
D. biroul consiliu
E. președintele
761 28.11. ✦ Profesia de farmacist se exercită pe teritoriul României, de către următoarele Art. 563
persoane fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în farmacie, cu
excepția:
A. cetățeni ai statului român
B. cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând
Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene
C. cetățeni ai unui stat membru al alianței nord-atlantice
D. soțul/soția unui cetățean român
E. cetățeni ai statelor terțe beneficiari ai statutului de rezident permanent în
România
108
762 28.12. ✦ Sancțiunile disciplinare sunt următoarele, cu excepția: Art. 628
A. mustrare
B. amendă
C. avertisment
D. vot de blam
E. suspendarea calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România,
de la o lună la un an
763 28.13. ✦ Următoarele documente pot reprezenta titlu oficial de calificare în farmacie, Art. 564
cu excepția:
A. adeverința de absolvire a studiilor
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătății
C. diploma de farmacist eliberată conform normelor de statele membre ale
Uniunii Europene
D. diploma de farmacist eliberată de o instituție de învățământ superior
medico-farmaceutic acreditată în România
E. certificatul de farmacist primar, eliberat de o instituție de învățământ
superior
764 28.14. Conform titlului XIV din legea 95/2006, exercitarea profesiei de farmacist este Art. 573
incompatibilă cu:
A. profesia de medic
B. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea
profesiei de farmacist
C. orice ocupație de natură a aduce atingere demnității profesiei de farmacist
D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească
765 28.15. Membrii Colegiului Farmaciștilor din România au următoarele obligații, cu Art. 595
excepția:
A. să rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate în calitate de membri sau
reprezentanți ai corpului profesional
B. să poarte însemnele Colegiului Farmaciștilor din România
C. să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciștilor din România
și să primească informațiile solicitate
D. să solicite ajutoare materiale pentru situații deosebite
E. să păstreze secretul profesional
766 29.1. ✦ Conform Codului deontologic al farmacistului, exercitarea profesiei de Art. 37
farmacist este incompatibila cu următoarele situații, cu excepția:
A. exercitarea concomitentă a profesiei de profesor
B. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea
profesiei de farmacist
C. comerciant persoană fizică
D. exercitarea unor activități contrare legii sau bunelor moravuri
E. calitatea de lucrător comercial sau agent comercial
767 29.2. ✦ Conform Codului deontologic al farmacistului, informațiile referitoare la Art. 17
pacienți pot fi dezvăluite în următoarele cazuri, cu excepția:
A. pacientul și-a dat consimțământul scris
B. pacientul și-a dat acordul verbal
C. când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a
vieții pacientului
D. la solicitarea instanței de judecată pentru stabilirea vinovăției în cazul
săvârșirii unei infracțiuni
E. în alte situații prevăzute de lege
109
768 29.3. ✦ În cadrul serviciilor farmaceutice de urgență, durata tratamentului eliberat Art. 31
pentru sfârșitul de săptămână și sărbătorile legale poate fi pentru maxim:
A. 24 ore
B. 48 ore
C. 72 ore
D. 5 zile
E. 7 zile
769 29.4. Conform Codului deontologic, relațiile de colaborare ale farmacistului cu toți Art. 20
confrații săi presupun:
A. acordarea de ajutor reciproc și consultanță pentru realizarea îndatoririlor
profesionale
B. colaborarea activă cu medicul prescriptor
C. rezolvarea litigiilor cu respectarea spiritului de colegialitate
D. loialitate față de corpul profesional și profesia de farmacist
E. să se abțină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnității și
imaginii medicului
770 29.5. În cadrul concurenței neloiale, sunt considerate practici neloiale următoarele: Art. 23
A. atragerea pacienților prin oferirea de avantaje materiale
B. denunțarea justificată a colegilor
C. utilizarea funcției deținute sau a mandatului încredințat în cadrul organelor
de conducere pentru atragerea de pacienți
D. atragerea pacienților prin reclamă mincinoasă
E. atragerea pacienților prin oferirea de materiale educaționale
771 30.1. ✦ Analiza gazelor prin spectrometria IR: Bojiță,
A. nu se poate realiza p. 363
B. utilizează o celulă transparentă la radiații IR, din care se elimină aerul
C. gazul de analizat este amestecat cu aer
D. gazul de analizat este amestecat cu apă
E. gazul de analizat este amestecat cu parafină
772 30.2. ✦ Care dintre următoarele enunțuri este fals cu privire la solvenții utilizați în Bojiță,
IR: p. 356
A. trebuie să fie complet transparenți
B. trebuie să fie sub formă hidrat
C. se poate utiliza sulfura de carbon
D. se poate utiliza tetraclorura de carbon
E. trebuie să fie perfect anhidri
773 30.3. ✦ Care dintre următoarele enunțuri este fals, cu privire la regiunile spectrale Bojiță,
IR: p. 353
A. pentru analizele structurale se utilizează IR mediu
B. pentru detecție se utilizează IR mediu
C. IR mediu oferă cele mai puține informații analitice
D. pentru determinări cantitative se utilizează mai ales IR apropiat
E. în cercetare se utilizează IR îndepărtat
774 30.4. ✦ Care dintre următoarele enunțuri nu constituie un avantaj al spectrometriei Bojiță,
IR cu transformare Fourier: p. 369
A. există lumină parazită
B. se obține un raport semnal/zgomot mai bun
C. lungimile de undă se calculează cu o precizie mai mare
D. lungimile de undă se măsoară toate simultan
E. rezoluția este îmbunătățită apreciabil
110
775 30.5. ✦ Care dintre următoarele enunțuri nu este adevărat cu privire la spectrometria Bojiță,
IR? p. 355
A. vibrațiile de valență simetrice au o frecvență mai mare decât vibrațiile de
deformare ale acelorași grupe de atomi
B. picurile de absorbție în IR sunt mai plate decât cele din spectrele UV-Vis
C. spectrele din regiunea IR mediu sunt complete și unice
D. vibrațiile de valență asimetrice au o frecvență mai mare decât vibrațiile de
deformare ale acelorași grupe de atomi
E. alura picurilor de absorbție în IR ușurează identificarea substanțelor
analizate
776 30.6. ✦ Care dintre următoarele enunțuri nu este adevărat cu privire la prepararea Bojiță,
probelor pentru spectrometria de difuzie Raman: p. 375
A. se pot studia probe aduse în soluție
B. ca solvent se poate utiliza apa
C. dacă o substanță este sensibilă la căldură este necesară utilizarea unui sistem
de încălzire
D. se pot studia probe sub formă de particule pulverizate într-un tub special
E. se pot studia probe în fază gazoasă
777 30.7. ✦ Care dintre următoarele metode produce un spectru considerat ca o Bojiță,
amprentă a moleculei studiate? p. 354
A. spectrometria UV-Vis
B. spectrometria IR
C. cromatografia pe strat subțire
D. cromatografia pe hârtie
E. spectrometria de masă
778 30.8. ✦ Conform Farmacopeei europene, pentru verificarea rezoluției spectrale la FE,
înregistrarea spectrelor prin transmisie, se utilizează un film de: p. 73
A. clorură de sodiu
B. clorură de potasiu
C. polistiren
D. bromoiodură de taliu
E. bromură de potasiu
779 30.9. ✦ Conform Farmacopeei europene, următoarele enunțuri constituie limitări ale FE,
