Professional Documents
Culture Documents
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
DREPTUL
TRANSPORTURILOR
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 1/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
P R E F A Ţ Ă
Conţinutul cursului universitar intitulat Dreptul transporturilor reflectă,
în parte procesul de reformă pe care îl parcurge România, în domeniul analizat,
implicit şi preluarea aquis-ul comunitar. În condiţiile intensificării traficului de
persoane şi mărfuri, determinat de imperativul că România are statut de
„economie de
structurilor piaţă funcţională”
europene, şi de procesuleste
importanţa transporturilor integrării noastreca oricând.
mai evidentă în cadrul
Necesităţi de ordin didactic ne-au determinat să luăm hotărârea
elaborării şi publicării acestui curs, care răspunde solicitării studenţilor de la
cursurile Facultăţii de Drept ale Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
de a se pregăti teoretic şi practic, punându-le la îndemână un instrument de
lucru, elaborat de titularul de curs şi asistenta care asigură desfăşurarea
seminariilor, potrivit Curriculei academice în forma însuşită de către majoritatea
facultăţilor cu profil juridic.
Studierea cursului permite acumularea unor cunoştinţe de drept intern, de
drept material comunitar şi rezultat din unele tratate internaţionale, ratificate de
România,
corelate câtînmai
domeniul transporturilor.
complet, Am încercat
cu opiniile exprimate ca soluţiile
în doctrina teoretice să
de specialitate fie
şi cu
soluţiile celei mai recente practici judiciare naţionale şi internaţionale.
Elementul de noutate al lucrării îl constituie tocmai completarea capitolelor cu
cea mai recentă jurisprudenţă de specialitate.
Caracterul analitic al lucrării conferă o abordare riguroasă a
particularităţilor fiecărei categorii şi modalităţi de transport – feroviar, rutier,
aerian, maritim, fluvial, ori multimodal.
Cursul este structurat pe capitole şi subcapitole, care constituie tot atâtea
teme de analiză referitore la noţiunile generale privind contractul de transport,
politica transporturilor comunitare şi implicaţiile asupra dreptului românesc,
încheierea
mărfurilor şitransportate,
obligaţiile părţilor în contractul
răspunderea părţilorde în
transport, regimul
contractul de juridic al
transport,
particularităţile răspunderii cărăuşului, precum şi raporturile procesuale în
domeniul dreptului transporturilor.
La elaborarea lucrării am avut în vedere legislaţia, doctrina şi
jurisprudenţa, până la data de 1 iulie 2005.
Prin bogatul şi diversificatul conţinut, credem că, lucrarea este utilă atât
studenţilor facultăţilor de drept, celor cu profil economic–juridic, cât şi unor
categorii de jurişti, de practicieni şi teoreticieni ai dreptului şi altor profesionişti
angajaţi activ în sectorul economic vizat.
Dinamica modificărilor legislative, a opiniilor doctrinare şi evoluţia
astfel
practicii
că, judiciare
aşteptăm pricinuiesc
sugestii dinposibile îmbunătăţiri, făcând
partea specialiştilor. cursul
Conchidem cu perfectibil,
aceea că,
analiza concretă a legislaţiei transporturilor şi valorificarea celei mai recente
practici judiciare conferă caracterul ştiinţific necesar lucrării, elaborată pe
înţelesul tuturor.
Autoarele
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 2/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul I
Noţiuni generale privind contractul comercial de transport
1. Definiţie, reglementare legală. Natura contractului comercial de
transport
a. Definiţia contractului comercial de transport
Transportul, în societatea actuală,1 este o activitate
indispensabilă vieţii, conferind cetăţenilor posibilitatea satisfacerii
nevoilor materiale şi spirituale, constituind de asemenea, un factor
activ de atragere la viaţa social-economică a tuturor unităţilor
administrativ-teritoriale, prin valorificarea eficientă a potenţialului
uman şi material de care dispun. Politicile de amenajare a teritoriului
şi de urbanism trebuie să aibă în vedere fluiditatea deplasărilor –
gările, staţiile de autobuz, parcările să fie situate în apropiere unele de
altele, şi, mai ales, să încurajeze transporturile în comun, acestea fiind
probleme prioritare analizate de Cartea Albă privind politica
europeană în domeniul transporturilor în perspectiva anului 2010.2
Aceeaşi lucrare menţionează că, nu poate fi concepută o creştere
economică sănătoasă, în absenţa unui sistem de transport eficace care
să permită utilizarea maximală a avantajelor pieţei unice şi efectelor
globalizării.
Transporturile reprezintă o verigă importantă în coeziunea
3
socială şi în dezvoltarea
atribuindu-i transportuluiechilibrată a teritoriului,
titlul de serviciu publicTratatul
, pentrude
calaulterior,
Roma
4
Consiliul European de la Nisa , să sublinieze în mod expres, această
1
Termenul se referă la categoria transporturilor propriu-zise, efectuate prin mijloace de deplasare
proprii, nu la categoria deplasărilor specializate, care nu solicită o activitate de tractare, remorcare
(energie, petrol şi gaze prin conducte, coletărie, transferuri de bani, date prin cablu), ci improprie
(conducte, cablaje, conturi, etc.) fiind dematerializat, în cazul transferurilor bancare, ori
incorporate (date informaţionale, etc.).
2
Publicată de Comisia Europeană la 12 septembrie 2001, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
3
Semnat la 25 martie 1957, Tratatul de la Roma, de către şase ţări – Belgia, Franţa, Germania,
Italia, Luxemburg şi Olanda, sunt în realitate două tratate: Comunitatea Europeană a Energiei
AtomiceÎn(EURATOM) şi Comunitatea
art.3 sunt prevăzute hotărau,Economică Europeană
patru politici (CEE).
economice:
- stabilirea unui tarif vamal comun;
- o politică comercială comună faţă de terţi;
- o politică comună în domeniile agriculturii şi transporturilor;
- o politică comună a concurenţei.
4
Semnat în decembrie 2000, în vederea punerii bazei Tratatului de la Nisa adoptat de către
guvernele Statelor Membre, tratat intrat în vigoare după ratificarea sa de către toate parlamentele
naţionale, în anul 2003.
3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 3/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Au trecut aproape 180 de ani de când englezul George Stephenson a devenit celebru în întreaga
lume pentru că a construit primul sistem public de cale ferată. În 1830, tronsonul Liverpool –
Manchester era finalizat şi dat în funcţiune, acoperind o distanţă de 64 kilometri. Începea marea
epocă a motorului cu abur, iar inginerii din întreaga lume, se străduiau să creeze sisteme de căi
ferate şi locomotive tot mai performante. Călătoria cu trenul a făcut progrese uriaşe de atunci. În
prezent, printre cele mai rapide trenuri din lume se numără „Glonţul” din Japonia şi TGV-ul
francez. Apariţia Eurostar-ului a însemnat un tren care călătoreşte cu viteze de până la 320
kilometri pe oră, transportând pasagerii de la Londra la Paris în mai puţin de trei ore.
Marile viteze cu care se deplasează trenurile moderne sunt cauza unor accidente mult mai
grave. În 1998, 100 de persoane şi-au pierdut viaţa în Germania, când vagoanele unui tren expres
de mare viteză au deraiat şi s-au izbit în plin de un pod. În 1989, aproximativ 400 de persoane şi-
au pierdut viaţa când o explozie de gaz s-a produs sub terasamentul pe care se aflau două trenuri,
în apropierea oraşului rus Ufa. În 1981, 800 de persoane au murit în Bihar, India, când un ciclon a
provocat deraierea unui tren care s-a prăbuşit într-un râu. În 2004, guvernul nord-coreean a
declarat că până la 200 de persoane au fost ucise într-o explozie produsă la bordul unui tren, la 50
kilometri sud de graniţa cu China.
Siguranţa transporturilor feroviare a devenit o preocupare de maximă prioritate a epocii
moderne.
coliziunile Sunt puse laşi punct
între trenuri pentru sisteme tot mai
a-i împiedica performante
pe mecanicii de avertizare,
de locomotivă pentru
să scape a preveni
din vedere, în
mod accidental, un semnal cu lumină roşie. În prezent, se lucrează la perfectarea unei tehnici laser
de înaltă precizie, care va putea măsura poziţia traverselor de cale ferată cu maximă acurateţe,
pentru ca orice avarie să poată fi semnalată şi remediată din timp. Pe de altă parte, continuă
eforturile pentru obţinerea unor formule tot mai rapide de transport feroviar. Aviaţia SUA a
cheltuit 20 milioane USD pentru a crea un tren special, în cadrul Programului Hipersonic de
Modernizare a Reţelei Feroviare. Deşi a fost conceput pentru scopuri militare, în anul 2003, trenul
cu o greutate de 88 kilograme a depăşit recordul mondial de viteză pe uscat reuşind să parcurgă
4,8 kilometri în şase secunde. Se pare că transportul feroviar al viitorului nu poate fi descris decât
într-un singur mod: „din ce în ce mai rapid”.
2
Vizitatorii străini preferă mijloacele de transport rutier pentru a călători în România, potrivit unor
date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, din numărul total al turiştilor străini care
au vizitat rutier,
transport România în 2003,
în timp aproximativ
ce 752.100 turişti4,34 milioanetransportul
au preferat au utilizat aerian.
pentru deplasare mijloace
În anul care de
a trecut,
347.300 vizitatori străini au folosit pentru a călători în România mijloace de transport feroviar, iar
alţi 152.200 de vizitatori au folosit transportul naval. De asemenea, transportul rutier este preferat
şi de cetăţenii români care călătoresc în străinătate. Peste 85,9% din românii care au călătorit peste
hotare în anul 2003 (respectiv 5.583.600 persoane) au utilizat pentru deplasare mijloace de
transport rutier, în timp ce transportul aerian a fost preferat de 593.600 romani (9,1%). De
asemenea, 4% dintre călătorii români (respectiv 256.500 persoane) au folosit pentru deplasare
mijloace de transport feroviar, şi doar 1% (64.000 călători) au utilizat transportul naval.
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 4/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Potrivit art. 84 din Ordonanţa nr.42/1997 privind transportul naval, (republicată în temeiul art. II
din Legea nr. 601/2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1997 privind transportul naval, publicată în M. Of. al
României, Partea I, nr.936 din 24 decembrie 2003; Ordonanţa nr.42/1997 a fost publicată în M.
Of. al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, a fost aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr.412/2002, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002,
modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 48/2003, publicată în M. Of. al României,
Partea I, nr.
naţionale 566 din ale
navigabile 6 august 2003,
României aprobată
navele care cu completări
arborează prin român
pavilion Legea se
nr.desfăşoară,
601/2003) peîn apele
lângă
alte activităţi şi cea de cabotaj, respectiv transportul de mărfuri, poştă şi pasageri, efectuat între
două locaţii situate pe teritoriul României.
2
Încă de la descoperirea şi lansarea în trafic a primelor aparate, transportul aerian a constituit un
mijloc care a captat atenţia comunităţii internaţionale datorită avantajelor, raportate la alte
mijloace de transport şi, îndeosebi, datorită rapidităţii şi confortului. Transportul aerian a ridicat şi
ridică unele probleme privind siguranţa efectuării fiecărei deplasări. Tocmai datorită
particularităţilor transportului aerian, s-a văzut necesară elaborarea unor norme cât mai complete,
în măsură să garanteze nu numai eficacitatea acesteia, ci şi un alt grad de securitate pentru călători,
cât şi pentru marfă. Potrivit estimărilor Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA)
prezentate de Europa Press, companiile aeriene europene s-au confruntat în 2004 cu o creştere a
costurilor pentru combustibili de cca. un miliard de dolari din cauza evoluţiei în creştere a
companiilor
preţurilor petrolului. Creşterea
aeriene europene, carecheltuielilor
în lipsa unorpentru combustibili
rezultate a afectat
definitive, spun din este
că „2004 noualconturile
cincilea
an consecutiv pe care sectorul aerian continental îl încheie în pierdere”.
3
Prof. Octavian Căpăţână, Gheorghe Stancu, Dreptul transporturilor. Partea generală , Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2002, pag.2; Prof. Ioan Tonel Ciobanu, Dreptul transporturilor.
Transportul terestru şi aerian, Editura Actami, Bucureşti, 2000, pag.4 -5; Prof. Gheorghe Filip, C.
Roditiş, L. Filip, Dreptul transporturilor , ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Casa de editură şi
presă „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1998, pag.3-5; Prof. Gheorghe Caraiani, Tratat de transporturi,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, pag.5.
5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 5/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
tehnică
de de franco
transport stabilind
şi de -plată astfel căreiadedintre
a cheltuielilor ele îi revine
deplasare obligaţia
a mărfurilor la
locul convenit de comun acord. Cele mai frecvente asemenea clauze
prin care părţile stabilesc căreia dintre ele îi va reveni obligaţia de a
încheia contractul de transport, sunt formulate astfel: „...mărfurile vor
fi livrate franco portul...”; „...mărfurile vor fi livrate franco
frontieră...” indicându-se şi punctul de trecere a frontierei;
„...mărfurile vor fi livrate franco sediul cumpărătorului”; „...mărfurile
vor fi livrate franco aeroportul...”3.
În cazul contractelor internaţionale de vânzare-cumpărare,
părţile utilizează condiţiile comerciale de livrare INCOTERMS ale
Camerei Internaţionale de Comerţ4. INCOTERMS urmăreşte să ofere
o serie de reguli pentru interpretarea clauzelor principale folosite la
contractele de comerţ exterior, pentru a fi utilizate facultativ de către
firmele care preferă siguranţa regulilor internaţionale faţă de
nesiguranţa interpretării aceloraşi clauze în mod diferit pe teritoriul
statelor aflate în parcurs. Regulile INCOTERMS fac referire la:
- obligaţia vânzătorului de a livra şi a cumpărătorului de a
prelua şi plăti marfa;
- suportarea cheltuielilor de ambalare;
- controlul cantitativ şi calitativ;
- stabilirea locului de trecere a cheltuielilor şi riscurilor de la
vânzător la cumpărător;
1
Codul civil defineşte contractul de vânzare-cumpărare în art.1294 ca acea „convenţie prin care
două părţi se obligă între sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti
celui dintâi preţul.”
2 Prof. Mircea N. Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor , vol.II, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1996, pag.124 -125.
3
I. T. Ciobanu ,op.cit, pag.36.
4
INCOTERMS (International Comercial Terms) este culegerea de uzanţe publicată de Camera
Internaţională de Comerţ de la Paris, prima ediţie în 1936, apoi revizuite în 1953, 1967, 1980,
1990, 2000. RAFTD (Revised American Foreign Trade Definitions) este culegerea de uzanţe
consacrată în comerţul exterior al SUA. Aplicarea clauzelor RAFTD nu este obligatorie şi permite
modificări de conţinut în funcţie de caracteristicile specifice fiecărei tranzacţii în parte.
6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 6/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 7/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
mărfurile
În sau bagajele juridică
literatura transportate” .
recentă, Prof. Octavian Căpăţână
„preocupat să simplifice şi să actualizeze” 2 definiţia contractului de
transport, afirmă că prin aceasta se înţelege „convenţia prin care o
parte, cărăuşul profesionist se obligă în schimbul unei remuneraţii să
efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri pe o anumită distanţă,
cu un vehicul corespunzător”3.
Doctrina franceză defineşte contractul de transport ca acea
„convenţie prin care o persoană, transportatorul se angajează sa
asigure deplasarea dintr-un loc în altul şi pentru o dată fixă, o altă
persoană (transportul de persoane) ori a unui lucru (transport de
mărfuri), în schimbul vărsării către transportator a unui preţ”4. Se
poate observa că în literatura juridică franceză, contractul de transport
este determinat prin trei elemente specifice, respectiv, deplasarea
mărfurilor sau persoanelor, plata taxelor de transport şi independenţa
juridică a cărăuşului 5.
Îndepărtându-ne atenţia de la modalitatea definirii contractului
de transport6 în literatura juridică de specialitate, cât şi a evitării
elaborării unei alte definiţii care nu ar aduce particularităţi novatoare,
considerăm
măsură că definiţia
să reflecte dată de Prof.
caracteristicile O.Căpăţână
contractului de este cea mai
transport, în
fiind
considerată în jurisprudenţă că prezintă o anumită precizie şi claritate
în exprimare, că este simplă şi concisă, atribute ce trebuie să stea la
baza elaborării oricărei definiţii.
1
Prof. C. Stătescu, Drept civil , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967, pag. 6-7.
2
I. T. Ciobanu, op.cit., pag. 40.
3
0. Căpăţână, Contractul de transport , Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995, pag. 26.
4 M. Fontain, R. Cavalerie, J.A. Hassenforde, Dictionnaire de droit , Paris, Ed. Foucher, 1996, pag.
111.
5
Idem.
6
Potrivit art.37.1. al noului Regulament de transport C.F.R. defineşte contractul de transport
feroviar ca reprezentând „...înţelegerea dintre operatorul de transport feroviar şi client, prin care
primul se angajează să transporte marfa, cu titlu oneros, la locul de destinaţie şi să o predea
destinatarului.”
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 8/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 9/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
M.N.Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor , vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1996, pag.33.
2
Ord.Guv. nr.19 din 18 august 1997, publicată în M. Of. partea I nr.200 din 20 august 1997 a fost
aprobată cu modificări şi republicată în temeiul Legii nr.197/4.11.1998, publicată în M.Of.nr.245
din 11 mai 1998, modificată prin Ordonanţa Guvernului României nr.94/1.10.2000, publicată în
M. Of. nr.421 din 1 septembrie 2000, la rândul ei aprobată cu modificări prin Legea
nr.51/16.01.2002, publicată în M. Of. nr.45din 16.01.2002.
3
Ord.Guv. nr.7 din 20 ianuarie 2005, publicată în M. Of. nr.101 din 31 ianuarie 2005, care în art.3
dispune că, Ord.Guv.nr.41 din 28 august 1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe
căile ferate din România, publicată în M. Of. nr.220 din 29 august 1997, respectiv vechiul
Regulament de transport C.F.R. se abrogă, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, mai
precis la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
4
Normele uniforme pentru aplicarea Regulamentului C.F.R. au fost publicate în M. Of. nr.57 bis
din 9 februarienr.
şi turismului 1999,
1077cudin
ultimele modificări
7 iunie prin Ordinul
2004 pentru ministrului
modificarea alin.3 transporturilor, construcţiilor
al NUT 6 la art.62.4.3. din
Normele uniforme pentru aplicarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România,
publicat în M. Of. Nr. 603 din 5 iulie 2004 şi prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 2146 din 18 noiembrie 2004 pentru modificarea NUT 5 la art.66.4
din Normele uniforme pentru aplicarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România,
publicat în M. Of. Nr. 1140 din 2 decembrie 2004.
5
Potrivit noului Regulament de transport feroviar, până la data de 31 mai 2005 va emite un nou
ordin referitor la Normele uniforme privind transporturile, cunoscute NUT
10
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 10/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ordonanţa de urgenţă nr.12 din 7 iulie 1998 privind transporturile pe căile ferate române şi
reorganizarea S.N.C.F.R. a fost publicată în M. Of. al României nr.254 din 8 iulie 1998, aprobată
şi modificată prin Legea nr.89 din 25 mai 1999, publicată în M. Of. nr.247 din 1 iunie 1999,
modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 182 din 12 noiembrie 1999; modificată prin Ordonanţa
de urgenţă nr. 215 din 29 decembrie 1999 respinsa de Legea nr. 285 din 5 iunie 2001; modificată
prin Ordonanţa de urgenţă nr. 17 din 14 martie 2000 abrogată de Legea nr. 345 din 1 iunie 2002;
modificată de Legea nr. 76 din 4 mai 2000; modificată la rândul ei de Ordonanţa de urgenţă nr. 36
din 26 februarie 2001; modificată şi completată de Legea nr. 235 din 23 aprilie 2002, publicată în
M. Of. Nr.296 din 30 aprilie 2002; Ordonanţa de urgenţă nr. 125 din 18 decembrie 2003, publicată
în M. Of.
aprilie Nr. 919 din 22 decembrie 2003, modificată şi completată de Legea nr. 128 din 19
2004.
2
Ordonanţa de urgenţă nr.149 din 15 noiembrie 2001 privind instituirea Tarifului intern de
călători în transportul feroviar, publicată în M. Of. Nr. 743 din 21 noiembrie 2001, modificată şi
completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 35 din 21 martie 2002, publicată în M. Of. Nr. 216 din
29 martie 2002, şi prin Legea nr.299 din 17 mai 2002, publicată în M. Of. nr.452 din 27 iunie
2002.
3
România a ratificat Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare prin Decretul
nr.100 din 28 martie 1983, publicat în B. Of. nr.23 din 1 aprilie 1983. Convenţia a fost modificată
prin Protocolul de la 3 iunie încheiat la Vilnius, protocol pe care România l-a ratificat prin
Ordonanţa nr. 69 din 30 august 2001, publicat în M. Of. Nr. 538 din 1 septembrie 2001.În finalul
convenţiei sunt cuprinse şi patru anexe, respectiv Anexa 1 cuprinzând Regulamentul privind
transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID), Anexa 2 – Regulamentul privind
transportul
transportul internaţional
internaţional feroviar
feroviar al
al vagoanelor particulare
containerelor (RICO) şi(RIP),
AnexaAnexa 3 – Regulamentul
4 referitoare privind
la Regulamentul
privind transportul internaţional feroviar al mesageriilor (RIEX).
4
Adoptate la 25 februarie 1961 şi ratificate de România prin Decretul nr.213/1974, publicat în
B. Of. nr.157/1974. Cele două convenţii sunt în realitate, apendicele A, respectiv B la Convenţia
COTIF.
5
Legea nr.100 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Acordul European privind
marile linii internaţionale de cale ferată (A.G.C.) încheiat la Geneva la 31 mai 1985, publicată în
M. Of. nr.236 din 30 septembrie 1996.
11
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 11/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
stabilirea
pe unor reguli privind transportul mărfurilor periculoase
calea ferată.
Principalul act normativ care reglementează activitatea de
transport rutier intern este Ordonanţa Guvernului României nr.
44/19973 privind transporturile rutiere.
După cel de al doilea Război Mondial, odată cu perfecţionarea
motoarelor cu ardere internă, a modernizării infrastructurii, în
condiţiile amplificării schimburilor economice între state s-a resimţit
necesitatea constituirii unei organizaţii internaţionale care să
promoveze transporturile rutiere şi să apere interesele membrilor săi.
Acest fapt s-a realizat la Geneva, la 23 martie 1948, luând
naştere Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere –
International Road Transport Union – IRU4. Asociaţia avea ca scop
activ, promovarea transportului auto în trafic internaţional, cu
ajutorul Comisiei Economice a ONU pentru Europa, creând asociaţii
internaţionale, încheind acorduri şi convenţii internaţionale.
Activitatea acesteia s-a materializat în elaborarea Convenţiei
referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele
– Convention sur les transports de marchandises par route – C.M.R.
întocmită lainternaţional
transportul Geneva la al19mărfurilor
mai 1956,sub
Convenţia vamală
acoperirea relativă
carnetelor la
T.I.R.
de la Geneva, din 14 noiembrie 1975 - denumită şi Convenţia T.I.R.,
6
Legea nr.27 din 24 martie 1992 pentru ratificarea „Protocolului 1990” referitor la modificarea
Convenţiei cu privire la transporturile internaţionale (COTIF) din 9 mai 1980, publicată în
M.Of.nr.55 din 1 aprilie 1992.
2
Ordinul nr. 891 din 11 iunie 2003 pentru stabilirea unor reguli privind transportul mărfurilor
periculoase pe calea ferată, publicat în M. Of. Nr.433 din 19 iunie 2003.
3
Ord.Guv. României nr.44 din 28 august 1997 privind transporturile rutiere publicată în
M.Of.nr.222 din 29 august,
în M. Of. al României nr.299aprobată şi modificată
din 30 iulie prin Legea
2000, modificată prinnr.105 din 27deiunie
Ordonanţa 2000,
urgenţă nr.publicată
170 din
27 noiembrie 2002, publicată în M. Of. Nr. 893 din 10 decembrie 2002, Legea nr.106 din 2 aprilie
2003, Ordonanţa nr.64 din 28 iunie 2003 şi Ordonanţa nr. 46 din 1 iulie 2004, publicată în M. Of.
Nr. 610 din 6 iulie 2004.
4
Actul de constituire al acestei asociaţii neguvernamentale a fost semnat de delegaţii asociaţiilor
naţionale din 8 ţări europene: Belgia, Danemarca, Franţa, Anglia, Norvegia, Olanda, Suedia şi
Elveţia. În prezent, asociaţia cuprinde un număr de 162 de membrii activi şi 26 de membrii
asociaţi, iar ţara noastră s-a afiliat la IRU încă din anul 1963.
12
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 12/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 13/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
- internaţională,
Convenţia adoptată
vamală la Geneva
relativă la 16 temporar
la importul septembrieal 1950 ;
vehiculelor
3
rutiere comerciale, încheiată la Geneva la 18 mai 1956 ;
- Convenţia vamală relativă la carnetul A.T.A. pentru admiterea
temporară a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 6 decembrie
19614;
- Convenţia vamală relativă la containere, încheiată la Geneva la
18 mai 19565;
- Convenţia privind folosirea în comun a containerelor în trafic
internaţional, semnată la Karl Marx Stadt la 29 iunie 19746;
- Acordul privind adoptarea de condiţii uniforme de omologare şi
recunoaştere reciprocă a omologării echipamentelor şi pieselor
vehiculelor cu motor, încheiat la Geneva la 20 martie 19587;
- Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie
internaţionale (A.G.R.)8;
- Legea nr.8 din 8 martie 1993 pentru ratificarea Acordului
european privind marile linii de transport internaţional
combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la
1 februarie 1991;
- laOrdonanţa nr.75
Acordul cu din la
privire 25transporturile
august 1998 pentru aderareadeRomâniei
internaţionale produse
perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care
1
Ţara noastră a aderat la acesta prin Decretul Consiliului de Stat nr.136 din 1964, publicat în B.
Of. nr. 5 din 20 aprilie 1964.
2
La care România a aderat prin Decretul Consiliul de Stat nr.720 din 1964, publicat în B. Of.
nr.23 din 28 decembrie 1964.
3
Aderarea României la aceasta s-a realizat prin Decretul Consiliului de Stat nr.727 din 1965,
publicat în B. Of. nr.7 din 9 octombrie 1965.
4
România a aderat la acesta prin Decretul Consiliului de Stat nr.959 din 1966, publicat în B. Of.
nr.74 din 3 decembrie 1966.
5 România a aderat la acesta prin Decretul Consiliului de Stat nr.890 din 1967, publicat în B. Of.
nr.81 din 12 septembrie 1967.
6
Ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat nr.214 din 1974, publicat în B. Of. nr.
144 din 16 noiembrie 1974.
7
România a aderat la acesta prin Decretul Consiliului de Stat nr.371 din 1976, publicat în B. Of.
nr.93 din 4 noiembrie 1976.
8
România a aderat la acesta prin Decretul Consiliului de Stat nr.149 din 1985, publicat în B. Of.
nr.56 din 25 mai 1985.
14
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 14/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Mircea N.Costin, Sergiu Deleanu, Dreptul comerţului internaţional, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1997, pag.342; I.T.Ciobanu, op.cit., pag.337.
2
Prof. Ioan Filipescu, Drept internaţional privat , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979, pag.264.
3
O. Căpăţână, Dreptul transporturilor. Partea specială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002,
pag.140; I.T.Ciobanu, op.cit, pag.338.
15
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 15/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
circulaţie pe
efectuarea drumurile
inspecţiei publice
tehnice din aRomânia,
periodice agrearea
vehiculelor şi
destinate
8
transportului de mărfuri periculoase , Normele metodologice de
1
Încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr.31/1994,
promulgată prin Decretul nr.75/1994 al preşedintelui României, publicat în M. Of. nr. 135 din 31
mai 1994. Abrevierea îşi are originea în cuvintele din limba franceză Accord – Dangereuse -
Route.
2
Legea nr.122 din 18 martie 2002, publicată în M. Of. nr. 198 din 25 martie 2002.
3
4 Hotărârea nr. 258 din 26 februarie 2004, publicat în M. Of. nr. 224 din 15 martie 2004.
Hotărârea nr. 1374 din 20 decembrie 2000, publicat în M. Of. nr. 11 din 9 ianuarie 2001.
5
Legea nr. 360 din 2 septembrie 2003, publicată în M. Of. nr. 635 din 5 septembrie 2003.
6
Ordonanţa de Urgenţă nr.195/2000 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în M. Of.
nr. 580 din 20 noiembrie 2000.
7
Regulament din 18 septembrie 2003, publicat în M. Of. nr. 35 din 16 ianuarie 2004.
8
Aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor, lucrărilor publice şi locuinţei, nr.592/1998,
publicat în M. Of. nr. 220 din 19 mai 1999.
16
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 16/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 17/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Publicat în M. Of. nr. 380 din 2 iunie 2003.
2 Publicat în M. Of. nr. 586 din 7 august 2002.
3
Publicat în M. Of. nr. 25 din 24 ianuarie 2000.
4
Publicat în M. Of. nr. 8 din 9 ianuarie 2003.
5
Publicat în M. Of. nr.319 din 13 aprilie 2004.
