CunsA

STUDIEM
BIBLIA
IGIARITII.]R

@"
 Cuprins
Originallypublishedas
Hoy to Studv YourBible Prerept upanpreeepr
Bucuriaqi valoareastudiuluiinductiv..
Copyright O 1994by PreceptMinistries PARTEAINTAI
Publishedby HarvestpublishingHouse
Observarea-Descopetdce spune textul!
Eugene,Oregon97402,USA
1. Regulacontextului-Contextul guverneazil.... .... I7
2. Oblinereaprividide ansamblu.......... ..............27
asupradetaliilor'...................47
3. Si ne concentrarea
A douaeditie in limba romeni:
Cum sd studiemBiblia PARTIA A DOUA
i noiildt urd p este i nudliiturd Interpretarea-Descoperd. ce hlseafind. textul!
4 . in ceutarea inlelesului ... ...
....-....... 63
Drepturile de autor pentru aceastieditie: .. ... . .... .....73
..............
c hi nez eqte]
5 . Parc vi or begti
O 2001 PreceptMinistriesof ReachOut, Inc. 6 . Lasi ScripturasdinterpretezeScriptum. ... .... 81
Chattanooga, Tennessee, SUA gi 7 .Cind, unde;i de ce? .. .... .. 87
8 . S5descoperim ce ne spuneDumnezeu...... ...... 89
CUNOA$TEREA CUVANTULUI
1800 Lugoj, Str. V Babes,20, JudetulTirus 9 . CAndun adevir reprezintiun alt adevir " .... ... 95
'lel.05o-353773,far
05o-355B" I
r 0.Descifrarea ............ ... ... ..
revela1iei .... . .... 103
E-mail:I 02136.3371 Biblieica operi literare.. ... ......... 113
1 1 .inlelegerea
@compuserve.com

Traducerea:
Mia ;i CostelOglice PARTEAA TREIA
Aplicarca-Descopetd. cum se aplicd. textul!
12.MaIatronsformat5 .. ... ...
.......... 121
DcscriereaCIP a BiblioreciiNalionalea Romaniei
ARTHUR, KAY PARTEAA PATRA
Cum sd studiem Biblia / Kay Arthu, , LuCoj:
Organizarea-Extinde li indenh ndt ile !
Cunoa$terea Cuventului,2001
13. Planulschematic-numai adeverurilesimple,$i
l:]] ; 3?,5 cnl {invilituri pesteinvnfdturn] nim i cm aim u1t....... ............
129
ISBN 973-85166_0,9
t 4 . Studiulpe subiect . ... ......l4l
1 5 .Studiul unui personajbiblic
' [ ' r r t e, lr c nt ' r r il . rc z , n rrc .
N i c i o p o r!:u n ed i n,, easti rp,rht,(.rl rc .. 145
- inv i l ti i nd di n v i el i l eal tor a............................
n ' r l\ ) . r t ( r , r ( . t .ri i .' ,r\r\rrr L r.rn \mb tp l n mrtl ,,r,,.rnrrr,rrr.,.srrr
r r c r r r r n c , in c l rrs i vl i ,ro to p n rc , d c (i i t c u
t) .n| l i sj rftr srr i \r
rt rrrto rrrl rrv rrr r rl rrrfi rrrrrrrl ,
 PARTEAA CINCEA
Ajutoare practice
Dacd. urei sd ifllelegi
A. Rezumatul procesului inductiv 153
B. Tabelul,,Privirea de ansamblu" 155
....................-..... Cuuhnlullui Dumnezeu. . .
C. F o a i ad e o b se rva re
................ 157
D. Cum sdfolosegtiuneltele c\.f,\!, st,rtJ
p e n trustu d i u cu
l vi n l e 1 o...............
r 159
E . T i m pu l ,mo d u l;i d i a re za
ve rbelor 169
.....................
Accasti carte te va invila metoda inductivi de studicre
a Bibliei, carc va fi pentru tine ca o rampi dc lansare spre
noi orizontLlri si speranle reinnoitc De-a lungul sccolelor
Durnnezeu a ridica birbali;i femei care au fic'.rt lucruri
extraordinare pentru impirilia Sa Eu mi rog ca, prin
studierca Cuv6ntului Sdu, Dumnezeu si te ajute sd inlelegi
ce sr:mnificativi poate ajungcviala cclui care il cunoalte 'in
mod personal. Nici o realizare importanti nu poate avea
loc ;i nici un vis nu sc implinclte firi o disciplini a vielii.
Cdnd am inceput sI studiez Biblia dupi metoda induc-
tivi, viala mea a clp;tat un nou sens.Apoi am inceput sa
predau aceasti metodi de studiu biblic unui grup de crc-
dinciogi care se intalncau in casaunde locuiam. Arn obser-
vat ci vielile celor carc studiau in acestmod s au schimbat.
Lucrarea care a inceput intr-un grup resttins, s-a dezvoltat
din ce in ce mai mult, iar astizi, dupi 30 de ani de activi-
tate, studiile din seria ,,invilltur5 peste invillturS" s-au
cxtins in I 18 !5ri qi au fost tradusc in 66 dc limbi, schim-
bend vielile a mii de pcrsoane.
Daci tenje$ti s;-L cunofti Pe Dumnezcu, dacd dorelti o
relalie continu; cu Isus Hristos, daci vrei sd'inlelegi
Cuvdntul lui Dumnezeu, daci vrei sd itii ce i1i cere Dum-
nezeu, trebuie si faci ceva mai mult dccit sd rdsfoielti
Biblia sau si o deschizi la intAmplare sau chiar sd citesti
pirerile altora desprc ea. Estc extrem de important ca tu
insuli sA interaclionezi cu Biblia, absorbindu-i mesajul 9i

l,rsirrrlrrl, 1l l)rrrrrrrtzLrr s;r (i i II t ! | )|| I ( II I I .l r,l' r''rrrrl in
iIlir1ir, rr]intcrl si virltrl lir' A((ilsllr (st( ts r'rr1r strrLlittlLti
irr(hr(tivrsil vczi tLrinslrti irdcvirul, si i in!t lt gi st rrrrrili'rr\i't
si sri I lpliL i itt viafri.
(lcl riu vr c:iuti si te dcscurajcze in toate modurilc
ai mai
lxrsibilcfloan 8:44;Apocalipsat 2: l0J, md alesdacd
inrcr(:rt s:rcitesti sau chiar si strrdiezi Biblia li nu ai rcuiit
lll vu inccrcl sd te convingi ci aceastiindelcdnicirccste
prrr si sirrplu prea Srcapentru tine, cd nu vei reusi nicio
rlrrti si laci accstlucrrt,ci nici micar nu meriti si incerci-
(iit dc rnult as vrca si-!i pot vorbi direct, fall citre fa!i,
( ir s:i pot si tc incurajcz si si tc sprijinesc ca si poli sd te
rlisciplineziin vedercaevlavicilTr-limvremud criticc fi ltiu
( i nrrmai cci care ,,il cunotc pe D,.rmnezcullor vor rdmine
tirri 1i vor l)rcemari isprivi" [Daniel I l:32b). Cc provocare
( xtraordinari sti in fala bisericii de astdzi, de a linc sus
( \lvrintul viclii in mijlocul unei generalii perfide !i per
vcrscl
Ilic cr Dumnezeusi-ti dca viziuneaa ceeace Poatefacc
Iil in viNtata prin studiul biblic inductiv, 9i fie ca tu sd per-
:cvcrezi peni cend aceaviziune va devcni reslitate Dum-
ncz( Ll si te binecr.rv^ntezc.Fie ca lucrarca Sa in tine 5i prin
Iin( sd dcpilseascicele mai indriznetevisuri ale tale
KayAnhur
llulr.rA
Bucuria si valoarea
studiului inductiv
iblia a lbst scrisi astfel incat oricinc doreste si stie
cine este Dumnezeu si cum trebuie si trdiascd o
viali plScuti Lui, si poati sd o citeasci si si afle aceste
Iucruri.
Dumnezeu dorcite s! ne aduci in intimitate cu Sine
^
Insusi. El doreste sd nc fie Thtd. Totusi, pentru a avea
aceastdrelatie cu noi, Dumnezeu trebuia si ne vorbeasci.
EI dorcgte si ne explice cinc este El li cum putem ajunge
intr-o rclatie minunatl $i apropiati cu El. Doreste, de
asemcnca,ca noi si inlelegcm binecuvintirilc unei vieti de
ascultare de Cuvdntul Siu si consecinlclc neascuitirii de
El. Dumnezeu doreEtcca noi si cunoastemadevirul desprc
vialS Si ce se va intampla in viitor.
Biblia ne spune tot ccca ce noj avem nevoie si $tim
desprc via1i. Acesta estc, prietenul meu, motivul pentru
care trcbuie si o studiezi tu insuti-
Existi multe modalitili de a srudia Biblia fi cxisti multe
ajutoarc excelente de studiu, pentru a te ajuta in studiul
difcritelor cirfi aie Bibliei. Dar cel mai important ]ucru dc
care trebuie si-!i aminte$i este ci, pentru a gdsi ceea cc
spunc Biblia, trebuie si o citelti tu insuli intr-un mod care si
te ajutc sd descoperice spune,ce inseamni si cum trebuie si
o aplici prop ei tale vieli. Cel mai bun mod dc a face asta
este procesul numit studiu inductiv Studiul inductiv nu-ti
 lltruti,t ti t,, t',n",ttrurlinltinnlntit'
spune cc inscamn; Biblia Qinici ce trebuie si crczi ttl, ci tc
invali o mctodi de studiere a Cuvintului lui Dumnezeu pe
carc o vei putca aplica oricind, oricdrei pdrli din Scripturd.
Prilrcipala cetinli pentru a invSta cum si studiezi Bib-
lia inductiv este dorinF de-a te opri fi a vedea cu adevirat
ceea ce spune Scriptura. S-ar putea ca acest lucru sI nu
pari prea dificil, dar in vremuri ca cele in care triim, accas-
ta este probabil cea mai dificiln parte a intregului proces
$i, ca sd fim cinstili, plietenul meu, nu te intrcbi uneori
daci nu cumva implicarea noastrdin prea multe activit5li -
chiar pentru Dumnezeu ne impiedici sd fim ceea ce
noi?
doregte DLrmnezeusi {im
Studiul biblic inductiv folosegtc Biblia insigi ca sursi
primari dc informa(ii despre Biblic. Prin studiul inductiv
tu explorezi in mod personal Scripturile, fird sd apelezi 1a
conciuziilc pe care ccrcetdtorii Bibliei $i alli oameni le au
tras din propriul 1or studiu al Cuvantului. Dcgi lucrdrile 1or
sunt valoroase,cercetirile au aritat din nou ;i din nou ci
oamenii inval! mai mult li relin mai bine atunci cand se
implicd ei infili in procesul descoperirii. in studi,.riinduc-
ti\i comentariile, c64i1e, casetcle ;i alte informalii desprc
Biblie sunt consultate numai dupi ce ai examinat tu insuti
Scriptura in mod aminunlit. Atunci, acestea pot sa
scrvcascdca elcmente de vcrificare pentru propriile talc
obscrvrlji ii concluzii.
[)c fapt, s-ar putca si fii deja familiarizat cu unele prin
r ipii :rlc studiLriui inductiv De exemplu, daci ai studiat
l,r,,l,11illr scoali,probabilci ai studiatimpreuni cu colcgii
, |r. , lrrsr 1i broa;tele, Si ali ficut acest lucru prin observarc
l\'rl|lr ir studia broascain mod detaliat, mai intii ali
rrrrrlrrl rrnuipAriu, acolounde trliesc broaftcle Ali
'rr,,r.lu .,
rr lrrrr ' rrrrr rrrlclocit oudle!i apariliamormolocilor.Ali
\tr/rr , rrr lr ',, ,1r'rvl)ltri picioarelepin5 cand aceltia arati
, c\r iti vei imbogdti cunoastereadespre Dumnezeu si
,rrr-rrrnr',r I ' r, ,rI r , |,' r, si piiiscsc apa.Dupd ce ali observat
' c;ile Salc,
,l r r Inr l'r r,lI'r,'rLr,,L lrr noualor via li p e u s c a t ,a li p rin s
t 1 l,,lrrlrv.rl,,rrrrrrirriclproap e .in c e led in u rmi, a 1 i
r r r r ,r r ,r
llu,ui'r 1inl,ntur tn,linlui ittlturil
lrr;rtrr in llboratonrl tlc biologi<,uncl(.nli disccat-opcntru
rr v,,r[ ir urrrr rrrti in intcrior.Dupi aceea,ali citit cceacc
rrr ll|rt llli biologi despre broagte,pentru a vcdea dacS
roneluziilcvoastrcsc potrivesccu ale lor.
Str(liul inductiv al Bibliei implicd acelagiproces:inccpi
rrr lliblia, o observi in mediul ei $i apoi incepi sd o studiczi
pcntru a obtine o inlelegere nemijlocitd a acesteia.Apoi,
dupd ce ai vizut sau descoperit tot ceeace po!i, ili compari
observaliile c! acele ale oamenjlor evlaviogi care au sc s
clt'spreCuvdntul lui Dumnezeu de-a lungul secolelor.
Este adevdrat ci ar fi mult mai u$or si stai chiar de la
'inceput in clasi gi si citelti o carte despre broaste, liri si
mai umbli prin mla;tini dupi clc, nu-i a;a? Dar procedAnd
astlel ai ajungc doar la o cunoastere de mina a doua. Ai
cunoastenumai ceea ce au spusallii de.tprcbroa$tc, care ar
prrtea fi interesant $i - speri tu - adevdrat.Dar, fbcAndast-
fel, nu ai aveaniciodatd de-a facc cu o broasci adeviratd.
Studiul biblic inductiv te atrage idtr-o interactiunc
pcrsonald cu Scriptura $i astfel cu Dumnezeul Scripturii,
astfel incat credinla ta se bazeazi pe o infclegere dob6n,
diti intr-o atmosferi de rug5ciune gi o interpretare legiti-
nd a Scripturii * adevir carc te transformi cand triieiti
prin cl,
Daci vei studia inductit beneficiile acestui studiu vor
depeli tot ceea ce ai sperat c! s-ar putea intamph in viala
ta personalS,in inlelegerea ta personal5a Cuvdntului lui
Dumnezeu. Ca urmare a insusirii principiilor studiului bi
blic inductiv pe care le prezent;m in aceastacarte:
c\, vei fi echipat sd studiezi singur CuvAntul lui Dum-
nezeu,
.\ nu va mai trcbui sd te bazezidoar pe interpretarea
altcuiva,
.\, vei fi irlt:lrit foarte mult in credinla ta personali,
 Bucuria;i ualoareastutliului inductiu
B u .u n .t:i v a l o a re a tl u a t tu t tttuut ttu