utilizării spectroscopiei IR, cu excepția: p. 72
A. pentru a identifica fără ambiguitate o substanță poate fi necesar să se
utilizeze tehnici suplimentare
B. enantiomerii puri ai unei substanțe nu pot fi diferențiați
C. pentru analiza urmelor poate să nu fie o metodă adecvată
D. este larg utilizată pentru identificarea substanțelor și furnizarea de informații
privind structura lor
E. condițiile de preparare ale probei pot schimba forma cristalină a unei
substanțe ce prezintă polimorfism
780 30.10. ✦ Conform FRX, în spectroscopia IR, soluțiile și lichidele se examinează: FR X,
A. sub formă de pastă p. 1038-
B. sub formă de comprimate 1039
C. prin introducerea în cuve confecționate din material transparent pentru
lumina UV
D. sub formă de film obținut între două ferestre
E. prin obținerea unei pelicule
111
781 30.11. ✦ Conform FRX, spectrofotometrele folosite în IR permit obținerea luminii FR X,
monocromatice în intervalul: p. 1038
-1
A. 100-400 cm
B. 400-800 nm
C. 5000-400 cm-1
D. 100-400 nm
E. 100-800 cm-1
782 30.12. ✦ Conform FRX, spectrul de absorbție în IR se obține grafic prin FR X,
reprezentarea: p. 1038
A. transmitanței în procente în funcție de numărul de undă
B. transmitanței în funcție de lungimea de undă
C. numărului de undă în funcție de transmitanță
D. lungimii de undă în funcție de transmitanță
E. absorbanței în funcție de lungimea de undă
783 30.13. ✦ Cuvele utilizate în IR sunt confecționate din următoarele materiale, cu Bojiță,
excepția: p. 357
A. sticlă
B. cuarț
C. clorură de sodiu
D. bromură de sodiu
E. bromură de potasiu
784 30.14. ✦ Difuzia Raman: Bojiță,
A. este mai puternică decât difuzia Rayleigh p. 373, 374
B. este determinată de transferul unei părți a energiei luminii de excitație către
moleculele de solvent, sub formă de energie de vibrație
C. banda radiației emise se deplasează către regiunea albastră a spectrului
D. se datorează coliziunii elastice a fotonilor luminii monocromatice cu
moleculele de solvent fără pierdere de energie și fără deplasare
E. constă în reemisia de către moleculele de solvent a unei mici fracțiuni din
lumina de excitație
785 30.15. ✦ Înregistrarea spectrelor în IR –apropiat se face prin următoarele metode, cu Bojiță,
excepția: p. 365
A. metoda prin transmisie pentru probe lichide
B. metoda prin transmisie pentru probe solide după dizolvare
C. metoda prin reflexie difuză pentru probe lichide
D. metoda prin reflexie difuză pentru probe solide
E. metoda prin transreflexie pentru probe lichide și solide dizolvate
786 30.16. ✦ La înregistrarea spectrelor IR prin transmisie, la pregătirea probelor se pot Bojiță,
utiliza următoarele metode, cu excepția: p. 362-363
A. triturarea substanței de analizat cu o cantitate minimă de parafină lichidă și
apoi presare între două plăci transparente în IR
B. dizolvarea substanței de analizat într-un solvent potrivit, după care se
evaporă pe o placă de bromoiodură de taliu
C. pastilarea substanței de analizat cu bromură de potasiu
D. pastilarea substanței de analizat cu clorură de potasiu
E. utilizarea unei celule transparente din care se elimină aerul și se introduce
proba sub formă de gaz
112
787 30.17. ✦ Numărul de undă folosit în domeniul IR: FR X,
A. este o mărime proporțională cu lungimea de undă în vid p. 1038
B. are ca unitate de măsură micrometrul
C. este o mărime proporțională cu frecvența
D. se determină grafic
E. este o mărime invers proporțională cu frecvența
788 30.18. ✦ Numărul de undă se exprimă în: FR X,
A. micrometru p. 1038-
B. inversul centimetrului (cm-1) 1039
C. metru
D. nanometru
E. Hertz
789 30.19. ✦ Pentru prepararea probelor solide în spectrometria IR, prin pastilare, se Bojiță,
utilizează: p. 362
A. tetraclorură de carbon
B. nujol
C. bromură de potasiu
D. ulei de vaselină
E. sulfură de carbon
790 30.20. ✦ Radiațiile IR: Bojiță,
A. au lungimi de undă mai mari decât radiațiile UV-Vis p. 354
B. au energii mai mari decât radiațiile UV-Vis
C. pot produce tranziții electronice
D. nu pot produce tranziții de vibrație
E. nu pot produce tranziții de rotație
791 30.21. ✦ Spectrele IR depind de următoarele însușiri ale substanțelor, cu excepția: Bojiță,
A. mărimea particulelor p. 365
B. polimorfismul
C. solvenții reziduali
D. indice de saponificare
E. umiditate
792 30.22. ✦ Tranzițiile întâlnite în spectrometria IR sunt următoarele, cu excepția: Bojiță,
A. vibrații de întindere simetrice p. 354
B. vibrații de rotație în plan
C. vibrații de întindere asimetrice
D. electronice
E. vibrații de rotație în afara planului
793 30.23. ✦ Un spectrometru Raman conține următoarele, cu excepția: Bojiță,
A. sursă de lumină laser, monocromatică p. 375
B. lentilă de focalizare
C. coloană cromatografică
D. celulă fotoelectrică
E. oglindă concavă
794 30.24. ✦ Următoarele enunțuri constituie avantajele spectrometriei IR cu Bojiță,
transformare Fourier, cu excepția: p. 369
A. creșterea importantă a sensibilității
B. îmbunătățirea apreciabilă a rezoluției
C. detectarea simultană a tuturor lungimilor de undă
D. îmbunătățirea apreciabilă a vitezei de achiziție a rezultatelor
E. măsurarea pe rând a lungimilor de undă
113
795 30.25. Ca surse luminoase în spectrometria FTIR se pot utiliza: Bojiță,
A. filament gros p. 369
B. bastonaș scobit, confecționat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu și
lantanide
C. bară de carbură de siliciu
D. deuteriu
E. hidrogen
796 30.26. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la spectrele IR și Bojiță,
Raman? p. 376
A. spectrele Raman sunt mai sărace în benzi
B. benzile din spectrele Raman sunt foarte clare
C. spectrele Raman sunt mai bogate în benzi
D. benzile din spectrele Raman sunt ascuțite
E. benzile din spectrele Raman sunt plate
797 30.27. Metoda prin reflexie difuză de înregistrare a spectrelor în IR apropiat: Bojiță,
A. se utilizează pentru probe lichide p. 365
B. se utilizează pentru probe solide
C. se utilizează cuve
D. se utilizează o sondă cu fibră optică
E. se utilizează pentru probe în suspensie
798 30.28. Spectrofotometrele IR cu transformare Fourier pot fi utilizate pentru: Bojiță,
A. determinări calitative p. 367
B. identificare
C. doar pentru determinări cantitative
D. pentru determinări cantitative pe cantități foarte mici de probă
E. pentru determinări cantitative pe cantități foarte mari de probă
799 30.29. Spectrofotometrul IR poate fi cu: Bojiță,
A. 1 fascicul p. 357
B. 2 fascicule
C. 3 fascicule
D. 4 fascicule
E. 5 fascicule
800 30.30. Spectrometrele IR : Bojiță,
A. măsoară raportul dintre intensitatea luminii transmise și intensitatea luminii p. 362
incidente
B. fac măsurători prin transmisie
C. fac măsurători prin reflexie multiplă
D. măsoară raportul dintre intensitatea luminii incidente și intensitatea luminii
transmise
E. măsoară suma dintre intensitatea luminii transmise și intensitatea luminii
incidente
801 31.1. ✦ Care din următoarele afirmații referitoare la fazele suport din GC este falsă? Bojiță,
A. sunt formate din particule solide, inerte fizic și chimic, stabile termic p. 203
B. există suporturi poroase și neporoase
C. sunt formate din particule solide, inerte fizic și chimic, instabile termic