6
Ord.Guv. nr.29 din 28 august 1997 privind codul aerian, publicată în M.Of.nr.208 din 26 august
1997, aprobată şi modificată prin Legea nr.130 din 21 iulie 2000, publicată în M. Of. al României
Partea I, nr.355 din 31 iulie 2000.
7
Ratificată de România prin Legea nr.1213/1931, publicată în M. Of.nr.83/1931.
18
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 18/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 19/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Ahmadi în -Kuweit),
porturi specializate
minereuri de înfier
traficul de materii
(Tubaro), prime:
cărbune, petrol (Abadan, Khark în Iran, Mina al
lemn;
- porturi specializate în traficul de produse agro-alimentare: pentru cereale (în Europa), orez
(sud-estul Asiei), cafea (Brazilia);
- porturi cu caracter complex - unde au loc operaţiuni de încărcare, descărcare, depozitare,
redistribuire, acestea fiind cele mai mari porturi: Rotterdam, New York, Tokyo, Yokohama,
Londra, Hamburg, Constanţa.
3
Gheorghe Caraiani, Navele sub pavilioane de complezenţă , Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1996, pag.21-22.
20
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 20/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Gheorghe Caraiani, Aurora Badea, Maria Carmen Novacovici, Dan Pavel, Lexicon de termeni în
domeniul transporturilor şi vămuirii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, pag. 239.
2
Acest pavilion indică statul sub a cărui protecţie se află nava şi de ale cărui legi este guvernată,
atât în apele teritoriale, cât şi în marea liberă. Ţara care acordă pavilionul poate fi cea de origine a
armatorului sau o altă ţară care oferă pavilionul său în schimbul unor avantaje fiscale şi de altă
natură pentru armator. Nava nu poate avea decât un singur pavilion atestat cu documente eliberate
de autorităţile statului.
3
Gheorghe Caraiani, Navele sub pavilioane de complezenţă , Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1996, pag.22.
4 Internaţional Transport Worker’s Federation.
5
Gh. Caraiani, op.cit supra, pag.22.
6
Există în practica navală registre care delimitează în realitate navele: Registre navale sub
pavilioane de complezenţă care conţin: Antigua şi Barbados, Bahamas, Burma, Insulele Cayman,
Insulele Canare, Insulele Cook, Cipru, Gibraltar, Honduras, Liban, Liberia, Malta, Insulele
Marshall, Mauritius, Antilele Olandeze, Panama, St. Vicent, Sri Lanka, Tuvalu, Vanuatu;
Registrul secund: Danemarca, Kerguelen, Germania, Madeira, Insula Man, Norvegia,
Luxemburg; Bazele navă de navă: Hong Kong, Filipine şi Singapore.
21
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 21/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 22/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 23/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 24/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
În Europa, principalele căi navigabile sunt date de fluviile: Dunăre, Rin, Rhon, Sena şi un
complex de canale navigabile ce fac legătura între Europa Occidentală şi cea Orientală. Alte mari
fluvii ale Terrei folosite în navigaţie sunt: Mississippi şi afluenţii săi, Columbia, Tennessee, St.
Laurentiu, Volga, Huanghe, Changjiang. O parte a marilor fluvii ale lumii au o navigaţie redusă.
Unele nu sunt navigabile o mare parte a anului datorită îngheţului (Yukon -Alaska şi Mackenzie -
Canada), iar o parte din fluviile Africii nu sunt navigabile datorită secetei ce le afectează
(Limpopo, Orange). Amazonul, marele fluviu al Terrei, este navigat mai puţin, datorită slabei
populări a zonei pe care o străbate. Dintre marile porturi fluviale amintim: Chicago, Detroit,
Cleveland (Marile
(Volga); Paris Lacuri);
(Sena); St.Louis,
Londra (TamisaMemphis, Pittsburgale(Mississippi);
). Căile fluviale Moscova,
României sunt: fluviulVolgograd
Dunărea,
canalul Dunăre - Marea Neagră (Canalul Dunăre - Marea Neagră are o lungime de 64 km, este
construit între Constanţa - Sud şi Cernavodă, scurtând drumul pe Dunăre cu aproape 400 km; pe
acest canal sunt amenajate sisteme de ecluze în părţile extreme şi instalaţii portuare - Cernavodă,
Medgidia, Basarabi, Agigea), canalul Bega (trece prin Timişoara şi asigură un trafic naval local) şi
Prutul, până la Albiţa. Principalele porturi la Dunăre sunt: Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila - porturi
fluvio-maritime cu cel mai intens trafic, la care se adaugă şi: Cernavodă, Călăraşi, Giurgiu,
Zimnicea, Drobeta Turnu Severin, Orşova şi Moldova Veche.
25
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 25/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 26/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Multitudinii
comerciale actelor normative
maritim-portuare, li se este
a căror utilizare adaugă
chiarşiindicată
uzanţele
de
2
legislaţia civilă română sau chiar de cea internaţională, respectiv
Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vânzare
internaţională de mărfuri, acestor uzanţe (necodificate)
adăugându-li-se cele codificate, respectiv Regulile INCOTERMS.
În finalul acestei secţiuni am conchide prin a susţine deopotrivă,
ceea ce afirma Prof. Căpăţână3, în sensul că, multitudinea actelor
normative care reglementează activitatea de transport ar trebui reunite
prin adoptarea unui cod general şi unitar al transporturilor.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 27/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 28/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 29/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Decizia nr. 220 din 1926 a Curţii de Casaţie, publicată în Practica judiciară în materie
comercială pe anii 1916-1947 în Jurisprudenţa comercială a Înaltei Curţi de Casaţie, Curţilor de
Apel şi a Tribunalelor, pe anii 1916-1947 , Editura Lumina, Bucureşti, 1991, pag. 140.
2
0. Căpăţână, op. cit., pag. 36; I.T. Ciobanu, op. cit., pag. 48; prof. P. Pătrăşcanu, Curs asupra
dreptului transporturilor , Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1972, pag. 54.
3
Doctrina juridică include în această categorie: împrumutul de consumaţie, comodatul, depozitul,
contractul de gaj, si, nu în ultimul rând contractul de transport.
4
Decizia nr. 2705 din 22 septembrie 1983, cu notă aprobatorie de C. Turianu şi L Mihai, publicată
în Revista română de drept nr. 5/1985, pag. 52-58.
30
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 30/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 31/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
32
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 32/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
trebuieCaracterul
înţelese autonom şi cel comercial
ca trăsături al contractului
indispensabile pentru deexecutarea
transport
obligaţiilor expeditorului faţă de destinatar, obligaţii care îşi au
izvorul într-un raport juridic preexistent contractului de transport.
Operaţiunile comerciale, cum sunt de pildă, închirierea de vehicule3
1
Excepţie fac transporturile în spaţiul extraatmosferic care nu au actualmente caracter comercial,
fiind efectuate în scop de cercetare a spaţiului extraatmosferic.
2
P.Pătrăşcanu, op.cit, pag.143.
3
Potrivit anexei 1 al Ordinului nr.211 din 11 februarie 2003 pentru aprobarea Reglementarilor
privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii
în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, publicat în M. Of. Nr,275 din 18 aprilie
2003, vehicul „...este un sistem mecanic care circulă pe drum, cu sau fără mijloace de
autopropulsare, şi care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane şi/sau mărfuri
ori efectuarea de servicii sau lucrări.” Vehiculele se definesc, în sensul prezentelor reglementari,
după cum urmează: autovehicul, vehicul care se deplasează prin propulsie proprie, cu excepţia
celui care circulă pe şine; automobil , autovehicul care se utilizează în mod normal pentru
transportul de persoane şi/sau mărfuri ori tractarea de remorci. Troleibuzul este considerat
automobil; autoturism, automobil având cel mult 9 locuri pe scaune care, prin construcţie şi
echipare, este destinat transportului de persoane, bagajului şi/sau bunurilor acestora; berlina
caroserie închisă, cu sau fără montant central între ferestrele laterale; acoperiş rigid fix, putând
avea o trapă de aerisire; 4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel puţin 2 rânduri; 2 sau 4 uşi laterale,
poate avea o capotă de portbagaj sau uşă spate (hayon), 4 sau mai multe ferestre laterale; berlina
cu hayon, berlina dotată cu hayon; break, caroserie închisă, partea ei din spate oferind un volum
interior mărit; acoperiş rigid fix, putând avea o trapă de aerisire; 4 sau mai multe locuri, dispuse pe
cel puţin 2 rânduri, rândurile din spate putând fi rabatabile sau demontabile pentru mărirea
suprafeţei de încărcare; 2 sau 4 uşi laterale şi uşa spate; 4 sau mai multe ferestre laterale; cupeu
caroserie închisă, similară berlinei, în general volum spate limitat; acoperiş rigid fix, putând avea o
trapă de aerisire; 2 sau mai multe locuri, dispuse pe cel puţin 1 rând; 2 uşi laterale, 2 sau mai multe
ferestre laterale; cabriolet, caroserie decapotabilă; acoperiş suplu sau rigid cu cel puţin două
poziţii; autobuz, automobil destinat, prin construcţie, transportului a mai mult de 9 pasageri pe
scaune sau pe scaune şi în picioare şi, după caz, a bagajelor acestora; microbuz, autobuz destinat,
prin construcţie, transportului de pasageri, având o capacitate de transport de cel mult 22 de locuri,
în afara conducătorului; troleibuz, autobuz acţionat electric, prin captarea curentului electric de la
o linie de contact.; automobil mixt, autovehicul, destinat prin construcţie pentru transportul de
pasageri şi de mărfuri, în compartimente separate; automobil utilitar (autoutilitara), automobil
comercial destinat, prin construcţie, transportului de mărfuri într-o structură deschisă sau închisă;
autoutilitara camion, automobil utilitar destinat, prin construcţie şi echipare, transportului de
mărfuri pe
furgon, o platformă,
automobil utilitarcudestinat,
sau fărăprin
obloane, care poate
construcţie fi acoperită
şi echipare, cu prelată;
transportului autoutilitara
de mărfuri într-o
structură închisă; automobil cu caroserie demontabila (amovibila), automobil prevăzut, prin
construcţie, cu posibilitatea montării a diferite tipuri de caroserii pe acelaşi şasiu echipat;
autospecială un autovehicul din categoria M sau N, utilizat pentru transportul de pasageri sau de
mărfuri şi care îndeplineşte o funcţie specifică ce necesită adaptări ale caroseriei şi/sau
echipamente speciale: autorulota; autovehicul blindat ; ambulanta; autovehicul funerar ;
automacara mobilă ; autobuzele, altele decât cele utilizate pentru transportul de pasageri, sunt
autovehicule speciale; autotractor, autovehicul de tracţiune, destinat exclusiv sau în special
33
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 33/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
de latransporturi”
începuturi,3, orespectiv
activitate cărăuşul
comercială.
nu Prin urmare, „comerciantul
comercializează marfa în
tractării de remorci: autoremorcher autotractor destinat, în principal, tractării remorcilor grele cu
proţap articulat sau unor vehicule tractate grele, putând fi prevăzut cu o platforma pentru lestare;
autotractor cu şa, autotractor destinat numai tractării semiremorcilor şi prevăzut cu un dispozitiv
de cuplare de tip şa, care preia o parte importantă din masa acestora, precum şi forţele de tractare;
motociclu, autovehicul, în general cu două roţi amplasate într-un plan longitudinal vertical, cu
suporţi sau platformă pentru sprijinirea picioarelor; poate avea şi ataş sau două roţi spate laterale
simetrice: moped (ciclomotor); motocicleta; mototriciclu ; cvadriciclu usor ; cvadriciclu; tractor,
autovehicul de tracţiune destinat, prin construcţie şi echipare, tractării, împingerii şi/sau acţionării
diverselor vehicule sau utilaje agricole, industriale etc; maşină autopropulsată pentru lucrări,
autovehicul atipic, categorie în care se încadrează remorcile, semiremorcile, rulotele, bicicletele,
vehiculele trase sau împinse de către om.
1
Decizia nr.1926 din 17 noiembrie 1936 a Curţii de Casaţie, publicată în Jurisprudenţa
comercială pe anii 1916-1947 , pag.49.
2
Idem
3
O. Căpăţână şi B. Ştefănescu, Dicţionar juridic de comerţ exterior , Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986, pag.32 – prototipul „comerciantului de transport” este considerat
a fi din punct de vedere istoric armatorul, adică „persoana sau întreprinderea care are ca obiect de
comerţ exclusiv exploatarea navei, respectiv transportul de mărfuri şi pasageri pe apă, în scopul
34
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 34/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 35/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 36/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 37/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 38/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
forma Încontractului
situaţia în care contractul
de mandat, de expediţie
mandantul se realizează
împuterniceşte o sub
altă
1
Spre exemplu, dacă o persoana fizică având calitatea de comerciant se deplasează cu
autoturismul proprietate personală într-o staţiune sau într-o altă ţară în scop de odihnă, este
evident că transportul are caracter pur personal, necomercial. În schimb, dacă deplasarea
respectivă se efectuează în scopul de a se negocia şi încheia contracte comerciale cu anumiţi
parteneri de afaceri, suntem în prezenţa unui transport comercial, calitatea de comerciant şi scopul
comercial având un rol decisiv în calificarea transportului, ca şi comercial.
2
De pildă, Căile Ferate Române se angajează a face să se transporte marfa ori pasagerii de către
căile ferate străine.
3
Cea mai
obiect cunoscută
de activitate societate comercială
îndeplinirea de expediţii
şi supravegherea tuturor este Romtrans,
operaţiunilor deînfiinţată
expediţii în 1952 are ca
internaţionale,
respectiv tranzitul mărfurilor, formalităţile de vămuire, aprovizionări de nave şi navlosiri etc.
4
Clauzele contractuale standardizate aplicabile în România sunt denumite Condiţiile generale
USER, iar pe plan internaţional sunt utilizate clauze contractuale standardizate, cum ar fi
Condiţiile generale ale expediţionarului – F.I.A.T.A sau Condiţiile generale S.F.A.
5
I.T.Ciobanu , op.cit .pag.43; O.Căpăţână, op.cit, pag.556-557.
6
Problematica răspunderii în expediţii o vom trata în capitolul destinat răspunderii juridice în
contractul de transport.
39
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 39/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 40/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Legislaţia
de pilot maritimă
de mare largărecentă , conferădetransportatorului,
; companiile termenul
navigaţie autorizate de
2
ministerul de resort pentru activitatea de transport maritim
internaţional au obligaţia să ia măsurile necesare şi adecvate pentru ca
navele aflate în proprietatea sau în operarea lor şi care, navigând, sub
pavilion român, prin Marea Nordului, Canalul Englez şi Strâmtoarea
Skagerrak, să fie asistate de un pilot de mare largă, şi să solicite numai
serviciul unui pilot care posedă un certificat3 emis de una dintre
autorităţile competente ale statelor riverane acestor zone.
Comandanţii navelor sub pavilion român au obligaţia să
verifice:
a) dacă pilotul de mare largă sosit la bordul navei pentru a
acorda asistenţă la navigaţia prin zonele menţionate, posedă certificat
valabil pentru zona de navigaţie pentru care s-a solicitat asistenţa;
b) dacă certificatul este emis de către una dintre autorităţile
competente.
Dacă datorită nerespectării acestor obligaţii de către
comandanţii navelor sub pavilion român4, au loc coliziuni de nave sau
poluări, raportul autorităţii competente să emită certificatul constituie
reglementărilor
proba în dosarele
române deîn cercetare
vigoare şi disciplinară efectuate,
pot avea ca rezultat conform
suspendarea
brevetului comandantului navei.
De asemenea, Ord.Guv. României nr.44/1997 privind
transporturile rutiere defineşte operatorul de transport rutier „... orice
persoană fizică sau juridică, română sau străină ce deţine în
1
Art.1 al Ordinul nr. 591 din 17 aprilie 2001 privind pilotarea navelor sub pavilion român de către
piloţi de mare largă în Marea Nordului, Canalul Englez şi Strâmtoarea Skagerrak, publicat în
M. Of. nr.280 din 30 mai 2001.
2
3 În prezent,
CertificatulMinisterul
pilotului deTransporturilor, Construcţiilor
mare largă trebuie să ateste căşiacesta
Turismului
este calificat pentru a pilota nave în
Marea Nordului, Canalul Englez sau Strâmtoarea Skagerrak, în funcţie de zona de navigaţie pentru
care s-a solicitat asistenţa. În cazul în care pilotul nu posedă certificatul de calificare
corespunzător, comandanţii navelor sub pavilion român vor refuza serviciile acestuia.
4
Sancţionarea repetată a comandanţilor navelor unei companii de navigaţie, în decursul unui an
calendaristic, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale conduce la retragerea autorizaţiei de
funcţionare emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, companiei de
navigaţie.
41
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 41/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 42/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 43/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
sau comisionarul
comisionar, său. Încontractul
acesta încheie situaţia de
în transport
care expeditorul recurge dar
în nume propriu, la
pe contul comitentului, el fiind obligat direct faţă de cărăuş. Ca
urmare, comitentul nu are acţiune împotriva cărăuşului si nici cărăuşul
nu dispune de o acţiune directă împotriva comitentului.
Anexa Regulamentului de transport C.F.R., intitulată „Înţelesul
termenilor din Regulament”, defineşte expeditorul ca fiind „persoana
fizică sau juridică care a încheiat cu operatorul de transport feroviar
contractul de transport şi care este înscrisă ca atare în acesta.”
Potrivit art.3 al Convenţiei Naţiunilor Unite asupra
transporturilor pe mare, încărcător este orice persoană de către care
sau în numele căreia ori din autorizarea căreia s-a încheiat cu cărăuşul
un contract de transport de mărfuri pe mare, sau orice persoană de
către care sau în numele căreia ori din autorizarea căreia mărfurile
sunt predate efectiv cărăuşului. Denumirea de încărcător pe care o
utilizează Convenţia, pentru transportul maritim de linie, nu este
corectă, dat fiind faptul că, încărcarea mărfurilor este obligaţia
exclusivă a cărăuşului, obligaţia expeditorului reducându-se doar la
cea a predării lor în vederea încărcării.
Expeditorul,
facultatea la data încheierii
să nominalizeze contractului
în documentul de de transport
transport deţine
persoana
beneficiarului, respectiv persoana căreia îi va fi eliberată marfa la
capătul călătoriei. Prin aceasta îşi poate rezerva chiar sieşi dreptul de a
fi destinatarul mărfii respective. Expeditorul poate avea şi calitatea de
destinatar al mărfii transportate, plasându-se în categoria contractelor
bilaterale de transport unde are două calităţi, cea de expeditor si cea
de beneficiar al transportului.
În concluzie, pot avea calitatea de expeditor, persoanele juridice
de drept public si privat indiferent de forma de organizare, companii
naţionale, instituţii, societăţi comerciale, agricole, indiferent de forma
1
Conform art. 1532 C.civ. „mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă fără
plată, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinarea”.
2
Conform art. 406 C.com. „comisionarul este direct obligat către persoana cu care a contractat, ca
şi cum afacerea ar fi fost a sa proprie. Comitentul nu are acţiune în contra persoanelor cu care a
contractat comisionul, şi nici acestea nu are vreo acţiune în contra comitentului”.
44
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 44/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
interesul
S-adestinatarului
mai susţinut .că, drepturile care izvorăsc din contractul de
transport, în favoarea destinatarului se transmit pe baza unei cesiuni
de drepturi. Expeditorul (cedentul) predă, cedează drepturile
destinatarului (cesionarului) privându-l de poziţia sa autonomă,
independentă5. Ideea majoritară a literaturii de specialitate în această
materie se centrează pe faptul că drepturile destinatarului provin dintr-
o stipulaţie pentru altul6, instituţie considerată excepţie de la principiul
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 45/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
6
I. T. Ciobanu, op. cit., pag. 66; Gh. Filip şi autorii, op. cit., pag. 73; C. Cristoforeanu, op. cit.,
pag. 54; P. Pătrăşcanu, op. cit. 66.
1
Conform art. 969 C.civ. „Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”.
2
L Pop, op. cit., pag. 105.
3
0. Căpăţână, op. cit., pag. 44.
46
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 46/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul II
Politica transporturilor comunitare şi implicaţiile asupra
dreptului românesc
1. Acquis-ul
Politica comunăcomunitar în domeniultrebuie
a transporturilor transporturilor
să realizeze un
echilibru între reglementările la nivel comunitar şi cele naţionale, iar
Uniunea europeană trebuie să joace un rol de „catalizator” în procesul
deschiderii pieţei transporturilor.1 Acelaşi lucru îşi propune şi actualul
Guvern al României, care menţionează, în Programul său de
guvernare că, va aplica o strategie care urmăreşte dezvoltarea
echilibrată a economiei locale şi regionale, precum şi integrarea
reţelei naţionale de transport la reţeaua europeană, respectiv la cea
internaţională.
Articolele 70/80 din Titlul V al Tratatului Comunităţii
Europene2 intitulat „Transporturi” stabileşte regulile generale ce stau
la baza politicii comune între statele membre în domeniul
transporturilor. Prevederile Titlului V se aplică integral transportului
rutier, feroviar şi fluvial, urmând ca în cazul unor măsuri specifice
aplicabile transportului maritim şi aerian, dat fiind faptul că aceste
tipuri de transport sunt reglementate la nivel internaţional, Consiliul
decide, potrivit art. 80, cu majoritate de voturi asupra procedurii ce se
va aplica fiecărui caz în parte.
De asemenea,
îmbunătăţirea sunttransportului,
siguranţei stabilite măsurile care trebuiesc
condiţiile luate pentru
în care transportatorii
nonrezidenţi pot opera în statele membre, precum şi înlăturarea
discriminării prin stabilirea de tarife diferenţiate.
Acquis-ul comunitar este alcătuit în principal din legislaţia
secundară, constituită dintr-o multitudine de regulamente, directive şi
decizii.
1
În acest sens, Florin Făiniş, Politica comunitară în domeniul transporturilor în perspectiva
2anului 2010, în Revista de drept comercial nr.2/2004, pag.73.
La 7 februarie 1992 (intrat în vigoare abia la 1 noiembrie 1993), la Maastricht, în Olanda,
miniştrii de externe a celor 12 state europene – Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania,
Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord, au decis să instituie o Uniune Europeană, semnând cu această ocazie, Tratatul de la
Maastricht. Tratatul aduce noi completări şi modificări celor trei tratate încheiate anterior: Tratatul
de la Paris - CECO în 1951; Tratatul de la Roma - CEE în 1957 şi EURATOM în 1957. Odată cu
aceste modificări CEE va purta denumirea de Comunitatea Europeană, iar după punerea în
aplicare a tratatului, Uniunea Europeană.
47
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 47/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Tratatul de la Amsterdam semnat la 2 octombrie 1997 (intrat în vigoare la 1 mai 1999) este în
realitate varianta simplificată a tratatelor anterioare, care înfiinţaseră cele trei Comunităţi
Europene, tratate cărora le-au fost aduse amendamente, pentru a fi adaptate la realităţile
prezentului.
2
A se vedea art.251 din Tratat.
3
Cărţile Albe publicate de Comisia Europeană sunt documente ce conţin propuneri de acţiune
comunitară într-un domeniu specific, înscriindu-se în prelungirea Cărţilor Verzi al căror scop este
de a lansa un proces de consultare la nivel european asupra unui subiect particular, astfel de
consultări pot fi la originea publicării unei Cărţi Albe pentru a traduce concluziile reflecţiei în
măsuri
ea poateconcrete de acţiune
duce, eventual, la comunitară.
un program Dacă o Carte
de acţiune Albă este
a Uniunii în primită
domeniulfavorabil de către
respectiv. Consiliu,
În acest sens,
vom aminti cele mai reprezentative: „Plăţi corecte percepute pentru folosirea infrastructurii; o
abordare pe etape pentru stabilirea unui cadru comun în materie de stabilire de preţuri pentru
infrastructurile de transport în Uniunea Europeană”, publicată în iulie 1998; „O strategie pentru
revitalizarea căilor ferate comunitare”, publicată în iulie1996; „Gestionarea spaţiului aerian. Spre
un spaţiu aerian european fără frontiere”, publicată în martie 1996; „Creştere, competitivitate,
ocuparea forţei de muncă”, publicată în decembrie 1993.
4
Publicată de Comisia Europeană la 12 septembrie 2001.
48
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 48/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
transportul de mărfuri,
ameliorarea, modernizarea şi funcţionarea transportului
•
1
În acest sens, Prof. Dumitru Mazilu, Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru realizarea
interoperabilităţii sistemului de transport feroviar de mare viteză din România cu sistemul de
transport feroviar de mare viteză trans-european , în Revista de drept comercial, nr.7-8/2004,
pag.205-217.
49
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 49/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
ore,
armonizarea interdicţiilor de circulaţie a camioanelor la
•
sfârşitul săptămânii,
introducerea unui atestat de conducere pentru a controla
•
legalitatea activităţii, şi
introducerea unor norme comune privind pregătirea
•
profesională.
Transportul aerian a înregistrat în ultima perioadă cea mai
mare creştere, dintre toate modurile de transport, datorită reformei în
gestionarea traficului şi a extinderii capacităţii aeroportuare
comunitare. Crearea cerului unic european este prioritatea actuală a
Uniunii Europene, Comisia propunându-şi în acest sens adoptarea
următoarelorasigurarea
măsuri:
• unui cadru de reglementare pentru ca
avioanele să traverseze spaţiul aerian al Uniunii extinse
pe baza unor proceduri armonizate, de utilizare a
spaţiului aerian,
crearea unui mecanism care să asigure militarilor
•
2
În acest sens, Comisia Europeană are în vedere două niveluri de acţiune: un nivel tehnic, care să
contribuie la fixarea unor standarde europene şi un nivel administrativ, care să constea în fixarea
unor îndatoriri şi responsabilităţi pentru toţi factorii implicaţi.
50
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 50/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
echipamente de transbordare,
dezvoltarea unor sisteme de asistenţă a navigaţiei şi a
•
comunitară de navigaţie,
reglementarea şi armonizarea condiţiilor privitoare la
•
acest sector.
O altă problemă abordată de Cartea Albă este şi reechilibrarea
modurilor de transport, datorită faptului că, Uniunea Europeană se
confruntă cu un dezechilibru major în materie, cu favorizarea căilor
rutiere
reţele. şi aeriene, cu consecinţa
Reglementarea concurenţeicongestionării
comunitare traficului pe aceste
între modurile de
transport este absolut necesară pentru a preîntâmpina un
cvasimonopol al transportului rutier.
1
Această categorie de transporturi se execută cu aceleaşi mijloace de transport pe întreg itinerarul,
de mai mulţi cărăuşi, în baza unui singur document de transport.
51
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 51/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 52/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
b. membre;
condiţiile de admitere a transportatorilor nerezidenţi în
transporturile naţionale ale unui stat membru;
c. măsurile menite să îmbunătăţească securitatea
transportului;
d. orice altă măsură utilă.
1
Constituţia europeană sau Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa a fost elaborată
mai întâi prin grija Consiliului European de la Laeken din decembrie 200, ulterior, textul fiind
negociat în Conferinţa Interguvernamentală şi finalizat în luna iunie 2004. Textul Constituţiei
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.C310 din 16 decembrie 2004 cuprinde patru
părţi.
2
În acest sens, a se vedea Florin Făiniş, Transporturile în viziunea Constituţiei Europene, Revista
de drept comercial, nr.4/2005, pag.70-73
3
Dispoziţiile Secţiunii 7 se aplică, conform art.III-245, transportatorilor pe calea ferată, rutiere şi
pe căi navigabile; iar legile sau legile-cadru europene pot stabili măsurile corespunzătoare în
domeniul transportului maritim şi aerian, adoptate după consultarea Comitetului Regiunilor şi a
Comitetului Economic şi Social – F.Făiniş, op.cit., pag.72
4
Secţiunea 7 cuprinde zece articole (art.III – 236 până la art.III -245)
5
Secţiunea 8 cuprinde un singur articol (art.III-246)
53
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 53/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
tarifeleTaxele aferente
de transport trecerii
să nu frontierei
depăşească percepute
un nivel în plus
rezonabil, dupăfaţă de
luarea
în calcul a costurilor pe care implică trecerea frontierei, conforma
art.III-242 din Constituţia europeană.
Art.III-244 instituie un comitet cu caracter consultativ format
din experţi desemnaţi de guvernele statelor membre pe care Comisia îi
consultă ori de câte ori este necesar, în luarea deciziilor.
Uniunea Europeană trebuie să contribuie la înfiinţarea şi
dezvoltarea reţelelor transeuropene de transport pentru a permite
cetăţenilor, agenţilor economici şi comunităţilor regionale şi locale să
beneficieze de avantajele rezultate din crearea spaţiului fără frontiere
interne.1
Pentru a realiza aceste obiective, art.III-246 prevede că
Uniunea:
1
Art.III-246 din Constituţia europeană
54
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 54/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Ministerul
propunerilorTransporturilor,
pentru aducereaConstrucţiilor
la zi a acestorşi reglementări,
Turismului, ţinând
şi a
seama de dezvoltarea tehnică a construcţiei vehiculelor şi de evoluţia
reglementărilor pe plan european în acest domeniu, precum şi
implementarea acestor reglementări pe care România s-a angajat să le
preia în legislaţia naţională.