Cu toate acestea/noi uitim deseori ceeace am citit pur

infailibil al
.1Dvei rccunoagteauto tatea Cuvdntului qi simplu pentru ci nu ftim ce si ciutdm in text. De aceea,
lui Dumnezeu in umbiarea ta zilnice' in prima parte a acesteic54i vei invdla cc si urmiresti cand
tot ccea
c,u vei deveni din cc in ce mai conltient de cire$i Biblia.
ce inseamni a fi in Hristos' Deoarece obser-vareainseamni descoperireaa ceea cc
acestghid de studin spune textul, aceasta necesit5 timp gi practici. Vci
Pdetenul meu, cu aceastase ocupS
cuno'tr slrsJ descoperi cd, cu cat citelti mai mult;i ajungi sd cuno$i o
f.."rr, un manual menit \' te alute s'
"*" incit s; Poli veder ' lcr carte a Bibliei, cu at6t adev;rurile acesteiavor deveni evi-
;.,"i"*, Uil-'fi,- sa o studieTiasr{cl
c:.:tT:$'J""i'?,:ii;: dente pentru tine. Vei fi uimit de abundenta bogitiilor
Dumnezer,
:;' ;;." "" despre spirituale chiar qi din cele mai scurte ci4i ale Bibliei si le
spune desPre cum Poti devenl un vei descoperitu insulil Atunci vei qti cd $tiil
vegnicea lui Dumnezcu
Sd incePem cu elcmentele de bazd Interpretarea raspunde]a
:,NTIRPRETAREA intrebrrea:
componentepe care Ce inseamnd textulSTemelia pentru o
Studiulbiblic inductivaretrci pirli interpretare corecti este intotdeauna
noi le uom s"parat,dar carcin practicasesuprapun
"bord^ interpretarea11 observareaprofundi. Interpretarea estc procesul descope
fr.cr,"nt. Acest"t..i pirli sunt:observarea' ririi semnificatiei ter:tului. Pe m5sur, ce obseNi cu atentie
aplicarea. Scriptura, inlelesul ei ili va deveni evident. Totufi, dacb tc
Le grdbeqti sd interpretezi fir5 s! pui temelia vitald a
Ob(crvarcara5pundela intrcbarea:
care observirii atente, inlelegerea ta va fi coloratd de pre-
s\une textl? Aceastaeste temeha
t! intet- supunerile tale ceea ce crezi tr, ceeace simti t?l sau ceea
tiebuie ptrsi dacd dore;ti
lui Ilumnezeu;i siJ apliciintr-un
C.,ua,taul
ce au spus alli oameri, $i n! de ceea ce spune Dumnezeu
ll"rli in Cuventul Sdu.
-t".a
mod corespunzdtoJ- .- -^-:+^1 sauverset din Biblie Interpretarca nu este in mod necesarun pas separat de
Ai citit weodati o carte, un caP1lol observare,pentru ci adesea,in timp ce observi textul cu
a min t e it i
i"",r .,",, , n-ai mai fo't in s L a r(s e -li
't ;i;ir'D" fo.,u' multeori noi citim Bihlia atenlie, incepi sd vczi ce inseamni acesta. Astfel, inter-
;i;;'j';'. ;:;-t.t' pretarea porneste din obscrvare.
multe mouve
ioo, au o.ttii, nu !i cu minteaExist! rnai Cu toate acestea,interpretarea poate sd implice si exer-
pentru aceasta: cilii care trec dincolo de obscrvareasimpli a textului str.1-
Cuvantul lui Dumnezeu'
-- nc imagindm ce Biblia'
.ro, diat. Unul din acesteexercitii este investigareaaltor texte
in mod magic fEri nici un efort care tratcazi acelasisubiect. intii de toate, lasd Scriptura
"" ""-iilot*"*noastra,sau
din Partea si se interprcteze ea insdsi.Poti, de asemenea,sA folose$ti
ceea ce
._- nu credem cu adevilat ci putem inlelege altc ajutoarc cum ar fi studiul cuyintelor, sau evaluarea
resursclor cum ar fi dicgionarele qi cornentariile biblice
am citit, sau
pcntru a-ti verifica propriile concluzii, sau pentru a-!i com-
.\, asteptim ca pastorul si predice din acc:rsl'iPrrrtc plt tu in.tt'lcgcrca
cadruluiistoric saucultr.rr:rl
al tcxtului.
ct'sri r rrrl lll'
N Scripttlrii,Pcntrll ca nor si ltim
 Ihuttrir si nlornnr sttnli ui inlruth'
Ceea ce vom face noi este s5-ti prezent5n principiilc
interprctdrii ii si-!i oferim secliuni specialecare s5-!i arate
cum sd tratezi diferite tipuri de scrieri, incluzAnd figurile
de stil, parabolele qi alegoriile. De asemenea,ili vom arita
cum sd faci studiul cuvintelor gi cum si folose$ti instru-
mentele de studiu biblic disponibile, carei1i vor imbunltSli
foarte mult invdlarea.Va fi foarte captivant fi edificator.
Aplicarea rispunde la intrebarea:
Cum pot aplica tnPlesul acestui
pasaj? Acestaeste primul lucru pc
caredorim sil itim atunci candcitim Biblia,dar aplicarca
corespunzetoare inccpc, de fapt, cu credinla care are ca
rezultat sclirnbarea caracterului;i a modului de via1i.
Odati ce qtii ce inseamn;un text, nu numai cd eiti respon-
sabilde punereaacestuiain practicd,in propriata viali, ci
va trebui sddai socotealidaci nu faci acestlucrul Deci, la
urma urrnei, scopul studiului biblic personaleste o viale
transformatdqi o relalieadanci!i continudcu IsusHristos.
Aplicareanu esteal trcilca pasal procesuluiinductiq ci
aceastaare loc pe masuri ce elti pus fala in fald cu
adevirul gi decizisI ascr.rllide adevlr.Temeliapentru apli-
careeste2 Timotei3rl6-17;
,,ToatiScripturaesteinsuflati de Dumnezeusi
d e [o l o ' ca si i n \cte ,si mu s lr c,5aindr cpte,r a
deainlelepciunein neprihinirc, pcntru ca omul
Iui Dumnezeu si fie desdvargit!i cu totul
destoinicpentru orice lucrarebun5."
A fi destoinic,echipatpentru orice lucrarebundin viali
completpregdtitcas; abordezioricesitualieintr-un mod
care ll onoreazA pe l)umnezeu- nu estc doar pos.bil,
aceastaeste chiar voia lui Dumnezeu.Vei fi destoinic;i
echipat daci vei aplicaacesteprincipii de studiu. Ji-am
puteaimpirtati \ute de rclctdn de\pre ceea,.e a [r.ur
Dumnezeuatuncicandoameniis-audisciplinat,fi au ajuns
\2
lhurrtlt pi t'trlottt,r ttnli ul inlutil
(:And;tii cc spu e Dumftezeu,
care e,^tesemnificatia a ceeace spuneEl,
;i cum sd.pui adeLtiiruriLeSale in practicd.,
vei fi echipat pentru ta(ie circumstdntele,ie!ii.
(,ff\,
si cunoasci Cuventul iui Dumnezeu in acest mod. Acestc
rclatiri !i ar face inima se tresaltel Totusi, scopul nostru
prczcnt nu este s5-ti imp:rdlim istorisiri de felul acesta,ci
si te ajutim s5 inveti si studiezi Cuvantul lui Dumnezeu in
mod inductivl Dupi ce vei invita aceastavei putea sr-!i
impertdlesti propria ta istoriel Vom fi incentati s-o auzinl
Care este lcgdtura dintre observarc,
interpretaresi aplicare?
Intcrpretarea exactS gi aplicarea corecti sc bazeazdpe
obseNarea corectd. De accea, este extrem de important
sd-!i dezvolli capacitatea de observare, chiar daci la
inceput aceastaar pdrca ci necesiti prca mult timp, sau te
simli total nepotrivit gi chiar stengaci in acest domeniu.
Studiul inductiv este un proces de invetare care nu are loc
peste noapte. Inveli f;cand - obscru6nddin nou ;i din nou,
pini cind obscn-areadevine un obicei, un obicci minunat.
Pe mdsur! ce parcurgi procesul inductiv, uneori vei
descoperi ci obscrvarea,interpretarea ;i aplicarea au loc
simultan. Dumnezeu poate s5-1idescopereadevdrul chiar
in timp cc studiezi, asa cI fii sensibil la c5lduzirea Lui.
Cdnd cuvintele sau textcle l1i vorbesc, oprelte-te gi
mcditeazi la ceea ce !i-a ar5tat Dumnezcu. FoloseStefirul
cu plumb al adevdrului, pentru a verifica ceea ce crczi si
felul in care trdicsti.
Cind qtii ce spune Dumnezeu, care este semnificatia
cuvintelor Lui ii cum si pui adevirurile Salein practici, vei
fi echipat pentru toate circumstanlcle vietii-
l3
 Printr-un studiu sArguinciosal Cuvantului lui Dumnezeu, CUM 3T ST U D IIM BIEtIA
sub cSliuzirea Duhului Sf6nt, vei aruncao ancordputernicl
in mareaacesteivieli, ancori ce te va suslinein timpul fur-
tunilor. il vei cunoagtepe Dumnezeul tdu $i, cand il vei
cunoatte pe Dumnezeultiu, nu numai ci vei fi putemic, ci
vei gi facemari isprdvipentru El (Danielll:32).

Partea tntki
c\flr',{rr4

't4
 Regulacontextului-
|
contextul guverneazal
-t

cum sd incepem.Cu ce incepi?incepi observAnd

teritul ca intreg. Prin tert noi inlelegem odce
porliune din Scripturd,pe care doregti sd o studiezi. ili
sugerdm sd studiezi Biblia carte cu carte, deoarece fiecare
carte a Bibliei este un mesaj complet in sine insusi, si de
sine stdtetor care, la rdndul lui se raporteazdintr-un mod
special la ansamblul Cuvdntului lui Dumnezeu. Deci,
alege-li un text - o carte din Biblie gi apoi respectd prin-
cipiile urmdtoare.

(arf\v

Acum egtipe calesi inveti ceamai eficientdmetodl de

studiu biblic din cate existd.Totuqi,firi lucrareaDuhului
Sfent aceastava fi doar atit - o metodS.
loan l6: l3-15 ne spuneci Duhul Sfdnt,Invdlitorul care
locuieltein noi, esteCel carene cdlduzeste in tot adevdrul,
care ia lucrurile lui Dumnezeugi ni le descoperd.Deci,
roagi-L pe Dumnezeu,prin Duhul Sdu,si te celduzeasci in

t7
 Il t$ l i to n tr\t lui It,tttt \t ul P tt\' ,ttt' ttttl l
tot adevdrul,!i si-!i deschid-iochii ca si vczi ltrL|rrIilc
m in u n a tedin Cuvantul S au. Tncep ec u ru g S (iu n t \ i " rl
r in u a .tu diul intr-o atiLudinede ruS a c iu n e .
grns,
2. Identificd contextul
Studiul inductiv incepecu o evaluaream5nunliti a con-
textului. Unul din cele mai importanteprincipii de abor-
dare corespunzdtoare a Cuvdntului lui Dumnezeu gi de
studiu inductiv al Bibliei cste interprctareaScdpturii in
lumina contcxtului ei. De ce? Deoarece,i,] interpretare,
contextulguuerneaziiintotdeaund.
Cuvantul context inseamni ,,cceace lnsolefte textul
Deci, in general,contextulestemediulin careseafli ceva,
cadruliricare existl sausc lntemplaceua.i1i amintelti de
mormolociidin rau?Reulreprezintdcontextull
in studiul biblic contextul este format din cuvinte,
expresiigi propozilii caresc afli in vecinitateaunui anumit
cuvant,a unei anumitecxpresiisaupropozilii. Acest con
text dd inlelescuventuluispeclfic,expresieisaupropozi\ici
respectiveii te ajuti si inlelegi cc spuneallton . Contex-
tul poatefi extinsla paragrafe,capitole,cirgi qi in cele din
urmi la intreagaBiblic.DeoarececontextulSuverneazisau
determineinterpretareatextului, este important ca tu si
cuno$ticontextul fiecdruitext pe careil studiezi
Pentru a ilustra modul in care contextul d[ inle]es
cuvintelor/si privim cuventulstAmtoare.Sdpresupunem
ci cinevate intreabS:,,Ceinseamnicuvdntnlrtratutaare?"
Cum ai rdspunde?Dacd doregtisi dai r-lnr5spunsutil gi
corect, mai intei trebuie sI intrebi: ,,Cum este folosit
cuvdntull, deocre,ccuvintulslrlmloarePoalea\eJ mai
multe inlelesuri.
O stramtoarepoatc insemnaun loc sttamt, ingustintre
munli ti intre dealuri;trecitoare,defileusauo f6Fieingusta
de apd care uneste doui bazineacvatice(oceane,miriJ,
t8
I lr pl, t lt t r r t r r nln I t Dt ! r\ t f ll f lt t , t , , t t r t t : t I l
rL s|t.lrlrrrtllx)rlirtr)i:rln\)l)iirt('
Lle us(!t, ori faptul dc a li
inll|sl, inl.llrstin)c. Mai ntult, in scns figurativ,stramtoare
ins(.irrnil situ:r!ii s:l! condifii grcle, necaz,nevoie, ananghie.
l)( rcccil, singurarnodalitatede a cunoa$tcintelesul
( ()f( ( t l cuv,rntului stramtoare aste exafinatea contextu-
lrri in clre este folosit acesta.Mediul inconjuritor ftextul
in)( (lirt) in care aparecuvantul i! va arita care dintre aces-
1( scmnificalii posibile este cea intenlionat5.
I)c exemplu, ce ar putea insemna cuvdntul statrtuare
in tcxtul urmdtor?
,,C6ndveli vedea lerusalimul inconjurat de ogti,
si Etili c5 atunci pustiirea lui este aproape.
Atunci, cei din Iudea sI fugd la rnunti, cei din
mijlocul Ierusalimului si iasd afard din el, ;i cei
de prin ogoaresd nu intre in el. Crci zilele ace,
lea vor fi zile de rdzbunare,ca si se implineasce
tot ce este scris. Vai de femeile care vor fi
insdrcinate$i de cele ce vor da !d!d in acele zilel
Pentru ci va fi o stramtorare mare in lari li
manie impotriva norodului acestuia.Vor cddca
sub asculigul sdbiei, vor fi luati robi printre
toate neamurilej si Iemsalimul va fi cilcat in
picioare de neamuri, pani se vor implini vre-
murile neamurilor. Vor fi semne in soare, in
lunl li in stele. Si pe pdmant va fi strdmtoarc
pintre neamuri, care nu vor sti ce sI facd la
auzul urletului mrrii li al valurilor; oamenii i;i
vor da sufletul de groazi in asteptarealucrurilor
care se vor intdmpla pe pimant; cici puterile
cerurilor vor fi clStinate" (Luca 21:20-26).
Deoarece contextul este ,,ceeace se afle in vecinitatea
textului sau insole$te textul", ce informalii din acest text
ne oferd o intelegere corespunzitoare a cuvantului st/.?nr-
toare, asacum este folosit aici?
19
 l < q :t1 l i 1 o | !r\t li & tt\tul Furt
Vedem cI in acest text estc vorba despre nllinic, ( ii.l( ft
sub asculigul sabiei, luare de robi, cdlcarealerusalimului in
picioare de citre neamuri, scmnein soate,in luni ;i in stele.
De aceea,examindndcontextul descoperimadevirurile care
se afld in vecindtateaacestuicuvant gi putem determina ce,
in acest text particulat cuvantul stramtoare i\searr.nd
,,situa!ii,condilii grele, necaz,nevoie, ananghie."
in studiul inductiu contextul este determin*t sau idennt'i-
cat in acela;i mod pin obsetuarea atefltd. a ceea ce se
repetd.in text ti uiizand cum se leagd toate acestea ifipreund.
Daci observi cceace se spune!i e$ti atent la cuvinte, expre-
sii sauidei care se repetd, vei vedeain mod limpede contex-
tul din orice carte, capitol sau text pe care il studiezi.
Contextul este determinat sau identiflcat prin obser
varea atentS, aminunlite a textului. De aceea...
!rr\,
3, Obsend ceca ce este eYident
Cnndobservitextul, cautiimai intAi lucrurileeuidente
cu alte cuvinte,LucruriLecaresunt u;or de udzut-
Adev5rurile despre oameni, locuri si evenimentenc
capteaziintotdeaunaatenlia;de aceea,oamenii,locurile !i
evenimentelesunt ufor de v5zut.
Dacd te vei concentra la ceea ce este evident, vei
descoperiidei semnificativesaurepetatejacesteala rendul
lor ili vor ardta contextul ci4ii, capitolului,textului sau
versetuluipe careil studiezi.
Dc exemplu,.u ce incepi daca vrei sa pui
impreuni piesele unui mozaic?Care sunt
pdmele piese pe care le cauliz Cele patru
colluri, nu-i a;a? De ce? Deoarecesunt evi-
dente: existddoar patru piesede felul acestaqi
sunt ugorde g;sit, deoareceau cite doudlaturi
drepte.
20
t' tt:tl l llqr l, t t t,ttr\trl lt I n Il t.\tIl l !|t\,, tr \t,'t1 l
c> ql
5/
A
Cc cauli dupd ce ai identificat cele patru
colluri? in mod natural, cauli urmdtoarele piese
cvidcnte: cele cu margini drepte. Din nou, aces-
tea sunt piesele cel mai uqor de g5sit, deoarece
fiecare are cite o latr-rri dreaptil
Dupe ce ai asamblatmarginiledrepte oblii un
cadru in care sd pui impreund toate celelalte
piese.Ai stabilit contextul mozaiculuiciutand
ceeace esteusor de g5sit.
in mod similar,in studiul unei cdrli, al unui capitol sau
text din Biblie, cdutareaadevdrurilor,faptelor, detaliilor
sauideilor evidentestabilegtecadrul.Deci, pentru a intoc-
mi cadrul unui text, incepecu lucrurile cele mai evidente
din textul respectiv
Totu$i,in timp ce observitextul fi descopericontextul,
trebuie sdfaci intotdeaunaurmitoarelelucruri...
(,tnp
4, Privestetextul in mod obiectiv
Cu alte cuvinte,las! textul si-1i vorbeasca. Observarea
textului pentru a stabiliconte).tultrebuie sd fie obiectiwl
tiu principal,deci lasdtcrtul insugis5-!i arateelementele
caaese rePetdin el-
2t
 l l 4 Sl rt ro n rttrtrh ri It,ttr\t1 l l p E trd.tttl l
Md tem ci deseorisingrrranoastri motivlli( (i( I (i(i
Cuvnntul lui Dumnczeu este subiectivd pur li simplu sil
o b lin e m .eva pcntru noi insine.Ca u t a mc c \ a (a rc , . s av o r-
beascd inimilor noastre" - sau weun verset cu care s;
putem ajuta sau corecta pe cineva.
Cat de mult trebuic sd-L intristeze aceastdatitudine a
noastri pe Dumnezeu, care doreFteca noi sd-L cunoastem
cu adevirat ii si fim sfinlili {pu9l de o parte) prin adevir
li Cuvantul Sdu este adevdrul (loan 17:17]. De aceea,
scopul nostru pdncipal - motivalia noastri - trebuie si fie
sd cunoaqtem adevdrul, gi apoi sd ne adaptdm convingerile
gi vielile in mod corcspunzdtor.
Desigur, este posibil ca unele porliuni din cartea pc care
o studiezi sd-!i foloseasci mai mult decat alte po4iuni, dar
adevirul qi contextul nu se schimbdniciodati. Mesajul pro-
priu-zis al clrlii va fi intotdeauna acela$i.Acesta este
Adevirul pe care poli si-!i zidefti viala, caracterul gi modul
ti! de via!5.
Deci, in primul rdnd, observi textul in mod obiectiv.
Da, Cuv6ntul lui Dumnezeu ili va sluji 1ie personal. Cu
siguranlil Este un Cuvant viu, dar, ca sd descopericontex-
tul, trebuie si obserwimai intai textul in mod obiectiv ca si
descoperi acele elemente pe care autorul le accentueazi in
mod repetat. Apoi, cand aplici Cuvantul in viala ta, vei;ti
ci il aplici corect, !i acestaeste un imperativ categoric.
in timp ce spun asta, trebuie sd-!i atrag atenlia ca nu
cumva s5 nu citeFti Scriptura $i subiectiv Cand mcditezi la
ceea ce ili spune Dumnezeu Ei cum !i se aplici Cuventul
respectiv Dumnezeu Duhul Sfant dE vialS Cuvantului Sdu
care vorbelte inimii tale; atunci ltii ci El are un mesaj spe-
cial pentm tine intr-un moment speclfic al vielii tale.
Cand studiezi Biblia in mod subiectiv citeite-o cu inima
deschisi;i doiitoare sa auda ceea ce spune Dumnezeu.
Prin Cuvintul Sdr.rEl ne vorbegte in mod personal. De
aceea,in timp ce cite$ti gi studiezi, fe-!i timp si-L asculli
pe Dumnezeul tiu.
22
llay,uh runutnlni I ti ,l tr \t l { a ttm t:t1 l
{tf\J
5. Citr:qtccu un scop
( litircr cu un scopsc realizeazlpunind intrebdritextului.
'Irr.lxricsi pui intreb;ri textului asacum faceun avocat
( U un rnirtor. Pentrua aflaintreagaistorisire- toatedetalii-
l(. - jurnali$ii, in repoftajelelor, sunt inv5lali sdpun5 $i si
rilspundila intrcbdrilecine,ce,ciind,fu ce,undegrcum.
Pcntrua citi Biblia cu un scop- casi obtii toate d€talii,
[' tu trebuie sd pui intrebiri. De aceea,in timp ce cite$ti
intreabS...
Cine a scrisasta?Cine a spusBceasta? Cire sunt
personajeleprincipale?Cine sunt oamenii
mentionali? Czi ii vorbe;tc autorul? Despre
cine vorbegteel?
Care sunt evenimenteleprincipale?Care sunt
ideile majore?Care sunt invtlitu le majore?
Desprece vorbesteel ccl mai mult? Care este
scopulpentru carespuneacestlucnr?
Cdnd a fost sc si aceasta?Cdnd s-a irrtdnplat
acest eveniment?Cdxd se va intampb asta?
Crial a spusacestlucru?Crinl a ficut accasta?
De cc a trebuit si fie scrisi aceasta?
De cea fost
menlionat5aceasta? D9 cei s-aacordatun spatiu
atat de maresauatat de mic acestuieveniment,
sauacesteiinvilituri specifice? De cea fost men-
lionatd aceastireferin$?De ce trebuie si fac,
oamenii cutare si cutare lucru?
Unde a fost ficut acestlucru? Uzde s-a spus
asta?Urle seva int6mplaaceasta?
Cum se face aceasta?Cum s-airti,rnplat? Cum
este ilustrat acest adevir? Crm sunt acesti
oameni?
23
 I l 4 1 l t,' rti rtl n
" \tr\ttl fl rfl nrtt^rl l l 4 n l , t , , , t t l, t r n l u i , t n r t r r t t l l t r t t | t , t . ' t t