D. particulele solide ale suportului trebuie să aibă o suprafață mare
E. granulația fazei suport se exprimă în meshi
114
802 31.2. ✦ Care din următoarele afirmații referitoare la suporturile neporoase din GC Bojiță,
este adevărată? p. 203
A. sunt formate din particule cu pori mici
B. sunt formate din particule cu pori mari și uniformi
C. sunt formate din sfere de sticlă sau teflon
D. sunt formate din compuși cu vâscozitate mare
E. sunt preparate din pământ de diatomee măcinat și calcinat
803 31.3. ✦ Care din următoarele afirmații referitoare la suporturile poroase din GC este Bojiță,
adevărată? p. 203
A. sunt formate din particule cu pori mari și uniformi
B. sunt formate din particule cu pori mici
C. sunt formate din sfere de sticlă
D. sunt formate din compuși cu vâscozitate mare
E. sunt formate din sfere de teflon
804 31.4. ✦ Care din următoarele sisteme de faze mobile se utilizează pentru eluarea Bojiță,
analiților hidrofili în cromatografia pe hârtie? p. 174
A. formamidă-benzen
B. izopropanol-amoniac-apă
C. formamidă-benzen-ciclohexan
D. formamidă-cloroform
E. formamidă-cloroform-benzen
analiților hidrofobi în cromatografia pe hârtie? p. 174
A. izopropanol-amoniac-apă
B. apă-fenol
C. dimetilformamidă-ciclohexan
D. n-butanol-acid acetic-apă
E. formamidă-cloroform
analiților mediu-hidrofobi în cromatografia pe hârtie? p. 174
A. izopropanol-amoniac-apă
B. apă-fenol
C. n-butanol-acid acetic-apă
D. formamidă-cloroform
E. dimetilformamidă-ciclohexan
807 31.7. ✦ Care dintre următoarele enunțuri referitoare la cromatografia de gaze este Bojiță,
fals: p. 198
A. este o metodă de separare cromatografică
B. utilizează ca fază mobilă un gaz
C. utilizează ca fază staționară un lichid
D. utilizează ca fază mobilă un lichid
E. utilizează ca faza staționară un solid
808 31.8. ✦ Conform Farmacopeei europene GC se bazează în principal pe un mecanism FE, p. 48
de:
A. schimb ionic
B. excludere
C. interacțiune stereochimică
D. combinație între cele de mai sus
E. adsorbție
115
809 31.9. ✦ Conform Farmacopeei europene, cel mai utilizat detector în LC este: FE, 49
A. cu ionizare în flacără
B. UV/Vis
C. cu captură de electroni
D. de conductivitate termică
E. densitometric
810 31.10. ✦ Conform FRX, următoarele afirmații referitoare la cromatografia de lichide FR X,
sub presiune sunt adevărate, cu excepția: p. 1048
A. compoziția fazei mobile poate să rămână constantă pe toată durata
determinării
B. compoziția fazei mobile poate să varieze după un anumit program pe durata
determinării
C. temperatura coloanei cromatografice se menține constantă în timpul
determinării
D. temperatura coloanei cromatografice variază în timpul determinării
E. faza mobilă este furnizată de unul sau mai multe rezervoare
811 31.11. ✦ Cromatografia gaz-lichid presupune: Bojiță,
A. repartiția între o fază staționară solidă și o fază mobilă lichidă p. 198
B. adsorbția pe o fază staționară solidă, de unde compușii sunt eluați cu o fază
mobilă gazoasă
C. schimb ionic
D. repartiția între o fază staționară lichidă și o fază mobilă lichidă
E. repartiția între o fază staționară lichidă și o fază mobilă gazoasă
812 31.12. ✦ Cromatografia gaz-solid presupune: Bojiță,
A. repartiția între o fază staționară lichidă și o fază mobilă gazoasă p. 198
B. adsorbția pe o fază staționară solidă, de unde compușii sunt eluați cu o fază
mobilă gazoasă
C. repartiția între o fază staționară lichidă și o fază mobilă lichidă
D. absorbția pe o fază staționară solidă, de unde compușii sunt eluați cu o fază
mobilă gazoasă
E. repartiția între o fază staționară solidă și o fază mobilă lichidă
813 31.13. ✦ Determinarea concentrației componenților separați prin GC se poate realiza Bojiță,
prin următoarele procedee, mai puțin unul: p. 223-224
A. metoda normării ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinării în UV
E. metoda standardului extern
814 31.14. ✦ Eluția izocratică: Bojiță,
A. utilizează un amestec de 2 solvenți cu compoziție programată p. 73
B. utilizează un amestec de solvenți a cărui compoziție se modifică discontinuu
C. utilizează un singur solvent cu compoziție constantă
D. utilizează un amestec de 3 solvenți cu compoziție programată
E. utilizează un amestec de 4 solvenți cu compoziție programată
815 31.15. ✦ Factorii care determină calitatea sorbenților utilizați în HPLC sunt Bojiță,
următorii, cu excepția: p. 77
A. mărimea particulelor
B. aria suprafeței
C. stabilitatea față de pH
D. vâscozitatea
E. stabilitatea față de solvent
116
816 31.16. ✦ Faza mobilă în cromatografia HPLC de repartiție: Bojiță,
A. trebuie să aibă o putere mică de dizolvare p. 71
B. trebuie să fie inertă față de analiții din probe
C. trebuie să dizolve faza staționară
D. trebuie să interacționeze chimic cu faza staționară
E. nu trebuie să fie compatibilă cu sistemul de detecție
817 31.17. ✦ Injectarea probei în gaz-cromatografie se poate cu ajutorul următoarelor Bojiță,
tipuri de injectoare, exceptând: p. 201
A. injectorul fără divizor
B. injectorul cu buclă
C. injectorul cu ac de sticlă
D. injectorul cu divizor
E. injectorul on-line
818 31.18. ✦ În analiza HPLC se pot utiliza următorii detectori, cu excepția: p. 73
A. detectori UV, Vis, IR
B. detector de ionizare în flacără
C. detector de fluorescență
D. detector – spectrometru de masă
E. detector refractometric
819 31.19. ✦ În analiza HPLC se pot utiliza următorii detectori, cu excepția: Bojiță,
A. detector polarimetric p. 73,74
B. detector de difuzie a luminii
C. detector cu captură de electroni
D. detector – spectrometru de masă
E. detector de fotoionizare
820 31.20. ✦ În cadrul derivatizării substanțelor de analizat din GC, acilarea se poate face Bojiță,
cu: p. 212
A. iodură de metil
B. sulfat de metil
C. trimetilclorsilan
D. clorură acidă
E. diazometan
821 31.21. ✦ În cadrul derivatizării substanțelor de analizat din GC, alchilarea se poate Bojiță,
face cu: p. 212
A. trimetilclorsilan
B. sulfat de metil
C. clorură acidă
D. hexametildisalazan
E. compuși sililaminați
822 31.22. ✦ În cadrul derivatizării substanțelor de analizat din GC, sililarea se poate face Bojiță,
cu: p. 211
A. clorură acidă
B. sulfat de metil
C. trimetilclorsilan
D. anhidridă
E. diazometan
117
823 31.23. ✦ În ceea ce privește identificarea analiților în CSS prin expunerea plăcii la Bojiță,
vapori de iod, următoarea afirmație este falsă: p. 179
A. se realizează într-un spațiu închis
B. se folosesc cristale de iod elementar
C. vaporii de iod se adsorb pe majoritatea compușilor organici
D. vaporii de iod imprimă o culoare albastru intensă compușilor organici
E. procesul de adsorbție al iodului este reversibil
824 31.24. ✦ În cromatografia clasică de repartiție pe coloană în HPLC, faza mobilă poate Bojiță,
fi constituită din următoarele variante, cu excepția: p. 71
A. n-butanol
B. alcool benzilic
C. cloroform
D. acetonitril
E. toluen
825 31.25. ✦ În structura silicagelului utilizat ca fază staționară în HPLC se regăsesc Bojiță,
următoarele tipuri de legături, cu excepția: p. 66
A. legături siloxan
B. legături silanol izolate
C. legături ionice
D. legături de hidrogen
E. legături silanol geminale
826 31.26. ✦ Metoda absolută aplicată pentru determinarea concentrației componenților Bojiță, p.