Momentan, negocierile de aderare a ţării noastre la Uniunea
Europeană au fost închise provizoriu, în cadrul Conferinţei
Interguvernamentale de aderare la nivel ministerial, din 9 decembrie
2003. Perioadele de tranziţie obţinute de România în urma
negocierilor sunt: 7 ani, până la 31 decembrie 2013, în ceea ce
priveşte aplicarea prevederilor anexei I a Directivei Consiliului 96/53
care stabileşte dimensiunile maxime admise în traficul naţional şi
internaţional şi greutăţile maxime admise în traficul internaţional
pentru anumite vehicule rutiere care circulă în cadrul Comunităţii şi 4
1
F.Făiniş, op.cit., pag.73
55
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 55/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 56/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 57/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 58/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 59/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 60/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 61/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Regulamentului Directivei
nr.3821/85/C.E., nr.3820/85/C.E., Regulamentului
nr.459/89/C.E.E., Directivei
nr.55/94/C.E., Directivei nr.53/96/C.E. şi Directivei
nr.599/88/C.E.E. privind sistemul de efectuare a controalelor au
fost emise: Ordinul MLPTL nr.29/11.01.20021 şi Ordinul
ministrului de interne nr. 206/16.01.2002.2 În baza acestor
ordine au fost formate echipaje de control a traficului rutier,
formate din reprezentanţi ai regiilor autonome Autoritatea
Naţională a Drumurilor, registrul Auto Român şi Autoritatea
Rutieră Română, alături de organele de control ale Poliţiei şi ale
Poliţiei de frontieră;
- Prin Ordonanţa Guvernului nr.79/20013 privind regimul
drumurilor s-a armonizat legislaţia română cu prevederile
Directivei nr.96/53/C.E. privind dimensiunile şi greutăţile;
- Prin Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei nr. 1806/30.11.20014 privind instituirea tarifelor de
transport rutier de mărfuri s-a armonizat legislaţia naţională cu
prevederile aplicabile ale Regulamentului nr.4058/89/C.E.E.
privind stabilirea tarifelor pentru transportul rutier de mărfuri
între statele membre.
Capacitatea administrativă în domeniul rutier este asigurată de
Autoritatea Rutieră Română înfiinţată în anul 1998 şi reorganizată în
anul 2001. În cadrul A.R.R. funcţionează Inspectoratul Rutier
însărcinat cu activităţile de inspecţie şi control, atât în trafic, cât şi la
sediul operatorilor. Aplicarea legislaţiei şi reglementărilor care
transpun Directivele nr.96/96/C.E. privind inspecţiile tehnice
periodice se efectuează de către Serviciul Auto Român, organism
tehnic aflat sub autoritatea MLPTL. Această activitate se derulează ca
urmare a aprobării OMLPTL nr.1938/20015 pentru aprobarea
reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
1
Publicat în M. Of. nr. 76 din 31 ianuarie 2002.
2
Publicată în M. Of. nr. 699 din 24 septembrie 2002.
3
Publicată în M. Of. nr. 541 din 1 septembrie 2001.
4
Publicată în M. Of. nr. 105 din 7 februarie 2002.
5
Publicat în M. Of. nr. 251 din 15 aprilie 2002.
62
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 62/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 63/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
La această
rutier dispunedată, conform
de 3.000 angajamentului
euro pentru primulasumat
vehiculînşicadrul
1.500 negocierilor, operatorul
euro pentru fiecare de transport
dintre celelalte
vehicule.
2
Publicată în M. Of. Nr.837 din 25 noiembrie 2003.
3
Publicată în M. Of. Nr.35 din 16 ianuarie 2004.
4
Publicat în M. Of. Nr.51 din 21 ianuarie 2004.
5
Activitatea de control a început în 2004, odată cu publicarea cadrului reglementar şi finalizarea
pregătirii profesionale a corpului de inspectori. În primul trimestru al anului 2004 au fost
verificate un număr total de 26.610 diagrame tahograf.
64
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 64/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Directivei
control 95/50 privind
în transportul instituirea
mărfurilor unor proceduri uniforme de
periculoase.
A fost adoptat OMTCT nr. 296/20043 privind modificarea şi
completarea OMTCT nr. 1170/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 38/2003 privind transportul în
regim de taxi şi în regim de închiriere - Metodologia de licenţiere a
transporturilor rutiere publice de persoane sau bunuri în regim de taxi,
a transporturilor rutiere publice de persoane în regim de închiriere,
condiţiile privind agrearea şi inspecţia tehnică periodică a
autovehiculelor care efectuează transport în regim de taxi, precum şi
metodologia de eliberare a certificatului de atestare a pregătirii
profesionale a taximetriştilor.
Reforma este continuată şi de actualul Guvern care se referă în
Programul de guvernare pe anii 2005-2008, în domeniul infrastructurii
rutiere la câteva măsuri: satisfacerea deplină a utilizatorului,
interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România
cu reţeaua de drumuri din UE, corelarea dezvoltării reţelei de drumuri
publice cu priorităţile dezvoltării economice a României, dezvoltarea
reţelei de drumuri publice din România, precum şi îmbunătăţirea
indicilor calitativi
protecţia mediului. înPentru
condiţii de siguranţă
aceasta, politicileşirutiere
confort, asigurându-se
pe care Guvernul
1
Publicată în M. Of. Nr.224 din 15 martie 2004.
2
Modificată şi completată prin Directiva 2001/26/CE.
3
Publicat în M. Of. Nr.318 din 13 aprilie 2004.
65
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 65/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Această măsură se va concretiza prin reparare, întreţinere curentă şi periodică, reparaţii capitale
şi modernizare; managementul întreţinerii drumurilor şi lucrărilor de artă, se va face pe criterii
exclusiv tehnice, prin aplicarea sistemelor de management pentru drumuri, PMS (Pave
Management System) şi pentru poduri, BMS (Bridge Management System); sporirea măsurilor de
siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic; îmbunătăţirea serviciilor oferite de
administratorii reţelei de drumuri publice.
2
Prin legarea tuturor localităţilor la reţeaua de drumuri publice; respectarea angajamentelor de
integrare europeană o autostrada Nădlac –Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti - Constanţa pe
coridorul IV - paneuropean o autostrada Bucureşti – Focşani - Albiţa pe coridorul IX -
paneuropean o finalizarea lucrărilor începute: autostrada Bucureşti – Braşov -Tg.Mures – Cluj-
Napoca – Oradea - Borş; autostrada Bucureşti – Constanţa; construcţia unor reţele de drumuri
rapide, pentrudecirculaţia
reţea publică drumuri de
de tranzit,
legăturăînîntre
special pentruînvecinate.
localităţile traficul greu, ca alternativă pentru actuala
3
Reorganizarea va avea loc prin înfiinţarea Consiliului Naţional al Drumurilor cu competenţe în
stabilirea strategiilor şi politicilor sectoriale în domeniul rutier; transformarea Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în Agenţia Naţională de
Administrare a Drumurilor Publice; dezvoltarea şi introducerea unei strategii de gestionare şi
întreţinere multianuală a reţelei de drumuri publice, pe baza de programe în sistemul de nivele
de serviciu.
4
Publicat în M. Of. nr. 35 din 16 ianuarie 2004.
66
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 66/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
De asemenea, la 16 septembrie 2003 a fost demarat un program de asistenţă tehnică, finanţat prin
programul PHARE 2002. Acest proiect se va derula pe parcursul a 18 luni şi unul dintre
obiectivele sale constă în evaluarea stării tehnice a flotei fluviale româneşti şi stabilirea măsurilor
ce se impun, inclusiv a sumelor necesare, pentru ca navele sub pavilion român să atingă
standardele tehnice minime.
2
Ca urmare a acestei acţiuni de verificare, dintr-un număr total de 1563 nave fluviale au fost
găsite 297 apte pentru navigaţie, primind certificate tehnice, şi au fost reconfirmate actele de
naţionalitate pentru un număr de 1284. Cele 279 nave care nu au primit certificate tehnice valabile
şi cărora nu li s-a reconfirmat certificatul de naţionalitate urmează să fie reparate pentru a
corespunde cerinţelor tehnice sau urmează a fi dezmembrate, în funcţie de opţiunea proprietarului.
3
Publicat în M. Of. nr. 441 din 6 august 2001.
4
Publicat în M. Of. nr. 824 din 20 decembrie 2001.
67
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 67/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 68/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 69/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
portuare. Denumit
Conferinţei şi Codula ISPS
Diplomatice , a fost adoptat
Guvernelor prin Rezoluţia
Contractante nr. 2 a
a Organizaţiei
Maritime Internaţionale - I.M.O., care a avut loc la Londra în perioada
9-13 decembrie 2002.
Codul se referă la navele angajate în voiaje internaţionale,
respectiv:
- navelor de pasageri, inclusiv nave de mare viteză pentru
pasageri;
- navelor de mărfuri, inclusiv nave de mărfuri de mare
viteză de 500 tone tonaj brut şi mai mult;
- unităţilor mobile de foraj marin, şi
- facilităţilor portuare ce deservesc astfel de nave angajate
în voiaje internaţionale.
De asemenea, acest act normativ este structurat pe capitole,
după cum urmează: Sistemul de securitate la bordul navelor care
arborează pavilionul român, Sistemul de securitate al facilităţilor
portuare, Relaţia navă – facilitate portuară, Controlul securităţii
navelor şi facilităţilor portuare, Organizaţii recunoscute.
Capitolul I -„Sistemul de securitate la bordul navelor care
arborează pavilionul
problematica securităţiiromân”
naveloranalizează în certificării
şi procedura cursul câtorva secţiuni
navelor.
În privinţa securităţii navelor, toţi agenţii economici, persoane
juridice române, sau filiale în România ale unor persoane juridice
străine, proprietari de nave ori care operează nave care arborează
pavilionul român sunt obligaţi să respecte prevederile Codului ISPS,
să solicite şi să obţină de la Autoritatea Navală Română certificatele
impuse prin prevederile Codului ISPS.
1
Acceptat de România prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 80/2003 pentru acceptarea de
către România a amendamentelor la anexa Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii
omeneşti pe mare, 1974, amendată, şi a Codului internaţional pentru securitatea navelor şi
facilităţilor portuare; în temeiul art.11 din această ordonanţă şi a art.108 din Constituţia României,
republicată, s-a aprobat Hotărârea nr. 248 din 26 februarie 2004 privind aprobarea Normelor
metodologice de implementare a prevederilor Codului internaţional pentru securitatea navelor şi
facilităţilor portuare - Codul ISPS, publicată în M. Of. nr.204 din 9 martie 2004, aprobată prin
Legea nr.484/2003.
70
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 70/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
2
Atribuţiile şi responsabilităţile principale ale persoanei desemnate cu securitatea sunt:
• să informeze cu privire la gradul de ameninţare posibil cu care ar putea să se confrunte
nava, folosind evaluările corespunzătoare referitoare la securitate şi alte informaţii
relevante;
• să se asigure că evaluările referitoare la securitatea navelor sunt efectuate;
• să asigure dezvoltarea, transmiterea spre aprobare, implementarea şi menţinerea planului
de securitate al navelor;
• să se asigure că planul de securitate al navelor este modificat, după cum este potrivit,
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 71/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
numai4.persoanele
monitorizarea zonelor
autorizate restricţionate pentru a se asigura că
au acces;
5. monitorizarea zonelor pe punte şi a zonelor ce înconjoară
nava;
6. supervizarea manevrării mărfii şi a proviziilor navei; şi
7. asigurarea că sistemul de comunicare privind securitatea este
disponibil.
1
Autoritatea Navală Română poate permite, pentru a evita compromiterea în orice fel a
obiectivului referitor la prevederea la bord a alarmei de securitate a navelor, ca această informaţie
să fie păstrată în altă parte la bord, într-un document cunoscut de comandant, de persoana
desemnată cu securitatea navelor şi a altor membri superiori de la bord, aşa cum poate decide
compania.
2
Gradele de securitate mai ridicate indică o probabilitate mai mare de apariţie a unui incident de
securitate.
3
Prin grad de securitate 1 se înţelege gradul pentru care trebuie menţinute tot timpul măsuri de
securitate minime de protecţie corespunzătoare.
72
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 72/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
general- al
lista navelor,
navei şi copiicaracteristicile acestora,
de pe certificatele o copie
statutare de pe planul
şi de clasă;
- documentaţia tehnică aferentă sistemului de management al
securităţii pentru fiecare dintre navele pe care le are în proprietate sau
operare;
- rapoartele de audit intern;
1
Prin grad de securitate 2 se înţelege gradul pentru care trebuie menţinute pe o perioadă de timp
măsuri de securitate suplimentare de protecţie corespunzătoare ca rezultat al riscului ridicat al unui
incident de securitate.
2
Prin grad de securitate 3 se înţelege gradul pentru care trebuie menţinute măsuri de securitate
suplimentare
probabil specificedeşi
sau iminent, de apărare
poate nupeeste
o perioadă
posibil descurtă de timp,
identificat când
ţinta un incident de securitate este
specifică.
3
Înaintea intrării într-un port sau în timp ce se află într-un port de pe teritoriul României, care a
stabilit gradul de securitate 2 sau 3, nava va lua la cunoştinţă primirea acestei instrucţiuni şi va
confirma persoanei desemnate cu securitatea facilităţii portuare iniţierea implementării măsurilor
şi procedurilor corespunzătoare. Nava va raporta orice dificultate apărută în procesul de
implementare, în astfel de cazuri, persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare şi persoana
desemnată cu securitatea navei vor ţine legătura şi vor coordona acţiunile corespunzătoare.
73
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 73/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
În acest sens, a se vedea, Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe
mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974 (SOLAS 1974), la care România a aderat prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979; Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea
poluării de către nave, modificată prin Protocolul adiţional din 1978, încheiat la Londra la 17
februarie 1978privind
internaţională (MARPOL 73/78),dela pregătire
standardele care România a aderat prin
a navigatorilor, Legea nr. 6/1993;
brevetare/atestare Convenţiaa
şi efectuare
serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW/95), la care România a aderat prin
Legea nr. 107/1992; Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5
aprilie 1966 (LL66), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971 şi
Protocolul din anul 1988 (LOAD LINE).
2
Totuşi, Autoritatea Navală Română poate emite un certificat internaţional interimar de securitate
al navelor în anumite cazuri, expres prevăzute de cod:
1. unei nave fără certificat, la predare sau înainte de intrarea ori reintrarea în serviciu;
74
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 74/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
2. transferului unei nave de sub pavilionul statului unui guvern contractant sub pavilionul
român;
3. transferului unei nave de sub pavilion român sub pavilionul statului al cărui guvern nu este
guvern contractant; sau
4. când o companie îşi asumă responsabilitatea operării unei nave care nu a mai fost operată
anterior de acea companie.
1
Prin persoanădesemnată
comandantului, desemnatădecu companie
securitateacanavei se înţelege
responsabilă cu persoana de navelor,
securitatea la bord, subordonată
inclusiv cu
implementarea şi menţinerea planului de securitate al navelor şi cu păstrarea legăturii cu persoana
desemnată cu securitatea companiei şi cu persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare.
2
Prin persoană desemnată cu securitatea facilităţii portuare se înţelege persoana desemnată de
către agentul economic care operează facilitatea portuară, responsabilă cu elaborarea,
implementarea, revizuirea şi menţinerea planului de securitate al facilităţii portuare şi pentru
realizarea legăturii cu persoanele desemnate cu securitatea navelor, şi cu persoanele desemnate cu
securitatea companiei.
75
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 75/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 76/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Prin OMLPTL
de aplicare nr.1414/2001
a O.G. nr.38/2000 2
pentruimplementarea
privind aprobarea Regulamentului
standardelor
internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi
asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor maritime
care utilizează porturile româneşti sau care navighează în apele
naţionale s-au preluat prevederile Directivei nr.95/21/C.E., Directivei
nr.96/40/C.E. şi Directivei nr.99/95/C.E.
În scopul transpunerii şi aplicării efective a acquis-ului din
domeniul transportului maritim şi siguranţei maritime în România a
intrat în vigoare la 11 iulie 2002, Legea pentru aprobarea O.G.
nr.42/1997 privind transporturile navale.
2.5. Potrivit Programului de guvernare pe anii 2005-2008,
obiectivele Guvernului României în domeniul transporturilor
aeriene vizează susţinerea unui mediu concurenţial în aviaţia civilă
care să asigure siguranţă şi securitate deplină în concordanţă cu
standardele internaţionale, cât şi promovarea unui transport aerian
eficient. În acest sens, Guvernul României are în vedere trei
obiective:
– ointeresul utilizatorilor
structură de aviaţie
de reglementare civilă;bine definită;
a regulilor
– politicii obligatorii în domeniu elaborate cu consultarea
tuturor categoriilor de utilizatori.
Ca şi în cazul transportului maritim, legislaţia română în
domeniul transportului aerian este armonizată în cea mai mare
măsură, cu cea la nivel internaţional, România fiind membră a
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 77/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 78/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 79/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
anexelor nr. 3 si 3 (a) la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei
de transport de interes naţional şi european.
1
Legea nr.Guvernului
Ordonanţa 203/2003 publicată în M.
nr. 61/2003, Of. nr. în
publicată 361
M.din
Of.27nr.mai
6162003 şi aaugust
din 29 mai fost modificată
2003, aprobată prin
prin
Legea nr.456/2003, publicată în M. Of. nr. 821 din 20 noiembrie 2003, Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.94/2003, publicată în M. Of. nr.719 din 15 octombrie 2003, aprobată cu modificări
prin Legea nr.589/2003; Legea nr.451/2003, publicată în M. Of. nr.840 din 26 noiembrie 2003.
Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 589/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr.203/2003, publicată în M. Of.
nr. 21 din 12 ianuarie 2004.
2
Legea nr.451 din 12 noiembrie 2003, publicată în M. Of. nr.840 din 26noiembrie 2003.
80
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 80/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
81
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 81/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
82
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 82/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul III
Încheierea contractului de transport
1. Condiţiile de validitate ale contractului de transport
Condiţiile
prevăzute de valabilitate
de art.948 ale contractului
C.civ: capacitatea de transport
de a contracta, sunt cele
consimţământul
părţilor, obiectul şi cauza la care se adaugă şi condiţia de formă ad
probationem, care de fapt, reprezintă documentul de transport sau
scrisoarea de trăsură.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 83/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 84/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
cărăuşul
ceea ce seobligă
află într-o stare de permanentă
transportatorul ofertă faţăactivitatea
să-şi îndeplinească de clientelă,
de
transport în mod continuu. Manifestarea de voinţă a expeditorului sau
a pasagerului devine, de fapt în aceste condiţii o „simplă adeziune”, o
1
Această condiţie a cărăuşului – de a fi comerciant – este preluată de codul comercial român din
dispoziţiile art.632 (38) cod comercial francez, care dispune că: „nu sunt comercianţi, ci artizani,
şoferii de taximetrie independenţi, care folosesc o singură maşină şi a căror muncă nu constituie o
sursă principală de venit.”
2
M.N.Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1996, pag. 221.
3
4
Exteriorizarea se poate
Condiţia libertăţii manifesta în diferite
consimţământului nu este moduri:
absolută,scris, verbal,degesturi
ci limitată normeleetc.imperative şi cele de
convieţuire socială. Pentru mai multe detalii, a se vedea, Mircea Mureşan, Sorin Fildan, Drept
civil. Contractele speciale, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2004, pag.11-13.
5
Presupune intenţia părţilor contractante de a nu face „o promisiune amicală, de curtoazie, fără
consecinţe de ordin juridic”, ibidem, pag.14.
6
M.Mureşan, Drept civil. Partea generală , Editura S.C.Cordial-Lex, Cluj-Napoca, 1992, pag.112-
131.
7
O.Căpăţână, op.cit, pag.45
85
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 85/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ibidem, pag.46.
2
Prof. M.Mureşan afirma că „circuitul civil cuprinde toate bunurile si valorile susceptibile de a fi
dobândite şi administrate prin acte juridice civile” - op. cit., pag. 134.
3
Regulamentul de transport CFR dispune prin art.34.2. că „mărfurile pentru care sunt stabilite
condiţii speciale prin dispoziţii legale pot fi transportate în condiţiile prevăzute de aceste
dispoziţii.” De
posibilitatea a lepildă, suntdecât
transporta excluse de la transport
cu mijloace obiectele
de transport agabaritice pe care cărăuşul nu are
speciale.
4
Conform art.34.1 din Regulamentul CFR „operatorul de transport feroviar poate accepta la
transport orice mărfuri al căror transport nu este interzis prin dispoziţii legale”, ceea ce înseamnă,
per a contrario că, sunt oprite transporturile mărfurilor care sunt interzise de lege. Legea nu
enumeră aceste mărfuri ( se includ în această categorie mărfurile toxice, explozive, infestate etc)
însă, în continuare Regulamentul dispune că „materiile şi obiectele periculoase sunt admise la
transport în condiţiile Regulamentului privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor
periculoase (RID).”
86
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 86/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
persoane
către terţiseprin
realizează
simplaprin gir şimaterială,
predare la purtător , care esteoperând
transferul transferabil
prin
remiterea înscrisului de către posesorul actual unei alte persoane,
dobânditorului care devine titular al drepturilor stipulate.
Pentru transportul feroviar intern de persoane, documentul de
transport trebuie să corespundă ca formă şi conţinut modelelor din
„Colecţia legitimaţiilor de călătorie în trafic local”, document care se
poate înfăţişa sub forma unui titlu la purtător – bilet, tichet – ori a unui
înscris nominativ –legitimaţie de călătorie2 sau abonament. Pentru
transportul feroviar internaţional de persoane caracteristic este,
potrivit reglementărilor în vigoare3, ca documentul de călătorie să
conţină sigla „C.I.V.”, precum şi faptul că acestea, spre deosebire de
legitimaţiile de călătorie eliberate de C.F.R. sunt cesibile numai cu
îndeplinirea a două condiţii: biletul să nu fie nominal şi călătoria să nu
fie începută de titularul biletului.
La transportul feroviar de mărfuri intern şi internaţional4,
contractul de transport se întocmeşte obligatoriu sub forma unui
1
Girul reprezintă acel mod de transmitere a titlurilor la ordin, constând în inserarea unei anumite
formuleunui
titlului, prinnou
careposesor
se exprimă
– M.N.voinţa posesorului
Costin, actual
op.cit, vol.II, de a efectua transmisiunea şi remiterea
pag.137.
2
Potrivit art.11.1 din Regulamentul CFR „orice legitimaţie de călătorie trebuie să conţină
menţiunile prevăzute în Normele uniforme. 11.2. Legitimaţiile de călătorie se obţin de la staţii,
agenţii, de la agenţi autorizaţi, de la personalul de tren sau prin mijloace electronice, în condiţiile
stabilite de operatorul de transport feroviar. 11.3. Tarifele pentru legitimaţiile de călătorie obţinute
de la personalul de tren pot fi mai mari decât cele de la casele de bilete din staţii, în condiţiile
stabilite de operatorul de transport feroviar. 11.4. Călătorul trebuie să verifice pe loc, la primirea
legitimaţiei de călătorie, dacă aceasta corespunde cererii sale. 11.5. Revinderea legitimaţiilor de
călătorie de către persoane neautorizate nu este permisă. Legitimaţiile de călătorie găsite în aceste
cazuri vor fi anulate, iar călătorii vor fi consideraţi fără legitimaţie de călătorie şi trataţi
corespunzător. Persoanele neautorizate care revând legitimaţii de călătorie vor fi tratate drept
contraveniente. 11.6. Cedarea legitimaţiilor de călătorie nominale sau cu tarife reduse altor
persoane
reţinute decare nu au dreptul
personalul de tren,laiaracestea este
călătorii în interzisă.
cauză vor Legitimaţiile
fi consideraţi găsite în aceastădesituaţie
fără legitimaţie sunt
călătorie şi
trataţi corespunzător. 11.7. Operatorul de transport feroviar va face publice normele de utilizare şi
duratele de valabilitate ale legitimaţiilor de călătorie.
3
Conform art.11 din Anexa C.I.V.( a doua anexă a Convenţiei C.O.T.I.F. – reguli uniforme
privind transportul internaţional feroviar de călători şi bagaje).
4
Potrivit art.38 din Regulamentul de transport C.F.R. şi art. 8 din C.I.M.(a treia anexă a
Convenţiei C.O.T.I.F. – reguli uniforme privind transportul internaţional de mărfuri) contractul de
transport feroviar de mărfuri se încheie obligatoriu, în formă nominativă.
87
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 87/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Potrivit art.5 pct.1.şi 2 din Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de
mărfuri pe şosele – C.M.R.
88
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 88/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
În conformitate cu prevederile art.11 din Convenţia de la Montreal, scrisoarea de transport aerian
sau chitanţa de primire a mărfii reprezintă până la proba contrară, dovada încheierii contractului de
transport aerian de mărfuri.
2
M. N. Costin, op.cit., vol. II, pag. 120.
3
În baza acestui contract se realizează navigaţia neregulată, denumită cu „nave tramp”, ceea ce în
traducere înseamnă cu „nave vagaboande”, cuprinsul contractului stabilit pe cale cutumiară. În
acest sens, a se vedea Brânduşa Ştefănescu, Ion Rucăreanu, Dreptul comerţului internaţional ,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, pag.247-257.
89
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 89/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Este o denumire care provine din latinescul carta, care înseamnă „document” şi partita, care
presupune două foi, una care aparţine armatorului, iar alta expeditorului.
90
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 90/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
- transport.
o dovadă a existenţei şi conţinutului contractului de
Dacă plata mărfii se face cu acreditiv documentar,
conosamentul este cel mai important document pentru bancă, întrucât,
în cazul în care importatorul refuză plata, îl poate negocia pentru a-şi
recăpăta suma plătită exportatorului.
Din punctul de vedere al persoanei care este îndreptăţită să
ridice marfa în portul de destinaţie, conosamentul poate fi nominativ,
la ordin sau la purtător. Conosamentul nominativ, practicat mai rar,
caracterizează
pentru mărfuri prin
cu valoare deosebită
faptul că (metale,expres
este stipulat pietreînpreţioase)
el numelese
primitorului mărfii, iar armatorul este obligat să elibereze marfa în
portul de destinaţie persoanei înscrise în conosament, după ce acesta a
achitat navlul şi cheltuielile accesorii ce-i aparţin 2. Conosamentul la
ordin este utilizat mai des şi se particularizează prin faptul că
armatorul eliberează marfa destinatarului numit sau la ordinul
acestuia, unui terţ, din punct de vedere juridic are valoarea unui titlu
de proprietate3. În cuprinsul conosamentului la purtător nu sunt
înscrise nici un fel de date cu privire la persoana destinatarului, însă
1
Conform art.1 pct.7 din Convenţia Naţiunilor Unite privind transporturile pe mare, prin
conosament se înţelege „un document care face dovada unui contract de transport pe mare şi a
preluării sau încărcării mărfurilor de către cărăuş, prin care cărăuşul se obligă să livreze marfa
contra prezentării acestui document.”
2
Gh. Caraiani, op.cit., vol.I, pag.288-290; O. Căpăţână, Gh. Stancu , op.cit.pag.402-403.
3
Idem
91
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 91/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 92/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
curge Termenul
de la datade executare
(ziua, al contractului
ora) când estepredat
lucrul a fost unul de decăderede
cărăuşului şi
câtre expeditor. În situaţia în care părţile au stipulat un oarecare
termen, se presupune că au convenit ca acesta să fie timpul necesar
efectuării transportului, doctrina denumind procedura „clauză
contractuală tacită”3.
Art.415 pct.5 C.com. prevede necesitatea stipulării preţului
transportului care constă în remuneraţia cei revine cărăuşului în urma
efectuării transportului. Preţul se stabileşte în funcţie de felul
transportului, distanţă, natură, dimensiune, greutatea si volumul
mărfii. Acestui preţ i se pot adăuga si alte sume adiţionale care pot fi
1
Art.415 pct.4 C.com. impune indicarea felului documentului de transport, respectiv dacă este
nominativ, la ordin sau la purtător.
2
Conform art.415 pct.1 C.com. scrisoarea de trăsură trebuie să cuprindă „natura, greutatea,
măsura sau numărul lucrurilor de transportat si dacă lucrurile sunt în lăzi sau pachete si calitatea
acestora, numărul si sigiliile sau mărcile puse pe dânsele”.
3
E. Cristoforeanu, op.cit., vol. II, pag. 131.
93
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 93/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 94/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 95/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1. a) ÎNCHEIEREA
Prin sentinţa civilăCONTRACTULUI
nr.1705 din 21 iunieDE TRANSPORT
2000 a Tribunalului
Constanţa – secţia comercială a fost admisă excepţia lipsei calităţii
procesuale pasive invocată de pârâta SC „D” SA Constanţa, iar
acţiunea reclamantei SNCFR – SMF SA Agenţia Teritorială
Constanţa prin care aceasta solicitase obligarea pârâtei la tarife de
transport, accesorii şi penalităţi de întârziere a fost respinsă.
Instanţa de apel a reţinut că din scrisoarea de trăsură rezultă că
destinatarul transporturilor efectuate de reclamantă este S.C. M.J.C.O.
S.R.L. iar nu pârâta şi întrucât terţa societate figurează în scrisoarea de
trăsură şi în calitate de expeditor al mărfurilor transportate, potrivit
art.61.1 din Regulamentul T.F., expeditorul răspunde de exactitatea
datelor înscrise în scrisoarea de trăsură, tot expeditorului revenindu-i
şi obligaţia achitării tarifelor de transport şi accesorii, conform art.62
din acelaşi regulament, dacă nu există convenţie contrară, ceea ce nu
s-a dovedit în speţă.