Cend pui textului acest set le intrebdri ,\i trirrLl Lr;r t rt
textul si dea r;spunsurile, vei fi uimit de ceea ce vt i irlla-
Aceste intrebiri sunt pietrele de temelie ale unei obscrviri
precise care asiguri o bazd solidi pentru o interpretare
corectt.
Tbtu;i, dacd te &rdbetti sd interPretezi Jdrd 4 pune
temelia uitald a obsetLdrii, tn,telegereata ua fi coloratd de
presupuneriLet1le ce crezi /ll, ce simli tx, sau ce au spus
alli oameni. $i, daci faci aceasta,ristelmicelti Scripturile
spre propria ta piezare lucru impotriva ciruia suntem
avertizali in mod specific [2 Petm 3:16).
De multe ori Scriptura este gretit interpretati deoarece
contextul nu este observatcu atenlie. RSspunsudLe corecte
date intrebdrilor puse textului vor asigura o intcrpretare
corecti.
Doresc si jlustrez aceastafolosind un singur verset:
,,Dupd aceea,Isus stribetea Galilea, nu voia sd
stca in ludea, pentru cE iudeii cbutau si L
omoate.'
rL ' rr; rrrrl r r | l r t : r ,i n t i n r l ) ( r s t r l ( l i r z ic a r t c an r i n u n r t i r l u i
l)rrrrrrrc z c r r .
M:ri ( stc uD locrLrirnport.rnt:si nu crczi ci trebuie se
tirts(.ftir:isl\rnsrrriIa toatc accstcintrcbdri dc fiecaredatd
( in(i stLrdicziulr tcxt, dcoarcccacestlucru esteimposibil.
l)t cxcnrplu,vcrsctulde mai sus,Ioan 7: l, nu rdspundeIa
irrtrcbarcadc tipul ,,cum".
Citcftc pur $i simplu textul Ei rdspunde la toate
ir)trcbirilc posibile din acest set.
Nu uita! Fiecareparte a procesului inductiu de studiu
ltiblic se bazeazdpe punerea intrebtiriLor de tipul: cine, ce,
citnd, de ce, unde si cum. De aceea,acest set de intrebiiri
('steextrem de imPortant!
Acum, fiindcd cunolti principiile care stau la baza
observdrii, s5 trecem la procesul observirii textului. in
timp ce inccpi sd faci asta vei fi uimit de ceeace vei invila,
5i probabil ci te 1,eitrezi spun6ndu-li: ,,Nu pot sA cred c;
eu singw am vizut toate acesteal"

Punnnd textului acest set de intrebdd descoperim cii

,,lsus"rispunde la intrcbarea: ,,Desprecine este

vorba aici?"

,,Strdbetea"r5spundela intrebarea:,,Ceflcea E1?"

,,Galilea" rispunde la intrebarea: ,,Ce stribdtea
El7"
,,Pentruci iudeii cdutau sd-L omoare" ne spune:
,,De ce nu voia El sd stea in ludea?"
,,Dupi aceea" ne spune: ,,Czind a avut loc
aceasti acliune?"

Aqa se folosegte acest set de intrebiri in observare Cu

cit il foloseqti mai mult, cu atat ili vei face un obicei din
aceasta,peni cand punerea accstor intrebiri va deveni a

24 25
 2
Obtinerea
privirii de ansamblu

c$i Biblia este o coleclie de 66 de c5rti scrise de

diferili autori sub inspiralia Duhului Sf6nt, ea a
lbst scrisipe r6nd, cartecu carte/Sifiecareca.te din Biblie
rre propriul ei mesajsi unicul ei scop.
Daci ai citit Biblia, stii ci multe cirli trateazdsubiecte
similare.Cu toate accstea,fiecarecartc isi are locul, valoa,
rea gi scopulei in ansamblulplanuluilui Dumnezeu.Deci
daci dorestisi-L cuno$tipe Dumnezeuindeaproape , sd-l
inlelegi gindurile, inima ;i ciile, 9i sdinlelegi cum dorefte
El setrdielti tu - trebuiesAincepisestudieziCuvantulSiu
carte cu carte- cateo carteo datd.Dar, dintre cele 66 de
cirli ale Bibliei,cu caresi incepi?
Daci egti incepetor in procesulstudiului inductiv iti
sugerezsi incepi cu o carte scurti.*

tDe exemplu, in seminariile d€ instruire,

invdliture peste
invalbture,noi lolosim 2 Timotej.Aceastaestescurti si convingntoare.
Dupi tr€i zile de studiu,o:menii pot si pleceacasdcompletuimili de
ceeace ru invdtat.De fapt, fespunsullorsunr cam a;a: ce, o, de
ce n-am inv:lat mai demult sa studiezin felul acesta? 'De
Nu pot si cred
cn am invSlatatat de multl De ce am inv;fnt mai mult in trei zile decat
in ultimii ani?"