în GC se bazează pe: 224
A. normarea ariilor
B. calcularea concentrației unui component pe baza ariei picului, a factorului
de corecție și a cantității totale de probă
C. adăugarea unui standard cu o concentrație cunoscută
D. realizarea unui număr suficient de probe pe o soluție standardizată de
substanță
E. adăugarea unei cantități suplimentare cunoscute de component
827 31.27. ✦ Metoda curbei de calibrare aplicată pentru determinarea concentrației Bojiță,
componenților în GC se bazează pe: p. 224
A. adăugarea unui standard cu o concentrație cunoscută
B. normarea ariilor
C. realizarea unui număr suficient de probe pe o soluție standardizată de
substanță
D. adăugarea unei cantități suplimentare cunoscute de component
E. calcularea concentrației unui component pe baza ariei picului, a factorului
de corecție și a cantității totale de probă
828 31.28. ✦ Pentru analiza cromatografică a analiților ionici cu masă moleculară mică se Bojiță,
preferă următoarea metodă: p. 65
A. repartiție
B. excludere: gel permeația
C. excludere: gel filtrarea
D. schimb ionic
E. adsorbție
118
829 31.29. ✦ Pentru analiza HPLC a analiților nepolari cu masă moleculară mare Bojiță,
(M>10000) se preferă următoarea metodă: p. 65
A. adsorbție
B. repartiție
C. excludere: gel filtrare
D. schimb ionic
E. excludere: gel permeație
830 31.30. ✦ Pentru analiza HPLC a analiților polari cu masă moleculare mare Bojiță,
(M>10000) se preferă următoarea metodă: p. 65
A. schimb ionic
B. repartiție
C. excludere: gelpermeație
D. adsorbție
E. excludere: gelfiltrare
831 31.31. ✦ Pentru cromatografia preparativă, grosimea stratului subțire este de: Bojiță,
A. 1-2 mm p. 175
B. 5-6 mm
C. 0,1-0,2 mm
D. 0,2-0,5 mm
E. 0,3-0,4 mm
832 31.32. ✦ Plăcile utilizate în cromatografia pe strat subțire sunt reactivate la: Bojiță,
A. 110°C, 30 minute p. 176
B. 130°C, 40 minute
C. 90°C, 20 minute
D. 120°C, 50 minute
E. 100°C, 30 minute
833 31.33. ✦ Principalul parametru de evaluare a separării în cromatografia în strat Bojiță,
subțire este: p. 177
A. tR
B. t0
C. Rf
D. VR
E. TM
834 31.34. ✦ Procedeul cromatografiei de repartiție pe fază inversă în HPLC se definește Bojiță,
astfel: p. 67
A. faza staționară este foarte polară și faza mobilă nepolară
B. ambele faze (staționară și mobilă) prezintă caracter polar
C. faza staționară este nepolară și faza mobilă este relativ polară
D. ambele faze (staționară și mobilă) prezintă caracter nepolar
E. nu este caracterizat funcție de polaritatea fazelor (staționare și mobile)
835 31.35. ✦ Procedeul cromatografiei de repartiție pe fază staționară normală în HPLC Bojiță,
se definește astfel: p. 67
A. faza staționară este foarte polară și faza mobilă nepolară
B. ambele faze (staționară și mobilă) prezintă caracter polar
C. faza staționară este nepolară și faza mobilă este relativ polară
D. ambele faze (staționară și mobilă) prezintă caracter nepolar
E. nu este caracterizat funcție de polaritatea fazelor (staționare și mobile)
119
836 31.36. ✦ Referitor la evaluarea densitometrică a cromatogramelor CSS în UV-Vis, Bojiță,
sursa de lumină pentru domeniul vizibil (Vis) poate fi reprezentată de: p. 190
A. lămpile cu halogen
B. lămpile cu deuteriu
C. lămpile cu xenon
D. lămpile cu mercur
E. lămpile cu sodiu
sursa de lumină pentru domeniul ultraviolet (UV) poate fi reprezentată de: p. 190
A. lămpile cu mercur
B. lămpile cu deuteriu
C. lămpile cu wolfram
D. lămpile cu halogen
E. lămpile cu xenon
lampa cu vapori de mercur se utilizează în domeniul: p. 190
A. 190-400 nm
B. 350-800 nm
C. 254-578 nm
D. 190-800 nm
E. 185-850 nm
839 31.39. ✦ Schema unei coloane de tip Zorbax utilizate în HPLC conține următoarele p. 72
componente, cu excepția:
A. garnituri de etanșare
B. precoloană
C. protector coloană
D. injector
E. coloană
840 31.40. ✦ Schema unui cromatograf HPLC conține următoarele componente, cu Bojiță,
excepția: p. 72
A. rezervoare solvenți
B. pompă
D. policromator
E. injector
841 31.41. ✦ Schema unui fotodensitometru utilizat în CSS conține următoarele Bojiță,
componente, cu excepția: p. 189
A. fotodiodă
B. oglindă
C. fotomultiplicator de măsurare
D. fotomultiplicator de referință
E. cameră de vaporizare
842 31.42. ✦ Schema unui gaz cromatograf conține următoarele componente, cu excepția: Bojiță,
A. rezervor gaz purtător p. 198
B. injector
D. monocromator
E. detector
120
843 31.43. ✦ Suportul de fază staționară în cromatografia pe hârtie prezintă următoarele Bojiță,
caracteristici, cu excepția: p. 173
A. este hârtia cromatografică
B. este formată din lanțuri celulozice
C. are caracter hidrofil
D. între lanțurile celulozice există un număr mare de legături covalente
E. se poate impregna cu alumină, schimbători de ioni, kieselgur
844 31.44. ✦ Următoarea afirmație este falsă referitoare la detectorul prin fotometrie de Bojiță, p.