96
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 96/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 97/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com. decizia nr.1085 din 21 februarie 2003, nepublicată
2
Pubicată în A.Cotuţiu, G.V.Cornea, Dreptul transporturilor , Editura Servo-Sat, Arad, 2002,
pag.31
3
Idem
98
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 98/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
acontractului de însoţită
primit marfa transport
desescrisoarea
face în momentul
de trăsurăcând staţia desemnată
completată, expediţie
şi
ştampilată cu data primirii pe toate exemplarele ei:
„Lipsa, neregulile din documentul de transport, sau pierderea
acestuia nu afectează existenţa nici valabilitatea contractului de
transport, care rămâne supus dispoziţiilor Regulamentului”.
1
Idem
2
Idem
99
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 99/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
a fostCuîncheiat
privire la fondul cauzei,
contractul nr. 70prima
din 9instanţă a reţinut
mai 2001, că între
precum părţi
şi actul
adiţional nr. 1, convenţie prin care pârâta s-a obligat să asigure
transportul containerelor aparţinând beneficiarului reclamantei din
Spania spre Constanţa şi de a asigura expedierea containerelor din
portul Constanţa la destinaţiile dispuse de beneficiar. S-a mai reţinut
100
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 100/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 101/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Aşa comisia
la dosar, cum a rezultat din corespondenţa
de specialitate angajată săpurtată între
constate părţimărfurilor
starea şi depusă
la desigiliarea containerelor, a fost stabilită la cererea recurentei-
pârâte, conform adresei din data de 20 iunie 2002. Împrejurarea că
pârâta nu a fost de acord cu valoarea pretenţiilor reclamantei, nu a
putut fi reţinută în condiţiile în care aceasta a fost determinată şi a
avut la bază concluziile certificatului de expertiză tehnică întocmit de
SC R.O.M. SA, instituţie neutră faţă de părţi, confirmate, de altfel, şi
de constatările din minuta de recepţie oficială, încheiată cu ocazia
deschiderii şi descărcării containerelor, minută semnată de
reprezentanţii vămii şi Primăriei Târgovişte.
Faţă de cele de mai sus, Curtea1 a respins recursul pârâtei ca
nefondat.
b) LIPSA PERSONALITĂŢII JURIDICE
1. Prin decizia nr.1510 din 21.03.2000 pronunţată de Curtea
Supremă de Justiţie - secţia comercială2, în dosarul nr.4273/1999, s-a
reţinut că „sucursalele nu au personalitate juridică, nu au patrimoniu
propriu, distinct de patrimoniul societăţii mamă, şi nu pot încheia
contracte decât pe seama acestei societăţi şi, în concluzie, nu pot avea
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com. decizia nr.3546 din 12 octombrie 2004, nepublicată
2
Pubicată în A.Cotuţiu, G.V.Cornea, Dreptul transporturilor , Editura Servo-Sat, Arad, 2002,
pag.32
102
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 102/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ibidem, pag.33
2
Idem
103
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 103/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
104
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 104/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Reclamanta
a invocat motiveleSCprevăzute
R.N. SRLdeRemetea Mare,
art. 304 pct. 7, prin
8 şi 9recursul declarat,
C.proc.civ. şi a
susţinut că decizia nr. 72 din 11 februarie 2004, pronunţată de Curtea
de Apel Craiova, este netemeinică şi nelegală, pentru că aceasta
cuprinde motive contradictorii şi străine de natura pricinii deduse
judecăţii, iar instanţa de apel a interpretat greşit actele deduse
105
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 105/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
106
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 106/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
De asemenea,
contractelor Direcţia
iar singura Silvică
probă certă este Dolj
cea înalegătură
contestat preluarea
cu păstrarea,
conform H.G. nr.173/2001, în structura R.N.P., a unităţilor fără
personalitate juridică Dolj şi Gorj ca Direcţii silvice, aşa încât, în mod
judicios, instanţa de fond a reţinut răspunderea solidară a acestora.
107
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 107/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 108/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 109/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
juridice de altă natură, respectiv la Legea nr. 43/1994 (în loc de Legea
nr. 43/1993 de modificare şi completare a Legii nr. 76/1992) întrucât
oricum răspunderea pârâtei nu putea fi angajată ope legis, ci numai în
temeiul clauzei penale, care nu putea fi anulată ca o consecinţă a
abrogării Legii nr. 76/1992, aşa cum a reţinut prima instanţă".
4. Prin decizia nr. 62 din 16.01.2001 pronunţată de Curtea
Supremă de Justiţie - secţia comercială1, în dosarul nr. 1891/2000, s-a
reţinut că pârâta SC SIDERMET SA Călan a fost obligată să plătească
28.000.000. lei penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată
reclamantei COMPANIA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT
FEROVIAR DE MARFĂ CFR, Agenţia Teritorială Cluj.
Prin recursul formulat, pârâta a cerut exonerarea sa de plată
deoarece, obligaţia principală pe care a avut-o faţă de reclamantă s-a
stins, astfel că şi obligaţia accesorie de plată a penalităţilor trebuie
respinsă.
Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul ca nefondat,
statuând: „clauza penală înscrisă într-un contract este o convenţie prin
care părţile contractante stabilesc, prin aprecierea anticipată,
cuantumul daunelor-interese compensatorii sau moratorii care vor fi
datorate de partea în culpă, în caz de neexecutare sau executare cu
întârziere a unei obligaţii contractuale.
Această convenţie poate fi denumită accesorie pentru că devine
exigibilă numai
obligaţiei în cazul
principale, darneîndeplinirii
aceasta nu sau îndeplinirii
înseamnă cu întârziere
că dacă se stingea
obligaţia principală se sting de drept şi prevederile clauzei penale, ci
dimpotrivă, abia după îndeplinirea obligaţiei principale îşi produce
efectele clauza penală şi dă dreptul, spre exemplu, creditorului să
ceară daunele-interese moratorii pentru întârzierea îndeplinirii
obligaţiei, ceea ce înseamnă că plata penalităţilor constituie, de fapt, o
obligaţie principală care ia naştere în raport de executarea sau
executarea cu întârziere a altei obligaţii contractuale.
Desigur că, prin convenţie, părţile pot renunţa la aplicarea
clauzei penale, însă în cauza de faţă procesele verbale de compensare
nu prevăd renunţarea reclamantei la încasarea penalităţilor pentru
întârzierea plăţilor.”
1
Ibidem, pag.35-36
110
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 110/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Idem
111
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 111/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
d) CLAUZA COMPROMISORIE
1. Din decizia nr. 323 din 25.01.2000 pronunţată de Curtea
Supremă de Justiţie - secţia comercială 2, în dosarul nr. 3892/1998
rezultă că Tribunalul Constanţa - secţia comercială prin sentinţa civilă
nr.25 din 13.01.1998 a admis acţiunea reclamantei S.C.
AUTOAMOBILE DACIA S.A. COLIBAŞI formulată împotriva
pârâtei S.C. SAGA LTD CONSTANŢA obligând pârâta la plata
despăgubirii de 60.000.000 lei reprezentând contravaloarea pieselor
de schimb lipsă şi a cheltuielilor de judecată.
1
Pubicată în A.Cotuţiu, G.V.Cornea, Dreptul transporturilor , Editura Servo-Sat, Arad, 2002,
pag.36
2
Ibidem, pag.36-37
112
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 112/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
113
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 113/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 114/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Pârâta,
acţionat SC D.A.
în calitate de SRL, prin alîntâmpinarea
mandatar expeditoarei,depusă,
SC A.I.a SRL,
arătatşicănua
este parte în contractul de transport, reclamanta neavând acţiune
directă împotriva sa, întrucât nu s-au creat raporturi juridice între
părţi. De asemenea, a formulat cerere de chemare în garanţie a SC A.I.
SRL, solicitând obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor,
115
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 115/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 116/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 117/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com. decizia nr.1547 din 29 aprilie 2004, nepublicată
118
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 118/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul IV
Obligaţiile părţilor în contractul de transport
cele trei
locul faze sauitinerarul
de pornire, etape distincte în derularea
propriu-zis unui transport, şi anume:
şi destinaţia.
degradării, denaturării,
expeditorul sesizează scurgerii sau pierderii
că mijlocul mărfurilor
de transport nu. Atunci când
corespunde
efectuării deplasării este obligat să anunţe cărăuşul prin obiecţii în
cuprinsul scrisorii de trăsură3. Respectarea acestei obligaţii prezintă
interes din punct de vedere practic, deoarece numai în aceste condiţii
cărăuşului îi va fi antrenată răspunderea pentru acoperirea daunelor
produse pe parcursul transportului datorită utilizării unui mijloc
necorespunzător. Atunci când, cărăuşul pune la dispoziţia
expeditorului mijloace neadaptate transportului efectiv, iar acesta le
1
Unii autoriprin
caracterizată în materie disting
operaţiunea patru faze,
de alegere identificând
a mijlocului prima cacorespunzător,
de transport fiind faza precontractuală
colaborarea la
întocmirea documentului de transport, orice altă operaţiune tehnică ori administrativă. A se vedea
în acest sens, Gheorghe Piperea, Dreptul transporturilor , Editura All Beck, Bucureşti, 2003,
pag.34.
2
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com. decizia nr.337 din 24 ianuarie 2003, nepublicată
3
Potrivit art.36.10 din Regulamentul de transport C.F.R. „expeditorul trebuia să verifice dacă
mijloacele de transport şi rechizitele de încărcare aparţinând căii ferate, puse la dispoziţia sa,
corespund transportului în bune condiţii.”
119
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 119/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ordinul nr.891 din 11 iunie 2003, publicat în M. Of. nr.433 din 19 iunie 2003.
2
Conform art.1 „Începând cu 1 noiembrie 2003, pentru transportul în trafic intern a mărfurilor
periculoase pe calea ferată se vor respecta prevederile Regulamentului privind transportul
internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID), ce figurează în anexa nr. 1 la apendicele B
al Convenţiei cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF), varianta amendata în
2003.
3
Potrivit A.D.R. prin vehicul cisternă se înţelege un vehicul construit pentru a transporta
substanţe lichide, gazoase, pulverulente sau granulate. Acesta poate fi compus din mai multe
cisterne fixe; o semiremorcă autoportantă cu o cisternă cu un singur compartiment este considerată
tot un vehicul cisternă.
4
Prin cisternă demontabilă se înţelege o cisternă cu capacitate superioară la 450 l, alta decât
cisterna fixă, containerul
vehicul numai goală. cisternă sau un element de vehicul baterie, care poate fi demontată de pe
5
Ansamblu de mai multe cisterne sau butelii ori recipiente, inclusiv pentru transportul substanţelor
din clasa 2, legate între ele printr-un tub colector şi montate definitiv pe o unitate de transport şi
având o capacitate totală de peste 1000 litrii
6
Este un mijloc de transport dotat cu cel puţin 4 piese de colţ inferioare şi care poate fi considerat
un container cisternă în întregime care poate fi dotat cu două cârlige pentru echiparea sa.
7
Mijloc de transport cu capacitate de peste 0,45 m 3 care poate conţine substanţe lichide, gazoase,
pulverulente sau granule.
120
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 120/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 121/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
– ex works” .
Dacă expeditorul predă mărfuri periculoase, are obligaţia să
aducă la cunoştinţa cărăuşului natura exactă a pericolului pe care îl
prezintă acestea, indicându-i eventual măsurile care trebuie luate
pentru prevenirea producerii oricărui risc4. Este important ca
1
Conform art.43.2 din Regulamentul de transport „când se prezintă pentru transport marfă cu
semne vizibile de deteriorare, degradare, calea ferată poate pretinde expeditorului sa-şi ia asupra
sa răspunderea, făcând menţiuni în acest sens în scrisoarea de trăsură.”
2
În acest sens, prin Ordinul nr. 2.146 din 18 noiembrie 2004 privind modificarea NUT 5 la art.
44.4 din Normele uniforme pentru aplicarea Regulamentului de transport pe caile ferate din
România
agenţii legislaţiacare
economici prevede
deţincă sigiliile utilizate
autorizaţie de expeditori
de furnizor trebuiesăsăfie
feroviar, trebuie fieomologate/agrementate
confecţionate de către
tehnic de către Autoritatea Feroviară Română şi să conţină următoarele elemente:
1. denumirea expeditorului (în caz de necesitate, prescurtată);
2. numărul de control (format din 5 cifre);
3. iniţialele căii ferate;
4. denumirea staţiei de expediţie (în caz de necesitate, prescurtată).
3
O. Căpăţână ,op.cit,pag.71.
4
Această obligaţie este prevăzută de art.22 din Convenţia CMR.
122
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 122/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 123/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 124/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 125/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 126/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 127/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 128/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 129/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
se efectuează
între conform
întreprinderile prevederilor
feroviare (RIV)Acordului
- anexa nr.asupra schimbului
II „Încărcarea şi utilizării
vagoanelor de vagoanelor de marfă
marfă (prescripţii de
încărcare)”.
1
Potrivit aceluiaşi Regulament de transport, o data cu depunerea comenzii, clientul depune la
calea ferata garanţia, în lei sau în valută, prevăzută în tarife, garanţie care se restituie după
încheierea contractului de transport.
2
În A.D.R. se înţelege prin încărcător, întreprinderea care încarcă mărfurile periculoase într-o
cisternă sau într-un vehicul cu baterie sau CGEM, sau într-un vehicul container mare sau într-un
container mic pentru vrac.
130
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 130/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 131/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
132
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 132/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
încărcare
Dacăşi stivuire
anumiteacantităţi
mărfurilor
depemărfuri
navă. urmează să fie predate în
acelaşi port mai multor beneficiari, se aplică pe fiecare lot, precum şi
în conosament, marca de identificare. În practică se mai utilizează
marca de expediţie, adică marca cu care mărfurile sosesc în port spre a
fi încărcate pe navă. Această marcă constă în precizarea numelui
expeditorului, al destinatarului, portul de destinaţie şi, dacă este cazul,
portul de transbordare.
Tot legat de obligaţia încărcării mărfii, se impune a fi menţionat
Ordinul nr.727/20032 privind aprobarea cerinţelor şi procedurilor
armonizate 3pentru încărcarea şi descărcarea în siguranţă a
vrachierelor.
Scopul acestui ordin4 este de a îmbunătăţi siguranţa vrachierelor
care acostează la terminalele din porturile româneşti pentru a încărca
sau descarcă mărfuri solide în vrac, de a reduce riscurile cauzate de
apariţia unor solicitări excesive şi producerea de avarii la structura
corpului navei în timpul încărcării sau descărcării, prin stabilirea de:
a) cerinţe armonizate privind operarea vrachierelor şi
terminalelor; şi
b) proceduri
vrachiere armonizate pentru cooperarea şi comunicarea între
şi terminale.
Domeniul de aplicare al ordinului se referă la:
1
Prin bună stivuire înţelegem încărcarea mărfii astfel încât atât marfa cât şi nava să fie ferite de
stricăciuni sau de anumite riscuri specifice, de exemplu: mărfurile grele se aşează pe podeaua
hambarelor, iar cele uşoare deasupra; mărfurile rezistente se vor aşeza la margine iar cele fragile la
mijloc etc.
2
Ordinul nr.727 din 21 mai 2003, publicat în M. Of. nr.422 din 16 iunie 2003.
3
În înţelesul
•
dispoziţiilor
O navă construităacestui ordin prin
cu o singură vrachiere
punte, se înţelege:
cu tancuri laterale superioare şi cu tancuri înclinate
de bordaj în zona spaţiilor de marfă şi care este destinată, în principal, pentru transportul
mărfurilor uscate în vrac; sau
• un mineralier, în sensul unei nave maritime cu o singură punte care are doi pereţi
longitudinali şi dublu fund pe lungimea zonei de marfă şi care este destinată pentru
transportul minereurilor doar în magaziile centrale; ori
• o navă de transport mixtă.
4
Art.1 al Ordinului nr.727/2003.
133
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 133/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
134
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 134/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 135/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
decât
premiucelcare
de stalii dă expeditorului
însumează 50% dindreptul de apenalizărilor
valoarea obţine de la cărăuş un
prevăzute
pentru o durată corespunzătoare.
Expeditorul este obligat să despăgubească pe cărăuş pentru
daunele cauzate navei din culpa lui în timpul încărcări sau descărcării.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 136/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
ferateÎndispune
acest sens, art.39.1. din
că, expeditorul esteRegulamentul de transport
răspunzător pentru pe căile
toate cheltuielile
şi pagubele suportate de operatorul feroviar datorită înscrierii de către
expeditor în scrisoarea de trăsură a unor menţiuni incorecte, inexacte,
incomplete sau înscrise în altă parte decât în locul rezervat fiecăreia
dintre ele ori a omiterii de către expeditor a unor menţiuni prevăzute
de Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al
mărfurilor periculoase (RID).1
În jurisprudenţă2, s-a considerat că staţionarea cărăuşului C.F.R.
pe parcursul căilor ferate ungare, staţionare produsă din cauza
documentaţiei incomplete care a însoţit vagonul şi care trebuia
întocmită de către expeditor, antrenează răspunderea acestuia, şi
implicit va trebui să achite plata taxei de staţionare.
Expeditorii mai au obligaţia de a insera în documentul de
transport la rubrica „denumirea mărfii” – precizarea „cu însoţitor”, iar
însoţitorul este dator să semneze de primire.
Obligaţia de a completa menţiunile scrisorii de trăsură revine şi
expeditorului rutier, fie personal, fie prin reprezentant, în practică
fiind folosit deseori formularul elaborat de IRU.3 În sprijinul
expeditorului
poate solicita vin şi prevederile înscrierea
transportatorului art.7 pct.2menţiunilor
din C.M.R. obligatorii
în sensul că,
în
scrisoarea de trăsură, prezumându-se că acesta a acţionat în numele şi
pe socoteala clientului său.
Perfectarea scrisorii de transport aerian presupune cooperarea
expeditorului cu transportatorul; în acest sens expeditorul va pune la
dispoziţia cărăuşului4 coordonatele de fapt, complete şi exacte ale
1
Potrivit art. 39.2. din Regulament „...pentru expediţiile încărcate de expeditor, menţiunile din
scrisoarea de trăsură referitoare la masa mărfii sau la numărul coletelor nu fac dovada împotriva
operatorului de transport
fost făcută efectiv de cătreferoviar
acesta şidecât
a fostdacă verificarea
certificată acestei
în scris mase şi a de
pe documentul numărului coletelor a
transport”.
2
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com. decizia nr.1085 din 21 februarie 2003, publicată în
Revista de drept comercial nr.7-8/2004.
3
Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri
4
Cărăuşul nu este obligat să verifice corectitudinea sau insuficienţa datelor şi documentelor,
nefiind astfel răspunzător faţă de expeditor sau de altă persoană pentru pierderile sau cheltuielile
apărute ca urmare a nerespectării de către expeditor a prevederilor legale şi a reglementărilor
aplicabile în cadrul fiecărui aeroport.
137
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 137/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
eroareÎncupractică
privire lasestaţia
poatedeividestinaţie,
şi situaţiacaz
în în
care
careexpeditorul este în
acesta va suporta
unele diferenţe ale costului transportului. Astfel, expeditorul va putea
suporta taxe adiţionale în situaţia în care, de exemplu cărăuşul este
silit să depoziteze marfa la punctul de sosire greşit indicat, până când
primeşte rectificarea solicitată expeditorului.
În privinţa transportului maritim, art.17 din Convenţia de la
Hamburg instituie prezumţia de corectitudine a declaraţiei
expeditorului cu privire la marfă, în sensul că, se consideră că
încărcătorul a garantat cărăuşului exactitatea datelor referitoare la
natura mărfurilor, numărul lor, cantitatea şi greutatea indicată şi
înregistrată în conosament. În caz contrar, încărcătorul va fi obligat la
despăgubiri băneşti faţă de cărăuş pentru prejudiciul rezultat din
inexactitatea indicaţiilor din conosament.
1
Art.16 alin.1 al Convenţiei de la Varşovia.
138
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 138/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
acest sens.
Modificări recente1 permit, căii ferate să poată încheia, la
cererea clienţilor,
transportului, convenţiiprevăzute
în condiţiile de platăde centralizată
NUT 3 la art. a preţului
40.4.3.
Regulamentul de transport. După facturarea transporturilor se poate
acorda, prin negociere, un termen de plată de până la 30 de zile.”
Atunci când expeditorul întârzie să plătească preţul
transportului cărăuşul poate ridica excepţia de neexecutare a
contractului. Efectul suspensiv al excepţie de neexecutare se stinge
atunci când expeditorul îndeplineşte obligaţia de plată a preţului. Prin
excepţie, obligaţia de plată a preţului revine destinatarului când există
o clauză explicită, numită – clauză de plată transmisă2.
1
Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.1077 din 7 iunie 2004,
publicat în M.Of. nr.603 din 5 iulie 2004. Vechea reglementare presupunea existenţa unei
„...facturări periodice atunci când între calea ferată şi client există convenţie de plată centralizată a
tarifelor de transport.”
2
O.Căpăţână,op.cit , pag.199.
139
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 139/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ordonanţa de Urgenţă nr. 149 din 15 noiembrie 2001, publicată în M.Of. nr. 743 din 21
noiembrie 2001, astfel cum a fost modificată şi completată după cum urmează: Ordonanţa nr. 30
din 30 ianuarie 2002; Ordonanţa de urgenţă nr. 35 din 21 martie 2002, publicată în M.Of. nr.216
din 29 martie 2002 şi Legea nr. 299 din 17 mai 2002, publicată în M. Of. nr.452 din 27 iunie 2002
140
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 140/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 141/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 142/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 143/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 144/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
pasagerilor
prezentat pe o formalităţile
pentru cursă, deşi aceştia au biletînvalabil,
de îmbarcare timpulau confirmată
necesar rezervarea pe acea cursă şi s-au
şi precizat...”
4
Cursa suprarezervată este acea cursă pe care numărul de pasageri care au rezervarea
confirmată şi se prezintă pentru formalităţile de îmbarcare în timpul necesar şi precizat depăşeşte
numărul de locuri disponibile pe acea cursă
5
Prin rezervare confirmată se înţelege acea situaţie în care „...biletul vândut de transportatorul
aerian sau de agentul său autorizat cuprinde precizarea numărului, datei şi orei cursei, precum şi
notaţia „OK” sau orice altă menţiune în spaţiul respectiv de pe bilet, care semnifică înregistrarea şi
confirmarea expresă de către transportatorul aerian a rezervări...”
145
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 145/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
voluntari care
îmbarcare să accepte să
transportatorul nu fieeste
aerian îmbarcaţi.
obligat Însăorice
ţină condiţii,
seama de la
interesele anumitor categorii de pasageri care trebuie transportaţi cu
prioritate din motive legitime, cum ar fi persoanele cu handicap,
minorii neînsoţiţi.
În cazul în care pasagerul refuză o eventuală îmbarcare, va avea
la dispoziţie, potrivit art.4 din ordonanţă, următoarele modalităţi de
compensare:
- restituirea imediată, fără penalizări, a costului biletului pentru
partea de călătorie neefectuată; sau
- asigurarea transportului până la destinaţia finală, cu prima
ocazie; sau
- asigurarea transportului până la destinaţia finală la o dată
ulterioară, convenabilă pasagerului.
Indiferent de alegerea făcută de pasager, imediat după ce
îmbarcarea a fost refuzată, transportatorul aerian va plăti o
compensaţie minimă, nivelul compensaţiei nu trebuie să depăşească
preţul biletului de transport până la destinaţia finală, în valoare de:
a) 150 euro pentru curse de până la 3.500 km;
b) 300
destinaţia euro
finală pentru curse de peste 3.500 km, în funcţie de
a pasagerului.
În cazul în care transportatorul aerian oferă preluarea până la
destinaţia finală2 pe o cursă alternativă, a cărei oră de sosire nu
depăşeşte ora de sosire programată a cursei rezervate iniţial cu mai
mult de două ore pentru cursele de până la 3.500 km şi cu mai mult de
patru ore pentru cursele de peste 3.500 km, compensaţia poate fi
redusă cu 50%.
1
Potrivit ordonanţei prin voluntari se înţeleg „...persoanele care au bilet valabil, au rezervare
confirmată, s-au prezentat pentru formalităţile de îmbarcare în timpul necesar şi precizat şi
răspund afirmativ la solicitarea transportatorului aerian adresată pasagerilor de a renunţa la
rezervările lor confirmate, în schimbul unor compensaţii...”
2
Distanţele se vor stabili prin metoda ordonanţei ortodromice. Distanţa ortodromică este distanta
dintre punctul de plecare şi cel de sosire ale unui traiect de pe suprafaţa pământului, măsurată pe
arcul mic din cercul mare determinat de planul secant care trece prin cele două puncte şi centrul
pământului.
146
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 146/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 147/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
următoarele condiţii,
- predătorul să seenunţate în literatura
conformeze de specialitate
regulilor uniforme, : dispoziţiilor
complementare şi tarifelor;
- transportul să fie posibil cu personalul şi mijloacele de transport
obişnuite care permit satisfacerea nevoilor regulate ale
traficului;
- transportul să nu fie împiedicat de împrejurări pe care calea
ferată nu le poate evita şi a căror înlăturare nu depinde de ea.
De asemenea, calea ferată nu este obligată să primească decât
mărfurile al căror transport poate fi efectuat fără întârziere;
prescripţiile în vigoare la staţia de predare determină cazurile când
mărfurile care nu îndeplinesc această condiţie trebuie să fie primite
provizoriu în depozit. Căile ferate pot, de comun acord să concentreze
transportul mărfurilor, pe anumite relaţii, la punctele de frontieră şi la
ţări de tranzit determinate. Aceste categorii de mărfuri se comunică
Oficiului central de la Berna, unde vor fi consemnate în liste speciale
şi care se publică în forma prevăzută pentru tarifele internaţionale şi
intră în vigoare la o lună după data comunicării la oficiul central2.
Pentru transportul fluvial de mărfuri, manifestarea de voinţă a
părţii în scopul
termenele realizării
stabilite de art.4consimţământului
al Convenţiei de laare loc în condiţiile şi la
Siofok.
În acest sens, expeditorul adresează cărăuşului fluvial o cerere
de transport în formă scrisă, sub forma unei scrisori, telegrame, fax,
e-mail, cu cel puţin 7 zile înaintea datei punerii la dispoziţie a mărfii
în vederea deplasării. Dacă solicitarea a fost transmisă iniţial
telefonic, cererea de transport va fi adresată cărăuşului şi în scris, cu
cel puţin 5 zile înainte de data punerii la dispoziţie a mărfii pentru
transport. În cazuri excepţionale, părţile contractante pot cădea de
acord ca termenul de trimitere a cereri de transport să fie scurtat.
Cererea trebuie să cuprindă indicaţiile uzuale, necesare pentru
identificarea expeditorului, destinatarului şi agenţilor lor, a mărfii –
aici avându-se în vedere date referitoare la volum, colete, dimensiuni,
1
I.T.Ciobanu, op.cit, pag.208
2
Ibidem, pag.209
148
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 148/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
intermodalexpeditorului
dispoziţie şi rechizitelepentru
de încărcare caretrebuie
încărcare aparţinsăoperatorului de transport
fie în bună stare, curate şiferoviar ce se pun cu
corespunzătoare la
natura mărfii ce urmează a fi încărcată”.
2
În acest sens amintim capitolul 4 al anexei Ordinului nr.211/2003 care prezintă condiţiile
tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere.
3
Potrivit Hotărârii nr.890 din 3 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Regulamentului de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2003, publicată în M. Of. nr.544 din 17 iunie
2004.
149
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 149/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
privindDetransporturile
asemenea, art.37
rutieredin
1
Ordonanţa
, dispune Guvernuluitransportului
că efectuarea nr.44/1997
rutier de o anumită categorie şi de un anumit tip este permisă numai
pe baza licenţei de execuţie pentru vehicul, emisă de autoritatea
competentă pentru fiecare vehicul pe o perioadă de cel mult un an,
termen care recent a fost prorogat, prin O.G.nr.1/20052, până la data
de 30 iunie 2005.3
De asemenea, vehiculele rutiere trebuie construite şi echipate
astfel încât, la o exploatare normală, să nu stânjenească, să nu aducă
nimănui daune şi să nu pună în pericol circulaţia celorlalţi participanţi
la traficul rutier. În această ordine de idei legislaţia prevede că,
lăţimea generală maximă a vehiculelor, inclusiv încărcătura, este de
2,55 m. Vehiculele cu temperatura controlată, cu pereţi groşi de 45
mm (inclusiv izolaţia) pot avea lăţimea maximă de cel mult 2,60 m.
Valorile includ şi toleranţa pozitivă la măsurare. Înălţimea maximă a
vehiculelor, inclusiv deflectorul (dacă acesta există) şi încărcătură, nu
trebuie să depăşească 4,00 m; la troleibuze verificarea se face cu
troleele introduse în dispozitivul de blocare al acestora. Lungimea
maximă a autovehiculelor sau a remorcilor, inclusiv încărcătura, nu
trebuieAnumitor
să depăşească 12,00
vehicule se m.
impun şi alte condiţii; astfel conform art.1
alin.1 din Ordinului nr.233/20034 privind măsurile ce se impun pentru
circulaţia autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare
de 3,5 tone pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei
1
Articolul a fost modificat prin Ordonanţa nr.46 din 1 iulie 2004, publicată în M. Of. nr.610 din 6
iulie 2004. Iniţial, articolul 37 alin.1 ni se înfăţişa astfel: „Efectuarea unui transport rutier de o
anumită categorie şi de un anumit tip de transport, cu excepţia transportului în interes personal,
este permisă pe baza licenţei de execuţie, emisă de autoritatea competentă pentru fiecare vehicul,
pe număr de circulaţie sau pentru un anumit traseu, în cazul transportului rutier public prin servicii
regulate de transport de persoane.”