27
 (ll1itru Triurii rh tn tmhlu
DupI ce ai aleso carte,primul pasestesi ol)lii o lrrivire
de ansamblu a cd4ii respective. O privire de ansarnblutc
ajuta si descopericontextul generalal mesajului autorului.
(i1i dai seamade ce ili spun sd incepi c! o .arte scut'td?)
Privirea de ansamblu reprezinti Pasul I al procesului
inductiv Aceastaili va oferi imaginea de ansamblu ;i te va
ajuta sd stabileqti cadrul cd4ii. I1i amintegti ilustralia cu
mozaicul, pe care am folosit-o in capitolul anterior?
Privirea de ansamblute ajuti si gise$ti colprile gi margini-
le drepte care, la rdndul lor, te vor ajuta si vezi contextul
ci4ii pe care o studiezil
Obgnerea unei priviri de ansamblu se aseamini cu
fotografierea unui teren pe care te gindeqti sdJ cumperi,
dintr-un avion aflat la o mie de metri altitudine. De la o
mie de metd nu poli si vezi detaliile terenului, insd poli
vedea marginile acestuia Si aspectul general al terenului.
Dupi ce ai fhcut acele fotografii, vei folosi un teleobiectiv
pentru a obline o imagine mai apropiati a acestuia,hectar
cu hectar. Apoi, in cele din urmi vei ateriza,vei cobori din
avion ii te vei plimba pe terenul respectiv Ficand astfel,
av6nd in m6ni fotografiile de ansamblu ale terenului, vei
obline o perspectivd corespunzdtoarea locului in care te
afli, gi cum se raporteaz; elementele componente ale
terenului respectiv la imagineade ansamblu.
O privire de ansamblua ci4ii te ajut5:
c\, s5 vezi mesajul cirtii ca intreg, in totalitatea sa
o., si oblii o inlelegere a scopului pe care l-a avut
autorul cand a scris cartea respectiva
c\, si identifici tema (temele) principale a cd4ii
c\, sd-ti faci o idee despre structura cd4ii
.\, sAinlelcgi lcgdturavcrsetclor !i a capitolelor unele
cu altele, gi cu cartea ca intreg
c\, sd oblii o bazdsolidi pentru o interpretare exactd
;i o aplicare corectS.
28
()ltllmnu prit'iriilr o*unhln
l)lr(l itrf:lstx l; sc parc o munci serioasi,sd $tii ci ai
rlrr'pt:rtc.l)lr, prictcnul mcu, si gtii cd aceastaintr-adevir
rrcrilrt (l(.nusil.Dc fapt, cu c6t vei munci mai mult la acest
|irs, rlr ltit va fi mai usor restul procesului.
Acrrrn, in lumina acestui fapt, cum oblii privirea de
rtnsrunblu a unei certi?
q{rnv
l. Incepepe genunchi
Rugdciuneaeste crucial; pentru studiul Bibliei. Cand
,,rrrciin avion"- cdndincepi sdstudiezipentru pdvirea de
irnsamblu- nu porni motoareleinaintede a te ruga.
Deoareceadevdnrltrebuie si fie revelat de Duhu] lui
I)umnezeu,inseamni cd rugdciuneatrebuie si fie o parte
intcgrantd a studiului biblic, in timp ce cauti mereu
infelcpciunea,planul qi descoperirea lui Dumnezeu.Fi-ti
t im p sa- Ll as ipe D uhulSf6nrs , v or beas ci ni
i m i ital e.
{r\},
2. Citeste Ei recite$tecartea
Cu cat citegti mai mult carteape careai ales-opentru
studiu,cu atat te vei familiarizamai mult cu ea. Nu existi
nici un inlocuitor pentru citirea Cuv6ntuluilui Dumnezen
si meditareaasupralui intr-o aritudinede rugdciune.Daci
studiezio carte mai lungi, s-ar putea sd ai nevoiede mai
rnulte zile pentru citirea cd4ii in intregime.Dar cite$te,o
in intregimel
Scopultiu este si studieziin mod corect CuvAntullui
Dumnezeu.Ca si faci asta trebuie si vezi colprile, sd
g;sestimarginiledrepte,seoblii cadrul.De aceeaestemai
usorsi inveli procesulinductiv folosindo cartemai scurti.
Primadati cnndcitegi carteain intregime,!i s-arputea
pdreacd esteo colecliede versetecarede-abiasunt legate
unelede altele.Totu$i,cu cat recitegtimai mult, cu atat vei
29
 ()l4in'ni lririttl lr |n.ti'rtnh|/l
vedcacd toate acestc,,lersetcizolate"fac partc itltl ll(l('var
din intreg. Sau, cand citefti s-ar putea si dai pestc lucruri
care te pun in incurcdturd Nu te opri ca sd incerci si le
inlele8i. Acum nu este timp pentru aceasta Tine minte ca
mai intai cauli colgrile gi piesele cu margini drepte, apoi
vei gdsi mult mai uior locul acelor piese dificile
Pe mdsurdce citesti carteape care o studiezi,va trebui se
faci urmitoarele...
(arnu
3. Identifici tipul de literaturS
Genul literar determini modul in care vei trata textul
De exemplu, poezia ebraici (cum ar fi Psalmii) este diferi-
te de ce4ile istorice [cum sunt c5rlile Regilor 9i ale Croni-
cilor), ;i cirlile istorice sunt diferite de epistole (cum ar fi
1 ;i 2 Timotei), atet in ceea ce priveqte stilul cat !i
conlinutul. Cirlile istorice ne oferi cadrul, ti ne prezinti
cvenimente reaie gi modul in care S-a ocupat Dumnezeu
de oameni reali, insi noi nu construim doctrine bazate pe
evenimente istoricc. Cea mai mare parte din doctrina Bise-
ricii sc afli in epistole. Deci, recunoastereagenului literar
pe care o studiezi este important5.
in timp ce citesti cartea in intregime, determind care
dintre urmdtoarele genuri literare dbscrie cel mai bine
cartea Pe care o studiezi.
Este aceastao carte istorici?
Cartea Genesei prezintd istoria crea{iei lui
Dumnezeu de la inceputul timpului, pe cnnd
cartea Judecitoilor ne prezinte perioada din
istoria lsraelului in care au domnit judecitorii.
Cartea Faptele Apostolilor ne prezintd istoria
rispAndirii Evangheliei;i a inceputului Bisedcii.
30
()hlhn rrtt prh'irli tb nr*unhlu
lisl( ;r(rirstl o curtt.l>iografici?
l')vrnghLlildrrpi Luca ne prezinti o biografie
cronologic! a Domnului nostru lsus Hristos
inccpiind dc la genealogiaSa si pnni la inviere.
Ilstc accostao carte poetici?
Cartea Psalmilore'te poezieebraicdr.
Estc aceastao carte proverbiali?
Cartea Proverbelor, consideratl literaturi de
inlelepciune, este o culegerede proverbeconcise
care oferi intelepciune $i invil5tud. Proverbele
nu trebuie interpretate ca profelii sau doctrine.
Estc aceastao carte profetici?
Cartea Apocalipseise descde ea insesica o carte
a profeliei. Aceasta ne spune despre evenimente
viitoare, care se vor intamph cu siguranle_
Este aceastao epistold (scrisoare)?
Epislolaa doua catre Timorei e\te o scrisoate
adresatd unui individ. Epistola lui Pavel citre
Coloseni este si ea o scrisoare,insd este adresati
unei biserici. Epi"toleleconlin (ea mai mare
pane din doctrinasau invrliirura Bisericii.
Este aceastao combinatie?
Unele cirli pot ff o combinalie a diferitelor
tipuri de literaturi. De exemplu, cartea lui
Daniel este qi istoricd $i profetici. Ea ne spune
despre evenimente trecute $i, de asemenea,
prezice evenimente viitoare.
Acum, dupd ce ai determinat genul literar al cirtii...
31
 ( )l \ i " t' t ttt t, i t,i ,i i ' h nt\tnnl ,l
(,tfil,
4. Lasi textul sd vorbeasci
pentru el insugi
Deqi am menlionat aceastainainte/ merite si mai repet
inci o dat', asacd asculti cu atentic - fii obiectivl Nu abor-
da Cuvintul lui Dumnezeu in mod subiectiv, doar ca si oblii
ceva cu odce pre1. APropie-te de Cuv6nt in mod obiectiv,
pentru ca Dumnezeu sd poat5 si te itvele ceeace trebuie sd
,tli. DuPd ce vei uedea it mod obiectiu ce sPune Du:mnezeuj
uei tti ti cufi sd.te raponezi Ia acel adeudt in mod subiectiu.
Amintegte-li cd contextul se identifici prin observareaa
cceace autorul repetd rnereu;i mereu. Deci, pentru pdvirea
de ansamblua ci4ii, trebuie si lafi textul si vorbeascdpen-
tru sine. O unealtd dintre cele mai €ficiente Pentru obser-
vareatertului cste Foaiade observare.in capitolul urmdtor
vei invSla cum s! foloseEtiFoile de observare.*
(,ff\,
5. Puneintrebdri
Asigud-te ci cite$ti cu un scop,interogdndter.tul cu setul
de inrrcbariprezcntateanlerior.Dacadoresti,Poli re!enila
secriunearespeclivica.5 li impro\PJlcTimemorla.
'Foile de observaresunt capitoleindividualedin carteape care
dorefti si o studiezi,scriscpe foi seParateLe vei gtsi in ffecarecurs
inudtdturdpesteinunldtTd, saupoli si !i le faci sing11r, scriindpur 9i
capitolcu capitol.Scrie materia-
simplutextul cirtii pe careo studiet,
lul la doul randuris,ilssl marginilate
Vei sesi un exempiude Foaiede obscrvarein Ancxn C, aflatd la
pagina157.
Sau,9i mai bine, poatedoreqtisi cumperiBjrlia lsterBlionaLdde
StuAiuIndacnu c te esteconccflrti anume Pentru acestfel de studiu
Textul esteafanjatintr o singuricoloani,cu marginifoafte late pentrtr
insemntri ti acdsti Biblie conline toate di:grameieii ajutoarelede
studiu desc.isein aceastdcarte.Aceastaestc o Biblie extraordinari-
absolutunicni nepreluitnpentnt studiulseriosEsteca $i cum ai avea
o Biblieintreagl de Foi de observare
32
| ) lr t r t t tt t , t I 't t lt t it , lr , uvnr llu
(i, Dr:scoperladevirurile
clcsprcoamcnisi evenimente
llntru a descoperi conteatul cirtii, incepe cu identifi
cirrtl clcmcntclor evidente- In firnqie de genul literar al
t( xtului studiat, oamenii Fi evenimentele sunt de obicci
t lcrncntt'le cclc mai evidcnte ti mai u$or de idcntificat.
I'rincipi l 7: Identificarea numelor evidente
Daci, de exemplu, studiezi una djn epistolele lui PaveJ,
rnri intei va trebui si citesti cartea in intregime clutand !i
identificand adevirurilc despre autor-ul, destinatarii epis
blei !i toti ceilalli oameni care sunt me4tionali. Daci
studiezi un alt gen literar, cum ar fi una dintre ci4ile
istorice, mai intei vei cduta toate mentionlrile oamenilor in
gcreral, precum si cvenimentc specifice descrise in
relatareaistorici respectivd.in literatura profeticd, autorul
poate sd iasi in evidentd sau nu, insi oamenii si eveni-
mcntele vor fi prezenli cu siguranli.
Deci, line minte toate acestea gi/ in funclie de genul
literar adapteazdceea ce te invllim despre observareasi
itlentificarea evidentului.
Pe mdsurd ce identifici adevirurile desprc oameni qi
evenimente incepi si discemi contextul istoric ;i crltural
in caaesc.ie autorul. $i acest context se reflecti, desigur,
in . e e a c e e l . c r i t s i i n f e l u l i n , a r e s c r i e .
Desi Dumnezeu esteAutorul Scripturii, El a alesin mod
speciffcfiinle umane pentru a scde adevirurile Salein locul
Siu (2 Timotei 3:16; 2 Petru t:20-21). Ct4ile Bibliei sunt
asemenea luminii care strSbate o prismi. Prisma separl
lumin3 scolendin eviden$ diferitele culori ti nuanle; totusir
existd o singuri sursi - lumina. De aceea,multe cd4i ale
Bibliei sunt $i o expresic a autotului uman: a cadrului din
care provine acesta,a experientelor $le $i a concepliei sale
despreviati. De;i Biblia esteve$nicdsi fiecarecuvant este de
33
 ()l\ir,'tr'( lrriIirii tL nuohhltl
inspiralie divinS, ficcare carte a fost scristri'rtr-():ltttttltitil
perioadd de timp; de aceea,fiecate caftc poarti alnprcnta
cadrului istoric in care a fost scris;. Condiliile politice,
sociale, filosoffce !i chiar religioaseale timpurilor apar in
ceea ce este exprimat pe hartie firi si denatureze sau sa
reduci din valoareaa ceeace Dumnezeu a dorit sd ne scrie.
Pentru a inlelege pe deplin o carte trebuie luali in con-
siderarc toli acegi factori. Acest lucru poate fi fhcut, pur
qi simplu, punlnd intrebdri de tipul cine, ce, clnd, de ce,
unde 9i cum, dcspre oamenii gi evenimentcle mentionate
in cartea respectivd.
S ar putea ca tu si fi crezut ci singurul mod de a inlelege
cadrul istoric al cd4ii estc s5 citegti ci4i despre Biblie, dar
acum gtii cE observateaatentd a Cuvantului lui Dumnezeu
ili va descoperi accste adevdruri. Nu este captivant acest
lucru?
latd caliva pafi practici pe care trebuie sd-i urmezi pen-
tru a identifica ceea ce este evident.
PASTTL l: Citeite textul in intregime $i noteazi intr-un
mod distinctiv fiecare menlionare a autotului/ destinatari-
lor ;i a altor oameni. in timp ce faci asta, urrnare$te
adevirurile despre fiecare persoand- adevirui care sunt
unice pcntru identitatea Si circumstanlele lui sau ale ei.
Noteaz5 acest lucru pe Foile tale de observare(vezi nota
de subsol de la pagina 32) sau in Biblia ta.
Noteazi intr-un mod specific oice mentionare a fiecirei
persoanesau grup de oameni, precum qi pronurnele (cum
t h eu, mie, al me , t11,al tdu, noi, al nostru, noud, roi, 4l
vost,u ei $ al lorl.are s. re[,,raIa ei.
Scriptura poatc fi notat5 distinct in unul din
urmStoarele trei moduri:
.r, colorand fiecare folosire a aceluiagi cuvant $i a
sinonimclor acestuiacu o culoare sau combinalie
de culori
34
( lhlhtrttttl\it'it.ii th' .utnLl
trr tfxsi'l(l lln contllr in jurul cuventului respectiv
lx rrtrrrrr-ltlcoscbide altele.*
r)uN,!(rzEU
on\by'sra'ifr{ r"@np
.r, combinind culoarea cu conturul. De exemplu,
poli colora cuvantul pociinli cu galben si apoi si
faci un contur in jurul lui.
Irrcliferent dc metoda folositd, ffi consecvent. Noteazi
tt xtul in acelagimod, in toate capitolele c;rlii pe care o
\t rr(liczi.
l',tsut.2: in timp ce notezi referinlele foloseqte
intrcbirile de tipul: cine?,ce?,cind?, de ce?,unde? 9i cum?
l)c exemplu:
Cire este autorul? Ciire sunt destinatadi? Clae
este aceasti persoand?
Ce spune autorul despre sine?Care sunt impre-
juririle in care se gdsegteel?
Unde se afld.el? Noteazi ti orice referinli la
locuri geografice.De asemenea,cauti o harti si
identilic; locurile respecrive.lBiblia !ntcrrLa
tionali de Studiu Inductiu are plasate hii4ile
necesarepe aceeasipagini cu textul.]
De ce este el acolo?
in ce perioadi a vielii sale scrie autorul?
Rispunsurlle la aceste intrebdri ili vor oferi indicatii
lrri\ rt o a r el a c a d r u l i s t o r i t a l L d r r i i .A p o i i n t r c a b a . . .
.Fii atent la folosireacontururilot
deoarecepreamulte contutud
pot distrageotenfja:tunci cand citegti Biblia. Eu prefer sd folosesc
culorileii combinaliiledc culori ori de c6teori esteposibil,fi si reduc
numirul contururilor.Culorile mi ajutd sd identific ufo. si rep€de
diferite aparilii ale cuvintelornotate.
35
 (tl\i t'ttt,,it'i'ii ,b nu,/,ilu
De ce scrie el? ,De ce lac ci .rstrl l)/ (r, lr s{.
spune acest lucru?
in timp ce pui aceste intrcbdri de tipul De ce, scopul
cirlii va deveni evident. Daci autorul nu-ti oferi un motiv
specific pentru care scrie cartea, atunci scopul ili va fi
descoperit in alte modr.tri, pe mdsurd ce vei intra in
aminunte cu observaliile ta1e.
Intreab3: Derpre rp \orbe\te autorul \(l mci
mult? Ce trebuic sd face sau sd nu faci oamenii?
Pc misuri ce pui accstc intrcbiri, accentelerepetate din
carte iti vor arita tema cdrtii.
P,Lsut-3: Scrie o listd cu toate informatiile pe care le ai
aflat despre autor si oamenii menfionali. Aceastd list, va
consta din ceea ce ai aflat marcand referinJele fi punand
intrebrri, apoi iti va oferi indicalii valoroase care te vor
ajuta s; intcrprctezi textul in mod corespunzdtor.
Principiul 2: Identiffci elementele evidente
Este mentionat in carte vreun eveniment?Aminteqte-li
cI intotdeauna oamenii si evcnimentele sunt elementele
care se vid cel mai ugor; de fapt, evenimentele pot fi chiar
mai evidente decat oamcnii.
Dc aceea, in timp ce citesti intreaga carte, noteazi
evenimentele menlionate in fiecare capitol, dacd acestea
existi.
Doresc sd repet inci o dati ci genul literar, scopul cirlii
ii structura c54ii pot fi factod determinati pentru ceea ce
este cel mai usor de vdzut.
De exemplu, in primele I I capitole ale ci4ii
Genesa se pune accentul pe patru evenimente
mari. Degi aici sunt menlionali gi oameni,
evenimentelesunt r rl. mai r-vidente.De aceea,
dacd studiezi aceasti carte va trebui si faci o
36
( )l,pnun lrit,itii ,lr anrnl,lu
listil it cv{. it|l(.ntclor dcscrisc in lir'carc clin
r( (.st(.rupitolc.
l{clx'trr(.1 aDumitor cuvinte !i expresii arati ci
irr Ccncsa I st'punc accentulpe evenimentul
, r, arii lumit de , atte Dumnczeu.in Cene"a 3,
cvcnimcntele p ncipale sunt ispitirea Euei de
cdtre tarpe, gi alegerea ctmuLui de a nu ascuha
de Dumnezeu. ln Genesa 6-10, evenimentul
major este potopul.
Marcarea textului si intocmirea listelor cu
adevdrurilereferitoareIa acestepatru mari eveni-
mente, vor ardta limpede pc ce anume pune
autorul accentulin fiecaredin acesteI I capitole_
Totugi, in Genesa 12 50 accentul trecc de la
evenimente la oamcni de fapt, aici apar patru
birba! importanli: Avraam, Isaac,Iacov gi Iosii
De aceea,aici vei nota textul qi vei face liste cu
adeverurilereferitoarr la acesti oameni. .are
vor ardta limpede accentul principal din fiecare
capitol. Apoi, vei privi evenimentele din viclile
lor gi le vei examina in lumina setului de
intrebaride ob'er-vare. inr reaba
Ce se intamph?
Unde se i)tample aceasta si CArd?
Cire este implicat?
C4le sunt consecinteleacestui eveniment?
Acest proces poate pirea complicat dacd citefti pur Si
simplu toate acesteinstructiuni; totugi, de indati ce le vei
pune in practicA vei vedea cdt de profitablld este aceasti
abordare.
37
 |)l\i,u t t,t t,tit'i'ii ,l r, n n n h lt
Dar ce faci daci menlionirile oamcnilorsrr(r:lh (vcni
mentelor nu-!i oferd nici o indicalie referitoare la mcs:ljul
cirlii? De exemplu, in epistola lui Iacoq referinlele la
oameni ;i cvenimente nu te ajuti prea mult la descoperirea
contextului c!4ii. Dcci, ce laci in continuare? Tieci la
urmitorul element evident: cauli si vezi ce subiecte sau
teme tratcazi cartea.
qrfiv
7. Noteazdcuvintele-cheic
In timp ce cite;ti Fi rccite$i textul vei incepe sd observi
ci anumite cuvintc $r/sau expresii cheic sc repeti pe tot
cuprinsul cdrlii, intr o anumiti parte a cdrtii sau in mai
multe pi4i ale acesteia.
Cuvintelc-cheie sunt cuvinte vitale pentru inlelegerea
scmnificaliei textului. Asemenea unei chci, cle,,deschid"
inlelesul textului. Un cuv6nt-cheie poate fi un substantiv
un adjectiv sau un verb care are un rol important in comu-
nicarea mesajului autorului.
Un cuvant sau o exprcsie-cheieeste cuvantul sau expte-
sia care, atunci cAnd este luat(i) din locul lui/ei, textul iqi
picrde inlelesul.
Deseori cuvintclc sau expresiile-cheiese repeti pentru
a comunica scopul autonrlui in scrierea cd4ii. Ele se pot
repeta pe tot cuprinsul unui capitol, al unci pi4i a c;4ii,
sau in intreaga carte,
De exemplu, in prirna epistolSa lui Ioan cuvin-
r ele.dragoste",..pacrt, a rlrmd n e t i , . d! t i s e
repeti pc tot cuprinsul ci4ii, pe cind cuvintul
,,p;rtb$ie" se repetd doar in capitolul l.
Va trebui sd notezi, intr-un mod distinctiv sau cu o
culoarespecifica,llr.are cuvantcheic impreunacu sinoni-
mele acestuiai cu pronumele referitoare la el. Un sinonim
estc un alt cuvent care inseamndacelasilucru in contextul
38
| ) l\ nx , t \ t t n n'it ii t i t t 't , t "t l, lr
rrrruliz:rt. SironirnLrl('stL'un rlt nrod dc :r spune acelasi
I rrr' r' r r ,
l)t t'xcrnplu, observi urmitoarele sinonimepen-
tru sufcrinli in a doua cpistolScitre Timotei:
.rv lant (l:16)
.r, prigoniri(3:l 1]
Valoarea unui sistem distinct de notare nu poate fi
jr(ccntuati suficient. Indiferent de modul pe care il alegi
l)rntru marcareacuvintelor-cheiegi a sinonimelor acestora,
noteazafiecare cuvant-cheie in acclagifel, de fiecare dati
rind il observi, tot timpul cat studiezi Cuvdntul lui Dum
nczeu. Apoi, in studiile viitoare vei putea si urmdresti
subicctele-chei€fi sd identifici repede adeviruri semnifica-
tive in intreaga Scripturd.
Daci doregti sd fii consecvent, ia un scmn de carte si
intocmefte-li o listd cu cuvintele-cheie,simbolurile;i
codurilc de culoare, si foloseste acest semn de carte in
Biblia ta. Nu uita sd notezi pronumele (eu, tu, el, ea, noi,
voi, ei, ele, cine, ce, care) gi sinonimele fcuvinte care in
context au acelagiinleles] in acela;i mod in carc ai notat
cuvintele la care se referi ele.
C cAt fi cuuafi esterepetatmai muLt,
cu atat deuinemai evidentcd acelcuudnt
leprezintdun subiect.Cu cht un subiect
esterepetatmai muLt,cu atdt deuinemai eddent
cd acel subiect reprezintd tema cdqii.
(,tn|,
Expresiile gi affrmaliile-cheie indicd, de asemcnea,
accent repetat si/sau arati organizareaunei cd4i.
l)e exemplu, in carleaJudecatorjlorrepetarec
afirmaliilor ,,copiii lui Israel au licut atunci ce
39
 ()l4in ru pit'irii ,b m*niln
nu plicea Domnului" si ,,nucra impirat in lsrrcl,
qi fiecare {!cea ce-i pldcea", reprezintd cheia
pentru inlelegerea mesaiului acesteicErli.
in cartea prorocului Hagai, erpresia ,,Cuv6ntul
Domnului a vorbit prin prorocul Hagai" ne
djuti s; idenrificdmstructurasi scopulcanri.
Este foarte important si observi cuvintele 9i expresiile-
cheie deoarece ele descoperi mesajul pe care autorul a
dorit sdl transmit5, elementele pe care a wut acesta si
puni accentul ;i modul in care el i$i atinge scopul.
Fiecarc cuvant-cheie vorbeite despre Cine, Ce, Cdnd,
De ce, Unde, Clra. Dc accca, fiecare cuvant-cheie va
rispunde la una din intrebdrjle urmdtoare: cine, ce, chnd,
de ce, unde, sarrcum.
CUVINTE-CHEIE
V in sine te va ajuta si-!i cristalizezitema c54ii, precum gi si
SUBIECTE
v ncvoi specifice de adevir sau intelegere.
TEMA
indicdsubiectele.
Cuvintele-cheie Subiectele
descoperi
tema.
Cu clt un cuvant este repetat mai des, cu atat devine
mai evidentc, acelcuvantreprezintiun subiect.Cu cat un
subiectesterepetatmai des,cu atAtdevinemai evidentcd
acelsubiectreprezinti tema c;rlii.
UTr\,
8. ldentificdtemaprincipalda rdrlii
Dupi ce ai aplicat instrucliunile precedente cauti si
vezi daci poli identifica afirmatia care sumarizeazi cel mai
bine cartea (tema principali a ci4ii).
40
()l4nn'rurpit,irii tb ottanllu
ir, tirrrl,ct. l:rci lsta, lusi cartcasi-ti descoperetema ci.
Nrr tft'buit: str ,,invcntczi" o temi a cirlii. Aceasta trebuie
\.1li( ('vidcnti, dar dacdnu estc evidenti, nu creain mod
sfll)icrtiv o temi in mintea ta, pe baza sentimentelor tale,
s;rr r tcxtului tdu fa.forit. Descoperirea tcmei principale
sarr a ickii centrale trebuie se fie rezultatul unei evalulri
olritr.tivc a elementclor care se repcti in carte. Acesta este
rrotivul pentru care trebuie sii ili rezeryi un timp cores-
I)ll')zlitor pentru privirca generalda c:rtii.
(lu cet cartca este mai scurti, cu atat descoperirea
1(rnci va fi mai usoar5.De aceca,poate vei dori si agtepli
l)ini vei tcrmina Diagrama clintr-o priuire [vezi mai jos
nLrmirul 9) inainte de a incerca sd descoped tema.
Dupi ce vei identifica tema, cautd in cane un verse! care
cxprimi cel mai bine tema respectivi. Acel verset va deveni
vcrsetul-cheieal cirtii.
In sfarqit, scrie o idee centrali a cirtii. Proccsul scrierii
!i o intip5reqti in mintea gi in inima ta. Apoi, in viitot vei
fti la ce carte din Biblie sn apelezi pentru implinirea unei
Atunci cend scrii tema, folosegte cAt mai multe
cuvinte-cheie posibile din text si fii cat mai concis.
De exemplu, in Evangheliadupi Ioan cuvintele
,,acrede" ;i ,,viati" se repeti mereu si mereu in
intreaga carte. Apoi, la sfirsitul cd4ii, loan ifi
prezinti iD mod clar scopul slu:
,,Isusa mai fecut inainteaucenicilor Sii
multe alte \emnc carenu sunt scrisein
cartea aceasta.Dar lucrurile acesteaau
fost scrise,pentru ca voi s5credeli cd Isus
es te H r i s tos ul ,F i ul l ui D um n| z eu;pi
crezdnd,si aveti viala in Numcle Lui"
(20:30-31).
4l
 nn rt,t pt it,ttii,h,nvntl'lu
| )1,1 t rl\i'tr,r,t lttit'iIii ,u''url'ln
'h

Deci, versetelechcie vor fl loan 20:it{)-.t1.

Idcea centrald a Evanghelieidupd Ioun trebuic 10. l)cscopuri tcma fiecirui capitol
sd se concentrcze asupra scopului autorului:
lrrrrrrt st ltrcruin acclasimod in careai identificattema
,,Au fost scrise pentru ca voi si crcdeli ci Isus
( rrlii ( v c z i n u r n i r u l 8 ) -
este Hristosul, Fiul iui Dumnezeu; ;i crezAnd,
si aveli viala ln Numele Lui." li rrl unui capitol trebuie si indcplineasc; doui
,,rrrrlitii:rnai intei, cste tratat subiectulprincipalin acest
Sii privim un alt exemplu: in Epistola citre , rrpitol?Si, in al doilearand, are aceastitemi vreo lcgeturi
Evrei acccntul repetat este ci Isus este Marele ( 1| tcma gcncrali a cirtii? Daci tema sau ideea centrald
nostru Preot/ afa cd acestaar putea servi ca idee rrl|rrsi de tine este cu adcvdrattema capitolului, aceastava
centrai5 pcntru carte. Versetele-cheiear putea rv(.il lctjituri clare cu tema cdrtii.
fi E,,rci4:14-16. l)rrpd cc ai identificat tema, notcaz-o in coloana corcs,
t)unzitoare din tabclul ,,Privire de ansamblu". Scrie acest
lLrcrupentru fiecare capitol al cirtii.
tabelul,,Privircdc ansamblu"
9. Completeazi ln ceie din urmi, in timp ce studiezi cartea capitol cu
(lpitol, \'ei alege un versct-cheie pentru fiecarc capitol,
Completarea tabcluiui ,,Priviredc ansamblu"este folosi-
!r'rsct care reflecti sau oferi baza pentru tema capitolului
toare pentru rcfcrinle viitoare, precum !i pentru a-!i oferi
un rezumat rapid al clrtii. Completarea unui astfel de tabel lx careai ales-o.
ili va oferi o privire de ansamblu foarte valoroasi a cirlii,
care te va ajuta sd vezi cum se raporteazi pi4ile {capi-
I l. Identifici pirtile clar definite
tolelc] la intreg [cartca) gi acesta,la rdndul lui, te va ajuta
sd analizezistfl.rcturacdrtii pe care o studiczi.
O parte principalS dintr-o cafte estc un grup de versetc
in anexi vei gisi exemplul unui tabel ,,Privirede ansam-
sau capitolc care trateazi acelafi subiect, aceeagidoctrind,
bJu" a Evanghelieid,.rpi loan (vczi pagina 155). Opregte-te
persoani, acelasiloc sau evenimcnt.
;i deschidc caftea la acest tabel. Studiindul vei vedea ci Dupi cum nu trebuie si creezi tcmc subiective pentru
acesta arc notati tema principald a fiecdrui capitol lAngi
capitole, tot asanu trcbuie si creezi impi4id subiective ale
numdrul capitolului din diagramd.
ci4ii/ ci trebuie si le descoperi din text. Contextul cirtii
Vci completa un astfel dc tabel pentru fiecare calte pe
determini pirtile acesteia.
care o studiezi. Dacd at BibLia lfienxa,tionald de Studiu
Nu toate c54ile au p,r!i clar definite. Totuti, atunci
Inductiu vei gisi c6tc un tabel ,,Privire de ansamblu" la
cand cartea are mai multc pdrti, vei descoperici num5nrl
sfirqitul fiecirei c54i a Bibliei. DupE ce il vei completa vei
gi tipul pirtilor vor varia in functie de genul literar ai cirlii
aveaintotdeauna cu tinc informaliile respectiveti vei putea
pe care o studiezi;i de mdrimea c54ji. O carte poate fi
gdsi oricend unde sunt tratate in Biblie diferite adeviruri.
imp54iti [segmentatiJ dupd:
Pentru cd4ile lungi acesttabel este o unealti indispensabili
pentru ci in cetevasecundepoti parcurgeintregul conlinut c! date
al ci4ii. crD locurr

42
 _.wt
()bll t! l,riririi h dtt.rdrtllu
( )l4 inrtnt priti rii, b tntnmhlu

it|t(.rl)rctirf(l iii nplicarc|corcct; a tcxtului. De aceea,cand

crD subiecte
vt,i rlori sil rt'crpitrrlczi rapid ce ai invilat in acest capitol/
c! doctrine lpt.lt uzrlll Ancxa A.
.re domnii aleimperalilor Ir \r\'lilrn('ilurm,lloJre,vom lnr epe \i parcLlrEem pas( u
Principale prrsproccsul observirii unci cd4i capitol cu capitol. Cdnd
Personaje
c\, vrrrn face asta vei fi entuziasmatdc ceea ce vei inv;!a.
evenimenteprincipale.
I)oresc si te felicit pentru efortul pe care il faci pentru
De exemplu,Epistolacdtre Romanise imparte l rlcscopcri tu insuli adevirul. Nu vei rcgreta niciodatd
in doud: capitolele l-11 sunt doctrinare, iar lccst lucru. Dumnczeu i1i va _deschideoizonturi noi in
capitolele12-16 sunt Practice. intclegerea Scripturii . . . !i tu Ii vei fi foalte recunoscdtor.

in Genesa, capitolele l-ll se concentreazi cglsrlrtlrn

asupraa patru cvenimcntemajore,iar capitolele
l-2-50asupraa patru personajeprincipale.
in Apocalipsa, diviziunile acestei cirli sunt
prezentatelimpcde in Apocalipsal :19:

,,Scriedar h.rcrurilepe care le-ai vizut,

lucrurile care sunt 9i ccle care au si fie
dupdele."
Pi4ile ci4ii suntt ,,lucrurilepe carele-aivdzut"
(capitolul l]; ,,lucrurilccare sunt" (capitolele
2-3); 9i ,,lucrurilecareau si fie dupdele" (capi-
tolele4'22).
Pentru imp;4irea Evanghelieidup! Ioan, vezi
tabelul ,,Privirede ansamblu"de la pagina155.