flacără: 217
A. prezintă o mare specificitate pentru compușii cu sulf și fosfor
B. pentru detecția compușilor cu sulf este necesară împiedicarea formării
oxizilor de sulf
C. se bazează pe arderea gazului care iese din coloana cromatografică
D. prezintă o mare specificitate pentru compușii cu azot
E. utilizează o flacără foarte caldă de hidrogen-aer
845 31.45. ✦ Următoarele afirmații sunt adevărate despre detectorul de conductibilitate Bojiță,
termică, cu excepția: p. 213, 215
A. se mai numește și catarometru
B. are o sensibilitate medie
C. este format dintr-o incintă în interiorul unui bloc metalic în care există un
filament termo-sensibil
D. are o sensibilitate mare și răspunde doar la substanțe organice
E. măsoară variația conductibilității termice a gazului vector
846 31.46. ✦ Următoarele afirmații sunt adevărate despre detectorul termoionic, cu Bojiță,
excepția: p. 216
A. se numește și detector cu ionizare termoionică
B. este asemănător cu detectorul cu ionizare în flacără
C. este utilizat la detecția compușilor cu fosfor
D. este utilizat la detecția compușilor cu azot
E. are o sensibilitate de 10-100 ori mai mică decât a detectorului de
conductibilitate termică
847 31.47. ✦ Următoarele enunțuri constituie avantaje ale tehnicilor de cromatografie Bojiță,
planară, cu excepția: p. 173
A. sunt simple
B. sunt rapide
C. sunt accesibile
D. utilizează cantități foarte mari de probe
E. au o mare putere de rezoluție
848 31.48. ✦ Următorii solvenți pot fi utilizați în cromatografia pe hârtie pentru obținerea Bojiță,
unei faze staționare hidrofile, exceptând: p. 174
A. metanol
B. formamidă
C. glicerina
D. glicolii
E. alcani lichizi
121
849 31.49. ✦ Utilizarea fazelor staționare pe bază de carbon poros grafitat în analiza Bojiță,
HPLC, prezintă următoarele caracteristici, cu excepția: p. 78, 79
A. proprietăților fizice similare cu ale particulelor de silicagel
B. stabilității față de condițiile extreme de lucru
C. selectivității reduse față de compușii cu structură înrudită
D. retenției mărite a substanțelor nepolare
E. mecanismului unic de retenție
850 31.50. Detecția spoturilor analiților în CSS se poate efectua prin următoarele Bojiță,
procedee: p. 179
A. examinarea bibliotecilor de spectre
B. examinarea plăcii cromatografice în UV
C. expunerea plăcii cromatografice la vapori de iod
D. măsurarea picurilor de pe cromatogramă
E. pulverizarea de reactivi diverși
851 31.51. Evaluarea densitometrică a cromatogramelor în CSS se poate face prin Bojiță,
următoarele moduri: p. 188-189
A. reflexie sau reflectanță
B. transmisie sau transmitanță
C. derivatizare
D. emisie fluorescentă
E. stingerea fluorescenței
852 31.52. Factorii care determină calitatea sorbenților utilizați în HPLC sunt următorii: Bojiță,
A. polaritatea p. 77
B. mărimea porilor
C. densitatea
D. stabilitatea față de solvent
E. vâscozitatea
853 31.53. În cromatografia de gaze, programarea temperaturii, prin creșterea treptată a Bojiță,
acesteia, determină: p. 209-210
A. obținerea unor separări bune prin accelerarea proceselor cromatografice
B. obținerea unor picuri largi
C. creșterea concentrației substanțelor în faza mobilă gazoasă
D. creșterea coeficientului de repartiție
E. obținerea unor picuri mai strâmte, cu baza mai mică
854 31.54. În cromatografia de lichide sub presiune: FR X,
A. faza staționară este un solid cu granulație fină p. 1048
B. faza staționară este un solid impregnat cu un lichid
C. faza mobilă este un lichid
D. faza mobilă este un gaz
E. faza staționară este un gaz
855 31.55. În cromatografia de repartiție pe fază inversă din HPLC, faza mobilă poate fi Bojiță,
constituită din următoarele variante, cu excepția: p. 71
A. apă
B. metanol
C. n-butanol
D. acetonitril
E. cloroform
122
856 31.56. Metoda absolută prevăzută pentru determinarea concentrației componenților Bojiță,
separați prin GC utilizează o relație care ține cont de: p. 223
A. timpul de retenție
B. aria picului componentului
C. factorul de corecție al componentului
D. diametrul intern al coloanei
E. cantitatea totală de probă
857 31.57. Plăcile cu straturi subțiri au diverse dimensiuni, cele mai utilizate fiind cele de: Bojiță,
A. 5 x 5 cm p. 175
B. 100 x 100 cm
C. 10 x 20 cm
D. 20 x 20 cm
E. 50 x 50 cm
858 31.58. Printre caracteristicile coloanei cromatografice se numără: FR X,
A. compoziția fazei mobile p. 1048
B. tipul coloanei
C. diametrul interior
D. concentrația soluției de analizat
E. dimensiunea particulelor
859 31.59. Următoarele afirmații sunt adevărate despre detectorul cu ionizare în flacără, Bojiță,
cu excepția: p. 215
A. are la bază arderea substanțelor organice la o temperatură foarte ridicată, de
cca. 2100°C
B. are la bază arderea substanțelor organice la o temperatură foarte ridicată, de
cca. 1000°C
C. cel mai adesea se utilizează azotul ca gaz vector
D. este un detector specific
E. este cel mai utilizat detector în cromatografia de gaze
860 31.60. Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la derivatizarea substanțelor de Bojiță,
analizat în cadrul GC: p. 212
A. se aplică în cazul analiților care se separă cu ușurință
B. include procese precum sililarea sau alchilarea
C. constă într-o transformare fizică a analiților
D. include procese precum acilarea
E. constă într-o transformare chimică a analiților
861 32.1. ✦ Simpatomimeticele directe, derivații de β(beta)-fenil-etil-amină prezintă 9.
activitate maximă prin grefarea pe nucleul fenil a următoarelor grupări
funcționale:
A. grupările hidroxil în pozițiile meta și para
B. radicali alchil cu masa moleculară mare
C. radicali metoxi
D. grupări esterice
E. heterocicluri cu atom de azot.
123
862 32.2. ✦ Referitor la relațiile structură chimică-acțiune farmacologică din seria 9.
simpatomimeticelor directe – derivați de β (beta)-fenil-etil-amină, sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. selectivitatea pentru receptorii adrenergici este foarte slab influențată de
natura radicalilor de la gruparea amino
B. aminele terțiare prezintă o activitate agonistă directă mult mai puternică
decât aminele primare și secundare
C. activitatea optimă a agoniștilor receptorilor adrenergici este condiționată de
prezența unei grupări amino aflată la o distanță de nucleul aromatic de doi
atomi de carbon
D. agoniștii receptorilor adrenergici trebuie să prezinte în structură, pentru o
activitate optimă, o grupare amino aflată la o distanță de nucleul aromatic de
minim patru atomi de carbon
E. reducerea volumului substituenților grupării amino determină scăderea
activității de agonist α (alfa) și creșterea activității de agonist β (beta).