2 Ordonanţa nr.1 din 6 ianuarie 2005 privind prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. II
din Ordonanţa Guvernului nr. 46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr.
44/1997 privind transporturile rutiere, publicată în M. Of. 29 din 10 ianuarie 2005.
3
Potrivit articolului unic „Termenul prevăzut la alin. (1) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr.
46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile
rutiere, publicată în M. Of. nr. 610 din 6 iulie 2004, aprobată prin Legea nr. 397/2004, se prorogă
până la data de 30 iunie 2005.
4
Ordinul nr.233 din 19 februarie 2003, publicat în M. Of. Nr.158 din 12 martie 2003.
150
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 150/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 151/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 152/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Marin Voicu, Jurisprudenţă maritimă americană , Tribunalul Federal New York, 13 decembrie
1991, „Le droit maritime francaise”, 95, pag.65, publicat în Revista de drept comercial nr.3/2004,
pag.198.
2
Art.3 din Convenţia de la Bruxelles privind conosamentul.
153
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 153/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 154/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Potrivit art.36.4 din Regulamentul CFR „expeditorul şi calea ferată convin cine execută
încărcarea-descărcarea mărfii. În lipsa unei convenţii, încărcarea şi descărcarea revin operatorului
de transport feroviar pentru colete, în timp ce pentru vagoane complete şi unităţi de transport
intermodal încărcarea îi incumbă expeditorului şi descărcarea destinatarului.”
155
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 155/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 156/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Handlingul mărfii şi poştei cuprinde:
Ordinul nr.2024 din 20 decembrie 2002, publicat în M. Of. Nr.148 din 7 martie 2003.
2
Gh. Caraiani, Lexicon de termeni , pag.119.
3
Se referă la supravegherea şi administrarea la sol, respectiv :
- servicii de reprezentare şi legătură cu autorităţile locale sau oricare alte organisme sau entităţi,
decontări în numele aeroportului şi asigurarea spaţiului de birouri pentru reprezentanţii săi;
- control al încărcării, mesagerie şi telecomunicaţii;
- manevrarea, depozitarea şi administrarea dispozitivelor de încărcare ale serviciului (aparţinând
serviciului);
- orice alte servicii de supraveghere înainte de, pe durata sau după încheierea zborului şi orice
servicii administrative cerute de utilizatorul aeroportului:
- dirijarea aeronavei de către dispecerul de sol la sosire şi la plecare, cu condiţia ca aceste servicii
să nu fie furnizate
- asistenţă de serviciul
la parcarea aeronaveideşitrafic aerian;dispozitivelor corespunzătoare, cu condiţia ca aceste
asigurarea
servicii să nu fie furnizate de serviciul de trafic aerian;
- comunicaţii între aeronavă şi furnizorii de servicii de platformă, cu condiţia ca aceste servicii să
nu fie furnizate de serviciul de trafic aerian;
- încărcarea şi descărcarea aeronavei, inclusiv asigurarea şi operarea mijloacelor corespunzătoare,
precum şi transportul echipajului şi al pasagerilor între aeronavă şi aerogară, transportarea
bagajelor între aeronavă şi aerogară;
- asigurarea şi operarea mijloacelor corespunzătoare pentru pornirea motoarelor;
157
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 157/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 158/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 159/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
160
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 160/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
161
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 161/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 162/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
de Regulamentul
Şi pentru de transporttransporturilor
categoria C.F.R. aeriene de pasageri şi
mărfuri, regula generală este eliberarea de către cărăuş, spre expeditor
a documentului de transport sau scrisorii de trăsură, 2 după achitarea
contravalorii biletului de călătorie ori după acceptarea mărfii. Însă
legislaţia3 permite derogarea de la această regulă în sensul substituirii
scrisorii de trăsură cu orice alt mijloc prin care se realizează
înregistrarea informaţiilor cu privire la transportul care se efectuează
se poate substitui eliberării unei scrisori de transport aerian. Dacă se
folosesc alte asemenea mijloace, transportatorul va elibera
expeditorului, la cererea acestuia, o chitanţă de primire a mărfii, care
să permită identificarea expediţiei şi accesul la informaţiile conţinute
în înregistrările efectuate prin aceste alte mijloace.
Tot legat de această obligaţie, cărăuşului îi revine şi dreptul de a
corecta scrisoarea de transport aerian atunci când nu conţine toate
datele necesare ori conţine erori. În acest sens, când cărăuşul constată
că starea aparentă a mărfii sau ambalajului este defectuoasă, face
menţiunile necesare în documentul de transport.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 163/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
0. Căpăţână, op. cit., pag. 96-97; I. T. Ciobanu, op. cit., pag. 140-141.
164
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 164/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Decizia nr. 2830 din 9 august 1961 - Primul arbitru de stat, publicată în Revista arbitrajul de stat,
nr. 5/1961, pag. 59.
2
O. Căpăţână, op. cit., pag. 96; I. T. Ciobanu, op. cit., pag. 140.
3
Curtea de Casaţie, secţia a III-a, decizia nr.446/1926, publicată în Jurisprudenţă generală , 1926,
pag.828, în Gh. Piperea, op.cit. pag.65.
4
Idem
165
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 165/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
166
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 166/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 167/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 168/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
plin drept.
c. Obligaţia cărăuşului de a respecta durata transportului
se referă la îndatorirea de a-şi executa în termen obligaţia principală
de a transporta marfa la destinaţie. Termenul de executare a
contractului de transport este intervalul de timp în cadrul căruia
transportatorul este obligat să execute deplasarea mărfurilor sau
persoanelor, şi se socoteşte din momentul predării mărfurilor,
bagajelor, îmbarcării pasagerilor şi până în momentul sosirii lor la
destinaţie.
Dreptul comun în materie (art.422 C.com.) dispune că
„termenul predării lucrurilor transportate se hotărăşte prin învoirea
părţilor”. În cazul în care părţile au omis să stipuleze în documentul
de transport durata convenită pentru executarea transportului,
stabilirea termenului este lăsată la aprecierea instanţei, în funcţie de
natura transportului şi de împrejurările în care s-a efectuat deplasarea.
Pentru executarea transportului de mărfuri pe calea ferată,
termenele sunt stabilite expres de lege2 care instituie obligaţia
cărăuşului de a parcurge o anumită distanţă într-o perioadă de timp
determinată ţinând
infrastructura cont mărfurilor
şi de natura de condiţiile tehnice
predate pe care le oferă
spre transport.
Potrivit art.50 pct.3 din Regulamentul de transport, termenele
contractului de transport se prelungesc cu durata staţionării necesare
pentru:
- verificarea expediţiei din care rezultă diferenţe faţă de
menţiunile făcute de către expeditor în scrisoarea de trăsură;
- îndeplinirea formalităţilor vamale sau a altor autorizaţii
administrative;
- modificarea contractului de transport, ori pentru un tratament
special ce trebuie acordat mărfii;
- transbordarea şi situaţii de forţă majoră sau caz fortuit;
1
Idem
2
Potrivit art.50.1. din Regulamentul de transport C.F.R., termenul general de executare a
contractului de transport este format din două componente: termen de expediere (24h) şi termen
propriu-zis (48h).
169
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 169/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 170/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 171/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 172/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 173/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 174/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Art.12 pct.1 din Convenţia C.M.R. prevede că: „Expeditorul are dreptul de dispoziţie asupra
mărfii, în special să ceată transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevăzut
pentru eliberare sau să elibereze marfa unui alt destinatar decât cel indicat în scrisoarea de
trăsură.”
175
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 175/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
însoţitDreptul de dispoziţie
de o serie al expeditorului
de condiţii, asupra mărfii
prevăzute de asemenea, de se exercită
Convenţia
C.M.R., şi anume.
- expeditorul trebuie să prezinte primul exemplar al scrisorii de
trăsură, pe care să fie înscrise noile instrucţiuni date
transportatorului;
- executarea acestor instrucţiuni trebuie să fie posibilă în
momentul în care ele parvin persoanei care trebuie să le
execute;
- instrucţiunile să nu aibă ca efect divizarea transportului,
- expeditorul trebuie să-l despăgubească pe transportator pentru
cheltuielile şi prejudiciile suferite ca urmare a executării
instrucţiunilor privitoare la modificarea contractului.
Transportatorul care nu execută instrucţiunile date în condiţiile
prevăzute de convenţie sau care a executat anumite instrucţiuni, fără a
fi cerut prezentarea primului exemplar al scrisorii de trăsură, răspunde
pentru acest fapt faţă de persoana îndreptăţită să ceară repararea
prejudiciului. De asemenea, potrivit art.12 pct.6 din Convenţia CMR,
dacă transportatorul se află în imposibilitate de a executa ordinele de
modificare aimediat
înştiinţeze contractului primitpentru
pe acesta de la expeditor
a hotărî elasupra
este obligat să-l
executării
contractului.
Dreptul de dispoziţie al expeditorului asupra mărfii este
consacrat şi în transporturile aeriene prin intermediul art.12 alin.1 al
Convenţiei de la Montreal, text care dă posibilitatea expeditorului de a
dispune de marfă, fie prin retragerea acesteia de la aeroportul de
plecare sau destinaţie, fie prin reţinerea pe parcursul deplasării, la
orice aterizare, fie să solicite cărăuşului ca marfa să fie predată la
destinaţie sau pe parcursul transportului unei altei persoane decât
destinatarul iniţial, ori să ceară returnarea mărfii la aeroportul de
plecare.1
1
Conform art.12 alin.2 al Convenţiei de la Montreal, „În cazul în care îndeplinirea instrucţiunilor
expeditorului este imposibilă, transportatorul trebuie să informeze imediat expeditorul.”
176
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 176/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
56.2. Aceste dispoziţii trebuie să fie date printr-o declaraţie în forma prevăzută de Normele
uniforme. Menţiunile din declaraţie trebuie efectuate şi semnate de destinatar pe duplicatul
scrisorii de trăsura ce trebuie prezentat operatorului de transport feroviar. Orice dispoziţie dată
într-o altă formă decât cea prevăzută este nulă. Dreptul destinatarului de a modifica contractul de
transport se stinge în cazul în care:
56.2.1.
56.2.2. aa acceptat
ridicat scrisoarea
marfa; de trăsură;
56.2.3. şi-a valorificat drepturile în conformitate cu pct. 52.5;
56.2.4. a indicat o persoană şi aceasta a ridicat scrisoarea de trăsură sau şi-a valorificat dreptul
în conformitate cu pct. 52.5.
56.3. Dacă destinatarul a dispus ca marfa să fie eliberată unei alte persoane, aceasta nu este
autorizată să modifice contractul de transport.
2
O.Căpăţână. Gh.Stancu op.cit.pag.95; I.T.Ciobanu , op.cit, pag.127; Gh.Filip şi autorii , op.cit,
pag.166-167.
177
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 177/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
178
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 178/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
nu esteAtunci
obligatcând
să-i destinatarul contestă
elibereze marfa decâtaceste creanţe,
în cazul în caretransportatorul
destinatarul a
depus cauţiune, respectiv o sumă care să acopere creanţele care
rezultă din scrisoarea de trăsură.
Dacă destinatarul refuză primirea mărfii, expeditorul are
posibilitatea de a dispune de marfă, putând reveni ulterior şi cerând
eliberarea ei, dar numai atât timp cât transportatorul nu a primit
instrucţiuni contrarii de la expeditor.
179
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 179/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
arăspunderea
nu răspunde,acestuia,
în acestnefiind eliberată
caz, trebuie să de obligaţia de
dovedească predare.
faptul Pentru
că, eroarea
este rezultatul culpei încărcătorului ce a indicat greşit destinatarul.
Destinatarul, cu ocazia preluării mărfurilor poate acţiona fie în
nume propriu, fie poate apela la un reprezentant, ocazie cu care, îi va
înmâna fie o procură, fie un contract de comision.
Într-o asemenea situaţie, cărăuşul are obligaţia de a verifica
împuternicirea în vederea confirmării sau infirmării reprezentantului
destinatarului, şi implicit a destinatarului însuşi.
Pentru categoria transportului feroviar de mărfuri, operatorul de
transport feroviar îi avizează pe expeditori sau destinatari despre
punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport pentru încărcare,
respectiv descărcare. Modul şi condiţiile de avizare sunt stabilite
1
M.N.Costin, op.cit., vol.I pag.254.
2
O Căpăţână, op.cit. pag.118.
3
Idem
180
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 180/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 181/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 182/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
3
Prin daune-interese înţelegem „despăgubirile în bani pe care debitorul este îndatorat să le
plătească în scopul reparării prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării
necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor contractuale”, a se vedea, în acest sens, L. Pop,
op.cit. pag.332.
4
Daunele-interese moratorii sunt despăgubiri în bani care reprezintă echivalentul prejudiciului
suferit de către creditor prin întârzierea executării obligaţiei de către creditor, L. Pop, op.cit. pag.
334.
1
Au fost amintite supra pag.170-173.
183
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 183/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 184/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
exemplar al scrisorii
Odată ajuns lade trăsură” .cărăuşului mărfurilor periculoase i se
destinaţie,
impun de către acordul A.D.R. anumite obligaţii: să efectueze
împământarea pentru toate lichidele care au punctul de inflamabilitate
sub 610 C, să efectueze corect conectarea tuburilor flexibile, să
informeze destinatarul produselor cu exactitate despre substanţele care
urmează să fie descărcate, să întrebe dacă rezervorul destinatarului are
capacitatea suficientă pentru descărcarea întregii cantităţi, să asiste la
întreaga activitate de descărcare fiind pregătit să intervină, să descarce
mai întâi compartimentul central, apoi cel posterior, iar în final pe cel
anterior.
Transportatorul aerian are obligaţia, în conformitate cu
prevederile Convenţiei de la Montreal – art.13/2, de a-l înştiinţa pe
destinatar imediat ce soseşte marfa, moment de la care acesta din
1
Conform art. 13 pct.1 din Convenţia C.M.R. urmează ca marfa să fie eliberată contra unei dovezi
de primire”, înscris care atestă executarea contractului de transport.
185
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 185/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 186/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
conosamentului
dispoziţie . În această
două modalităţi situaţie, acest
de a soluţiona comandantul
diferend: navei are la
fie va depune
mărfurile, cu autorizarea justiţiei, acolo unde i se va permite, fie va
putea obţine autorizaţia de a vinde o parte din încărcătură pentru a
încasa navlul, ce i se cuvine în schimbul transportului efectuat. După
terminarea operaţiunilor de descărcare şi primire a mărfii se va semna
de primirea mărfurilor pe copia conosamentului ce se află la
comandantul navei.
Răspunderea cărăuşului maritim încetează în momentul în care
marfa a fost predată în totalitate destinatarului, iar acesta a primit-o
fără a formula obiecţii cu privire la starea mărfii.
În portul de destinaţie, la descărcarea mărfurilor se redactează:
fişa de pontaj, istoricul de descărcare, raportul de descărcare,
documente corelative celor care se încheie în portul de încărcare.
De asemenea, cărăuşului fluvial îi incumbă şi obligaţia ca în
portul de destinaţie să predea marfa destinatarului nominalizat în
scrisoarea de trăsură, după efectuarea controlului cantitativ şi al stării
acesteia, conform cu dispoziţiile art.7 alin.1 din Convenţia Siofok.
Verificarea masei încărcăturii se va face printr-o metodă identică cu
cea folosită
cărăuşul de la manevra îmbarcării.
eventualele deteriorări Dacă primitorul
ale mărfii, mărfii nu
insuficienţă sauanunţă
chiar
dispariţia mărfii, atunci se prezumă că recepţia a avut loc în
concordanţă cu condiţiile din scrisoarea de trăsură. În orice caz,
cărăuşul răspunde doare pentru marfa care a fost confirmată pe baza
măsurării tancurilor în portul de încărcare, luând în considerare
corecţiile de temperatură şi normele de pierderi naturale de marfă.
c. Recântărirea mărfurilor
Alături acestor verificări, cărăuşul împreună cu destinatarul au
obligaţia de cântărire a mărfurilor în următoarele cazuri:
- expediţiile de coletărie sau mesagerie;
- expediţiile complete dacă poartă urme de violare, de
sustragere, de scurgere, de pierderi sau avariere;
cheltuielilor de acostare.
4
S. Cărpenaru, Gh. Stancu, op.cit.pag.412.
187
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 187/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 188/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
la mijlocul
mărfuri, de transport,
urme la cotele,
de violare, la sigilii,
pierderi, la semne
scurgeri etc. sau
ori marcaje,
mijlocul ori
de
transport nu se deschide sau nu se descarcă, se va proceda conform
art.45.1 şi art.53 din Regulamentul de transport, la verificarea
expediţiei şi constatarea prejudiciilor.
Cu ocazia verificării conţinutului expediţiei si a stabilirii
lipsurilor cantitative si calitative, cărăuşul - este obligat să adreseze
invitaţii destinatarului sau expeditorului (în funcţie de locul în care se
face verificare) întocmindu-se un proces-verbal de constatare care
cuprinde lipsurile cantitative, modul de determinare al acestora, locul
şi momentul producerii prejudiciului, iar dacă este posibil indicarea
persoanelor (părţilor) care se fac răspunzătoare de aceste lipsuri1.
Procesul-verbal este semnat de către organul autorizat care a
făcut constatarea, care de regulă este şeful staţiei C.F.R. şi de către
reprezentantul expeditorului sau destinatarului. Când cărăuşul sau
reprezentantul acestuia nu este de acord cu cele consemnate în
procesul-verbal, are obligaţia să-şi motiveze poziţia. În privinţa
semnării acestuia practica judiciară2 a statuat că „refuzul de a semna
este nejustificat şi nesemnificativ din punctul de vedere al validităţii şi
opozabilităţii
moment ce actului
cărăuşulde aconstatare încheiat, În
fost prezent.” fărăprocesul-verbal
semnătura sa, dinse
consemnează, potrivit art.45.6 din Regulamentul C.F.R., elementele
necesare calculului despăgubirilor, în cazul în care se constată pagube.
Procedura constatării lipsurilor cantitative şi calitative poate fi
declanşată în orice moment pe parcursul executării contractului,
respectiv imediat după încheierea contractului de transport şi chiar
înainte de începerea transportului propriu-zis cât si pe parcursul
executării deplasării mărfii.
1
Potrivit în
verifice, art.orice
45.1 din Regulamentul
moment, dacă au defost
transport „operatorul
respectate de transport
condiţiile feroviar
de transport are dreptul
şi dacă să
expediţia
corespunde cu menţiunile înscrise în scrisoarea de trăsură de către expeditor. Atunci când
verificarea se referă la conţinutul expediţiei, aceasta se face, pe cât posibil, în prezenţa celui în
drept. În cazul în care acest lucru nu este posibil, verificarea se face în prezenta organelor de
poliţie sau a unui specialist autorizat ori a doi martori care nu sunt salariaţi ai operatorului de
transport feroviar.”
2
Trib. mun. Bucureşti, decizia nr. 2338/1981, publicată în Revista română de drept, nr. 2/1982,
pag. 73-74.
189
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 189/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Trib. mun. Bucureşti, decizia nr. 1761/1979, publicată în Revista română de drept, nr. 1/1980,
pag. 4.
190
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 190/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
art.31 al mărfii
primirea Convenţiei de la Montreal
(bagajelor) prevede
se realizează că, în cazul
fără reclamaţie dinînpartea
care
destinatarului, se consideră până la proba contrară că acestea au fost
predate în bună stare şi în conformitate cu datele înscrise în
documentul de transport. Aliniatul următor al aceluiaşi articol,
prevede obligativitatea formulării de către destinatar a unei reclamaţii
administrative, în cel puţin 14 zile de la data constatării lipsurilor sau
deteriorării (sau 7 zile de la data primirii bagajelor).
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 191/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 192/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
- o linie secundară;
- linii de ecartament diferit;
- marea sau căile navigabile interioare;
- o şosea dacă nu există legătură favorabilă.
c. expediţii carecusunt
excepţionale tarifetaxate
reduse;după tarifele interne speciale sau
d. împrejurări extraordinare de natură să determine o desfăşurare
anormală a traficului sau dificultăţi anormale pentru exploatare.
Aidoma termenului pentru transportul intern, termenul pentru
transportul internaţional se poate prelungi şi suspenda 1, cu excepţia
unei culpe imputabile căii ferate, cu durata staţionării necesare pentru:
- verificarea din care rezultă diferenţe faţă de menţiunile făcute în
scrisoarea de trăsură;
- îndeplinirea formalităţilor cerute de organele vamale;
- modificarea contractului de transport
- îngrijiri speciale ce trebuie acordate mărfii;
- transbordarea sau refacerea încărcăturii.
Legat de această obligaţie, conform uzanţelor, cărăuşul aerian
poate, fără preaviz, să amâne, să devieze sau să întârzie orice zbor
când consideră că acest lucru ar fi util, datorită oricărui fapt care îi
scapă de sub control sau care nu a fost prevăzut în momentul
acceptării mărfurilor ori dacă alte circumstanţe o impun. Atunci când
un zbor este anulat, deviat, întârziat la locul de destinaţie, în condiţiile
arătate, transportatorul
transportul unei expediţiinu
sauare nicipărţi
a unei o răspundere. În cazul livrarea
din ea este terminat, în care
către orice agent pentru transfer, livrare sau depozitare este
considerată completă, iar transportatorului nu îi poate fi antrenată
răspunderea, cu excepţia obligaţiei de a notifica expeditorul sau
destinatarul la adresa menţionată pe scrisoarea de transport aerian.2
f. Refuzul eliberării mărfii
Alături de obligaţia de eliberare a mărfii la destinaţie, cărăuşul
are în condiţii expres prevăzute de lege, şi dreptul de a refuza
eliberarea acesteia, măsură care intervine cu caracter excepţional.
1
Cauza şi durata prelungirii trebuie menţionate în scrisoarea de trăsură iar suspendarea intervine
pentru mică viteză – duminicile şi în zilele de sărbători legale; mare viteză – duminicile şi anumite
zile de sărbători legale dacă într-un stat prescripţiile în vigoare prevăd pentru acestea o suspendare
a termenului de executare a contractului în trafic feroviar intern; mică şi mare viteză –sâmbetele
când într-un stat prescripţiile în vigoare prevăd pentru acestea o suspendare a termenului de
executare a contractului în trafic feroviar intern.
2
Art.13/2 din Convenţia de la Montreal.
193
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 193/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 194/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 195/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 196/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
2. Obligaţiile destinatarului
Calitatea destinatarului de terţ beneficiar îi antrenează anumite
obligaţii contractuale, cele mai importante referindu-se la luarea în
primire a mărfii transportate, la plata sumelor restante datorate
cărăuşului, cât şi la conservarea acţiunilor arbitrale sau judiciare
împotriva cărăuşului pentru repararea eventualelor daune ivite pe
parcursul transportului.
a. Preluarea mărfii
Obligaţia complexă de luare în primire a mărfii transportate
presupune pe lângă cea
verificări anterioare caredearprimire
justificaa mărfurilor de la cărăuşde
refuzul destinatarului şi aanumite
prelua
marfa. Destinatarul avizat de eliberarea unei încărcături verifică
documentul ce stă la baza transportului respectiv. Verificarea se referă
la faptul constatării dacă marfa a fost sau nu strămutată în condiţiile şi
la termenul fixat, cu expeditorul, prin contract.
O altă operaţiune se referă la verificarea încărcăturii
transportate. În acest sens art.434 alin.1 C.com. prevede că
„destinatarul are dreptul să verifice, pe cheltuiala sa, în momentul
predării, starea în care se află lucrurile transportate, deşi ele nu ar
prezenta semne exterioare de stricăciune.” Controlul calitativ şi
cantitativ al mărfurilor la destinaţie parcurge două etape: o etapă în
care are loc o verificare sumară în momentul primirii mărfurilor de la
cărăuş şi o alta minuţioasă, în depozitele proprii după ridicarea mărfii
de la transportator. Cheltuielile intervenite ca urmare a verificărilor
1
I. T. Ciobanu, op.cit. pag.422-423.
197
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 197/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 198/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 199/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 200/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 201/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
0. Căpăţână, B. Ştefănescu , Tratat de drept al comerţului internaţional , vol. II, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1998, pag. 166-167; M. N. Costin, Dreptul comerţului internaţional , Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 1996, pag. 57.
2
Idem
202
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 202/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 203/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Potrivit art.435 C.com. „dacă cărăuşul predă lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se
datoresc lui, cărăuşilor anteriori sau expeditorului, sau fără a pretinde depunerea unei sume asupra
căreia există neînţelegere, pierde dreptul de regres şi rămâne răspunzător către expeditor şi cărăuşii
anteriori pentru sumele ce li se cuveneau...”.
204
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 204/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
I.T.Ciobanu, op.cit,pag.217.
2
Idem
3
Francul de aur reprezintă 10/31 grame de aur cu titlu de 0,900 - I.T.Ciobanu, op.cit, pag.218.
205
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 205/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 206/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
E. PRACTICĂ JUDICIARĂ
1. MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 207/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ibidem, pag.69
208
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 208/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul V
Regimul juridic al mărfurilor transportate
Atât legislaţia, cât şi literatura de specialitate acordă o
importanţă deosebită stabilirii regimului juridic al mărfurilor
transportate,
fi în până
strămutate şi intervalul de timp
la predarea cuprinsdestinatarului.
acestora între preluarea lor pentru a
Regimul este influenţat de naşterea anumitor drepturi asupra
mărfurilor în sarcina cărăuşului, pe întreaga durată a transportului.
Aceste drepturi îşi au temeiul în faptul material al deţinerii, ca efect al
predării lor de către expeditor pentru a fi transportate.
Alăturat, regimul juridic al mărfii transportate este influenţat şi
de efectele transmiterii proprietăţii de la expeditor la destinatar asupra
bunurilor, a riscurilor ce decurg din această transmitere, la care se
adaugă eventualele intervenţii din partea creditorilor expeditorului sau
destinatarului, care au posibilitatea de a sechestra mărfurile, fapt ce
determină perturbări în activitatea de transport.
1
Art. 1846 alin. 2 C.civ. stabileşte că posesia este „... detenţiunea unui lucru sau folosirea de un
drept, exercitată, una sau alta de noi înşine sau de altul, în numele nostru”.
2
Art. 2228 al codului civil francez dispune că „posesia este detenţia sau folosinţa unui lucru sau
drept pe care îl deţinem sau exercităm în numele nostru de câtre altul sau de către noi înşine”.
3
Prof. C.Stătescu, Drept civil. Persoana juridică. Persoana fizică. Drepturi reale, Editura
Academiei, Bucureşti, 1970, pag. 775; L. Pop, Drepturile reale principale, Editura Cordial Lex,
Cluj-Napoca, 1995, pag. 189
209
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 209/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
D. Gherasim, Teoria generală a posesiei în dreptul civil român , Editura Academiei, Bucureşti,
1986, pag. 20-26.
2
L Pop., op. cit., pag. 160; C.Stătescu, C. Bârsan, op. cit., pag. 235, Prof. Traian Ionaşcu,
S.Brădeanu, Drepturi reale principale în R.S.R., Editura Academiei, Bucureşti, 1978, pag. 167.
3
Idem
4
M. 303.
pag. Fontaine, R. Cavalerie, J. A. Hass6nforder Dictionnaire de droit , Ed. Foucher, Paris, 1996,
5
L. Pop., op. cit., pag. 160; C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., pag. 235, Tr. Ionaşcu, S.Brădeanu, op.
cit., pag. 167.
6
Elementul material se dobândeşte şi exercită personal ori prin reprezentant, în calitate de cărăuş,
depozitar, mandatar, comodatar etc., iar elementul psihologic se exercită de însuşi posesorul
bunului, excepţie făcând persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, care îl exercită prin grija
reprezentaţilor lor legali. A se vedea, în acest sens, S.Fildan, I.Mihnea, Drept civil. Drepturi reale ,
ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura University Press „Vasile Goldiş” Arad, 2004, pag.74.
210
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 210/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 211/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 212/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
bunului. De asemenea,
nici o îndoială cu priviretrebuie reliefat
la apărarea că practica
detenţiei a decis
împotriva că nuchiar
oricui, există
si
împotriva proprietarului care se face vinovat de furt dacă sustrage
bunul său din detenţia legitimă a altei persoane.
Dacă bunurile transportate au fost pierdute datorită unor
evenimente cum ar fi forţa majoră sau cazul fortuit, ori din neglijenţa
cărăuşului, acesta nu le va putea recupera de la terţul beneficiar prin
intermediul acţiunii în revendicare mobiliară, pentru că îi lipseşte
calitatea de proprietar, calitate care trebuie să o întrunească
reclamantul în momentul introducerii unei asemenea acţiuni2.
bunuriPentru
. aceste categorii transferul proprietăţii şi riscurilor
aferente se transmite dobânditorului în chiar momentul încheierii
acordului de voinţă, chiar dacă bunul nu a fost remis ori predat
dobânditorului conform art.1295 alin.1 C.civ.4. Dacă bunul individual
1
Decizia nr. 644/1970, publicată în Repertoriu de practică judiciară în materie penală, pe anii
1969-1975, V. Papadopol, M. Popovici, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, pag.