Descoperirea pS4ilorunei ce4i necesititimp, practicd9i

o bundcunoagtere a conlinutuluic54ii qi a contextuluiaces-
teia.De obicei,dupdcestudiezicarteaun timp vei descoperi
mai multe impi4iri posibilea1eacesteia.De aceea,impdr-
lirea ce4ii din tabelul,,Privirede ansamblu"va fi dezvoltati
mai complet,pe misuri ce vei cunoaitemai bine cartea
Acestaeste procesulintocoirii privirii de ansamblua
unei cirli. Este cea mai importante parte a intregului
studir.rinductiv pentru ci ea stabilegtecontextul pentru

45
44
I

3
Si ne concentrdm
asupra detaliilor

upi ce ai intocmit privirca dc ansambluesti pregS-

tit pentru un inceput bun. Acum e$i gata si stu-
(liczicafteacapitolcu capitol.De accea,Pasul2 in procesul
studiuluibiblic inductiv estestudiul capitolelorindividualc
lolostnd.Foib de obseruare(vezi nota de la pagina32) .
Revenindla ilustraliape care am folosit-oin capitolul
rnteior, ai terminat observarea terenuluidin avion.Acum
cste momentul sd incepi observarea terenuluiumbl6ndpe
jos, cdudnd detaliile.Sau,daci ne intoarcemla ilustralia
noastricu broasca,estetimpul si scoatembroascadin rirrl
Intocmind privireade ansambluai descoperitcadn:l de
bazdal c[4ii. Acum, scopultiu estesi te concentreziasupra
observdriidetaliatea conlinutuluifiec5ruicapitol.

(am\!,
1. Nu uita si te rogi

In timp ce incepi si observicarteacapitol cL1capitol

amintefte-IicAadevdrulesterevelatde Duhul Sfdnt,a;a cI
incepecu rug5ciune!i continui cu r_ugiciune.Luca 24:45
spune:,,Atunci,usus] lc-a deschismintea, ca si inleleag;
Scripturile".

47
 \i t ttt tt,u ttu tttl ,tt tt\u l ,tt
' 1,' t,l l l l u
2. Gindcstc-tc la context
Nu uita ci fiecare capitol ii fiecare adevdr din capitolul
respectiv trebuie consideratin contextul intregii cdrti, deci
amintegte ti tot ce ai invSlat la Privirea de ansamblu.
Pistreazi la indcrnind toatc acclc informatii deoarecesunt
fundamentalc.
3. Rdspundetextul
la vreunadin intrebirile de observare?
Deqi cc voi spunc in continuarc ar putea p;rea o repeta-
re a ceea cc am spus,tc rog si mi unnirelti in continuare-
Repctarcaii rccapitulareafac parte integranti din procesul
de invitarc. Voi face o recapitulare scurtd, dar dd mi voie
s: acccntucz accasta inci o dat5: obiinuieste te s; pui
intrcbdri tot timpul. Nu uita si pui intrebirile de observare
in timp cc citeqti textul. Dcfi textul s-ar putea s! nu
rispundi in mod necesarla fiecare intrebarc, intrebirile de
observare te vor ajuta si observj exact ceea ce se spune.
Pune intrebiri de felul...
Cine a spus asta? Despre cine? Cine srnt
oamenii menlionali? C,i ii vorbestc autorul?
Cale sunt evenimentele principale? Cale sunt
ideile majore?Cara sunt personajeleprincipaleT
Care sunt invdtSturile principale? Dcsprc ce
vorbeite autorul cel mai rnult? De ce spune cl
aceasta?
Cdrd s-a intimplat acest eveniment? Cdrd se
va int6mpla asta?Chnd a spus aceasta?
Unde s-a lZLcLttacest lucru? Unde s a spus asta?
Unle sc va intimpla aceasta?
48
\n ,k, I tr tt t l ttn tt\n l tn ,l t,tl ttl o t
/ )/ ,.'il 1r(l)lit sr'ilit scrisrt.cstlLrcrulDe cea fost
rn(,r)lionirtil lcclstl? /)c cz n a fbst mcntionati?
/ )r,r I s :r lt orrlJt rtit de rnult sauatdt de putin
sl)rlr il(cstut cvcnlmcnt sru accsteiinvititud
spL.tilirc? De ce a fost mentionat; aceasti
r'<,lcrintri?
()rm s a flir:rrt aceasta?Crm este ilustrat acest
Ilrispunsurilccorecte din text la aceste tipuri de
rrrt|t$iri vor asigrrrao interprctare corectd.
ln tirnp ce citcsti, cauti doar lucruriie care sunt clare.
I)r(ii tc concentrezi doar asupra evidentului, in cele din
rrrrnliaccle lucruri care sunt obscurevof dcveni mai clare.
l)c asemenea, pe misuri ce citefti/ intrebirile de
lrtcrprctare iti vor veni in mintc. Cind apar acesteintrebiri
sLrie le pe o coalSde h6rtie separatd.Nu incerca sd rispunzi
lir aceste intrcbiri pdni cAnd nu ai obsenr'attext! in
Intrcgime.
4. Cauti $i notcazi
cuvintelesi expresiile-chcie
Inainte de a trece mai departe doresc sd-li sugerez si
lrrivesti Foaiade observarede la pagina 157. (DacF,ai Biblia
[nternationaLd de Studiu Inductiu folosegrc-q deoarece
cxcn-rplele sunt colorate. Deschide-o la paginile l5-18.
[)upi ce ai examinat Foaiade observareintoarcc-te si con-
tinud citirea. Dupi ce vei termina dc citit aceastdparte, stu-
ciiazddin nou Foaiade obseryare.*
Aminteqte-li cd un cuvent-cheie este cuvantul pe care
autorul il foloscste in mod repetat intr-un mod semnifica-
'Dacn doreqlisnpartlcipi]a un seminardedicatmcrodeide studiu
inductiv dintr-o zon! din apropiereat., scriene la adresa:Institutul
Iliblic Precept,str. V Babegnr. 20, t800 Lusoj,judctul Timis.
,19
t Stl tr' .t, kt'' tl, tl,tt! t!tltrt, lrnl I lhn Stt nr to' r' ,tl,r i\ul'tt,h'r,rliilor

tit sauun cuvantcarenu poatefi scosdin tcxt, lir il a:rt('x- 'lirrrtc r'lcrinlclc ll l)rrnnczcrr 'lltil, Irtul satr Duhul
tul respectivsi-si piardSinlelesul.Un cuvant-chcicpoatc \ lrlrl l r , l ' r ' i r ' ! , r ) s r ( l (r . r l ( ( r v r n t e - ,l r r i ( . i n l u n , t i e d e
fi un substantiv,un adjecti\i sauun verb carejoaci un rol lrcr vf|l1r irl)irriti('ilor in text, s-ar putea si doresti si le
vital in exprimareamesajuluiautorulur. tl,)lr'zisi|lr ()ric.rr'ar fi alcgereata, in timp ce notezi
Ai notat unele cuvinte-chciccand ai completattabelul ')lr.
rr' I r' ri r r 1 r , I t ' L r ' l r t i l , I r i r l 1 i D u h u l S f 6 n t p u n e s e t u l d e
,,Privirede ansamblu".Acum continui procesulpe aceeafi irrtrr'lr:rri rlc obscrvarcp vitoareIa text. De cxemplu...
Foaiede observare,construindpe ceeace ai descoperitla
( lir? cstc Acesta Dumnezeu, Isus sau Duhul
privirea de ansamblu.,,Observindmai amdnunlit", vei
vedeaaltc cu\rinteqi expresii-cheie, pe carenu le-ai obser- Sl i n t ?
vat inainte. ( )i imi spune acestadesprc Dumnezeu, Isus sau
Ca gi la privirea de ansamblu,cdnd descoperialte l)rrhul Sftntl
cuvinte qi expresii-cheie, treb,.riesi le noteziintr-un mod
spccific pe Foaiata de obse.vare.Poli si faci asta fie 1)? c? este mcntionat acest lucru?
colorAndfiecareapariljea aceluia$icuvant,a sinonimelorsi
lrii si nu parcurgi acest proccs de insemnare in
pronumelorsalecu o culoare,fie trasandun contur distinct ^tent
|lr(xl mccanic, notend pur si simplu cuvintele. Asigurd te ci
in jurul aceluicuvant,pentru a-l deosebide celelalte.Nu
( il( fti intr-adevdr textul, ci te gindesti la el, astfel inc6t
uita: Culorilc sunt de'prefcratl
intclc8i tot ce te invali acesta despre Durnnezeu, Isus si
Acurn cauti cuvinte-cheiepentru fiecare capitol in
l)t rh u l S f 6 n t .
parte, chiar daci ele nu sunt cu\.inte-chciein nici un alt
Marcarca qi evaluareareferintelor la Dunnezeu, Isus si
capitol.
l)rrhul Sfdnt sunt foarte importante deoareceastfel incepi
Fiecare cuvAnt-cheietrebuie sd rispund! la una din
s:i !i zidetti o temelie puternici pentr].l inlelegerea
intrebirile cire, ce,chnd,de ce,und.esauarm.
liinitilii - intelegerea difercntelor dintre pcrsoana 9i
in aceastietapi, noteazddoarun cuvant-cheie o dati, in
lrrt rarea lui Dumnezeu, a lui Isus gi a Duhului Sfdnt, aga
timp ce citefti tot capitolul.Aceastainseamndci de ffecare
r Lrrnle dcfineste Biblia, Sipcntru intelegereasimilaritifllor.
datecendnoteziun cuvant-cheie diferit, va trebui sdcitegti
din nor,r capitolLrl respectiv.Astfel, daci notezi cinci
cuvinte-cheie,vei citi capitolulde cinci ori.
5. Scrieo listi cu tot ce ai invilat
Marcareatextului in acestmod te ajuti si citegtimai rar
desprefiecarccuv6nt-cheie
9i sd aprofundezi conlinutul capitolului, lisandu-L pe
Duhul Sfhnt se-!i descopcreadevirul in timp ce cite$ti $i
O listd este o insumare a tuturor adevirurilor referitoare
reciteiti Cuv6ntr lui Dumnezcu. Dc fapt, atunci cend
ll un cuvint-cheie, subiect, persoani, loc sau evenjment
citeqtiScripturamcreu ti mereu/vci dcscopericd !i-o vei
clintr-un capitol. Aceste adeviruri reprezjnti rispunsu.i la
aminti in mod automat.De ascmenea/ vei descopericI vei
intreblrile de observare:cine, ce, cind, de ce, unde si cum.
incepesestrangiCuvintul lui Dumnezeuin inima ta, in loc
si treci doar in zbor peste el. Ceea ce conteazi nu este Intocmeste fiecare listi pe o coald scparati, punnnd la
notareain sine,ci ce invcli notendacelcuvant. r'nccputullistei cuvintul-cheie. (Dup; ce ai intocmit listele

50 51
 Sn ( ro|r(',ttilttt tt\ttl,n ld|liilor ,1 | t "k1r t t n1, , t t t ut lt nt r lt diiht

pe margineaBibliei adcvdruri sunt formate din cuvinte-cheic. Totugi, de obicei

9i le-ai definitivat, poli si le transferi cuvintele-chcie formcazd punctcle de plecare pentru liste.
tale saua Foii de observare).De exemplu,dacdfaci o listi
despre,,Dumnezeu"din 2 Timotei l, ea va arita cam a!a: (arTtt,
Dunrtzut 6. Cauti contraste,comparafii,
apablpu*va ta (v.t)
r. t-a hra poPr'rel termeni de concluzieqi
2. tk kn, ul"tats+ W 0.1) expresiireferitoareIa timp
3. aToT,bl (v.2) Cuvinte Ei exprcsii care cxprimi contrastul
& etlbtUt ((.3)
4. ii' tutt alus,at&ttoi/rl
Un contrast este o eva|:are a lucrurilor care sunt
5. la lantni,(v.6) diferite sau opusein contertul avut in vedere. De multe ori
6. m la unfuL'ls hna 0.7) contrastul este indicat de cu\,6ntul ,,ci".
7. lo unful' dopufrrc.lo dryabaLlo fuIanafr(/'7) De exemplu, observi contrastul dintre ceea ce
8. la ptuwt* tiat@' (t.8) ne-a dat Dumnezeu si ceeacc nu ne-a dat din 2
9. ro-aw&dfufr (v.9) Timotei l:7:
10. w-a claat (v.9) ,,Cdci Du.nnseu nu nc-a dat un duh de frici,
Evaluandaceastiiistd,vei observacd subiectulmantuitii ci de putere, de dragostcgi de chibzuin1i.,,
iese la iveali (2 Timotei ne spune ci Dumnezeu ne-a Totu;i, in timp ce cauti conftaste, amintegte-li cd ele nu
m6ntuit,Dumnezeune-achcmatetc.).Astfel,ai punctulde apar in mod necesarintre cuvintele din pasai,ci pot fi con-
plecarepentru o alte list5,ceeace ne duce la un principiu traste intr-un g6nd sau adeviruri eaprimate p n cuvinte
important: in timp ce obseri textul vei da pesteliste pe din contextul pafiicular respectiv
subiecte,ca si accastadespresubiectulmantuirii' De exemplu, cuvintele ,,noapte" 9i ,,2i,,par a fi
un contrast evident. TotuFi, in urmiton con-
text/ ele nu sunt. In 2 Tjmotei l:3 Pavelspune:
t. Duuotzut, *i"fiot (t.9)
"o-a ,,...Tepomcnesc ln ruglciunile mcle, zi qi
2 . Duurozarw-a fut o cluat o tknia' (,r.9)
noapte."
- a',pwta"kpfthwafrz(r.9)
- &aalotuauoA fiaa Iaa,XLu (v.9)
Aceaste expresie ,,zi fi noapte" nu este un contrast, ci
aratd doar cd Pavel se roagi tot timpul
3. ,o-aloitllfr tn tla:ta lta (v.C)
- t'aafefu nEua (v'9) ins5, in I Tesaloniceni5:5, el folosegtenoaptea
4. au,oa kt ddufuft.panafuna lla'adiwlu' uofuu si ziua pentru a arita contrastul dintre fiij
lta ltutA (v.to) luminii si fiii intunericului:

lrrr r(r'rt Il listclede subiecteDupd cum poli vedeadin ,,Voitoti sunteti {ii ai luminii $i fii ai zilei. Noi
It,,r,r,1, .1,r, Irintuire, aminte$te-lici nu toate listele de lru suntem ai noptii, nici ai intunericului.,,