863 32.3. În cadrul clasei de simpatomimetice directe – derivați de β (beta)-fenil-etil- 9.
amină, următoarele modulări structurale au o influență majoră asupra
metabolizării de către enzimele MAO (monoaminoxidaza) și COMT (catecol-
O-metil-transferaza):
A. substituenții cu volum mare la nivelul grupării amino vor determina
protejarea acesteia de dezaminarea oxidativă indusă de MAO
B. introducerea radicalului alchil la atomul de carbon din poziția α crește
durata de acțiune a derivaților de fenil-etil-amină, prin creșterea rezistenței la
dezaminare oxidativă indusă de MAO
C. structura de rezorcină este substrat pentru COMT
D. structura de pirocatehină este substrat pentru COMT
E. derivații de rezorcină tind a avea o absorbție mai bună și o durată de acțiune
mai mare comparativ cu congenerii din seria pirocatehinei.
864 32.4. ✦ Din clasa β (beta) blocantelor fac parte compușii cu următoarele structuri 9.
chimice:
A. A. derivații de aril-etanol-amină (prima generație), derivații de aril-oxi-
propanol amină (a doua generație), compuși cu structuri diverse de tip
nebivolol (a treiagenerație)
B. derivații de aril-etanol-amină (prima generație), derivații de aril-oxi-
propanol amină (a doua generație), compuși cu structuri diverse de tip
formoterol (a treia generație)
C. derivații de chinazolină (prima generație), derivații de aril-etanol-amină (a
doua generație),
D. derivații de aril-etanol-amină (prima generație), derivații de chinazolină (a
doua generație)
E. derivații de aril-oxi-propanol amină (prima generație), derivații de
imidazolină (a doua generație)
865 32.5. ✦ În seria simpatoliticelor, calitatea de antagonist β (beta) este determinată de 9.
prezența următoarelor elemente structurale:
A. nucleul de pirocatehină
B. catena de β (beta)-amino-alcool
C. nucleul alifatic
D. heterociclul de tip indol sau imidazol
E. o amină primară
124
866 32.6. ✦ Referitor la relațiile structură chimică-acțiune farmacologică, în clasa 9.
parasimpatomimeticelor sunt FALSE următoarele afirmații:
A. regiunea cationică prezintă importanță prin caracterul bazic, imprimat prin
atomul de N cuaternar
B. catena care leagă oxigenul grupării ester de regiunea cationică trebuie să
aibă o lungime optimă de doi atomi de carbon
C. catena care se leagă de regiunea cationică trebuie să fie formată din cel mult
cinci atomi de carbon, legați prin legături simple
D. înlocuirea radicalului acetil (de la acetilcolină) cu radicali superiori
(propionil, butiril), determină creșterea acțiunii muscarinice
E. înlocuirea radicalului acetil (de la acetilcolină) cu carbamil duce la creșterea
stabilității și duratei de acțiune.
867 32.7. În scopul manifestării unei acțiuni blocante pe receptorii colinergici, s-a recurs 9.
la următoarele modulări structurale asupra nucleului tropanic:
A. cuaternizarea atomului de azot heterociclic
B. înlocuirea tropanolului cu amino-alcooli cu structuri mai simple
C. esterificarea tropanolului cu derivați di- și tri-substituiți ai acidului acetic
D. înlocuirea grupării ester cu alte grupări (eter, amido, carboxamido)
E. dezalchilarea atomului de azot heterociclilc, cu formare de amine secundare.
868 32.8. ✦ Referitor la clasa chimică a derivaților de imidazolină, ca simpatomimetice 9.
directe, sunt adevărate următoarele afirmații:
A. compușii au selectivitate crescută pentru receptorii β (beta)
B. substituirea restuluide imidazolină cu un alt nucleu heterociclic crește
activitatea de agonist
C. substituția nucleului aromatic cu radicali halogen (clor) sau alchil cu volum
mic (metil) crește activitatea de agonist
D. substituția nucleului aromatic cu radicali halogen (clor) sau alchil cu volum
mic (metil) nu influențează activitatea de agonist
E. imidazolinele cu lanț deschis (derivați ai clonidinei) sunt inactive.
869 32.9. ✦ Următorii compuși, derivați de β (beta)-fenil-etil-amină, cu acțiune directă 9.
pe receptorii adrenergici prezintă activitate maximă:
A. compușii cu două grupări hidroxil în pozițiile meta și para ale nucleului
aromatic și o grupare β (beta)-hidroxil pe restul de etil-amină
B. compușii cu o grupare hidroxil în poziția para a nucleului aromatic
C. compuși care au o grupare hidroxil în poziția orto a nucleului fenil și
gruparea aminică nesubstituită
D. compuși care conțin nucleul fenil nesubstituit
E. compușii care conțin o singură grupare hidroxil în poziția orto sau para pe
nucleul aromatic și o grupare β (beta)-hidroxil pe restul de etil-amină.
870 32.10. ✦ În cadrul derivaților de aril-oxi-propanol-amină cu acțiune β (beta) 9.
adrenolitică următoarele modulări structurale sunt importante, în menținerea
activității biologice optime:
A. introducerea grupării oxi-metilenice între nucleul aromatic și catena de β-
amino-alcool
B. gruparea amino trebuie să fie primară (amină nesubstituită)
C. substituția obligatorie a nucleului aromatic în pozițiile orto, meta și para
D. introducerea grupării carboxamidice între nucleul aromatic și catena de β-
amino-alcool
E. introducerea grupării carbonil între nucleul aromatic și catena de β-amino-
alcool.