176.
2
Conform art. 1909 alin. 2 C.civ. „... cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru, poate să-l
revendice în curs de 3 ani, din ziua în care l-a pierdut sau când i s-a furat, de la cel care-l găseşte,
rămânând acestuia recurs împotriva aceluia de la care îl are”.
3
M. Mureşan enumeră o serie de bunuri considerate ca făcând parte din categoria bunurilor certe:
tablouri aparţinătoare unui pictor, a se vedea Drept civil. Partea generală , Editura S.C. „Cordial”
Lex, Cluj-Napoca, 1992, pag. 85.
4
Art. 1295 alin. 1 C. civ. dispune că „vinderea este perfectă între părţi si proprietatea este de drept
strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi
asupra preţului lui, deşi lucrul nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”.
213
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 213/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 214/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 215/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Pentru a înţelege aceste uzanţe este necesară cunoaşterea semnificaţiei termenilor comerciali:
F.O.B., C.I.F. si C. and F.
• Vânzarea F.O.B. (free on board - în traducere „liberă la bord”) se caracterizează prin
obligaţia vânzătorului de a preda marfa contractată la bordul vasului desemnat de către
cumpărător în portul de încărcare convenit, la data stabilită şi să-l avertizeze pe
cumpărător de îndată
obicei denumirea ce marfa
portului a fost încărcată
de încărcare, ceea cepepresupune
vas. Formulei F.O.B.mărfii
că predarea se adaugă de
se face
franco la bordul vasului în acel port. În terminologia RAFDT -1941 această condiţie de
livrare se desemnează prin formula FOB Vessel (vas). Bunăoară, în relaţiile comerciale
cu firme din SUA nu este suficient să se menţioneze formula FOB Boston, ci va trebui să
se folosească formula FOB Vessel Boston, fiindcă numai aşa vânzarea va corespunde cu
cea reglementată de INCOTERMS. Dacă s-ar omite cuvântul „vessel" clauza respectivă
s-ar putea interpreta în mai multe feluri, precum: franco bord (al unui camion, vagon,
avion) la Boston; navlu sau port până la Boston; franco de-a lungul vasului la Boston.
• Vânzarea CIF (cost, insurance, freight - în traducere cost-asigurare-navlu) se distinge prin
faptul că în preţul mărfii se cuprind în mod indivizibil, costul mărfii, prima de asigurare
si navlul. La fel ca şi FOB este o vânzare de plecare. în terminologia RAFTD1941,
vânzarea CIF primeşte o semnificaţie similară, ceea ce presupune că în preţul cotat de
vânzător
cheltuieli se
de include
transportcostul
până lamărfii obiect
punctul al contractului, asigurarea maritimă si orice
de destinaţie.
• Vânzarea C. and F. (cost and freight în traducere „cost si navlul”) este o varietate a
vânzării CIF, cu menţiunea că în preţul mărfii nu este inclusă şi prima de asigurare a
mărfii pe timpul transportului. În acest caz, vânzătorul nu este obligat să procure
cumpărătorului poliţa de asigurare. în ipoteza vânzării cu clauza C. and F. este necesar ca
părţile contractante să fie de acord cu privire la anumite aspecte, printre care şi problema
asigurării pentru riscuri, chiar dacă vânzătorul nu este obligat să procure cumpărătorului
poliţa de asigurare.
216
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 216/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 217/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
retenţieAstfel, o serie
de către de contracte
creditor, justifică
în raporturile soleexercitarea dreptului
cu debitorul, de
în scopul
încasării preţului lucrului transmis, a chiriei aferente pentru folosinţa
lui ori a echivalentului prestaţiei efectuate. În materia contractului de
vânzare-cumpărare, potrivit art. 1322 C.civ. „vânzătorul nu este dator
să predea lucrul, dacă cumpărătorul nu plăteşte preţul şi nu are dat de
vânzător un termen de plată”. În aceeaşi ordine de idei, conform
art. 1444 C.civ. locatarii si arendaşii nu pot fi lipsiţi de stăpânirea
bunului, în cazul vânzării imobilului, înainte de a fi despăgubiţi de
locator sau de câtre cumpărător. În materia contractului de depozit,
conform art.1619 C.civ. depozitarul poate reţine lucrul depozitat până
la plata integrală a sumelor ce i se datorează de câtre deponent. La
rândul său, contractul de transport face parte din aceeaşi categorie a
contractelor care îndreptăţesc cărăuşul, conform art.433 C.com., să
218
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 218/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Conform art. 433 C.com. „cărăuşul nu este obligat să predea lucrurile transportate până când
persoana ce se prezintă a le primi nu-si îndeplineşte obligaţiunile”.
2
Gh.Stancu, op.cit., pag.51.
219
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 219/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
situaţiaConexitatea materialăoferă
în care un depozitar are natură
un plusextracontractuală şi există
de valoare obiectului aflat în
depozit, îmbunătăţindu-i valoarea pe timpul cât îl are în stăpânire.
Conexitatea juridică presupune naşterea dreptului de retenţie
dintr-o creanţă ce derivă din îndeplinirea de către creditor a obligaţiei
pe care şi-a asumat-o faţă de debitorul său2. În general, raportul juridic
din care derivă acest drept este un contract sinalagmatic, ca de pildă
contract de transport, contract de vânzare-cumpărare, contract de
depozit, etc.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 220/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
cărăuşului.
Fiind un drept instituit în favoarea cărăuşului, prevederile
codului comercial opresc eventualele abuzuri ale cărăuşului în
exercitarea acestuia. În consecinţă se condiţionează refuzul de
eliberare a mărfii la destinaţie de existenţa unei creanţe a cărăuşului
împotriva destinatarului, creanţă născută în baza contractului de
transport. Fără existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile
împotriva destinatarului (datoria bănească de plată a tarifului de
transport), cărăuşul nu îşi poate exercita dreptul de retenţie.
În transportul maritim doctrina stabileşte că dreptul de retenţie
nu poate fi exercitat decât în cursul sau la terminarea voiajului în care
1
Persoana poate eventual să recurgă la un alt mod de stingere a obligaţiei, ca de pildă
compensarea sau exceptio non adimpleti contractus.
2
Gh. Stancu, op.cit., pag.58.
3
Gh. Bibicescu, Transportul de mărfuri pe mare în comerţul internaţional , Editura Sport –
Turism, Bucureşti, 1986, pag.178 şi urm.
221
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 221/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
222
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 222/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
223
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 223/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Convenţia
încheiată pentru unificarea
la Bruxelles anumitor
la 10 aprilie reguli referitoare
1926, ratificată la prin
de România privilegiile şi ipotecilepublicată
Legea nr.43/1937, maritime,
în
M. Of. nr.60 din 13 martie 1937. Aplicarea acestei convenţii a fost aspru criticată mai ales de ţările
de common law, ceea ce a dus la adoptarea unei noi convenţii la Bruxelles la 17 mai 1967, în care
preponderenţa o deţin soluţiile din legislaţiile anglo-americane. Convenţia a fost respinsă de
celelalte state, printre care şi Franţa şi România care au rămas parte la Convenţia din 1926.
2
Garanţia poartă denumirea de „mortgage” provine de la faptul că, iniţial garanţia avea ca obiect
un teren, veniturile acestuia fiind încasate de creditor, în scopul stingerii datoriei, bunul fiind
socotit ca mort pentru debitor, a se vedea în acest sens, Gh. Piperea, op.cit. pag.181-186.
224
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 224/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 225/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
fundamentează
În prezentpe ideea de gaj . autorilor consideră că privilegiul
majoritatea
cărăuşului decurge dintr-un gaj tacit pe care expeditorul îl recunoaşte
odată cu încheierea contractului de transport. Privilegiul este
recunoscut atât pentru preţul transportul, cât şi pentru toate cheltuielile
de transport şi poate fi exercitat numai atâta timp cât cărăuşul are
lucrul în detenţia sa.
În privinţa gajului exercitat de cărăuş asupra mărfii transportate,
constatăm anumite particularităţi faţă de gajul de drept comun.
Art.52.8 din Regulamentul de transport se coroborează cu art.48
alin.1 şi 2 C.com. care dispune ca „în calitate de titular al gajului,
creditorul are dreptul de a fi plătit cu privilegiu asupra lucrului ce i s-a
constituit în gaj”, „acest privilegiu nu există numai dacă lucrul s-a pus
şi se află în posesiunea creditorul sau a unei alte persoane aleasă de
părţi”. Cu alte cuvinte, dispoziţiile codul comercial atribuie titularului
gajului un drept de privilegiu. În asemenea condiţii se poate susţine că
gajul exercitat de cărăuş împrumută caracteristicile privilegiului
special.
Regimul juridic al gajului asupra navelor este instituit de
art.495-496juridic
regimului C.com., rămase înmobiliare
al garanţiilor vigoare prin
şi Titlul
după VI
reglementarea
din Legea
nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei
economice.2 Spre deosebire de gajul din dreptul comun, gajul navei
1
E.Cristoforeanu, op.cit., pag. 202-204; C.Stătescu, C.Bârsan, op. cit., pag. 427-429; D. Zlătescu,
Garanţiile creditorului, Editura Academiei, Bucureşti, 1970, pag. 195-201, L Pop op. cit., pag.
438-447.
2
Conform Titlului VI din Legea 99/1999, modificată prin Ordonanţa Guvernului 89/2000,
activitatea de publicitate mobiliară, asigurată până atunci de judecătorii prin Registrele de Gajuri,
a fost transferată unui corp de Operatori privaţi, printre care, Camera de Comerţ a României şi a
Municipiului Bucureşti, care, prin reţeaua de agenţi - Camerele de Comerţ şi Industrie teritoriale -
se detaşează net,creanţelor
Prioritatea oferind condiţii de promptitudine,
garantate profesionalism
ale căror garanţii şi disponibilitate.
mobiliare înscrise în Arhiva Electronică este
protejată de lege şi executarea garanţiilor este uşurată de mijloacele de identificare a bunurilor
descrise în contractele de garanţie. În acelaşi sens, creanţele negarantate, publicate în Arhivă, sunt
protejate, dând prioritate la executare creditorului dobânditor iniţial, în raport cu alţi creditori
cesionari succesivi.
Consultarea Arhivei înaintea încheierii oricărui contract de garanţie mobiliară este o metodă
eficientă de protecţie a creditorilor de orice fel, împotriva relei-credinţe a debitorilor. Accesarea
bazei de date se face prin internet în felul acesta putându-se informa orice persoană.
226
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 226/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 227/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
incluşiTitular al garanţiilor
în această categorienucontractanţii
poate fi decât
carecărăuşul neputând
desfăşoară fi
servicii
asemănătoare unei strămutări de bunuri, dar care nu sunt parte într-un
contract de transport.
Autorii citaţi exemplifică cele afirmate cu situaţia în care o
persoană fizică sau juridică se mută de la o adresă la alta, fapt ce
presupune demontarea unui mobilier, împachetarea şi reasamblarea
acesteia, operaţiuni cu pondere mai însemnată decât deplasarea
mobilierului de către cărăuş pe o distanţă relativ redusă, astfel
contractul respectiv nu poate fi calificat de transport, ci eventual un
contract de prestării de servicii în care transportatorul nu beneficiază
de privilegiul sau gajul cărăuşului.
Proprietarul unor vehicule, care le închiriază în vederea
efectuării unui transport, nu este titular al privilegiului sau al gajului
asupra mărfii transportate, deoarece creanţa derivă dintr-un contract
de locaţiune şi nu poate fi valorificată asupra lucrurilor transportate de
câtre utilizatorul mijlocului de transport închiriat.
Prevederile legale în materie, ori de câte ori se referă la
privilegiul sau gajul cărăuşului alătură acestor noţiuni şi pe aceea de
1
creanţăÎngarantată
literatura. de specialitate2 se consideră că în sfera creanţei
garantate cu privilegiul sau gajul cărăuşului sunt incluse acele sume
care sunt percepute în legătură cu transportul, şi anume:
- costul deplasării încărcăturii, care cuprinde beneficiul
cărăuşului, cât şi procentul aferent din ,amortizarea capitalului investit
- mijloace de transport, aparate tehnice - şi din cheltuielile de personal
şi de întreţinere a serviciului;
- cheltuielile suportate de către cărăuş prin efectuarea de
operaţiuni accesorii transportului, cum ar fi cele de încărcare,
transbordare, remorcare, descărcare, cântărire, magazinaj ş.a.m.d.;
1
Prevederile legale folosesc în legătură cu garanţiile în discuţie exprimări diferite: astfel art.1730
pct.7 C.civ. se referă la „cheltuielile de transport şi cheltuielile accesorii asupra lucrului
transportat”; art. 437 C.com. are în vedere toate „creanţele rezultând din contractul de transport iar
art.52.8 din Regulamentul de transport are în vedere „totalitatea creanţelor ce i se cuvin cărăuşului
din executarea contractului de transport”.
2
E.Cristoforeanu, op. cit., vol. I, pag. 206.
228
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 228/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 229/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
art.683Alăturat acestor se
pct.1-3 C.com. creanţe, privilegiul
integrează cărăuşului
într-o altă suită demaritim,
creanţe,potrivit
la care
se adaugă şi creanţele născute din salarii, potrivit dispoziţiilor de drept
civil. Dintre creanţele anticipate garanţiei amintim:
- salariile datorate de către debitor angajaţilor proprii, potrivit
prevederilor dreptului muncii;
- cheltuielile de judecată făcute în interesul creditorilor pentru
acte de conservare şi de urmărire a lucrurilor - art.683 pct. l C.com.;
- cheltuielile, indemnizaţiile şi primele de salvare datorate
pentru ultima călătorie - art.683 pct. 2 C.com.;
- taxele vamale pentru lucruri la locul de descărcare - art.683
pct. 3 C.com.
Alăturat privilegiilor amintite se impune a menţiona şi câteva
aspecte referitoare la privilegiul cărăuşului asupra navei comerciale,
reglementat de dreptul intern prin art.686-694 C.com. şi de dreptul
internaţional prin Convenţia de la Bruxelles din 1926.
Codul comercial dispune că toate privilegiile pe care le
enumeră la pct.1-13 ale art.687, au ca obiect exclusiv nava, fiind
admise la plată asupra mijlocului de transport. Privilegiul asupra navei
este un drept
urmărire real caregrevat
a bunului conferăîncreditorului dreptul acest
mâinile terţilor, de preferinţă şi
privilegiu
decurgând din gajul asupra navei, consacrat în mod expres de art.687
pct.13, coroborat cu art.495-497 C.com. Toate celelalte privilegii
asupra navei enumerate de la pct.1-12 sunt considerate a fi cauze de
preferinţă1, în sensul că, creditorului nu îi este conferit şi dreptul de a
urmări nava în mâinile terţilor.
Convenţia de la Bruxelles, delimitează privilegiile în două
categorii, specifice transportului maritim internaţional, respectiv
privilegii care trec înaintea ipotecilor şi privilegii subsecvente
ipotecilor. Categoria ipotecilor care primează ipotecilor sunt
considerate a fi cheltuielile de justiţie (ocazionate cu procedura
executării silite a navei şi de distribuire a preţului obţinut), de
conservare, precum şi unele taxe (de exemplu, taxe de tonaj, de far, de
port) şi impozite (de pildă, de pază, de conservare, de la intrarea navei
1
Gh. Piperea, op.cit. pag.183.
230
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 230/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
231
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 231/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
d. Stingerea
Încetarea garanţiilor
gajului cărăuşuluicărăuşului sunt consecinţa
şi a privilegiilor
stingerii creanţei pe care o garantează, fiindcă acestea rămân fără
obiect. Alăturat regulii de drept comun, există şi cauze specifice de
stingere a privilegiului şi a gajului transportatorului asupra mărfii.
Durata şi sfârşitul privilegiului sunt reglementate de prevederile
Codului civil şi ale Codului comercial, respectiv în art.1730 pct. 7
C.civ. şi art.437 C.com.
Potrivit art.1730 pct.7 C.civ. cărăuşul beneficiază de privilegiul
creanţei sale atâta timp cât „îl are în posesia sa şi în cele 24 de ore ce
vor urma trădării lucrului la destinatarul său, dacă acesta din urmă a
conservat posesia lucrului”.
Comparativ cu dispoziţiile Codului civil, art.437 C.com.
dispune că privilegiul cărăuşului asupra mărfii transportate există
„până la predarea lor destinatarului”, nemaiadăugând termenul de 24
232
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 232/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
O.Căpăţână, op.cit.pag.190.
2
I.N.Finţescu, op.cit. vol. I pag.433.
3
Decizia nr.46 din 5 februarie 1910 a Curţii de Casaţie, secţia a III-a, publicată în Buletin de
decizii, 1910, pag.289.
4
În dreptul francez, poprirea asiguratorie poartă denumirea de „aaisie”, a se vedea în acest sens M.
Fontaine, R. Cavalerie, J. A. Hassenforder Didionnaire de droit , Ed. Foucher, Paris, 1996, pag.
355.
233
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 233/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
5
Capitolul IV intitulat „Sechestrul asigurător şi judiciar”, a fost modificat prin art. I pct. 218 din
Ordonanţa Guvernului României nr. 138/2000, publicată în M. Of. Nr. 706 din 29 decembrie
2000.
2
V. M. Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă , Editura Naţional, Bucureşti, vol.
II, 1997, pag. 66.
3
Potrivit art. 591 alin. 2 C. pr. civ. creditorul poate solicita înfiinţarea unui sechestru: asigurător
dacă depune „... o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată”.
234
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 234/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 235/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
- pierderi de vieţiunei
din exploatarea omeneşti
nave; sau daune corporale cauzate de către o navă sau provenind
- asistenţă şi salvare;
- contracte referitoare la folosinţa sau locaţiunea unei nave prin charter-party sau în alt
mod;
- contractele referitoare la transportul de mărfuri de către o navă în baza unui charter-
party sau conosament;
- pierderi sau pagube aduse mărfurilor şi bagajelor transportate de către o navă şi
avaria comună;
- împrumutul maritim şi furnizarea, în orice loc, de produse sau de materiale, făcute
unei nave, în scopul exploatării sau întreţinerii sale;
- remorcaj sau pilotaj;
- construcţia, reparaţia, echiparea unei nave sau taxele de doc;
--salariile comandanţilor,
banii cheltuiţi ofiţerilor
de comandant şi ceisau membrilor
plătiţi de cătreechipajului;
încărcători, navlositori sau agenţi în
contul navei sau al proprietarilor ei;
- proprietatea contestată a unei nave, proprietatea contestată a unei nave sau posesia sa
ori exploatarea sa sau exploatarea sau drepturile rezultate exploatării unei nave în
coproprietate;
- orice ipotecă maritimă şi orice garanţie.
1
Art.595 a fost modificat prin art.1 pct.37 din Ordonanţa Guvernului României 59/2000, publicată
în M. Of. Nr. 217 din 27 aprilie 2001.
236
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 236/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
6. PRACTICĂ JUDICIARĂ
1. Reclamanta CNM Romline SA a solicitat obligarea pârâţilor
Bancorex SA şi Inspectoratul Navigaţiei Civile la radierea gajului
constituit asupra navei Oscar Polaris.
În fapt, la cererea creditoarei SC Şantierul Naval „2Mai”
Mangalia, s-a pornit executarea silită asupra navelor Oscar Polaris
(ex.Rovine) şi Cristian A. (ex.Filipeşti) proprietatea debitoarei CNM
Romline SA.
Prin încheierea pronunţată la data de 11.12.1998 în dosarul
nr.257/MF/1998, Tribunalul Constanţa în conformitate cu art.918
C.com., a autorizat vânzarea la licitaţie a celor două nave, a trimis
părţile în faţa judecătorului delegat, pentru a fixa ziua vânzării şi
îndeplinirea celorlalte operaţiuni necesare potrivit legii.
În urma licitaţiei organizate la data de 17.03.1999, navele au
fost adjudecate în favoarea adjudecatarului grec Anousakis Antonios,
ocazie cu care s-a întocmit procesul-verbal al licitaţiei.
În termenul procedural stabilit de art.927 C.com., adjudecatarul
a depus preţul vânzării, respectiv 240.000 USD pentru nava Oscar
Polaris şi 537.000 USD pentru nava Cristian A.
1
Art.438 C.com.
2
În cazul ordonanţei preşedinţiale hotărârea este vremelnică şi executorie şi supusă recursului în
termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat
fără citarea părţilor” (art. 582 C.pr.civ).
237
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 237/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
asupra vasuluisau
creditorilor se sting:
pentruprin vânzarea
altă cauză,silită,
dupăfăcută sau după
formele cererea
stabilite de
procedura comercială şi după plata preţului asupra căruia privilegiul
a trecut”. Potrivit art.694 C.com. „Radierea transcripţiunilor sau a
hotărârilor privilegiilor, nu se va putea face decât dacă
consimţământul părţilor interesate sau în virtutea unei sentinţe
rămase definitive”.
1
Tribunalul Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, sentinţa civilă nr.82 din 16 mai 1999, în Marin
Voicu, Jurisprudenţă maritimă , publicată în Revista de drept comercial nr.1/2004, pag.172-175
238
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 238/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Tribunalul Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, sentinţa civilă nr.63 din 30 aprilie 1999, în
Marin Voicu, Jurisprudenţă maritimă , publicată în Revista de drept comercial nr.1/2004, pag.176-
177.
239
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 239/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
2
Tribunalul Constanţa, secţia maritimă, încheierea nr.281/MF din 13 august 2003, în Maria
Veriotti, Jurisprudenţă maritimă română , publicată în Revista de drept comercial nr.10/2003,
pag.159-160
240
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 240/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Tribunalul Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, încheierea nr.7/MF din 9 ianuarie 2004, în
Maria Veriotti, Jurisprudenţă maritimă , publicată în Revista de drept comercial, nr.2/2004,
pag.168-169
2
Tribunalul Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, sentinţa civilă nr.16 din 18 iunie 1983, în Maria
Veriotti, Jurisprudenţă maritimă română , publicată în Revista de drept comercial, nr.12/2003,
pag.191
241
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 241/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
242
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 242/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Tribunalul Constanţa, secţia maritimă şi fluvială, sentinţa civilă nr.68 din 3 mai 1999, în Maria
Veriotti, Jurisprudenţă maritimă română, publicată în Revista de drept comercial nr.12/2003,
pag.198-199
243
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 243/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul VI
Răspunderea părţilor în contractul de transport
1. Cadrul legal al răspunderii
Odată se
contractante încheiat
nasc ocontractul
serie de deobligaţii,
transport,
careîn neîndeplinite
sarcina părţilor
ori
încălcate conduc la angajarea răspunderii civile a expeditorului,
cărăuşului şi destinatarului.
Şi în activitatea de transport, răspunderea civilă se înfăţişează,
la fel ca şi în dreptul comun, sub două forme, şi anume: delictuală şi
contractuală.
Răspunderea delictuală derivă fie din delicte, fie din
cvasidelicte, care în ramura transporturilor sunt accidentele ce pot
surveni pe parcursul transportului, ca de pildă coliziunea a două
mijloace de transport aparţinând, fiecare, unui alt proprietar sau
prăbuşirea unui avion peste un imobil, înşiruirea de exemple putând
continua, datorită multitudinii modalităţilor de realizare a activităţii de
transport si a mijloacelor de transport folosite.
Regimul juridic al răspunderii este reglementat în primul rând,
de dispoziţiile Codului civil, care alături de Codul comercial
constituie dreptul comun în materie. Astfel, art.998-1000 C.civ.
reglementează răspunderea civilă delictuală, iar art.1073-1090 C.civ.
răspunderea contractuală. De asemenea, în transportul de mărfuri
răspunderea
art.420, 423,este
425cârmuită de dispoziţiile
şi următoarele. AcestoraCodului comercial,
li se adaugă, respectiv
în domeniul
transportului feroviar de mărfuri şi art.60-64 din Regulamentul de
transport pe căile ferate române. În ceea ce priveşte transportul de
persoane, reglementări privind răspunderea sunt cuprinse în art.22-28
din Regulamentul de transport, care instituie răspunderea căii ferate în
caz de moarte sau rănire a călătorilor, precum şi răspunderea
cărăuşului pentru bagaje.
Răspunderea în transportul rutier nu este reglementată distinct
de legea specială, care-l guvernează. Ordonanţa Guvernului României
nr.44/1997 modificată şi completată prin Legea nr.105/2000, în
capitolul 7 intitulat sugestiv „Răspunderi şi sancţiuni” nu face nici o
referire specială şi expresă cu privire la răspunderea în contractul de
transport rutier, ci numai la regimul sancţionator aplicabil încălcărilor
prevederilor contractuale.
244
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 244/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 245/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
145 din 6 decembrie 1972. Convenţia a fost modificată şi completată prin Protocolul semnat la
Geneva la 5 iulie 1978, ratificat de România prin Decretul Consiliului de Stat nr. 66 din 25 martie
1981 publicat în Buletinul Oficial nr. 18 din 26 martie 1981.
1
România a aderat la Convenţia TIR prin Decretul Consiliului de Stat nr. 420 din 5 decembrie
1979, publicat în Buletinul Oficial nr. 98 din 10 decembrie 1979.
2
Convenţia a fost ratificată de ţara noastră prin Decretul - Lege nr. 1213 publicat în B. Of. nr. 83
din 9 aprilie 1931. Convenţia a fost modificată prin Protocolul de la Haga din 28 septembrie 1955
şi Convenţia de la Guadalajara, Mexic din 18 septembrie 1961 la care România este parte.
3
Convenţia a fost ratificată de România la 3 septembrie 2000.
4
România a aderat la convenţie prin Decretul nr. 343 din 26 noiembrie 1981, publicat în B. Of.
nr. 95 din 28 noiembrie 1981.
5
L.Pop op. cit., pag. 328; M. Eliescu, Răspunderea civilă delictuală , Bucureşti, 1972, pag 62; T
Popescu P. Anca, Teoria generală a obligaţiilor , Bucureşti., 1968, pag.320.
246
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 246/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
a. Fapta ilicită
Ca şi condiţie a răspunderii civile contractuale în contractul de
transport, prin faptă ilicită sau păgubitoare înţelegem acea acţiune sau
inacţiune care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a
intereselor legitime ale cocontractantului. Fapta păgubitoare a
cărăuşului este săvârşită, de obicei, prin acte comisive, ca de pildă:
anumite manevre sau operaţiuni executate incorect, o depăşire
neregulamentară pe şosea în timpul unui transport, ş.a.m.d. Omisiunea
cărăuşului poate, la rândul ei, conduce la anumite consecinţe
păgubitoare în activitatea de transport, şi anume omisiunea verificării
mijloacelor
în de transport
cursă ori omisiunea din punct de vedere
transportatorului, tehnic
care în urmaînainte de a pleca
unui accident de
circulaţie nu opreşte, caz în care, alături de răspunderea contractuală,
faţă de proprii pasageri este antrenată şi cea contravenţională, sau
chiar penală. Ca urmare, fapta păgubitoare este calificată ca având un
caracter obiectiv constând într-o conduită sau o manifestare umană
exteriorizată.
Alături de caracterul obiectiv al faptei păgubitoare este şi
caracterul său ilicit. În cazul răspunderii civile, şi implicit a
răspunderii în contractul de transport, o faptă este ilicită atunci când
contravine legii ori regulilor de convieţuire socială, având ca efect
încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al altuia,
respectiv al expeditorului, călătorului sau destinatarului.
Cu aplicabilitate în sfera contractului de transport, răspunderea
contractuală se mărgineşte să sancţioneze vătămarea unui drept de
creanţă a cocontractantului. Vătămarea constă în neexecutarea de
247
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 247/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 248/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
b. Prejudiciul
Rezultatul faptei ilicite este prejudiciul. Prin prejudiciu se
înţelege rezultatul dăunător, negativ suferit de către creditor ca urmare
a încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime de către
debitorul cărăuş. Prejudiciile1 pot fi patrimoniale sau materiale şi
morale sau extrapatrimoniale.
Prejudiciile morale sunt consecinţele dăunătoare care iau
naştere din încălcările drepturilor personale, care nu au conţinut
economic. Astfel, de consecinţe se referă la suferinţele cauzate celor
apropiaţi prin decesul călătorului sau la suferinţele acestuia în cazul
leziunilor produse de accidente, distrugerea unui obiect cu valoare
sentimentală deosebită pentru destinatar, etc.
Art.25 din Regulamentul de transport C.F.R. instituie obligarea
căii ferate de a plăti daune-interese şi pentru alte prejudicii decât cele
materiale, respectiv pentru prejudiciile morale şi estetice ( pretium
).
dolosisPrejudiciul material constă în lezarea unui drept ori interes
patrimonial al creditorului obligaţiei contractuale, lezare care poate fi
evaluată pecuniar, cum ar fi: distrugerea sau degradarea încărcăturii
ori avarierea ei în timpul deplasării, sau chiar accidentarea unui
călător. Paguba materială este alcătuită din paguba efectivă - damnum
emergens – şi beneficiul nerealizat - lucrum cessans2.
1
Literaturaumane
persoanei de specialitate atribuie
şi prejudicii cauze prejudiciilor şi alte
direct bunurilor sale,clasificări:
prejudiciiprejudicii
previzibilecauzate direct
şi prejudicii
imprevizibile sau prejudicii instantanee şi prejudicii succesive. A se vedea, în acest sens, Ioan
Albu, Victor Ursa, Răspunderea civilă pentru daunele morale , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979,
pag.31-32; Sorin Fildan, Ioana Mihnea, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor , ediţia a II-a
revăzută şi adăugită, Editura University Press „Vasile Goldiş” Arad, 2005, pag.100; L.Pop, op.cit.,
pag.200.