53
 Sil nt &tR r'nlilrtt ttsttltral(taliilor
De aceea, fii sigur cd nu notezi doar cuvinte contras-
tante, ci idei contrastante.
De multe ori cuvintele ,,ci", ,,totuli' sau ,,ct1toate aces-
tea" aratd un contrast. CAnd v€zi aceste cuvinte, citelte
contcxtul pentru a vedeadacdsunt comparate doui lucruri
diferite.
Poli si ili notezi in minte contrastul respectiv sau, daci
preferi, poli nota contrastul pe marginea Bibliei tale sau
chiar in text, in felul urm5tor:
l:7 Ca. i DumnezeunLrn( -:l dJ! u" duh de
lricy'ci de putere,d" drago'te !i d. chibzuinla.
__a--
Ce adevir este revelat prin contrast? Ce aratd autorul
prin contrast? Asta cste ceea ce vrci si descoperi.
Cuvintc de comparafie
O comparalic se referd intotdeauna la lucruri similare
sau aseminitoare. De multe ori cuvintele ,,cali" !i ,,ca"
indici o comparalie.
Determind, dacd este posibil, ce adevir este revelat prin
.o m p a r a lic. A poi, nolead Lomn a rrlia p ( ma rg in e ,s a u
noteaz-o in text. De exemplu, in 2 Timotei:
impreuni cu minc,
al lui Hristos.
sunt:
Expresiidc timp
Cuvintecum sunt ,,apoi",,,dupi aceea",,,pan5"qi ,,cand"
arate sincronizareasau succesiuneaevenimentelor'Ele
rdspundla intrcbareaCdnl?
Notead in text orice refcrinld la timp. Cand notezi
acesteexpresiide timp, vezi ce poli aflaobservandtimpul
,,cand"se intampli ceva,care poate fi crucial cind este
vorbade interpretareatextului. Aceastasevede in special
in texte ca ce1din Matei 24:15-3t, unde adverbelede timp
cvenimentelor.
,,cind" 9i ,,atunci"indici succesiunea
SrInr nncenrrdn asupruletaliiLtr
Exprcsiile de timp pot fi notate desen6nd un
margtnea textului
. u r in t u l r e r p c .t r v . -sau
desen6nd un ceas chiar peste
ceas pe
i n . e m a p r i r e s r e ,e u c o l o r e zc e a s u lr u
v c rd ( c a s i I p o t i d e n t i l i c a ; i m a r u ; o r .
o
Termeni de concluzie
Cuvinte cum sunt ,,de aceea,,,,pentnr ci,,,
,,astfelci,, si
. . d rna( e a \ t i ( a u z d "i n d i c al a p t u l c a \ e l r a g co ( o n ( l u z i e
sau un_rezumat, sau ci este exprimat un rezultat.
De
aceea,tii atent la astfel de termenil
SubliniazdaLc.rilermeni pe mrsurdce ii obseni
, in re\t.
rata un exempludin 2 Timotei:
l:7 Qlgi Dumnczeu nu ne_adat un duh de frici,
ci de putere, de dragoste de chibzuin!;.
;i
l:8 Si nu-li fie ru$inedg1 de mdrturisireaDom_
nulur nostru.nici de mine, intcmnilatulLui.
L t s u t e r , t m p r e u n e , u L v a n g h c l i a p. r i n
puterea lui Dumnezeu.
ConcluziaTFiindci Dumnczeu ne_adat un duh
d e d r a g o , r e\ i d ( . , h i b z u r n r ; n u u n
{",prt",., )r
d uh d e l r i ( i , n u t r e b u i e s a n e f i e r u s i n c
dc
mArturisirea Domnului nostru.
AIli termeni de concluzie sau rezultat djn acest
capitol
l:4 -..dorescsi te v;d, ea-si mi umplu de
DUCUne_
l:6 De aceeai1i aduc aminte...
(De .el. Vrrre_tul5 nc spune: imi aduc
a m l n l e d e r r e d i n t at a n e p r e l l c u r i . . .
J
I:12 Si din oricinaaceastasuf;r acestelucruri...
(De ce?Versetull l spune:deoarece
,,pro_
pov;duitorul qi apostolulei am fost pus eu
fi invifitor al neamudlor.,,l
55
 Si tt t.ru| tn1 t ttsrl,r!! l dliild
Acesta este felul in care trebuie si umire;ti contrastele,
comparaliile, expresiile de timp ;i termenii de concluzie.
{rns,
7. Abordareaci4ilor
istorice saubiograficc
Dacdstudiezic54i istorice saubiograficeeste folositor
s5-!i noteziurmStoarele:
o, Locul li/sau timpul inceputului capitolului. Poli
sb-!i notezi acesteinformalii deasupraprimului
\cr-et din Foaiade ob.ervar,,qaufe mar8inea
Bibliei.
.\, Orice modificlri semnificativealelocului sautim
pului, in ordineain careele aparin capitol.
o., Evenimente, doctrine gi personaje principale
tratatc in capitolul respectiv Noteazd aceste
informalii la sfdr;itul Foii de obsenare,saupe o
coald separati dc hlrtie, impn4indu-le pe cate-
go i, dupd cum urmeazi:
Personajeprincipalc Doctrineprincipalc Eveninenteprincipale
Acesterezumatenu numai ci ili vor fi utile in vijtor, ci
i1i vor fi dc folos ;i in prezcnt,ajutandu-tesdobserviii si
analizezie{act ceeace se afldin acelcapitol.
<4rN,
8. Veriffcdtema capitolului
Acum, ci ai ajuns pdnd aici, ve fici tema capitolului pe
care ai identificat-o la privirea de ansamblu.
Descde aceastain mod adecvat inv5!5tura principalS a
capitolului? DacI da, poli si te felicili. Daci nu, schimb-o
- apoi, felicitd-te pentru ci ai observat nevoia de-a face
schimbareal
56
Sd n? &n?r nlm tuul,raJer'liil"r..-.
st[\],
9. Cauti teme usor de refinut
pentru paragrafe
Estede folos sdcauti teme pentru paragrafe,carerezu-
mi continutul fiecirui paragrafdin capitol. Desi aceasta
implicdmai multi munci din parteata, acestprocesin sine
ili va ofed o inlelegereqi mai bunl a textului biblic.
Dupd cum in privireade ansamblutema ci4ii esaespri-
jiniti si realizati prin intermediultemelor capitolelor,aici
tema capitoluluiestespdjinitSsi realizatSprin intermediul
temelor paragrafelor
De la intreg la pirli
Aminteste-ti ci la /iecarepunct aI studiului ai trecutde
la. htreg la pdrgi componente . N inceput observAndintrea-
ga carte, oblin6nd o privire de ansamblu a cirlii,
descoperindtema acesteia.Apoi ai trecut la pdrtile aces-
teia, la capitole,descoperindtemelecapitolelor.
Acum, vei trece de la capitolulintreg la pd4ile sa1e,la
paragrafe9i la temele lor.
Dacd lli lei pdstra un duh primitor,
intr-o atmosJerd de rugdciune,
in timpul procesului de obseruare,
uei uedeacd Duhul Sfdnt ta t'olosi
toateacestea pentrlra-ti uorbi
;i a'yi descopericomorileprelioase
ale adeudrului.
stf\,
in Biblia Internalionald de Studiu Inductiv (BISI)
impd4irea in paragrafeesteindicatl prin cifra ingrogatea
numlrului primului versetdin paragraf
Ceeace poate si faci mai dificila identiffcareatemelor
paragrafelorestefaptul ci impS4ireaBibliei in capitolesi
57
 Sll na r'unttntrin atnpta lnallllor
S d t!! to t!ttl ttt,tt.ts tl l ' rd th' l IIi i k"

l ' i r r ' , rrgrrl r r l l ttrrrrt

illllilrlirc
paragrafe este 1)cu16de catreoam\'niA((rstJ
p o a t e . ad i te red e l a o tta d u ce re la alle ( r r p i t o h r2l tclnrr
pe par agr af"
"; "' i ; , 5 d e \i 5 1 cd i l e re n tei n im penir ea
a car-riia$a
oriSinala l'rrrrgr:rltrlI tcma
,o,Jnt""i"r,* nu s'himbastru(tura
cum a fost ea concePutdde autor' I'lrugralirl2 - tcma

Lasdparagrafulsi vorbeasci (,Npitolul3 - tema

folosegteaceleagi
Cdnd lucrezi la temele paragrafelor
aleLapitolelor
*"ii'ol" , .i"- r"-r' folo'ir la temele'arlii 5i I'aragrafulI tena
rema \ru loeea
,tfiin,".,"-1i ca nu trebuiesa "rn!entezi" Paragraful2 tema
este sdla;i
:;;.;; ;;;i o"'"graf' Tot ce trebuie si faci
sa-!i de*operc tema lui si apoi :', -:l::t Paragraful3 - tema
'araerafulpr,,gtrul"i si \a descoDeri ceamri bunaidee
i."li*,*r Paragraful4 tema
centrale a acestuia
'-'ir"i""-u din paragraf9i, folosind cuvinte
"a"t"urile in cu\'lntecat mai Deca parcurgitoati carteape care o studiezi folosind
din text, rezumaconlinutul paragrafirlui r( { st Drocesuei obti.r" o schi!5atotcupdnzdtoare a cirlii'
o"till*","..'" temeicapirolului' , va conline temele principaleale paragrafelor9i capi-
paragra[elor in lum-ina "rc schernatic- adevdrurilesim-
el maibineestesi tolclor. Deschidela ,,Plam,tl
tr,ii it.."rir. tei'ele paragrafclor ' in llc, nimic mai mult" aflat la paginile129-139;i
privegte
l" ,i*a p" din ;tangaa Foii tale de observare ich;1adetaliataa Epistoleia doua cdtreTimotei, din capF
dreptul
* -.gi""a cerli
Paragrafuh'ti' tolul 13 al prezentei
paragrafva fi salutul
O".""rt itr-o epistold,primul Cind faci o privire de ansamblu,vei aveamai multe
ci4ii. intrebdridecetrispunsuri,deoareceai doarramatabloului'
a descrie
De exemplu, un mod posibil de l'c mesuri ce studiezi capitolul, concenffandu-teasupra
i-rtJ-#'**f din 2 TimoteiI ar fi: "De la cletaliilor,vei gisi rdspunsurila multe din intrebirile tale'
'Pavel
pentm Timotei", sau:"C5tre Timotei '
Totu;i, dacl nu le ai gisit, pistreazl lista cu lntreberi la
ideilor pornind de indeminl. Rezistitentaliei de-arecurgela comentariipana
Urmitoarea schi!5arati dezvoltarea
la tema cd4ii pAni la tema paragrafelor' cind vei mai lucra un timp cu textul La aceastavom privi
in continuare.
Calt€a- tema
Esti inqriiorat ci nu vei gisi toate rispunsurilecorecte?
CaPitolul I - tema Nu intra in panicS.Aceste indeminiri se dezvoltd prin
ParagrafulI - tema folosirerepctatS,pini cAndele devin a douanaturi Stu-
diazdcum poli mai bine si Dumnezer:va fi cu tine El ili
Parlgraful2 tema
59
cunoaSteinima $i i1i va onota sarguinia Nu uita cI cei
cuM SI ST U D IT M BIBLIA

hot5riti si cootinuepandcandinvald suot cei ce teutesc'

Eu le spun intotdeauna studen$lor mei: ,,Continuafi/
pelsevelalll
c\f,\r(wt)

Partea a doua

60
 4
In cdutarea
intelesului

i auzit vreodati pe cineva iesind dintr-o sald de

clasd gi spun6nd: ,,Profesorul acesta a venit cu
leclia preg;titdl"? Ce-a r'rut sd spunecu aceasta/Aceasta
inseamnicd profesorulsi-acunoscutintr_adevdrsubiectul
- el s-a pregdtit bine inainte de a veni sd predea leclia.
Cand ai ficut observarea asacum a fost desciisi aceastain
pnma^partea acesteicirli/ tu liai ,,pregdtitleclia.,.
Ai lecut ceeace esteertrem de impoftant: ai observat
tetul gi, flcind asta, ai pus temelia pentru inlelegerea
c54ii pe careo studiezi.Nu ai neglijatsinguruliucru nece_
sar pentru interpretareacorectda Cuv6ntuluilui Dumne-
zeu: observarea. Ai ficut o privire de ansamblua textului
pentru a inlelege contextul acestuia.Ai explorat cartea
crpitoltu caprtol,paragraIcu paragraf,versetcu ,erret,asa
cd;tii desprecine si desprece estescris.Iati cdt de mult
ai invilat in acestprocesl
Ai aterizatcu avionul,ai coboratdin el gi ai cilcat cu
piciorul fiecarecentimetru.Dar exist; cevamai mult.
Acum estetimpul si faci o analizi atent, a pimantului,
a vegetaliei,a solului.Dore;ti si gtii de ce terenulproduce
ceeace produce,felul in careacestaproducesi cum este
solul.

63
 'in ,an,tu inltltttlni
in studiul biblic inductivracestProcessenumeqtedisci-
pljnainterpretarii. si la acestpunct(untemnoi a(um'
dar inci ai
$tii ce spune cartea pe care o studiezi,
intrebiri, dcoarecenu qtii incd ce inseamni unele lucruri'
Si doresti o analizi corecti. Doreqti adevirul - nimic mai
pulin. DoreEtisi tratezi Cuvantul lui Dumnezeuin mod
corect. Dorc;ti s5-l fii Pldcutlui Dumnezeu,doregtica El
si aprobefelul in care folosegtiCuventul Siu Mai mult,
stii cd daci vrei si triie$ti viata ala cum trebuie trdit5,
;ceastatrebuie si fie triita in adevrr.
Deci, cum poatefi sigurun copil al lui Dumnezeuci stie
intr-adevdrcc inseamndCuvantul?A{a cum am spusdeja,
r i licu t.e e.r ce c\tc e\enLlal ob' e rv J le i ' i ' (u m v e l
continua sd construieQtiPe aceasti temelie.
Doresc sd-!i prezint catcva principii de bazi care ftebuie
respectatecand interpretezi Cuv6ntul lui Dumnezeu' Acele
orincipii vor {i urmate de instructiuni specifice despre
.u- putem inlelege ;i analiza mai bine textul prin
studiul cuvintelor biblice, inplegerea figurilor de stil 9i tra-
-odrri
tarea corespunzitoarea acestora,ltiind cum sd ne ocuPem
de textele profetice etc. Toate acesteate vor ajuta, ca sA
zicem ala, sd examinezi solul Cuvantului lui Dumnezeu
Deci, mai intdi, vom examina Eapte princiPii de bazi
care te vor ajuta si interpretezi Biblia in mod corect
PriruiDiul 7: Nd lita: Conte{ul determini inlelesul
Acum eqti deja familiarizat cu contextul $tii cI ,,con-
text" inseamni ,,ceea ce insolelte textul". Cand inter-
pretczi ceva - un cuvant, un verset, o invdldturi - acest
ccva trebuic considerat intotdeauna in lumina:
.'. capitolelor qi versetelor invecinate
(\, cir.tii in care se gise;te acesta
,r, (luvintului lui Dumnezeu ca intreg.
I )r.rr,, r'1,ori de clte o dorelti sdafli ce inscamn5ceva,
ir4
ir , , t kt , t ', . t it , ! , 1, , hlu
.\ Este intcrpretarea pe care am dat-o in concordan_
td cu tcma, scopul si structura ci4ii in care se
giseste aceasta?
c! Estc interpretarea pe carc am dat-o in concordan_
ti cu alte texte care tratcazS acclasi subiect sau
cxisti o diferent; izbitoare?
.\ Iau eu in considerarc contcxtul istoric si cultural
a ceea ce se spune aici?
De exemplu, 2 Timotei 2:16 spune: ,,Fere9tc-te de
vorberiile goale .ti lumesti..." inseamni aceasta ci noi,
crestinii, nu trebuie sd spunem povesti hazlij sau cd nu tre_
buie si vorbim desprc lucrurile pdmentefti ale lrrmii? O
examinare atenti a textului va aducc lumin5 asuprainlele_
sului acestei afirmatii, li va arita ci subiectul avut in
vedere este Evangheliasi ncvoia de a o trata in mod corect,
nu dacd crestinii trebuie si spund sau nu povesti hazlii.
Nu scoateniciodati rertul biblic din contextul lui, ca si_l
faci sd spuni ceva ce este contrar textlllui. Chiar daci ceea
ce ai putea spune ar putca fi considerat ,,o binecuventare
pentru penoana cutare", manuieqteCuvintul intotdeaunain
mod obiectivj apoi, binccuvAntirile subiectir-ese vor bazape
adevir, nu pe eroare. Descopcri ce spunc autorul _
amintegte-ti cI Autorul cste Dumnezcu ;i nu adduganimic
la ce spune El.
Principi 2t Cauti si cunosti intotdeauna tot planul
Cuventului lui Dumnczeu (Fapte 20:271.
Cind cunogti in intregime Cuvantul lui Dumnczeu, nu
accepli o invdldturi, pur ;i simplu, pentru ci cineva a
fblosit unul sau doui versete izolatc pentru a sprijini acca
invititur5. S-ar putea ca aceleversete sd fi fost scoaseafari
din context, sau s-ar putca ca alte texte importante si ti
fost trecute cu vcdereasau ignorate - texte care ar fi putut
conduce la o inlelegere diferiti.
65
 In t:tlutarutinldmlui
Citind mult Biblia $i ficand din aceastaun obicei sfant,
vei deveni tot mai familiarizat cu intregul plan al Cuv6ntu-
lui lui Dr.rmnezculi vei fi in stare sd-!i dai seama dacd o
invdliturd cste biblicd sau nu.
De exempJtL, in Ioan l5:7 Isus spune: ,,...Cere!iorice
veti vrea si vi se va da". inseamni aceastaci poli si ceri
orice de la Dumnezeu ;i El i1i va da ceea ce ceri? Rdspun-
sul este nul Biblia are mult mai multe de spus despre
rugdciunc decat aceasti afirmalie; Ea spune ci trebuie sd
cerem dupb voia Jui Dumnezcu (t loan 5:14) gi ci trebuie
si cerem avand o motivatie corecti (Iacov 4:3]. Aceste
texte si nulte altcle trebuie luate in considerare c6nd
evaluim acest subicct.
Llrdnelte te cu Cuvantul lui Dumnezeu; acesta este
protectia ta impotriva doctrinelor falsc.
Pliflcipi 3: Aminteste-ti ci Scdptura nu se va contrazice
niciodati pe ea insi$i,
Cel mai bun interpret al Scripturii este Sc ptura. Toati
Scriptura este inspirati de Dumnezeul aceastaeste insu-
flati de Dumnezcu. De aceea,Scriptura nu se va contrazi-
ce niciodati pc ea insiqi. Daci pare si se intample acest
lucru, atunci interpretarea unui text sau a mai multor texte
este incompleti sau gresitS.
In Biblie existd toate adevirurile de care ver aveaweo
dati nevoie, in orice situatie te-ai afla in viali (2 Petru l:3).
Totusi, uneori s-ar putea si,!i fie greu sI impaci doua
adeviruri invdtate in Scripturd, care par contradictorii - dc
exemplu suveranitatea lui Dumnezcu ;i responsabilitatea
omului. Estc dificil sd impacdm aceste dou; invillituri in
minlile noastre; ele nu par s5 se potriveascdimprcllna. Cu
toate acestearBiblia le invali clar pe ambele. Cc vr.i fice?
Alegi ceea ce ai fost invilat, sau ceca ce i1i placr.si crczi,
sau ceeace corespundecu conceplia ta desprc l)Lrntnt'zeu?
Nu - tu nu poti proceda astfel qi sI tratezi Scriptrrnr in rnod
corect. Cand doui sau mai multe adev:iruri r'itrc s0nt
66
In t,uu,tnr iurl,
'ulut
invdlateln mod limpedc in Scripturipar si fie in conflict,
amintefte-li ci tu, ca om, ai o minte limitati. Nu duce o
invitituri la o extremi la careDumnezeunu o duce,pen-
tru a impica aceainv5liturd cu inlelegereatal Lasd,Lpe
Dumnezeus5-!i spuni ceeace spunefiri a incercasI-L
corcctezisau si-L cxplici. Aminte$te,ti ce El este Dum_
nezcu!i tu e;ti om. Pur si simplu smereqte-tijnima prin
credinti li crede ce spuneDumnezcu,chiar daci nu poli
intelegein momentulrespectiv
Plirlcipiul l: Nu-!i baza doctrina pe un pasaj greu de
inleles dirr Scripturi.
ExistSpasajea ciror semnificatienu estcu;or de in,teles.
Deoareceacestetexte sunt greu de inleles chiar atunci
fi
cdnd sunt folosite in mod corespunzdtor principiile inter-
pretdrii, ele nu trcbuie folosite ca bazl pentru stabilirca
unei doctrine. Doctrina ta trebuie sd fie bazatd pe
in\;r irur i \l dr e\i r , pel r tedi n S( r i pl ur d.
Un exemplual unui astfclde tcxt dificil se gdseltein I
Corinteni 15:29unde se afld intrebarea:,,_..Cear face cei
carese boteazipentru cei morti?"inseamndastaci trebuie
si ne botezim pcntru cei mo4i? Este aceastao invit;turi
caretrebuiesi devini o doctrindpracticati de credinciosi?
Nu, acra.tr nu esteo afirmctiedo.(rinara. Deci, lara o
inteiegercclari qi sprijinul altor pasajebiblicc, aceastanu
trebuieconsideratd o doctrini fi nici aplicatiin vialata.
Plincipiul 5: Interpretcazi Scripturain mod literar.
Biblianu csteo cartede misticism.Dumnezeune,avor-
bit pdn CuvAntulS;u in a9afel inc6t noi si putem intelege
adevirul Sdu.De aceea,consideridrept bun Cuv6ntullui
Dumnezeuin sensulsdunormal,natural.Caute mai intai
invilitura clari a ScriptrJrii, nu intelesurile ascunse.
Inlelegegi recunoastefigurilc de stil !i interpreteazrlein
mod corespunz;tor.
67
 in cdutarea in,telesului
Studiad ce se spunein lumina genuluiliterar al textu-
lui respectivDe exemplu,vei gisi mai multe comparaliiqi
metafor€in literaturapoetici li profeticadecat,in cirlile
istoricesaubiografice.
Proverbelesunt cugetdriinteleptecare,in genelal, sunt
adeviratein via!5. Noi le citim !i spunem:,,Da, aEaeste
via1a."Totuli, acestemaxime nu pot fi inierpretate ca
drept promisiuniabsolute
profelii, nici nu pot fi considerate
pentru toli oameniidin toate timpurile.De exemplu,in
Proverbese spunecd duqmaniiomului vor devenip etenii
acestuia,,,c6ndciile omului sunt plicute Domnului". Poli
acceptaci acestaesteun proverbcare,deseori,sedovedeqte
a fi adevirxtin viali. Totu;i,in ansamblu,acestlucrh nu este
intotdeaunaadevirat.De exemplu,dugmaniilui Isusnu l-au
devenitprieteni,chiardacdEl a ficut doaracelelucrud care
11ersLrpEcutclatalur,
Explicaliile din capitoleleurmitoare, arunci o lumin;
asupramultor genu literare folosite dc scriitorii Scrip-
turii. Interpreteazdtextele Scripturii in conformitatecu
genul1orliterar.
Principiul6: Cauti inlelesulpe careautorul a intenlionat
si-l dea textului.
Cind interpreteziun text din Biblie, incearc! intot-
deaunasi inlelegi ce-avrut s5 spunaautorul.Nu deforma
versetelepentru a le facesdsprijineun inlelcscarenu este
clar. Las; ca textul sdvorbeasce pentru el insu$i.
De exemplu, Judecdtod 6 relateazi experienla lui
Ghedeoncu lAna.Totufi, acestcapitolnu ne inva!5cd pen-
tru a afla cu certitudine voia lui Dumnezeu trebuie si
punem ,,o lAni" afari in camp. Cartea Judecitorilor
vorbeqtedespreevenimentelecareau avut loc intr-o anu-
mitd perioad,din istorialui lsrael,9i acestcapitolrelateazd
pur ;i simplu ce a fecut Ghedeoncdnd i-a fost frici. Nu
existi niciieri in alti partein Biblienici o instrucliunecare
si sugerezeci punereaunei lnni pe camp este procedura
68
ln ciiutarca tnrelesului ll
corespunz;toarecare trebuie urmati pentru aflareavoii lui
Dumnezeu.
Cand noi atribuim unui te>.t un inteles pe care autorul
nu l-a intenlionat, ne asumdm o autodtate echivalentd cu
aceeaa autorului. Si Autorul intregii Scriptu este Dum-
nezeul
Pincipiul 7. VerificS-ti concluziile folosind cornentarii
demne de increderc.
P6ni la acestpunct in procesulstudiului inductiv ti s-ace-
rut senu citesti comcntarii,dar si comentariilei;i au locul lor.
Existd diferite tipuri de comentarii. Unelc sunt comcn,
tarii strict devoljonale;i, probabil, nu sunt ceea ai dori si
foloseqtipentru un studiu biblic aprofundat. Unele comen,
tarii sunt analitice si, ca urmare, sunt mult mai folositoare
in acest tip de studju.
Este extrem de important sd folosegti comentarii care
examineaz5 textul cu integritate si oferi explicalii si
comentarii in concordanti cu coltextul. De asemenca,vei
dori si folosegti comentarii scrise de autori cunoscuti care
cred in infailibilitatea Cuvantului lui Dumnczeu. Daci csre
posibil, verifici mai multe comcntarii privitoare la cartea
pe o studiezi, ca si poi cantdri diferite interpret;ri.
^care
In timp ce consulli difcrite comentarii, amintelte-Ii ci
nici un om nu cunoagtetot adevdrul. S ar putca si nu fii de
acord cu un autor cu privire la un lucru 9i si fii de acord cu
el cu privire Ja altul, dar nu nesocoti tot ceea ce spune un
autor numai pentru ci nu vede toate lucrurile a;a cum le
vezi tu. De asemenearnu crede ceva numai pentru cd o
persoandchiar evlavioasi sau educati a spust ,,Acestaestc
inlelcsul." Verificd interpretarea in conformitate cu pdn,
cipiile inductive care 1i,au fost prezentate. Verifici dac;
comentatorultraleazdtextul in mod corect. Unii comenta-
tori pur $i simpLuimprumuti de la rllii, firi a facc ei ingifi
studiul biblic inducti{ Eroarease propagdatunci cdnd noi nu
verificim tot ceea ce credem, folosind firul cu plumb al
69
 in cauunu inteLesului ln cdutarea inteLesului