125
871 33.1. ✦ Sevrajul la benzodiazepine NU include: 2/ p. 771
A. dureri musculare
B. sedare
C. halucinații
D. tulburări de memorie
E. vomă
872 33.2. ✦ Care dintre următoarele benzodiazepine este numită „drogul violului”? 2/ p. 771
A. lorazepamul
B. alprazolamul
C. flunitrazepamul
D. oxazepamul
E. clordiazepoxidul
873 33.3. ✦ Simptomele intoxicației cu opioide NU includ: 2/ p. 772
A. disforie
B. midriază
C. sedare
D. tulburări de atenție
E. mioză
874 33.4. ✦ Sevrajul la opioide se manifestă prin: 2/ p. 772
A. constipație
B. sedare
C. mioză
D. piloerecție
E. tegumente uscate
875 33.5. ✦ Fentanilul: 2/ p. 772
A. este mai puțin potent decât morfina
B. este un opioid natural
C. este mai potent decât morfina
D. este un opioid sintetic cu durată lungă de acțiune
E. nu se asociază cu cocaina
876 33.6. ✦ Care dintre următoarele afirmații NU corespund heroinei? 2/ p. 772
A. produce reacții anafilactice la impurități
B. nu poate fi fumată
C. produce septicemie
D. poate fi inhalată
E. poate fi administrată iv
877 34.1. Simptomele intoxicației alcoolice includ: 2/ p. 770
A. sedare
B. euforie
C. nistagmus
D. stimulare respiratorie
E. ataxie
878 34.2. ✦ Care afirmație despre cinetica alcoolului este adevărată? 2/ p. 770
A. absorbția în stomac începe după 60 minute de la ingestie
B. este metabolizat de aldehid-dehidrogenază la acetaldehidă
C. este metabolizat de alcool-dehidrogenază la acetaldehidă
D. este metabolizat de alcool-dehidrogenază la dioxid de carbon și apă
E. nu este metabolizat de catalază
126
879 34.3. ✦ Disulfiramul produce: 2/ p. 780
A. inhibarea aldehid-dehidrogenazei
B. scăderea acetaldehidei
C. inhibarea alcool-dehidrogenazei
D. acumularea etanolului
E. hipotermie
880 34.4. ✦ Care dintre următoarele afirmații despre cocaină este falsă? 2/ p. 772
A. este un drog „recreațional”
B. în absența alcoolului este metabolizată la cocaetilenă
C. produce tahicardie
D. blochează recaptarea catecolaminelor
E. produce convulsii
881 34.5. ✦ Care dintre următoarele afirmații despre metamfetamină este adevărată? 2/ p. 773
A. produce hipotensiune
B. are o durată de acțiune mai scurtă decât cocaina
C. crește apetitul
D. nu produce carii dentare
E. produce anxietate
882 34.6. ✦ Nicotina: 2/p. 773
A. este antagonist al receptorilor colinergici ganglionari
B. produce vasodilatație periferică
C. produce hipotensiune
D. este agonist al receptorilor nicotinici
E. scade debitul cardiac
883 34.7. ✦ Care dintre următorii agenți farmacologici NU se utilizează în combaterea 2/ p. 780,
dependenței de fumat? 782
A. nortriptilina
B. clonidina
C. bupropiona
D. flumazenilul
E. vareniclina
884 34.8. Care dintre următoarele afirmații despre Ecstasy sunt adevărate? 2/ p. 773
A. produce anxietate
B. poate fi fumată
C. deprimă SNC
D. produce depresie
E. produce hipotensiune
885 34.9. ✦ Care dintre următoarele afirmații despre catinonele sintetice este falsă? 2/ p. 773
A. produc cetoacidoză diabetică
B. produc suicid
C. produc insuficiență hepatică
D. sunt stimulante SNC
E. sunt simpatolitice
886 34.10. ✦ Care dintre următoarele afirmații despre marijuana este falsă? 2/ p. 774
A. conține tetrahidrocanabinol
B. produce bronhodilatație
C. produce tahicardie
D. inhibă spermatogeneza
E. este drogul ilicit cel mai puțin consumat
127
887 34.11. ✦ Care dintre următoarele afirmații despre dietilamida acidului lisergic este 2/ p. 774
falsă?
A. este adictivă
B. produce flashback-uri
C. produce sinestezie
D. este comercializată sub formă de lichid
E. nu produce sindrom de sevraj
888 34.12. ✦ Canabinoizii sintetici: 2/ p. 774
A. sunt agoniști ai receptorilor canabinoizi
B. nu produc halucinații
C. sunt antagoniști ai receptorilor canabinoizi
D. produc sedare
E. sunt un număr de 20 de compuși
889 34.13. În tratamentul sevrajului la opioide se utilizează: 2/ p. 776,
A. buprenorfină 777
B. metadonă
C. vareniclină
D. clonidină
E. acamprosat
890 34.14. Care dintre următoarele afirmații despre naltrexonă sunt adevărate? 2/ p. 776,
A. este agonist opioidergic 780, 781
B. este hepatotoxică
C. este antagonist opioidergic
D. se utilizează în combaterea dependenței de alcool
E. se utilizează în combaterea dependenței de opioide
891 35.1. ✦ Preparatele din Cynarae folium se administrează intern în: 10
A. gastrită
B. colelitiază
C. tulburări digestive tip dispepsie
D. insuficiență hepatică
E. sarcină
892 35.2. ✦ Depsidele principale din Cynarae folium sunt: 10
A. acizii clorogenici și cinarina
B. luteolina
C. cinarozida
D. cinaropicrina
E. scolimozida
893 35.3. ✦ Pentru dezvoltarea efectelor antiaterosclerotice se recomandă administrarea: 10
A. infuziei din Cynarae folium
B. tincturii din Cynarae folium
C. pulberii din frunzele de anghinare
D. extractelor standardizate în lactone sescviterpenice din Cynarae folium
E. extractelor standardizate în depside și derivați flavonoidici din Cynarae
folium
894 35.4. Compușii polifenolici din Cynarae folium prezintă efecte: 10
A. aperitive
B. antioxidante
C. hepatoprotectoare
D. hipocolesterolemiante
E. tonic-amare
128
895 35.5. ✦ Extractele din specii de Echinacea se administrează în: 10
A. tuberculoză
B. infecții recidivante ale căilor respiratorii superioare
C. SIDA
D. diabet
E. scleroză multiplă
896 35.6. ✦ Preparatele obținute din specii de Echinacea sunt contraindicate în: 10
A. infecții recidivante ale căilor respiratorii superioare
B. afecțiuni autoimune (colagenoze, tuberculoză, scleroză multiplă)
C. răni greu cicatrizabile
D. dermatoze infectate secundar
E. herpes simplu
897 35.7. ✦ Extractele din specii de Echinacea se pot administra concomitent cu: 10
A. antibiotice
B. blocante ale canalelor de calciu
C. simvastatină
D. contraceptive orale
E. alprazolam
898 35.8. Preparatele din specii de Echinacea se utilizează în terapie pentru acțiunea: 10
A. antiinflamatoare
B. imunomodulatoare
C. antidiabetică
D. antimicrobiană
E. vasoprotectoare
899 35.9. ✦ Silimarina și extractele din Silybi marianae fructus standardizate în 10
silimarină prezintă următoarele indicații terapeutice, cu EXCEPȚIA:
A. steatohepatite alcoolice și non-alcoolice
B. cefalee
C. hepatite
D. boli hepatice degenerative cronice
E. hepatite toxice sau afecțiuni hepatice pe fond metabolic
900 35.10. ✦ Silimarina: 10
A. prezintă biodisponibilitate mare la administrare orală
B. prezintă toxicitate ridicată
C. se administrează la pacienți cu hipersensibilitate la specii din familia
Asteraceae
D. se administrează la subiecți < 12 ani
E. prezintă efecte hepatoprotectoare, hepatoregeneratoare și antifibrotice
901 35.11. ✦ Administrarea silimarinei și a extractelor din Silybi marianae fructus este 10
contraindicată în:
A. steatohepatite alcoolice și non-alcoolice
B. hepatite
C. sarcină și alăptare
D. boli hepatice degenerative cronice
E. hepatite toxice sau afecțiuni hepatice pe fond metabolic
129