2
Art.1084 C.civ. dispune că „daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere
pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit”.
249
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 249/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
d. Vinovăţia
Răspunderea contractuală a cărăuşului nu va putea fi angajată
decât dacă el a săvârşit fapta ilicită şi prejudiciabilă cu vinovăţie.
Vinovăţia este definită ca fiind atitudinea psihică a persoanei care a
1
În doctrină au fost instituite anumite procedee, în vederea determinării raportului de cauzalitate,
şi anume: sistemul condiţiei sine qua non, sistemul cauzei proxime şi sistemul cauzei adecvate –
L.Pop. op.cit., pag.215; C.Stătescu, C.Bîrsan, op.cit., pag.177; S.Fildan, I.Mihnea, op.cit.,
pag.108-109.
2
Decizia Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, publicată în Revista „Dreptul”, nr.1/1991,
pag.71
250
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 250/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
M.Eliescu, op.cit, pag.173
2
Ibidem, pag.191
251
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 251/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
252
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 252/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 253/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 254/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 255/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
256
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 256/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 257/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
d. Admisibilitatea dobânzilor
După abrogarea Decretului nr.311/1954 pentru stabilirea
dobânzii legale prin Legea nr.7/19981, Ordonanţa Guvernului
nr.9/2000, privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti2, a
reglementat dobânzile cu aplicabilitate în materie civilă şi comercială.
Potrivit ordonanţei, prin dobândă se înţeleg sumele socotite în
bani cu acest titlu, alte prestaţii sub orice alt titlu sau obligaţii la care
debitorul se îndatorează drept echivalent al folosinţei capitalului.
În materie civilă, dobânda legală se socoteşte ţinând cont de
nivelul taxei oficiale a scontului Băncii Naţionale a României,
diminuat cu 20%.
În materie comercială, şi implicit al dreptului transporturilor,
dobânda se stabileşte conform art.3 alin.1 din Ordonanţă la nivelul
taxei oficiale a scontului stabilit de BNR”. Nivelul taxei oficiale a
scontului
pentru este trimestrul
întreg cel din ultima zi lucrătoare
următor a fiecărui
şi se publică trimestru,
în Monitorul valabil
Oficial al
3
României, partea I, prin grija B.N.R. .
Acest mod de calcul al dobânzii legale se aplică numai în
situaţia în care potrivit legii şi procedurilor contractuale, obligaţia este
purtătoare de dobândă fără a se arăta rata dobânzii.
Părţile însă, pot stabili prin convenţie, inclusiv în contractul de
transport potrivit art.1 al ordonanţei, rata dobânzii pentru întârzierea
în plata unei obligaţii băneşti. De asemenea, ordonanţa permite prin
intermediul art.7 ca părţile să convină efectuarea anticipată a plăţii
dobânzilor, perioada maximă pentru care se poate efectua plata fiind
1
Decretul nr.311/1954 pentru stabilirea dobânzii legale a fost abrogat prin Legea nr.7/1998,
publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 9 din 13 ianuarie 1998.
2
Ordonanţa Guvernului României nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii
băneşti, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000.
3
Nivelul taxei oficiale a scontului de la 1 august 1998 şi până în prezent este de 35% conform
Circularei BNR nr.11/1998.
258
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 258/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Potrivit art.998-999 C.civ. „orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela
din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a
cauzat prin fapta sa, dar şi de acela care a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa”.
2
Paguba efectivă reprezintă acea micşorare a patrimoniului creditorului cauzată de neexecutarea
lato sensu obligaţiilor contractuale ale debitorului, a se vedea, L. Pop, op. cit., pag. 335.
3
Beneficiul nerealizat reprezintă sporul patrimonial pe care l-ar fi realizat creditorul, dacă
debitorul ar fi executat întocmai obligaţia la care s-a îndatorat, Idem
259
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 259/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Conform art.1070 C.civ. „penalitatea poate fi împuţinată de judecător dacă obligaţia principală a
fost executată în parte”.
260
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 260/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
suplimentară .
Dacă expeditorul recurge la o declarare inexactă a felului mărfii
în scrisoarea de trăsură, în scopul aplicării unor tarife reduse, acesta
va plăti ca penalitate, conform art.36.3 coroborat cu art.47 din
Regulamentul de transport, dublul diferenţei dintre tariful
1
Potrivit art.62.2 şi 62.3 din Regulamentul de transport C.F.R. „În caz de pierdere totală sau
parţială a mărfii, calea ferată trebuie să plătească, excluzând alte daune interese, o despăgubire
calculată
mărfurilordupă factură,natură
de aceeaşi după şi
preţul curent
calitate, al mărfii
la locul şi, în
şi data la lipsa şi a uneia
care marfa şi aprimită
a fost alteia, la
după preţul
transport.
Despăgubirea nu poate depăşi valoarea pe kilogram brut de marfă lipsă stabilită prin tarif. În afară
de aceasta, calea ferată trebuie să restituie tariful de transport, taxele vamale şi celelalte sume
plătite de client cu ocazia transportului mărfii pierdute. De asemenea, operatorul de transport
trebuie să plătească o despăgubire echivalentă cu avarierea mărfii, fără alte daune-interese. Suma
se calculează aplicând la valoarea mărfii, stabilită, procentul de avariere constatat.”
2
Tribunalul Suceava, secţia civilă, decizia civilă nr. 83/E/1986 a, publicată în Revista română de
drept, nr. 7/1988, pag. 60-61.
261
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 261/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Conform art.47.1 din Regulament „operatorul feroviar poate să perceapă tarife suplimentare
pentru diverse acţiuni sau inacţiuni ale expeditorului ori destinatarului, după caz:
47.1.1. declararea incorecta, inexacta sau incompleta a mărfurilor acceptate la transport;
47.1.2.
47.1.3. depăşirea
necurăţarealimitei de încărcare,
mijloacelor când mijlocul
de transport de transport
după descărcare sauanemontarea
fost încărcatpărţilor
de expeditor;
mobile ale
acestora la locul lor ori neînlăturarea etichetelor şi sigiliilor;
47.1.4. falsa declarare a masei mărfurilor;
47.1.5. alte cauze prevăzute în tariful operatorului de transport feroviar.”
2
Tribunalul Suprem, secţia civilă, decizia civilă nr. 792/E/1978, publicată în Revista română de
drept, nr. 4/1988, pag. 70
3
Potrivit art.36.5 din Regulament „expeditorul răspunde de consecinţele utilizării unor mijloace
de transport nepotrivite cu felul mărfii şi cu modul de prezentare a acesteia”.
262
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 262/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 263/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Apelul
respins, declarat de
ca nefondat, de Curtea
reclamantă, împotriva
de Apel acestei sentinţe, a fost
Bucureşti.
În contra acestei decizii, reclamanta a declarat recurs invocând
următoarele motive. Contractului încheiat între părţi i se aplică
prevederile Ordinului M.L.P.T.L. nr. 901 din 21 iunie 2002, în ce
priveşte noul tarif de 3,6 Euro/tren km.mrf., întrucât la art. II se
precizează: „tarifele din prezentul ordin se aplică începând cu luna
august a anului 2002”. Deşi a cerut aplicarea acestui tarif şi a plătit
facturile la nivelul acesteia, reclamanta a fost obligată ulterior să
achite tariful cerut de pârâtă, întrucât aceasta i-a interzis accesul la
infrastructura feroviară, prin Dispoziţia nr. 29 din 19 noiembrie 2002.
În aceleaşi condiţii de presiune din partea pârâtei, au semnat actul
adiţional nr. 1 din 9 ianuarie 2003, cu tariful de 5,8 Euro şi, abia
ulterior, prin actul adiţional nr. 2 din 1 iunie 2003, pârâta a acceptat să
aplice tariful de 3,6 Euro. Instanţa a ignorat caracterul obligatoriul al
Ordinului M.L.P.T.L. nr. 901/2002 şi a interpretat greşit dispoziţiile
art. 11 alin. (3) al H.G. nr. 581/1998, potrivit cărora pârâta poate
negocia tariful, fără a ţine seama că această negociere se poate face
doar în limitele fixate prin ordinul ministrului, care conduce forul
tutelar.
În subsidiar, se motivează recursul şi cu aceea că instanţa, în mod
greşit, a apreciat că, prin încheierea actelor adiţionale de prelungire a
contractului fără a modifica tarifele, reclamanta şi-a manifestat liber
264
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 264/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 265/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
au avutTransporturile
loc în anulefectuate
1998, iarde reclamantă, necontestate
preţurile practicate de pârâtă,o
au reflectat
echivalenţă a prestaţiilor efectuate de fiecare parte, prestator şi
beneficiar. Prin faptul că pârâta beneficiară nu a efectuat plata la
scadenţă, echilibrul contractual nu s-a mai păstrat, prestatoarea fiind
prejudiciată prin devalorizarea leului, corespunzător indicelui de
inflaţie.
Ca urmare, soluţia de respingere a cererii de reactualizare a
preţului de către instanţa de fond şi apel pe considerentul că părţile nu
au prevăzut expres în contract o asemenea posibilitate este nefondată.
Aceasta, întrucât nu suntem în prezenţa unei sancţiuni pentru
neîndeplinirea unei prestaţii contractuale, cum ar fi clauza de
penalităţi, ci a unei reactualizări a preţului, convenit la data încheierii
contractului, respectiv de stabilire a valorii prestaţiilor reclamantei la
data plăţii efective de către beneficiară. Nu se poate ignora producerea
unei pagube reale, având în vedere dispoziţiile art.1084 C.civ., când
266
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 266/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Publicată în A.Cotuţiu, G.V.Cornea, Dreptul transporturilor , Editura Servo-Sat, Arad, 2002,
pag,100
2
Ibidem, pag.103
267
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 267/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
teritorială
plata sumeiGalaţi şi a obligat peleipârâta
de 827.000.000 tarifeSC SIDEX SA
transport, GALAŢI lei
300.000.000 la
dobândă comercială şi cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Galaţi prin decizia nr.424 din 3.09.1999 a admis
apelul pârâtei schimbând sentinţa în parte şi stabilind cuantumul
dobânzii la 91.000.000 lei în loc de 300.000.000 lei, cu motivarea că
reclamantei i se cuvin dobânzi în cuantumul practicat în mod obişnuit
şi pe care le-ar fi încasat dacă ar fi avut suma de bani depusă în contul
unei bănci”.
Decizia a fost recurată de reclamantă.
Curtea Supremă a considerat recursul fondat arătând că
„potrivit art. 43 Cod comercial datoriile comerciale lichide şi plătibile
în bani, produc dobândă de drept, din ziua când devin exigibile.
Din textul citat rezultă că dobânzile comerciale reprezintă
daune compensatorii pentru sumele de bani datorate.
Este de observat că recurenta reclamantă a solicitat în temeiul
art. 43 C.com. să i se acorde dobânzi comerciale în sumă de
300.000.000 lei reprezentând dobânda pieţei raportată la dobânda de
refinanţare practicată de B.N.R. în relaţiile cu celelalte bănci, şi că
instanţa de apel i-a acordat în mod greşit dobânzi comerciale la
vedere.
Faţă de dispoziţiile art. 43 din Codul comercial, şi pentru lipsă
de folosinţă a contravalorii tarifelor de transport în condiţiile unei
economii de piaţă în care dobânzile practicate de diferite bănci sunt
foarte oscilante, în vederea asigurării unei stabilităţi a acestora se vor
acorda recurentei reclamante dobânzi comerciale la nivelul taxei
legale a scontului stabilite de B.N.R. la acea dată."
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 268/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
269
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 269/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.594 din 17 februarie 2004, nepublicată
2
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.224 din 22 ianuarie 2003, nepublicată
270
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 270/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
imobilizări
pretenţiilor vagoane, reţinându-se
sale. Apelul declarat că
de reclamanta
reclamantă,nuîmpotriva
a făcut dovada
acestei
sentinţe, a fost anulat, ca insuficient timbrat cu timbru judiciar, prin
decizia nr. 857 din 5 septembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia
comercială.
Nemulţumită de această decizie, reclamanta a declarat recurs,
solicitând casarea ei pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 10 C.
proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta susţine, aşa
cum a menţionat şi în cererea de apel, că, odată cu înaintarea cererii, a
înaintat şi 30.000
valoare de taxa judiciară de timbru,
lei. Ulterior, precum
a constatat, şi timbrul dosarului
din verificarea judiciar în
în
arhivă, că timbrele judiciare se aflau în plicul de înaintare a apelului.
Recursul este întemeiat pentru considerentele ce urmează:
Instanţa de apel a dispus anularea apelului, ca insuficient
timbrat cu timbru judiciar, bazându-se pe menţiunea făcută în acest
sens în citaţia comunicată apelantei, însă, fără a verifica susţinerea
apelantei, făcută în apelul depus la dosar, că a achitat deja taxa
judiciară de 898.728 lei cu O.P. 524 din 4 mai 2001 şi timbrul judiciar
în sumă de 30.000 lei. Din plicul aflat la dosarul apel rezultă că
timbrul judiciar în valoare de 30.000 lei a rămas în interiorul plicului,
fără a fi observat şi anulat de instanţă.
În atare situaţie, cum recurenta a dovedit că îşi îndeplinise
obligaţia de plată a taxelor de timbru datorate, conform legii, Curtea a
apreciat criticile întemeiate, a admis recursul, a casat decizia din apel
în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 10 C. proc. civ., şi a trimis cauza
1
271
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 271/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 272/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 273/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 274/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 275/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
6. Prin
septembrie cererea
1999, înregistrată
reclamanta la Tribunalul
S.C. S.I.P. S.R.L., aMureş
chematlaîndata de 9
judecată
pârâta S.C. C. S.A., solicitând obligarea acesteia să îşi îndeplinească
obligaţiile asumate în calitate de cumpărător prin contractul nr.3 din 2
decembrie 1998 privind livrări şi preluări de zgură granulată de furnal,
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.190 din 21 ianuarie 2003, nepublicată
276
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 276/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 277/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
278
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 278/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 279/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
280
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 280/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 281/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 282/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Ibidem, pag.105-106
283
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 283/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 284/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 285/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
corect,Îna valorificat
consecinţă,răspunderea
Curtea a stabilit
pârâtei, că instanţa
motiv pentrudecare
apelrecursul
în moda
fost respins.
286
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 286/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
287
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 287/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul VII
Particularităţi ale răspunderii cărăuşului
1. În transportul terestru de mărfuri
a. Durata răspunderii cărăuşului
Durata răspunderii cărăuşului în contractul de transport de
mărfuri este determinată, în primul rând, de dispoziţiile codului
comercial, care dispune în art.425 că transportatorul este „răspunzător
de pierderea sau stricăciunea lucrurilor ce i-au fost încredinţate spre
transport din momentul în care le primeşte până la acela al predării lor
destinatarului. Referindu-se la acelaşi aspect, al limitării în timp a
duratei răspunderii cărăuşului, art.60.1 din Regulamentul de transport
pe căile ferate române dispune: „calea ferată care a primit la transport
marfa cu scrisoarea de trăsură este răspunzătoare de executarea
transportului şi de integritatea mărfii pe întreg parcursul până la
eliberare”.
Urmărind cele două dispoziţii amintite se observă existenţa a
două momente, şi anume cel iniţial al răspunderii cărăuşului şi
momentul final.
Răspunderea cărăuşului se naşte în momentul primirii
mărfurilor spre a fi transportate. Potrivit art.59 din Regulamentul de
transport pe căile ferate române, marfa se consideră primită de cărăuş
„în momentul
exemplarele în care
scrisorii acesta aplica ştampila cu data primirii pe
de trăsură”.
Punctul final ce coincide cu stingerea răspunderii cărăuşului se
suprapune momentului eliberării mărfii la destinaţie; momentul se
confundă, conform art.37.2 din acelaşi act normativ, cu faza în care
„operatorul de transport feroviar a primit marfa încărcată în mijlocul
de transport sau în vehiculul feroviar care circulă pe roţi proprii, după
caz, însoţit de scrisoarea de trăsură completată de expeditor şi semnată
de către acesta şi cu faza în care operatorul de transport feroviar a
aplicat ştampila cu data pe toate exemplarele scrisorii de trăsură...”.
În aceeaşi ordine de idei, sunt asimilate operaţiunii de eliberare
a mărfii şi activitatea de predare a încărcăturii către autorităţile vamale
sau fiscale, precum şi antrepozitarea mărfurilor la calea ferată sau
depozitarea ei la expediţionari, comisionari sau într-un antrepozit
public.
288
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 288/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
M. Eliescu, op. cit., pag. 63 şi urm.
289
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 289/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 290/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Art.61.9 din Regulamentul de transport C.F.R. „pentru mărfurile care, datorită naturii lor, suferă
în mod obişnuit o pierdere din masă în timpul transportului, operatorul de transport feroviar nu
răspunde, oricare ar fi parcursul efectuat, decât de acea parte din lipsa care depăşeşte toleranţele
prevăzute...” supra.
291
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 291/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
transportul a cu
conformitate fost efectuat în
înţelegerile vagoane
încheiate descoperite
între expeditor în
şi
calea ferată;
lipsa sau defectuozitatea ambalajului la mărfurile care
•
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 292/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Curtea Supremă de Justiţie, sec.com., decizia nr.4282 din 3 iulie 2001, publicată în Revista
„Dreptul”, nr.4/2003, pag.193.
2
Curtea Supremă de Justiţie, sec.com., decizia nr.1319 din 4 martie 2003, publicată în Revista de
drept comercial, nr.7-8/2004, pag.156.
293
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 293/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 294/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Trib. mun. Bucureşti, decizia nr. 349/1981, publicată în Revista română de drept, nr.10/1982,
pag. 71-110.
295
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 295/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Conform art.63.7. din Regulamentul de transport C.F.R.
2
Curtea Supremă de Justiţie, sec.civ., decizia nr.403 din 26 ianuarie 2001, publicată în Revista
„Dreptul”, nr.4/2003, pag.193.
296
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 296/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 297/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
mărfiiÎntr-o
de pedecizie
o navădepe
speţă
alta,s-adeterminarea
arătat că, atunci când lasetransbordul
greutăţii face prin
cântărire, numai această modalitate de determinare este considerată
certă şi luată în considerare în vederea stabilirii răspunderii.
În speţa respectivă, o cantitate de marfă fusese transbordată de
pe o navă străină pe o navă românească, iar determinarea greutăţii ei
se făcuse numai prin pescaj.
Nava românească a fost cea ce a făcut transportul la destinaţie.
Ulterior, la data predării mărfii către unica beneficiară a
contractului, constatându-se în urma cântăririi mărfii în prezenţa
delegatului neutru, o diferenţă în minus faţă de cantitatea înscrisa în
documentele de transport, s-a refuzat plata cantităţii mărfii lipsă.
Instanţa considerând că într-adevăr, unica modalitate certă de
determinare a greutăţii mărfii este cântărirea, astfel că, beneficiarul
transportului a refuzat întemeiat plata cantităţii lipsă din marfa
primită.
Codul aerian român nu reglementează distinct răspunderea
cărăuşului însă, Legea nr.355/2003 privind răspunderea
transportatorilor aerieni şi a operatorilor aeronavelor civile care
efectuează
în operaţiuni aeriene
art.3 că „...Răspunderea civile
unui în spaţiulaerian
transportator aerianromân,
naţionalindiferent
dispune
dacă efectuează zboruri pe rute interne sau internaţionale, precum şi a
unui transportator aerian străin care efectuează zboruri pe rute având
originea şi destinaţia pe teritoriul României, pentru daunele produse
mărfurilor acestora, este stabilită conform prevederilor Convenţiei de
la Montreal.”
De asemenea, Convenţia de la Montreal privind transportul
aerian internaţional stabileşte durata răspunderii transportatorului
aerian, limitele valorice ale despăgubirilor datorate, cât şi cauzele
exoneratoare de răspundere a acestuia.
Art.18 din Convenţie dispune că, operatorul de transport aerian
este răspunzător pentru dauna survenită prin distrugere, pierdere sau
1
Tribunalul Judeţean Constanţa, sec.com., decizia civilă nr.4/1985, publicată în Revista română
de drept nr.12/1986, pag.66-67.
298
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 298/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 299/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 300/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
aeventualitatea
gării, etc. nu producerii unor răspunderea
se poate angaja accidente pe cărăuşului
peron, în sala deînaşteptare
decât măsura
în care sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale,
reglementată de art. 998 C.civ. deoarece raporturile părţilor nu sunt
contractuale, ci exced sfera contractului de transport.
Există cazuri, în transportul de pasageri, în care accidentele
survin din cauze neimputabile cărăuşului, datorită faptei călătorului,
împrejurare în care, răspunderea cărăuşului este eliminată.
Pentru exemplificare se recurge la cazul tipic al călătorului care
coboară de pe scara vagonului înainte ca trenul să fi oprit în staţie şi
accidentându-se, suferă leziuni multiple.
Potrivit art.22.3 din Regulamentul de transport calea ferată este
scutită de răspundere dacă accidentul se datorează vinei călătorului
sau unei comportări a acestuia care nu este conformă cu atitudinea
normală a călătorilor.
Cărăuşul este exonerat de răspundere şi când accidentul se
datorează faptei unui terţ.
Atunci când rănirea sau moartea sunt datorate culpei cărăuşului
acesta este obligat să plătească daune-interese potrivit art. 23-24 din
Regulamentul
- în caz de derănire
transport,
sau după cum urmează:
vătămare a integrităţii fizice daunele vor
cuprinde cheltuielile necesare, atât pentru tratament cât şi
pentru transport la care se cumulează sumele pentru repararea
prejudiciului cauzat, fie prin incapacitatea de muncă totală sau
parţială, fie „prin sporirea trebuinţelor”;
- în caz de moarte daunele-interese vor cuprinde cheltuielile
necesar înmormântării, transportul cadavrului ori incinerării, la
care se pot adăuga şi daunele-interese enunţate mai sus, atunci
când decesul nu a survenit imediat după producerea
accidentului.
Condiţiile răspunderii în transportul feroviar internaţional de
persoane sunt aceleaşi ca în dreptul intern, dar în ceea ce priveşte
cauzele exoneratoare de răspundere Convenţia C.I.V. oferă un regim
301
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 301/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
călătorului;
Accidentul s-a datorat intervenţiei unui terţ, pe care calea
•
1
Conform art.43-45 din C.I.V.
2
Potrivit art.47 pct..1 „operatorul aerian răspunde pentru orice prejudiciu care a produs decesul
sau vătămarea integrităţii pasagerilor...”.
3
Art. 17/1 şi art.22/1 din Convenţia de la Montreal.
302
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 302/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Limitele minime ale sumelor asigurate pentru daunele produse terţilor la sol de către aeronavele
utilizate de transportatorii aerieni sunt următoarele:
a) pentru aeronave cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 2.000 kg -
1.500.000
b)D.S.T.;
pentru aeronave cu masa maximă la decolare mai mare de 2.000 kg, dar mai mică sau
egală cu 6.000 kg - 4.500.000 D.S.T.;
c) pentru aeronave cu masa maximă la decolare mai mare de 6.000 kg, dar mai mică sau
egală cu 25.000 kg - 12.000.000 D.S.T.;
d) pentru aeronave cu masa maximă la decolare mai mare de 25.000 kg, dar mai mică sau
egală cu 100.000 kg - 50.000.000 D.S.T.;
e) pentru aeronave cu masa maximă la decolare mai mare de 100.000 kg - 90.000.000
D.S.T.
303
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 303/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
b. Transportul de bagaje
În cazul transportului bagajelor de mână situaţia juridică a
bunurilor este diferită de cea a bunurilor care constituie obiect al
transporturilor de mărfuri, deoarece bagajele nu sunt considerate a fi
mărfuri propriu-zise, ci bunuri personale sau de uz personal ale
călătorului. Astfel, potrivit art.17.1 din Regulamentul de transport prin
bagaje se înţeleg acele bunuri destinate uzului călătorului.
1
D.S.T. reprezintă drepturile speciale de tragere
304
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 304/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 305/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 306/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
specialitate
mulţi cărăuşi,cacare
„deplasări de pentru
folosesc, persoane sau marfădistanţa
a parcurge de cătrededoi
la sau mai
punctul
de pornire până la destinaţie, mijloace de transport de tip diferit pe o
anumită porţiune din itinerarul convenit”.
Cadrul legal în această materie îl constituie Ordonanţa
Guvernului nr.88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul
combinat de mărfuri2, H.G.nr.193/20003 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a O.G.nr.88/1999, Legea nr.110/20024
pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comunitatea
Europeană instituind anumite condiţii pentru transportul rutier de
1
O.Căpăţână, op.cit, pag.553.
2
O.G. nr.88 din30 august 1999, publicată în M. Of. nr.423 din 31 august 1999.
3
H.G. nr.193/2000, publicată în M. Of. nr.134 din 30 martie 2000.
4
Legea nr.110 din 13 martie 2002, publicată în M. Of. nr.206 din 27 martie 2002.
307
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 307/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 308/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
a unităţii lanţului
parcursul de transport şi a unităţii
de transport de încărcare pe
combinat;
- asigurarea accesului nediscriminatoriu la terminale
atunci când acestea sunt finanţate sau cofinanţate din fonduri publice;
- acordarea de către autorităţile competente ale părţilor
contractante, unde este posibil, a autorizaţiilor rutiere de tranzit,
convenite la art. 6 paragraful 2, cu prioritate transportatorilor rutieri,
în concordanţă cu gradul de utilizare de către aceştia a transportului
combinat, determinat prin datele statistice disponibile fiecărei părţi
contractante;
- luarea în considerare, unde este necesar, pentru
asigurarea compatibilităţii cu ecartamentul căii ferate, a greutăţilor,
dimensiunilor şi caracteristicilor tehnice ale echipamentelor de
transport combinat specializate şi având în vedere acţiuni coordonate
pentru a comanda şi a da în exploatare astfel de echipamente, în
funcţie de necesităţile traficului;
309
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 309/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 310/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Această de
platformă problemă s-a Italia
camion din pus într-un litigiu
în Anglia. care privea
Cărăuşul rutiertransportul uneiferată
a folosit calea macarale mecanice
pe teritoriul pe o
francez;
la traversarea unui tunel, utilajul industrial a suferit degradări din cauza dimensiunilor sale mai
mari decât cele uzuale. Expeditorul a solicitat despăgubiri pentru faptul că, fără consimţământul
său, cărăuşul cu care contractase a substituit pe o parte din traseu, transportul feroviar celui rutier.
Instanţele judecătoreşti nu au împărtăşit acest punct de vedere, confirmând dreptul cărăuşului
rutier de a organiza transportul în modul în care îl consideră cel mai indicat, fără ca astfel să fie
exonerat de răspundere pentru prejudiciul survenit în timpul deplasării cu un alt mijloc de
locomoţie.
311
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 311/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 312/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
6. PRACTICĂ JUDICIARĂ
a) RĂSPUNDEREA CĂRĂUŞULUI PENTRU
INTEGRITATEA MĂRFII TRANSPORTATE
1. Reclamanta S.C.C. S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C.P.
S.A. pentru a fi obligată la plata sumei de 16.900.380 lei cu titlu de
preţ şi 1.397.030 lei cheltuieli de judecată, reprezentând diferenţă preţ
neachitat din cantitatea de 14.008 kg util floarea soarelui. Pârâta a
solicitat chemarea în garanţie a S.N.T.F.M. C.F.R.M. S.A. -
Sucursala
produse Galaţi
găsite sălarăspundă
lipsă în locul său pentru lipsa cantităţii de
destinaţie.
Tribunalul Galaţi, prin sentinţa civilă 105 din 21 februarie
2001 a admis acţiunea formulată de reclamantă şi a fost obligată
pârâta la plata sumei de 16.900.380 lei, cu titlu de preţ şi 1.427.030 lei
cheltuieli de judecată. S-a admis şi cererea de chemare în garanţie
formulată de S.C. P. S.A. împotriva chematei în garanţie S.N.T.F.M.
C.F.R. S.A. - Sucursala Galaţi şi a fost obligată chemata în garanţie să
plătească pârâtei suma de 18.327.410 lei cu titlu de daune şi
1.427.030 lei cheltuieli de judecată.
În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie a cărăuşului
de către pârâtă, instanţa a reţinut că pârâta a primit marfă în baza
scrisorilor de trăsură pentru care a semnat de cantităţile de cântărire pe
cântare proprii şi deci răspunde de integritatea transportului pe întreg
parcurs până la destinaţie.
Sentinţa a fost menţinută de Curtea de Apel care a respins
apelul declarat
menţiunea de chemata
că, apelanta învinovată
se face garanţiede
S.M.F. S.A. prejudiciului
producerea ca nefondat pe
cu
timpul transportului.