Etti incantatde ceeace inveli - sauegti pulin coplegit

Dacii in stud tl tdu gdselti ceua de munca pe caretrebuie sd o depui?Aminteste-ti ci am
ce n-a mai gdsit nimeni niciodatd inaine, spusde la inceput ci aceastimetodi nu esteugoari,dar sc
fii foarte Prudent. Dumnezeu dovedeqtemai mult decAtprofitabili pentru cei caresunt
nu i-a orbit Pe oamenii eulauio;i dispuqisdse autodisciplineze de dragr:levlaviei.
ca sd nu uadii adeud.ruL Dace doreFtiun studiu de treisprezecesiptlmani, care
tilnp de aproa\e doud mii de a i, sA te ia de mani qi se practici toate acesteindeman;ri
ca sd 1i-l reuelezedintl'o datd numai ,tie intr-un mod simph.rdar plin de putere, poli si incerci
--
v/1\1, carteaDumruzeule , erigti?.Pentrua comandaaceastlcarte
contacteaziAsociatiaPrecept Ministries, Str. V Babef,
Cuvintului lui Dumnezeu. Deci, compard tot ceea ce nr. 20, 1800 Lugoj,judelul Timi9.
citeiti, cu ceeace ai descoperitin timp ce ai observattextul
tu insuti. Dacd vei face acest lucru, apoi vei putea abo.da
in mod corespunzitor invlliturile altora.
De fapt, invSl5torii Fi comentariile te pot proteja in
propria ta interpretarc.
Fii foarte prudent dacd in studiul tlu gisefti ceva ce n-a
mai gisit nimeni nicjodatAinainte. Dumnczeu nu a orlit pe
oamenii evlaviofi ca si nu vadi adcvirul timp de aproape
doui mii de ani, ca si !-l revelezedintr-o dati numai lie
latd o listi de verificare pc care si o folosegti cand tragi
concluziile din interpretarca ta:
.\, Nu contrazice contextul c5rlii, al capitolului sau
pJ5aiuluite cJr. il 5tudiezi.in interpretarccon-
textul este intotdeauna stdpan; acestaguverneaz;
interpretarca. Un text scos afari din context
devine un pretert.
c[, Nu deforma tema gcnerali a c54ii pe care o
studiezi. Verificd dacdconcluziile tale sunt in con-
fornitate cu ccea ce a spus autorul respectiv in
alte ci4i ale salc.
cr, Ai grijd ca atunci cdnd tragi concluzii si nu incalci
alte adeviruri biblicc.
q, Fii atent fi nu ldsaca weo doctrini sau ;coal5 teo-
logicd sd-Ii influenleze concluziile, deoarcce aces-
tea deformeazddeseori interprctarea

70 7l
 !a.rF l]rulvl t{ J! uullMi|ir1trf4

5
Parcd vorbesti
chinezesteJ

i auzit vreodatd pe cineva zicind: ,,Nu te inleleg -

parcd vorbeFti chineze$tel"?Indiferent dacd inte-
legi limba chinezd sau nu, inlclegerea CuvAntului lui
Dumnezeunu trebuie si fie ,,chinezipentnr tine,,.Tot a9a,
indiferent daci stii greaclsaunu, intelegereaunor aspecte
specificelimbii grece$tite poateajutafoarte nult in inter-
pretareaexactea Cuvantuluilui Dumnezeu.
Privelte la ceeace ai invSlatdoar studiind Cuventullui
Dumnezeuinsusi.Merili toat; lauda,gi te indemn si con-
tinui, deoarececeeace estecel mai bun urmeazi sdvind.
Una dintre tehnicile de studiu disponibilepentru a te
ajuta si inlelegi Scripturain detaliile ei este ,,studiulpe
subiect",careinseamnistudiul cuvintelorin limbile origi-
nale aleVechiului!i Noului Testament.in original,Biblia a
fost scrisi in ebraicS,greaci fi o parte in aramaicl,$i apoi
tradusi in romeneste!i in alte limbi. De aceea,descoriin
procesulinterpretddi,pentru o inlelegeremai buni gi pen-
tru o clarificaremai mare,cste de folos si ne intoarcemla
limbile originale.Studiul pe subiectreprezinti pasul 3 al
procesuluistudiului inductiv
VechiulTestament[VT) a fost scrisin principalin ebrai-
cd/iar cetevatexte au fost scrisein aramaicd, si a fost tradus

73
 I'arcn wrbesti chircz?:t( !
in limba greaci koine (saupopulard)in jurul anului 100 i. Hr.
Aceastdtraducere este numitd Septuaginb sau l)C( Mulli
scrjitori nou testamentali au citat din Septuagintd.
Noul lbstamcnt (N-T] a fost scfis in greaca koine.
Grcaca koine (carc inseamni con-runi, populard) a fost
limba oficiali in 15rile unde au fost scrise cirli)e Noului
Testament si care sc folosea inci in timprrl Imperiului
Roman. De;i greaca koinc a jesit din uz dupii anul 300
d.Hr., ccrcetitorii Biblici au conceput pentru cititori mai
multe instrumente dc studiu biblic in limba greaci, care
ajuta la inlelegerea a ceca ce au vrut si comunice autorji
acestorca41.
De ce €stc necesrrs! facem studii pe subiecte(sautema-
tice) cAnd avem rnrite traduceri bune ale manuscriselor
biblicc antice?Deoarece,dc;i traducerile biblicc sunt reali-
zar ed" r de e.hip" dc uadu(i t . ri. c a reo p c r(a z ap rin
"hi.,
consens pentrrr gisirea cclui mai bun echivalcnt, adesea
estc imposibil sd gdscqti un cuvant al cirui inleles sd se
potriveasci exact cu cuvantul din ccalaltd limbi. De
asemenearuneori cxisti diferenle intrc modul in care noi
inlelegem un cuv6nt romlnesc si modul in care l-au inteles
traducitorii. Mai mult, uncori timpul, diateza qi modul
verbelor sunt greu de exp mat, atunci cdnd sunt traduse
intr o alti limbI.
De accca, in multe cazu / trebuie sd apelezi la limba
originali pentru a obline inlelesul deplin al unui cuvAnt,
sau sensuJdeplin al unui verb - care la r6ndul lui, poate fi
un instrument valoros in inlelegerea textului sau a unei
invi!5turi dificile. intoarcerca la limba originala te poate
ajuta, de asemenea,sd afli undc sunt folosite cuvintele,
cum sunt folosite Si de citre cine. Deci, ln studiile pe
subiecte lsau tematice) nr.reste vorba intotdeauna doar de
o revenire la limba originali, ci si de a vedea cum este
folosit cuvdntul studiet in alte texte biblicc.
Dupb ce ai descoperit inlelesul sau utilizarea originali a
unui cuvant/ poli lua definilia acestuia !i utilizarea
11
Pa.rcd uorbe;t i chineze;te !
Scopulstudiilorpe subiecteste
sri.tntelegemsemnificalio unui cuuant
\au a unort uuintein contextul studial
U'I'\,
cuvantului inapoi in text, ca sA vezi cum iti imbundtilesc
acesteaintelegerea cu p vire la text. Desigur, uneori vei
descoperi cd traducerea este atat de clari incat nu vei
vedea nimic nou.
Dar dacd nu stii ebraicd,greaci gi aramaicd?Chiar daci
nu cuDosti aceste limbi, astizi existd mai multe instru-
mcnte de studiu pe subiect !i, in aceasti secliune, ili voi
prezenta cateva instrumente dintre cele mai accesibile,
concepute pentru cei care nu cunosc in mod necesarlim_
bile originale. (Existi multe alte instrumente disponibile,
insd ele necesiti cunogtinle dc ebraic; qi greaca.]
{tI\,
PRr\,rA
UNEALIA
ESENJIAd,
O concordantiexhaustivd
saucomolctil
O concordanti exhaustivdsau completi aratd toate
apariliilea tuturor cuvintelordintr-o anumit; traducerea
Biblici. Fiecareconcordanticontinecuvinteledintr-o anu-
mitd traducerea Bibliei (de exemplu,Cornilescu,in limba
romani). O concordanldcompleti sau exhaustivdarati
toate refednlelela toatc cuvinteledintr-o traduceredati.
De exemplu, daci vrei si ttii unde se mai indlne$te
cuventul ,,pize$te"(2 Timotei l:14), cauli acel cuvantin
concordanti gi aceastaili va prezentao listl cu toate
locurile in care apare cuvnntul ,,pizegtc"in traducerea
respectiv;a Bibliei.
Cdnd alegio concordantd, trebuie si o alegipe ceacare
se referi la versiunea (traducerea) Bibliei pe care o
folosegtipentru studiu. O alt; caracte stici esentiali pe
care concordantaaleasi trebuie si o aibi este indicarea
75
 Parcduorbestichinezcste!
-.
cuv6ntului din limba o ginali din care a fost tradus
cuvantulin limbaromani (greacipentru N.T ii cbraici sau
aramaicipentru VT.].
in limba romini existi o singurdconcordanldcompleti
disponibild,ceacareprezinti cuvinteletraduceriiBibliei in
limba romendrealizatdde Dumitru Cornilescu
in ge,-te."lconcordantelecomplete sunt impirlite in
d o u d p i 4 i: co n co rd a n lparo p rl u - zis5,,alrocupSpr im a
parted , arlil, ;r dirtionarcleebr.ricsi 8rc(esc.careo\ upd
partea a doua. Parteacu concordanlaconline referinlele
biblice pentru fiecarecuvant,diclionateleconlin cuvintele
ebraice(pentru VT.) $i Srecetti(pentru N.T.) $i definiliile
lor. Diclonarele conlin definiliile qi alte informalii pentru
fiecarecuvdnt din care ar: fost tradusecuvintelein limba
respectivl. Concordanlabiblicd in limba romanaconline
numai prima partersi anumc,ctvintele careaparin Biblie
gi referinleleior.
Cum si foloseEticoncordanta:
PASULl: Cauti cuvintul dorit in concordanld,giseite
referinlabiblicdunde estefolositcuvantul,apoicauti codul
cuvAntuluioriginal[acestecoduri sunt acclcaiiatat in Concor-
danla Strong,cat !i in Ncw AmericanStandard- doui din-
tre concordanlele foartc cunoscutein limba englezS, n.tr.).
Pasul 2: Deschide concordanlain partea cu diclio-
narele,1adiclionarulebraicsaula cc1grecesc,in funclie de
textul pe care il studiezi (ebraici pentru VT. ;i grcaci
pcntru N.T.).
PAsuL 3: Cautd codul ;i cuvlntul ebraic sau grecesc
corespunzdtor. Definilia cuvantuluirespectivestescrisi cu
litere inclinateinaintede doui puncte;i o liniup (: - J.
76
I'arc ri tor be; t i chineze;te!
(,tl\,,
A DOUAUNEALTA
ESEMIAfi:
Un dicfionar expozitiv*
A doua unealti esentialdpcntru studiile pe subicct este
un diclionar expozitiv al cuvintelor biblicc. Un diqionar
expozitiv oferi definilii mai cupdnzdtoare decnt cele
disponibilc in diclionarcle concordantelor.
Deti existi mai multe diclionare expozitive bune, i1i
recomanddm urmitoarcle: Spiros Zodhiates,'l-heComplete
Ward Study Dictionary: N etu ks tament; W E. Yine, Vine's
CompleteExpository D ictionary of OId and N etu Tbstamett
Wotds; Laird Harris, 'fheological Wonlbooh of the OId 'les-
talnent. Deli Iucrarcalui Harris este complicatd, s-ar putea
si se dovcdeasci foartc utili in studiul teu.
DacI lblosesti dictionarrl lui Zodhiates, cautd codul
Strong in concordanti si citcite articolul corespuitzdtordin
diclionar. DacA folosesti dictionarul lui Mne, care se referi
la versiunea King James, cautd cuvantul din versiunea
respectivi, apoi sub acesta vei gisi articolul rcferitor la
cuvdntul ebraic saugrecescpe care l-ai gisit in concordanld.
Dupd ce ai determinat inlelesul din concordanta com-
pleti ;i din dicgionarul expozitit ia acea definitie si
lo lo " e 't e - oi n v e r r e l u l p e . . r c i l \ t u d i e l , ) i \ e r r l i c a d a . ;
aceastai1i imbunitileste intelcgereatextului.
Nu uita cd scopul studiului pc subiect cste si afli mai
multe despre tcxtul studiat, din intelegereamai deplini a
semnificaliei unui cuvent in limba originali a accstuia,
ebraici saugrcacd.
' Din nefericire aceste inst.umentc de srudiu nu sunt trirduse in
limba romin6. Lc-anr sernnalarpentrlr cei car€ cunosc ljmba englezasi,
intr un fel sa,r 1hul, ar p'rtea aveaaccesIa ete (n.tr.l.
71
 hi n'zt1rt !
Ibn:n uorbr:1t i <: Pdrcd uorbq ti chinezejtt
c!