902 35.12. ✦ Hemisuccinatul disodic al silibinei se administrează intravenos (sub formă 10
perfuzabilă) în:
A. intoxicații cu Amanita phalloides
B. hepatopatii latente
C. meteorism
D. dispepsie
E. discomfort abdominal
903 35.13. Silimarina: 10
A. este un complex flavanolignanic
B. se obține din fructele de armurariu (Silybum marianum)
C. prezintă efecte hepatoprotectoare
D. are efecte antifibrotice
E. se poate administra în sarcină și alăptare
904 35.14. ✦ Antocianii majori din Myrtilli fructus sunt: 10
A. acizii clorogenic și cafeic
B. acizii oleanolic și ursolic
C. glicozide ale cianidolului și delfinidolului
D. cvercetolul și hiperozida
E. acizii citric și malic
905 35.15. ✦ În tratamentul simptomatic al unor afecțiuni oftalmologice se administrează: 10
A. decoct 10% din Myrtilli fructus
B. extracte standardizate în antociani (25%) din Myrtilli fructus
C. afinele proaspete, ca atare
D. afinele uscate, ca atare
E. pulbere din fructe uscate de Vaccinium myrtillus
906 35.16. ✦ Acțiunea benefică la nivel oftalmic a preparatelor din Myrtilli fructus 10
implică:
A. efecte antiproliferative
B. creșterea acuității vizuale și îmbunătățirea adaptării la vederea nocturnă
C. modificarea efluxului colesterolului celular
D. efecte astringente
E. influențarea activității caspazei-3
907 35.17. Cele mai importante proprietăți farmacologice ale extractelor din Myrtilli 10
fructus sunt:
A. vasoprotectoare
B. hipoglicemiante
C. hipolipemiante
D. analgezice
E. antitusive
908 35.18. ✦ Extractele de Vaccinii macrocarpi fructus: 10
A. acționează vasoconstrictor
B. prezintă proprietăți antiseptice la nivel urinar
C. conțin alcaloizi drept principii bioactive
D. se administrează în tumori cerebrale
E. nu pot fi utilizate în profilaxia infecțiilor de tract urinar
909 35.19. ✦ Pentru un efect optim terapeutic, fitopreparatele din Vaccinii macrocarpi 10
fructus trebuie să furnizeze:
A. 200 mg proantocianidoli tip A (PACs)/zi
B. 10 mg PACs/zi
C. 36-72 mg PACs/zi
D. 1 mg PACs/zi
E. 200 mL PACs/zi
130
910 35.20. ✦ Extractele de Vaccinii macrocarpi fructus acționează antiinflamator prin: 10
A. inhibarea activării NF-B
B. eliberarea de interleukine IL-6, IL-8
C. reducerea formării biofilmului bacterian
D. inhibarea adeziunii Escherichia coli P-fimbriat
E. eliberarea de interleukine IL-1, TNF-
911 36.1. Medicamentele care condiționează extract din Frangulae cortex au acțiune: 10
A. laxativă
B. antiabsorbtivă
C. antipruriginoasă
D. hidratagogă
E. emolientă
912 36.2. ✦ Dozajul corect al extractului de Frangulae cortex reprezintă doza zilnică 10
minimă care este:
A. 500 mg
B. 250 mg
C. stabilită individual
D. 300 mg
E. administrată peste 2 săptămâni
913 36.3. ✦ Conținutul de glucofranguline din Frangulae cortex se exprimă în: 10
A. frangula-emodol
B. frangulina A
C. glucofrangulina B
D. frangulina B
E. glucofrangulina A
914 36.4. ✦ Acțiunea laxativă a extractelor de Frangulae cortex se datorează: 10
A. mecanismului osmotic
B. unei interacțiuni chimice
C. unei interacțiuni fizice
D. indicelui de gonflare
E. indicelui de amăreală
915 36.5. ✦ Componentele chimice existente în cele trei produse vegetale cunoscute sub 10
denumirea de Sennae folium/fructus sunt:
A. lignanele și izoflavonele
B. uleiul volatil și mucilagiile
C. senozidele și glicozidele reolului
D. alcaloizii indolici
E. acizii organici și antocianii
916 36.6. ✦ Preparatele obținute din fructele și frunzele de sena se administrează în: 10
A. constipație acută
B. gastrită
C. obstrucție intestinală
D. constipație cronică
E. diaree
917 36.7. ✦ Fructele de sena se folosesc în pediatrie datorită: 10
A. prezenței rezinelor
B. conținutului de aloeemodolglucozidă
C. modului de preparare
D. efectului laxativ mai blând
E. efectului laxativ mai intens
131
918 36.8. Medicamentele ce condiționează extracte de Aloe interacționează cu: 10
A. antiaritmice
B. glicozide cardiotonice
C. diuretice tiazidice
D. glicirizină
E. corticosteroizi
919 36.9. ✦ Administrarea pe termen lung a medicamentelor ce conțin Aloe resina: 10
A. cauzează hematurie și pierdere de electroliți
B. nu are efecte adverse
C. se indică în hemoroizi
D. se recomandă în constipația acută
E. se indică în afecțiuni inflamatorii
920 36.10. ✦ Hypericum perforatum este o sursă de principii active din clasa: 10
A. mucilagiilor
B. rezinelor
C. naftodiantronelor
D. cumestanilor
E. hidroxiacizilor nesaturați
921 36.11. În cazul preparatelor de sunătoare, acțiunea antidepresivă se datorează: 10
A. inhibării MAO de către hipericine, mangiferină și flavonoide
B. stimularea secreției de interferon
C. creșterea secreției de melatonină
D. influențarea axei hipotalamo-pituitare
E. inhibarea reacției de polimerizare a tubulinei
922 36.12. ✦ Preparatele medicamentoase obținute din partea aeriană înflorită de 10
sunătoare se indică intern în doze de 600-800 mg/zi în:
A. stări de agitație
B. tulburări de micțiune
C. episoade depresive severe
D. episoade depresive ușoare și medii
E. hipertensiune
923 36.13. ✦ La aplicarea topică a maceratului uleios din Hyperici herba se exprimă 10
efecte:
A. antidepresive
B. anxiolitice
C. antidiareice
D. antivirale și antiflogistice
E. coleretice - colecistokinetice
924 36.14. ✦ Hiperforina este responsabilă de interacțiunea cu medicamentele datorită: 10
A. inducerii enzimatice a izoenzimei CYP450 3A4
B. fotosensibilizării
C. reducerii nivelului seric de cortizol
D. inhibării nespecifice a serotoninei
E. reglarea activității neurotransmițătorilor
925 36.15. ✦ Vincamina prezintă acțiune: 10
A. vasoconstrictoare
B. vasodilatatoare
C. antitumorală
D. coleretică
E. cicatrizantă
132
926 36.16. ✦ Produsul Vincae minoris herba: 10
A. este sursă pentru extracția vincaminei
B. este sursă pentru extracția vinblastinei
C. se recomandă în tratamentul aterosclerozei sistemice
D. se recoltează de la specia Vinca rosea
E. conține vincristină
927 36.17. ✦ Administrarea vincaminei este indicată în: 10
A. tumori cerebrale
B. sarcină
C. insuficiența circulatorie cerebrală
D. hipotensiune arterială
E. hipertensiune intracraniană
928 36.18. ✦ Vincristina: 10
A. este un alcaloid indolic monomer
B. se indică în sarcină
C. se extrage din produsul Vincae minoris herba
D. este eficace în infarctul miocardic
E. este un alcaloid indolic dimer
929 36.19. ✦ Activitatea farmacologică specifică vinblastinei este cea: 10
A. antidiabetică
B. hipolipemiantă
C. antitumorală
D. neuroprotectoare
E. febrifugă
930 36.20. Următorii compuși sunt derivați de semisinteză ai vinblastinei: 10
A. vinpocetina
B. vinorelbina
C. leurocristina
D. vindesina
E. vincamina
133

Raspunsuri 2021 Examen de Licenta - Teste Grila

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Raspunsuri 2021 Examen de Licenta - Teste Grila

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Nr. Temă Întrebare Bibl.

1 1.1. ❋ Următorii compuși reprezintă prodrug-uri, cu excepția: 1, p.68

You might also like