1
O.Căpăţână, op.cit. pag.299
313
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 313/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.335 din 29 ianuarie 2004, nepublicată
314
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 314/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 315/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia 1188 din 25 martie 2004, nepublicată
316
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 316/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 317/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.4582 din 25 noiembrie 2003, nepublicată
318
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 318/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 319/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
320
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 320/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
321
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 321/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 322/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
323
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 323/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
324
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 324/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 325/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 326/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, sec.com., decizia nr.2526 din 14 septembrie 2004, nepublicată
327
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 327/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.5051 din 25 noiembrie 2004, nepublicată
328
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 328/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Curtea de Apel Iaşi, prin decizia civilă nr. 2000 din 14 mai 2001,
a respins apelul ca nefondat, reţinând, în esenţă, că instanţa de fond a
stabilit corect răspunderea în raport cu starea de fapt, cărăuşul
eliberând marfa, la destinaţie, reclamantei, care a primit-o fără
obiecţiuni. formulate
nelegalitate Reclamanta a formulat recurs, reiterând criticile de
în apel.
Recursul este nefondat. Dispoziţiile art. 82.1 din Regulamentul
C.F.R. reglementează răspunderea cărăuşului pentru executarea
transportului în bune condiţii şi pentru integritatea mărfii pe întreg
parcursul până la eliberare, instituindu-se exonerarea, în condiţiile art.
82.5, dacă mijlocul de transport a ajuns la destinaţie fără urme de
violare sau sustragere. În speţă, s-a stabilit că vagonul avea la
destinaţie toate sigiliile intacte şi nu prezenta nici o urmă de violare
sau
doma,sustragere, împrejurarea
care se putea că1,5
ridica cca. vagonul a fost
cm şi nu preluat
maxim la expediţie
5 mm, cu
cât prevede
art. 7 din Regulamentul privind operaţiunile de predare-primire a
vagoanelor, neavând, deci, relevanţă, prezumţia de răspundere a
cărăuşului fiind răsturnată în aceste condiţii. Pe de altă parte,
prezumţia de răspundere operează până la eliberarea mărfii, iar faptul
că pârâta a preluat vagonul de la cărăuş fără obiecţiuni este un
argument în plus, cererea de recântărire având loc după preluarea
vagonului, aşa cum legal au reţinut instanţele.
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.3595 din 13 octombrie 2004, nepublicată
329
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 329/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.3551 din 12 octombrie 2004, nepublicată
330
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 330/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Prin decizia civilă nr. 137 din 13 februarie 2001, Curtea de Apel
Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis
apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanţei de fond. A
schimbat în parte sentinţa, a admis în parte acţiunea reclamantei şi a
obligat pârâta
reclamantei S.N.T.F.M.
4.196.820 C.F.R. M. SA,
lei despăgubiri sucursala
civile Iaşi,lei
şi 402.106 să cheltuieli
plătească
de judecată.
S-a respins acţiunea faţă de celelalte pârâte. Împotriva
menţionatei decizii, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iaşi, a
declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ.,
criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând, în concluzie,
admiterea recursului, modificarea deciziei şi menţinerea soluţiei
instanţei de fond, întrucât culpa aparţine în exclusivitate furnizorului,
transportul
prin înscrierea unor acantităţi
de marfă eronate
fost eliberat în actele decare
destinatarului, transport şi de
a semnat că
primire fără obiecţii. Pentru faptul că, nu s-a făcut dovada producerii
lipsurilor pe timpul transportului şi că greşit, în cuantumul daunelor,
s-au cuprins accizele, T.V.A. şi taxa de drum.
În legătură cu recursul de faţă se reţin următoarele: potrivit art.
85.1 din O.G. nr.41 din 29 august 1997, privind aprobarea
Regulamentului de transport pe căile ferate din România, cărăuşul este
dator să plătească despăgubiri pentru pierderea totală sau parţială ori
deprecierea mărfii primite pentru transport. În speţă, este de reţinut că
dispoziţiile legale menţionate nu sunt incidente, aşa cum greşit s-a
reţinut prin soluţia atacată, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile
legale pentru antrenarea răspunderii juridice a cărăuşului privind
constatarea lipsurilor de către beneficiar la destinaţie. Din probatoriile
administrate în cauză rezultă că marfa din scrisorile de trăsură în
discuţie a fost eliberată destinatarului fără obiecţii, care a semnat
respectivele documente de transport, confirmând astfel primirea
mărfii, necontestată sub aspectul unor eventuale lipsuri. De altfel, în
legătură cu transportul
de eveniment privindde faţă, se constată
predarea că nu s-a întocmit un raport
- violarea mărfii pe timpul
transportului, care ar fi fost de natură să probeze culpa cărăuşului.
Actele de constatare încheiate la recepţia mărfii, după preluarea ei fără
obiecţii de la cărăuş, nu pot fi opozabile acestuia şi nu pot conduce la
331
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 331/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.3550 din 12 octombrie 2004, nepublicată
2
Publicată în A.Cotuţiu, G.V.Cornea, Dreptul transporturilor , Editura Servo-Sat, Arad, 2002,
pag.130
3
Idem
332
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 332/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 333/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Curtea Supremă
4216/1999, de Justiţie
s-a reţinut - secţiaGalaţi,
că Tribunalul comercială , în dosarul
prin sentinţa civilă nr.
744/12.12.1998 a admis acţiunea reclamantei SC PECO Vrancea şi a
obligat pârâta Regionala Căi Ferate Galaţi la 11.000.000 lei cu titlu de
daune reprezentând cantitatea de 3.991 kg produse lipsă în vagonul cu
terminaţia 3861.
Apelul pârâtei a fost respins.
Aceasta a declarat recurs susţinând că nu este în culpă pentru
lipsa produselor întrucât vagonul în litigiu a sosit la destinaţie cu
sigiliile intacte, fără urme de tamponare sau scurgeri de conţinut.
Instanţa Supremă a respins ca neîntemeiat recursul reţinând că
vagonul respectiv a sosit în staţia de destinaţie cu o lipsă de 3.990 kg
benzină conform recepţiei făcute de reclamantă la 19 septembrie
1997.
„Este adevărat că prin procesul-verbal de constatare din
19.09.1997 vagonul cu terminaţia 3861 nu prezenta urme de
tamponare violentă sau scurgeri de conţinut pe la gurile de descărcare
prevăzute cu capace.
Potrivit art. 82 alin. 1 din Regulamentul de transport, calea
ferată care a primit
răspunzătoare marfa la transport
de executarea şi scrisoarea
transportului pe întreg de trăsură este
parcursul, din
momentul primirii în stafia de expediţie şi până la cel al eliberării la
destinaţie.
Fără de aceste dispoziţii, susţinerea recurentei că lipsurile
provin de la predător, se înlătură, cât timp marfa a fost primită fără
obiecţiuni în scrisoarea de trăsură”.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 334/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Reglementări
circulaţie privind omologarea
pe drumurile publice dinînRomânia,
vederea admiterii
agrearea în
şi
efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor
destinate transportului de mărfuri periculoase - RNTR 3,
aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
592/1998;
• Reglementari privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind
siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi
folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică
periodică RNTR 1, aprobate prin Ordinul Ministrului
transporturilor nr.323/1998, ultima modificare prin
Ordinul Ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 756/15.05.2002.
• Reglementări privind condiţiile tehnice pe care trebuie să
le respecte vehiculele rutiere în vederea admiterii în
circulaţie pe drumurile publice din România RNTR 2
(CTAC 2002), aprobate prin Ordinul Ministrului
Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr.
211/11.02.2003,
275 din data de 18publicat
aprilie în Monitorul Oficial cu numărul
2003;
Reglementări şi metodologie privind omologarea
•
fertilizator în agricultură. Singurul combinat care produce azotat de amoniu pentru explozibil este
Nitramonia Făgăraş, celelalte patru (Doljchim, Amonil Slobozia, Azomureş şi Azochim Piatra-
Neamţ) producând strict azotat, ca îngrăşământ.
335
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 335/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 336/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 337/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 338/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 339/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 340/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul VIII
Raporturile procesuale în domeniul dreptului
transporturilor
1. Acţiuni
Pretenţiile părţilorrezultate
rezultatedin
dincontractul
contractuldedetransport
transport pot fi
valorificate de către cei îndreptăţiţi, pe două căi şi anume, reclamaţia
administrativă şi acţiunea în justiţie în faţa instanţelor competente.
a. Reclamaţia administrativă
Reclamaţia administrativă reprezintă o cale procedurală
obligatorie de soluţionare a litigiilor rezultate din neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligaţiilor izvorâte din contractul de
transport.
Aceasta este instituită de Regulamentul de transport pe căile
ferate române, iar în transportul rutier de Convenţia C.M.R. De
asemenea, vechiul cod aerian a cuprins câteva dispoziţii referitoare la
reclamaţia administrativă, însă după abrogarea sa şi adoptarea noului
cod aerian prin Ordonanţa de urgenţă nr. 29 din 22 august 1997,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 130/2000 nu s-au mai făcut
referiri la reclamaţia administrativă. Procedura reclamaţiei
administrative este impusă însă de către Convenţia de la Montreal,
procedură care are ca obiect doar bagajele şi mărfurile.
Avantajele
operativitatea cu acestei
care se proceduri
valorifică constau în reclamanţilor
pretenţiile primul rând cu în
consecinţa degrevării organelor judecătoreşti de un număr relativ mare
de litigii ivite ca urmare a neexecutării sau executării
necorespunzătoare a contractelor de transport. Un alt avantaj se referă
la costurile minime care le implică introducerea unei reclamaţii
administrative, în raport cu cheltuielile pe care le comportă intentarea
unei acţiuni în justiţie, întrucât reclamaţia administrativă nu este
supusă obligativităţii timbrării şi se soluţionează de câtre transportator
fără a fi necesară prezenţa reclamantului.
Practica judiciară1 în materie a precizat că dacă reclamantul a
introdus acţiunea la instanţa de judecată înainte de a primi răspunsul
la reclamaţie, respectiv înaintea expirării termenului de 3 luni sau fără
1
N. Ionescu, Reclamaţia administrativă, mijloc de realizare de economii şi soluţionare operativă
a litigiilor , în Revista arbitrajul de stat, nr. 6/1964, pag. 41.
341
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 341/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 342/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 343/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
urmare5.a vânzării
acţiunilemărfii
care au ca obiect plata preţului încasat de cărăuş ca
transportate.
Trebuie precizat, că în toate cazurile amintite, indiferent de
obiectul reclamaţiei, termenul de prescripţie extinctivă în care trebuie
introdusă acţiunea izvorâtă din contractul de transport este de 1 sau 2
ani şi curge diferenţiat, funcţie de obiectul reclamaţiei administrative.
De pildă, pentru acţiunea în daune având ca obiect solicitarea
despăgubirilor pentru pierderea totală a mărfurilor predate spre
transport, termenul de prescripţie este de un an si curge din cea de-a
30 zi care urmează după împlinirea termenului de executare al
contractului de transport. Ziua indicată ca dată la care începe cursul
prescripţiei nu este inclusă în acest termen1.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 344/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 345/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 346/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
c. Acţiunile în regres
Acţiunea în regres poate fi utilizată în raporturile dintre cărăuşii
succesivi, în cazul în care primul a fost obligat la plata unor
despăgubiri pentru pagubele cauzate de cel de al doilea sau un alt
cărăuş. Cu alte cuvinte, în transporturile efectuate cu ajutorul unor
cărăuşi succesivi, care parcurgând porţiuni diferite din itinerarul
stabilit, pot avea anumite pretenţii băneşti reciproce, în cazul în care
despăgubirile au fost plătite clientului doar de câtre un singur cărăuş,
însă erau datorate de mai mulţi cărăuşi. În această situaţie, cărăuşul
reclamant utilizează aşa-numita acţiune în regres, în care ceilalţi
cărăuşi au calitatea de pârâţi şi au obligaţia de a restitui cărăuşului
reclamant cota-parte de despăgubire ce îi revine.
1
Decizia nr. 2870/1966, publicată în Revista arbitrajul de stat, nr.1/1967, pag. 106.
347
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 347/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Decizia nr. 2112/1980, publicată în Revista economică, nr.28/1981, pag. 7.
2
Decizia nr. 1477/1981, publicată în Revista română de drept, nr. 1/1981, pag. 56.
348
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 348/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 349/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
a. Termenele
În de prescripţie
sens material, extinctivăextinctivă se înţelege
prin prescripţie
posibilitatea acordată titularului de a se adresa instanţelor
judecătoreşti pentru a obţine, chiar prin forţa de constrângere a
statului, realizarea dreptului său. În acest sens, legea stabileşte că
acest drept la acţiune trebuie să fie exercitat în limitele unui anumit
termen, după împlinirea căruia, dreptul la acţiune se stinge prin
prescripţie extinctivă (în principiu, orice drept subiectiv civil este
însoţit de un drept la acţiune în sens material).
Instituţia prescripţiei extinctive a fost definită de literatura de
specialitate ca „stingerea dreptului de acţiune ca urmare a
neexercitării lui în termenul prevăzut de lege”.
Termenele prescripţiei extinctive în materia dreptului
transporturilor pot fi grupate în două categorii: termenul de prescripţie
ordinar şi termene de prescripţie scurte, care la rândul lor sunt termene
scurte de drept comun şi termene scurte particularizate în funcţie de
diferite categorii de transporturi (feroviar, rutier, aerian, maritim).
Termenul de drept comun al prescripţiei extinctive este de 3
ani, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, incluzând în
aceastăTermenul
categoriede
şi acţiunile ce ausăizvorul
3 ani începe curgă,înpotrivit
contractul
art. 7dedin
transport.
Decretul
1
nr. 167/1958 din momentul în care se naşte dreptul la acţiunea
judiciară sau arbitrală.
Termenele scurte de prescripţie referitoare la transporturi sunt
reglementate atât de Decretul nr. 167/1958, cât şi de codul comercial
şi legi speciale cum or fi Regulamentul de transport pe căile ferate
române.
Decretul nr. 167/1958 prevede în art. 3 alin. 1 şi art. 4 lit. e,
termene de prescripţie mai scurte decât cel de drept comun si anume
aplicabilă când contractul de transport anterior repredării nu era supus Regulamentului, dacă
acesta ar fi fost aplicabil, în cazul când transportul s-ar fi efectuat direct între prima staţie de
expediţie şi ultima staţie de destinaţie. Prezumţia este aplicabilă şi atunci când contractul de
transport anterior reexpedierii era supus unei alte convenţii şi dacă această convenţie conţine
aceeaşi prezumţie în favoarea transportului mărfurilor”.
1
Decretul nr. 167/1958, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, a fost modificat
prin Decretul nr. 218 din 1 iulie 1960, publicat în Buletinul Oficial nr.11 din 15 iulie 1960.
350
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 350/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 351/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 352/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 353/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 354/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
de aceste
pildă dispoziţii cu caracter
Regulamentul de principiu,
de transport CFR,actestabilesc
normativemomentele
cum ar fi
concrete în care începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă.
Astfel art.69.3 din Regulamentul de transport dispune:
în cazul pierderii totale a mărfurilor prescripţia curge din
•
destinatar,
care urmează termenul de prescripţie
după împlinirea va curge
termenului dedin a 30-a zi
executare al
contractului de transport;
în situaţia în care cărăuşul a vândut marfa şi si-a încasat
•
355
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 355/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 356/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
5. PRACTICĂ JUDICIARĂ
a. COMPETENŢA ÎN CERERILE IZVORÂTE DIN
CONTRACTUL DE TRANSPORT
1. Prin decizia nr.7482 din 11 decembrie 2003, a Curţii
Supreme de Justiţie, secţia comercială, s-a reţinut că, Tribunalul
1
Tribunalului Judeţean Constanţa, sec.com., decizia civilă nr.4/1985, publicată în Revista română
de drept nr.5/1986, pag.74.
357
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 357/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
BacăuÎna înţeles
speţă, reclamanta SNP Petrom
să depună cererea SA Bucureşti
de chemare Sucursala
în judecată Peco
la instanţa
din raza teritorială a locului de plecare – staţia CFR Brazi, judeţul
Prahova.
Recursula fost admis, decizia a fost casată atacată, iar cauza a
fost trimisă spre soluţionare Curţii de Apel Ploieşti.
2. La 20 septembrie 1986 SC „DR” din Viena, atât în nume
propriu, cât şi prin firma „B” din Istambul, a chemat în judecată
firmele Transmarin din Istambul şi Rassem din Beirut, solicitând
obligarea acestora la eliberarea mărfii în valoare de 848.476 dolari,
aflată la bordul navei Souad, acostată în portul Mangalia, precum şi
plata, în solidar, a unor despăgubiri de 200.000 dolari.
În motivarea cererii introductive, reclamanţii au pretins că sunt
navlositorii navei Burak Akad pentru un transport de oţel, din portul
Burgas (Bulgaria) cu destinaţia Bartin (Turcia), iar pârâţii Transmarin
au angajat nava respectivă în time charter. De asemenea, pârâţii au
358
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 358/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 359/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
principală a finalizării
Judecătoriei Constanţa,delictului) a fost comisă
secţia maritimă. În înrealitate,
raza de jurisdicţie
în dreptula
internaţional privat, determinarea competenţei se face conform regulii
lex loci delicti commissi, potrivit căreia răspunderea civilă delictuală
este supusă legii locului unde a intervenit faptul cauzator al
prejudiciului.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 360/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
În destinatarului,
predat speţă, este adevărat că transportul
SC O.T. Constanţa,cucare
lipsurile în litigiu
ar fi fost a fost
în drept, în
raport de dispoziţiile legale menţionate, să acţioneze pe cărăuş pentru
daunele constatate prin lipsa mărfurilor la transport. Cu toate acestea
destinatarul, primind marfa şi scrisorile de trăsură, a menţionat pe
fiecare din ele, sub semnătură şi ştampilă, că cesionează dreptul său
de a acţiona pe cărăuş, situaţie în care expeditorul a acţionat legal pe
transportator, având deci calitate procesuală activă derivând din
contractul de transport încheiat.
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.1746 din 18 mai 2004, nepublicată
361
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 361/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 362/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 363/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 364/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
2enumerate
ani. expres şi limitativ menţionate, pentru care termenul este de
În consecinţă, instanţa de apel a aplicat corect dispoziţiile din
Regulamentul de transport privind termenul de prescripţie de un an şi
tot corect a reţinut că acest termen nu a fost suspendat întrucât
reclamaţiile administrative pentru transporturile în cauză nu au fost
formulate în termen de trei luni de la data eliberării transportului.
Recursul a fost respins ca nefondat.1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 365/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
este deAceasta
trei ani.a formulat recurs susţinând că termenul de prescripţie
Instanţa Supremă a respins recursul ca nefondat reţinând că
toate scrisorile de transport internaţional „ce au stat la baza acţiunii
reclamantei au menţiunea că transportul respectiv se supune
Convenţiei C.M.R., aşa încât „în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art.
32 din convenţie.
În privinţa transporturilor s-a reţinut că acestea s-au efectuat
până la data de 6 aprilie 1993, iar data promovării acţiunii a fost 3
aprilie 1996, astfel că termenul de prescripţie de un an a fost împlinit
la data sesizării instanţei.”
4. Din decizia nr. 3068 din 8 iunie 2000 pronunţată de Curtea
Supremă de Justiţie - secţia comercială 1, în dosarul nr. 5757/1999
rezultă că prin sentinţa nr. 827 din 22.02.1999 a Tribunalului
Bucureşti secţia comercială s-a admis excepţia prescripţiei dreptului la
acţiune al reclamantei SC LKW WALTER INTERNATIONAL
TRANSPORT ORGANIZATION ÂG cu sediul în Austria şi s-a
respins ca tardivă acţiunea formulată de aceasta împotriva pârâtei SC
PROMOTOR
plata tarifului deTRADE
transportINTERNATIONAL
de 10.000 DAA. SRL Bucureşti pentru
Instanţa a reţinut că termenul de prescripţie este de un an aşa
cum este reglementat prin art. 32 din C.M.R. şi în cauză nu este
aplicabil termenul de prescripţie de 3 ani reglementat de Decretul nr.
167/1958.
Apelul reclamantei a fost respins, astfel că aceasta a formulat
recurs susţinând că instanţele trebuiau să aplice dispoziţiile art. 7 din
Decretul nr.167/1958 şi să constate că acţiunea a fost formulată
înăuntrul termenului general de prescripţie de trei ani.
Curtea Supremă a respins recursul ca nefondat reţinând că „prin
acţiunea formulată la 21.10.1998 reclamanta a solicitat plata
contravalorii a patru transporturi internaţionale efectuate pentru pârâtă
în perioada martie-aprilie 1997.
1
Ibidem, pag.132-133.
366
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 366/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Turcia,Îns-a
speţă, aşa cum
efectuat la 6s-a
maiarătat,
1999,ultimul transport
ceea ce pe ruta
înseamnă Româniade–
că termenul
prescripţie a început să curgă la 6 august 1999 (după 3 luni de la
transport), dată faţă de care termenul special de prescripţie s-a împlinit
la 6 august 2000.
Cum acţiunea a fost înregistrată la 25 august (data poştei)
înseamnă că, în mod justificat, instanţele au reţinut că dreptul
reclamantei era prescris la data introducerii acţiunii, conform legii
speciale aplicabile.
Totodată, susţinerea potrivit căreia termenul de prescripţie
curge de la data emiterii facturii nu poate fi primită faţă de conţinutul
prevederilor legale citate, transportatorul având obligaţia de a emite
documentele de plată într-un termen care să îi permită recuperarea
contravalorii transportului.
1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sec.com., decizia nr.2893 din 4 iunie 2003, nepublicată
367
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 367/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Curtea de Apel Constanţa, sec.com., decizia civilă nr.47/MF/1999, publicată în Revista de drept
comercial nr.11/2003, pag.219-220.
368
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 368/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
369
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 369/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
1
Curtea de Apel Constanţa, sec.com., decizia civilă nr.26/MF/1999, publicată în Revista de drept
comercial nr.11/2003, pag.220-221.
370
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 370/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Regulile INCOTERMS
în materia contractelor de transport
371
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 371/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
372
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 372/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Bibliografie
1. Constituţia României adoptată 21 noiembrie 1991, revizuită
prin Legea nr.429/2003, aprobată prin Referendumul naţional din18-
19 octombrie
nr.3 2003, confirmat
din 22 octombrie 2003 prin Hotărârea Curţii Constituţionale
2. Codul civil român pus în aplicare la 1 decembrie 1865
3. Codul comercial român pus în aplicare la 10 mai 1887
4. Codul de procedură civilă pus în aplicare la 1 decembrie
1865, cu ultima modificare prin OUG nr.58/2003 pentru modificarea
şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în M. Of. nr.470
din 26 mai 2004, aprobată prin Legea nr.195/2004
5. Ivan Mircea Aron, „Dreptul transporturilor”, Editura Alma
Mater Timisiensis, Timişoara, 2002
6. Gheorghe Beleiu, „Drept civil român. Introducere în dreptul
civil român. Subiecte de drept civil”, Casa de editură şi presă „Şansa”
S.R.L., Bucureşti, 1993
7. Gheorghe Bibicescu, „Transportul de mărfuri pe mare în
comerţul internaţional”, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1986
8. Gheorghe Botea, Alexandru Ţiclea, Mircea Toma „Drept
civil. Curs selectiv pentru pregătirea examenului de licenţă”, Editura
Argument, Bucureşti, 2001
9. Gheorghe Caraiani, „Tratat de transporturi”, vol. I-II, Editura
Lumina Lex Bucureşti,
„Transporturile 2001; „Transporturile
şi expediţiile şi expediţiileferoviare”,
aeriene”, „Transporturile rutiere”,
„Transporturile fluviale”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997-1998;
„Culoarele paneuropene de transport şi implicaţiile asupra
infrastructurii României”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999;
„Navele sub pavilioane de complezenţă”, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1996; „Lexicon de termeni în domeniul transporturilor şi
vămuirii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
10. Octavian Căpăţână, Gheorghe Stancu „Dreptul
transporturilor. Partea generală şi Partea specială”, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2002; „Contractul comercial de transport”;
„Contractul de expediţie a mărfurilor”, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1995
11. Octavian Căpăţână, D. Morse, „Reglementări legale şi
contractuale ale raporturilor comerciale româno-americare”,
Bucureşti, 1982
373
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 373/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 374/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
375
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 375/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Călina53.Ovidiul Ungureanu,
Jugastru, „Principii AlexandrudeBacaci,
şi instituţii Corneliu
drept civil. Curs Turianu,
selectiv
pentru licenţă 2002-2003”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002
54. Ovidiu Ungureanu, „Drept civil. Curs de drepturi reale”,
Editura Augusta, Timişoara, 2000
55. Ovidiu Ungureanu, „Drepturile reale. Curs practic”, Editura
Rosetti, Bucureşti, 2001
56. C. Vivante, Traite de droit commercial, Ed. Saint Armand
(Cher), Imprimerie Bussiere, Paris, 1912
57. Marin Voicu, „Jurisprudenţă maritimă americană”,
Tribunalul Federal New York, 13 decembrie 1991, „Le droit maritime
francaise”, 95, pag.65, publicat în Revista de drept comercial
nr.3/2004, pag.198; „Schimbarea rutei – cauză de desfacere a
contractului de transport maritim”, în Revista de drept comercial
nr.4/2004, pag.222-224
376
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 376/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
română59.
deRevistele „Dreptul”,
drept”, „Revista „RevistadedeStat”
„Arbitrajul drept comercial”, „Revista
377
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 377/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
CUPRINS
Capitolul I
Noţiuni generale privind contractul comercial de transport
1. Definiţie,
de transport reglementare legală. Natura contractului comercial
a. Definiţia contractului comercial de transport
b. Reglementarea legală a contractului comercial de
transport
c. Natura juridică a contractului de transport
2. Caracterele juridice generale şi speciale ale contractului
comercial de transport
a. Caracterele juridice generale ale contractului de
transport
b. Caracterul autonom şi comercial al contractului de
transport
3. Părţile contractului de transport
a. Cărăuşul
b. Călătorul
c. Expeditorul
d. Destinatarul
Capitolul II
Politica transporturilor comunitare
dreptului românesc şi implicaţiile asupra
1. Acquis –ul comunitar în domeniul transporturilor
2. Acquis-ul comunitar în România
2.1. Reforma transporturilor feroviare
2.2. Reforma transporturilor rutiere
2.3. Reforma transporturilor pe căile navigabile interioare
2.4. Reforma transporturilor maritime
2.5. Reforma transporturilor aeriene
2.6. Reforma reţelei transeuropene de transport
3. Conflictul între legea comunitară şi cea naţională
378
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 378/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul III
Încheierea contractului de transport
1. Condiţiile de validitate ale contractului de transport
a. Capacitatea părţilor contractante
b. Obiectul
c. Consimţământul părţilor contractante
contractului
d. Cauza contractului
e. Condiţiile de formă ale contractului de transport.
Documente de transport nominative, la ordin sau la purtător
f. Cuprinsul documentului de transport
2. Practică judiciară
a. Încheierea contractului de transport
b. Lipsa personalităţii juridice
c. Clauze facultative în contractul de transport. Clauza
penală
d. Clauza compromisorie
e. Alte clauze facultative
Capitolul IV
Obligaţiile părţilor în contractul de transport
A. Obligaţiile părţilor la locul de pornire
1. Obligaţiile expeditorului
2. Obligaţii cărăuşului
B. Obligaţiile părţilor
1. Obligaţiile în cursul deplasării mărfii
expeditorului
2. Obligaţiile cărăuşului
C. Modificarea contractului de către predător şi destinatar. Alte
cazuri de modificare
1. Modificarea contractului de transport prin voinţa
unilaterală a expeditorului
2. Modificarea contractului de transport din iniţiativa
destinatarului
D. Obligaţiile părţilor la destinaţie
1. Obligaţiile cărăuşului
2. Obligaţiile destinatarului
E. Practică judiciară
1. Modificarea contractului de transport
379
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 379/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
Capitolul V
Regimul juridic al mărfurilor transportate
1. Detenţia cărăuşului asupra mărfii transportate
2. Transmiterea proprietăţii şi riscurilor asupra mărfii aflate în
curs
3. de transport
Dreptul de retenţie al cărăuşului în contractul de transport
4. Privilegiul cărăuşului asupra mărfii transportate
5. Sechestrarea mărfurilor aflate în curs de transport
6. Practică judiciară
Capitolul VI
Răspunderea părţilor în contractul de transport
1. Cadrul legal al răspunderii
2. Condiţiile răspunderii contractuale
3. Răspunderea cărăuşului pentru fapta altuia
4. Exonerarea de răspundere a cărăuşului
a. Cauze care înlătură caracterul ilicit al faptei
b. Cauze care înlătură vinovăţia cărăuşului
c. Probele în materia răspunderii cărăuşului
d. Admisibilitatea dobânzilor
e. Efectele răspunderii cărăuşului
5. Răspunderea expeditorului şi a destinatarului
6. Practică judiciară
a. Tarife
b. de transport
Taxe pentru imobilizarea mijloacelor de transport
Capitolul VII
Particularităţi ale răspunderii cărăuşului
1. În transportul terestru de mărfuri
a. Durata răspunderii cărăuşului
b. Răspunderea anterioară încheierii contractului de
transport
c. Răspunderea cărăuşului pentru pierderea mărfii
d. Răspunderea cărăuşului pentru avarierea mărfii
e. Răspunderea cărăuşului pentru nerespectarea
termenului de executare a contractului
2. În transportul maritim şi aerian de mărfuri
3. Exonerarea de răspundere a cărăuşului în contractul de
transport de mărfuri
380
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 380/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 381/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
382
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 382/383
5/11/2018 Curs Dre ptul Tra nspor tur ilor - slide pdf.c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-dre ptul-tra nspor tur ilor-55a 0c a d73f153 383/383