!rt[\, comentariilemai tehnice.(Toateacesteinformatiisegdsesc

FOLOSITOARE:
O ALTAUNEALTA ;i in Bibli.a Internagionald de Studiu Inductill. Dace
^i
aceastdBiblie,informaliilc respectivei1i vor fi intotdeauna
inlclegereamodurilor, timpurilor
la indemind, indiferent dacdstudiezisaupredai.J
sl a dratezelol verDelor
Spunandtoate acesteadespreverbelegreceqti,ne dim
Pe l6ngd primul pas al descope rii inlelesului cuvintului seamacd ar fi nerealistsi credem cd o sectiunescurt;
ebraic sau grcc din carc a fost tradr$ cuvantul studiat se dintr-o carte ca aceastaar fi suficienti ca si inlocuiascd
poate invSla muit avind unele cunogtinle despre pi4ile de cunoaftcreape care cinevaar putea-o dobendi studiind
vorbire ale limbii originale, in special ale celei grece;ti limba greaciintr-un cadrueducationaloficial.incerc6ndsd
Deoarece verbele expdmi acliuni, deseori acestea simplificdm greacapentru a se potrivi scopuriloracestei
reprezintd cel mai semnificativ element in exprimarea unui c54i, noi credem ci nu putem face dreptate subiectului.
gAnd, a unei idci. De aceea,inyeLegerea uerbuLuiin greacd De aceea,vom limita materialuldin anexela posibilitdlile
poate replezentao cheie importantd pentru o interpretafe ti de studiu existenteIa ora actuali in limba rom6ni.
aplicare corectda Sciqturii.
O parte fnrmoasi a limbii grccestiestecaracteristicacon-
c\&'.,,-}rr)
struclici vcrbelor,carearatdlimpede cine face acliunea,dacl
o anumitd al'irmalie este o ponrnci sau o sugestie,9i dacd
textul vorbeltc despreo rcalitate sauo posibilitate.Caracte-
risticile principale ale verbelor grecegtisunt timpul, diateza
;i modul. O reexaminaresimpl5,concis; a timpului, diatezei
;i modului i1i va deschisenoi perspectiveale inlelegerii.

Amiflte;te -!i cd elementuL

ceLmai important Pentru o
ifierpretate ti o aPlicare corectd
este contextult deoarece cutintele i;i capdtd.
ingelesuldin context. Contextu[ estestdpar!
(,rf\,

in Alexa E vei glsi explicareatimpurilor, diatezelorgi

modurilor verbelorgrecefti,careii va ajuta pe cei carenu
cunoscgreaca,insi dorescsd aibi o inlclegeremai buni a
felului de acliune indicat dc verbe.Jine minte cd aceste
explicalii sunt ni$tc rezumatcsimplificateale unui subiect
complex. Scopul acestor informalii cste si-!i ofere o
pdvire de ansamblua termenilorfolosili in mod frecventin

78 79
 irllnrvrtr' _D
I It LtA" T,1{rwrrrD

6
Lasi Scriptura
si interpretezeScriptura

iblia este o revclalie flri contradiclii. Dc aceea,

cand studiem o cafte a Bibliei, ea trebuie cvaluati
in cele din urmd in luminaintregii Biblii. Deoarececontex-
tul guverneazd interpretarea, in vedercatdtcon
treblie a1'L1t
textul imediatal cepitololuigi al cd4ii, cat $i contextulmai
indep5rtatal intregiiBiblii.
De obiceiDumnezeunu epuizeazd un subiectintr o sin-
gurecarte;El a alessi ne ofcre diferite aspecteale adevS-
rului pe tot cuprinsulCuvintului Siu. De aceea,pcntru a
inlelegetot planulCuvintuiui lui Dumnezeu,descoripro
cesulinterpretirii cupdndetexte inrudite din altc c54i xle
Bibliei (Fapte20:27). Pentrua fi sigur ci folosegticorect
CuvantulSiu trebuic si studiezitoate locuriledin Bibliein
care estevorba desprcsubiectulrespectiv $i aici intenrin
trimiterile saureferinlele.
O tdmitere estc o referinli la un alt text biblic care
sprijinS,ilumineazdsauamplifici tcxtul pe carc il studiezi
Cu alte cuvinte, cand studiezitrimiterile, nu faci altceva
decatsi compariun tcxt biblic cu altul.
DeoareceScripttra nu se contrMice niciodatd pe ea
insi;i, ceamai bundinterpretarea unui text biblic esteun
alt text. De aceea,daci pare si existeo discrepanlacand
 I t ^! t S, ) il, |t |t , t \ t int r l) t t t ( . a 5 t t t l t t t t t t l Luln S(Ot ru sa inturlrctczc ScriltturLl

cu obiectul studiului tiu, sau chiar daci are, acestas,ar

Pentru a li sigur cd folose;ti corect
CuudntulSdu,trebuiesii sttdiezi
toatelocuriledin Bibliein careesteuorba
despresubiecn resPectiu.
(l'[ls,
compari diferite texte, vcrificd-1i interpretarea, penttu ci
undcva ai interpretat ceva greiit.
Cum studiczi trimiterilc?
Pasut. 1: in primul r6n<1poti inccpe cu o concordant!
;i/sau cu o unealti de studiu care ili va arita alte locuri in
care estc folosit acclasicurent cbraic sau grcccsc,sau unde
este vorba desprc acelaSi subicct: de excmplu, botez,
clarurilc Drrhului Sf6nt, a doua vcnire e lui Hristos.
Scric o listi cu toate referintclela cuvAntulsausubiectulpe
care doresti si-l studiezi. {Nu uita: o concordan!5completi
prezinti toatc referinlelc, pentru toate cuvinteledin Biblie).
Pasul 2; Deschide apoi Biblia la toate rcferinleie ;i stu-
diazi contextr fiecdrei rcferinle. Aminte$te-li ci un citat
nu poate fi scos din contextul siu. Daci faci acest lucru/
textul devine un pretext.
PAsuL3: Cand gisesti o rcferinli care ilumineazetextul
pc care il studiezi, poli si-}i notezi refednla respectivdpe
marginea Bibliei, langi versetul corespunzitor. Astfel, poli
sn-!i dezvolli propriul tiu sistem de referinle in Biblie.
fAcesta este un alt motiv pentru care ar trebui si ai o Biblie
d. Stud iUIndu.trr. O a.rl,lde B ib lie(s le ma i ma rc )i ma i
grca, dar avAndin vedere evantaielepe care le oferi aceasta,
meriti si o ai.J
P,tsuL 4: Pe parcursul verificerii acestorreferinle proba-
l)r1.i vei citi mai multe texte care nu se referi cu adevdrat
lr srlhi(ctul studiat. Aceastas(:intamplS deoareceai cSutat
r,.lr,rrrrtclcla un cuvnnt 5i, dc;i in acestereferinle este
l,'l,, rt .r,i l.rsicrrvint,s-arputeaca acestasdnu aibi legdturi
putea sdnu-!i imbog;leasc5inlelegereacu privire la el.
Un exemplual nevoii de studierea referinlelor
In I l i m otc i PJ \eli l num .s l epe T r m ol ei.opi l ul
preaiubit (l:2). Pavelvorbeqte,de asemenea, 'du
de mamalui
Timotei, Eunice,si de bunicaacestuia,Lois. Deci, o intre,
barelogici este:,,Deceil nume;tePavelpe Timotei copilul
siu preaiubit?A fbst el fiul naturalal lui Pavel,saufiul sIl.r
spiritual?"Din textul cdrlii 2 Timotei nu reieseclar carea
fost situalia;aceastanu ne spunedacdEunicea fost saunu
solialui Pavel9i Lois soacralui.
PASUL1: Mai intei ludm concordanlaEicdut;m cuvantul
,,Timotei"si vedem ce referinle sunt date. Lista din con-
cordanlene arat5cd in Biblie existi 24 de versetecareil
mentioneazdpe Timotei.
PASUL2: Apoi c5utdm acestereferinte in Biblie $i le
citim ca sI vedemce putem descoperiin legituri cu faptul
cd Pavelil numegtepe Timotei copilul siu preaiubit.
PASUL 3: Catevadin celemai folositoarerefednte sunt:
FapteI o:l ; I C or i nr eni4:17.r F i l i peni2:i 9. i n r i m p c e
verificim acestereferinledorim s: r;spundemla urmitoa-
rele intrebdri:
Ce ne descoper5acestetexte desprefamilia lui
Timotei?EstePaveltatil siu natural?EstePavel
tatdl s5uspiritual?ExistI vreo referintdcaresi
ne spuni ci Pavel l-a condus pe Timotei la
Domnul?
C,h.ndl-a intilnit Pavelpe Timotei? S-a intem
plat aceastainainte ca Timotei sdse intoarc5la
Dornnul saudupdaceea?
Ce s-aintamplat dup5ce ei s-auintelnit?

l 83
 Lasd Scripturd sd interfn.tczt Srril,tutd
Poli d sprii din acestetexte De cePavell-a numit
Pe limotel copllulsiuj
PASUL4: Din verificareaacestotrcfe nle descoperim
ci, in momentulin carePavell-a intllnit pe Timotei,acesta
era deja ucenic al Domnului El era fiul unei evreice
credinlioase,iar tatdl siu era grec.Timotei era vorbit de
bine de citre frali- Pavela dorit si-l ia pe Timotei cu sine
in cilitoria sa misionard.El aveaun spidl asemendtotcu
cel al lui Pavelgi a slujit impreuni cu Pavella inaintarea
Evansheliei,ca un fiu care slujelte impreuni cu tatal sdu'
Astfel, Timotei era fiul spiritual al 1ui Pavel,nu fiul sdu
fizic, natural.
Studiul refedntelor Ia alte subiecte
Cc se intampli dacd subiectulpentru care dorefti sd
cauti refcrinle nu estcun numepropriu,ci pur ;i simpluun
.,rvi,-rtdin text cum ar fi un substantit verb, adjectivsau
adverbTCe ar trebui selii mintc in aceastisitualie?
Cdnd cauli in concordanli, asigure-tec5 acela;i cod,
acela$icuvantgrecescestefolosit ln referinlelepe carele
alegipentru verificare.De exemplu,BibliaromAneascitra-
duce mai multe cuvinte grecesti ptin acelasi cuvant
,,suferinl!". Pentru a studia refednlele pentru acela;i
cuvantgrecesc,trebuiesi fii siSurcd ai de-afacecu acelafi
numdr,cu acelagicod.
in timp ce examinezireferin ele, aminteqte-lici treci
de la contextul cirlii pe careo studiezila un context mai
larg, ;i anume,intreagaBiblie Ficand astfel, ii permili
Scripturii si se interpretezepe ea insdqi,!i nimic nu este
mai sigur decataceastiabordarel
Pdetene, caute s5 cuno$i tot planul Cuvantului lui
l)umnezeu. O astfel de familiarizarecu Cuvantul este
inl stimabilS.
c\,A!,lafvln
) {l
7
Cdnd, unde
ST de ce?
u ce ocazie?"Aceasta este o intrebare pe carc o
folosim cu totii cAnd intrebim de ce a fost licuti o
anumit! luclarc. ,,Ocazie"esteun cuvant pe caretrebuie sil
folosim in studiul preliosului Cuvdnt al lui Dumnezeu.
(Dacd Biblia ne va fi interzis; \,Teodat;,atunci vom descoperi
cat^depretioasdeste eal)
Inlelegand ,,ocazia" unci cirli inseamnd ci intelegem
imprejuairile care au determinat scriereaacesteia!i cadrul
in care aceastaa fost scrisS.Uneori acest fel de intelegere
poate fi fundamental pentru interpretarea corect; a textu-
lui. Toli cei care au studiat Epistola citre Evrei igi dau
seamade acest lucru.
Pentru a descoperi ocaziacu care a fost scrisdo carte si
cadrul aresteia,trebuie s; faci doud lucruri.
Mai intei ceftreteazi cadrul, mediul din care piovine autorul.
cL, Scrie un studiu despre un personajbibiic cu meto-
da inductivd. Pentru informalii suplimentare
despre accst feJ de studiu, vezi secliunea ,,Cum si
faci studiul unui personajbiblic".
.\, Cite$te ce au de spuscomentariile sau diclionarclc
biblice despre cartea pc care o studiezi. De obicei,
85
 | )n l , u n 'l ';r '1"' Cind, undcsi de ce

sccsteaconlin o introducerea c54ii, in carc oferd m;suri ce inainteziin studiereacdrtii.Existi deja

informatii adecvatep vitoare la autor, cadrul ti mai rnulte cirli excelente despre obiceiurile
datac54ii, precumii structuraacesteia. TotuEi,va biblice. $i comentariile pot furniza informalii
trebui si fii atentca s5nu citegtiin comentariimai suplimentare despre obiieiurile din timpuriie
mult decet este absolutnecesarpentru identifi respectrve,
careaadevirLrilordespreautor. Cu siSuranld,nu
Ajuns la acest punct, te gandeqticat timp, munce qi
doregti s5 pierzi ocaziade a descoperitu insuli
cfort sunt necesare penttu a studiaam5nunlit,cu adevirat
adevdrull
CuvAntul,gi a ajungela o inlelegerecorecti a acestuia?
Da,
.\, Citeite in diclionar-ulbiblic pasajulreferitor la
aceastipreocuparenecesitlmulte resune.Va fi nevoiede
eutorul ci4ii pe careo studiezi.Familiarizcazi-te o anumitddisciplini din parteata ca si faci toate acestea,
cu viata autoruluibiblic gi cu lucririle sale-
ii disciplinanu esteniciodatdusoarS.
in al doilea rdnd, examineazicadrul istoric. Dar, copil al lui Dumnezeu,se merit;, pentru ci este
vorbade vialdt ,,CuvinteleMele sunt duh si viatd"l
.t Dc obicei,in comentariisauin diclionarebiblice
data scrierii cste discutati in introducereacd4ii.
ir Biblia lnternagionalnde Studiu Inductiu data c\Ar(,r)rt)
(daci estecunoscutd)estetrecuti in introducerea
fiecbreicerli a Bibliei.
tu Dupi ce ai observattot ce poli din carteainsdgicu
privirc la cadrul istoric, cautd alte informalii in
manualegi diclionarebiblice.Acesteaili pot fi de
marc ajutor. Informalii suplimentaredespreper-
soanelemenljonateintr-o carte pot fi oblinute
vcrificxnd referinleledin Biblie si folosindo con-
cordanli pentru a gisi alte texte inrLldite. De
exemplu,daci doreqtisI afli mai multe informalii
despreDima, carel-a pirasit pe Pavel(2 Timotei
4:10J, caut! numeie Dima in concordan!5sauin
Biblie !i i1 vei Sisi menlionatin Coloseni4:14; 2
T i mo te r4 :l 0 ;i F i l i mo nI 2
cr, Obicciurile din timpurilc respective aruncd o
luminl puternici asuprainlelegeriiexactea ceea
ce spuneDumnezerlqi, de multe ori, vor detei-
mina daci jnterpretareava fi corectdsau nu- In
general,vei face un studiu al obiceiurilor pe

87
7

8
SI descoperim
ce ne spuneDumnezeu

ameniipot si spuni cd Dumnezeuexistd,c; El te

_ \./ cunoaste!i Se ingrijeqtede tine. Dar cum poli gti
daci ei spun adevdrulsau nu? La urma urmei, fiintele
omenegtipot greqi.Deci, unde poli gisi adevirul despre
Dumnezeusi safii sigllrca a,estaesteadevdratlErisrdun
singurloc, si acestaestecarteacarepretindeci esteSi s-a
dovedit a fi CuvAntullui Dumnezeu.Biblial
Deii Biblia este Cuvantul literal al lui Dumnezeu,
infailibil in odce aspect,acestaa fost scris astfel incat
fiinlele umanesdJ poati inlelege a fost scrisin limbajul
oamenilor.Biblia este o operd literari, qi literatura este
compusl din diferite genuri literare care, la rnndul lor,
folosesco varietatede figuri de stil.
De aceea,cnndcaulisi interpreteziCuventullui Dumne-
zeu, trebuie si tratezi Cuvantul in mod coresounzitor
recunoscand si respectindfigurilede stil lolositein liecare
carte.

O figurd de stil esteun cuudnt

sau o expresiefolositd intr-un sensfiguratiu,
nu in sensliteraL.
(,rf\,

89
 Vino sd llcsoPtrinl
Deosebireautilizerii figuilor de stil este importanti in
interpretareabiblicS.De exemplu,in Bisericdau existat
multe controverseprivitoare 1a afirrnalia lui Isus despre
p6ineade la Cina Domnului:
,,Apoi,El a luat o pAinc;Si, dupd ce a mullumit
lui Dumnezeu a frdnt-o qi le-a dat-o, zicind:
,,Acestaestetr_upulMeu, caresedi penttu voi"
(Luca22:19).
Unii cred cb pnineadevinein mod real trupul Siu [doc-
trina transsubstantierii);al1iicred cd Isus Pur qi simplu a
loloslt o metaford1i c5, de aceea,paineareprezintdtrupul
Sdu.Acestedifcrenle apardeoareccnu toli cci ce studiazd
CuvAntullui Dumnezeuacct'pti regulilede interpretarea
limbajului figurativ
Tiei principii pentru inlelegerea
limbajului ffgurativ
.\, Verifici daceautorulfoloselteun limbaj figurativ
,\, Identificetipul de limbaj figurativfolosit: compa-
ralia, metafora,hiperbola,$i a|a mai departe.
cs, Urmeazi regulile de interpretare a ceea a lTut sI
spundar:torulprin folosireafigurii respectivede stil.
in studiulbiblic ili va fi de folosdaci vei puteasI identi-
fici cdrd anumefoloselteautorulo fi8uri de stil. In conti-
nuare sunt date de{iniliile conciseale tipurilor limbajului
figurativfolositein Biblie.
Comparalia
Cornparalia esteo figuri de stil careconstain asociereaa
doui lucruri sauidei diferitecu scopulrelief5riiunor ins$iri
:rscmdndtoare, folosindcuvintede legiture cum sunt: ca ,si,
c.uln,sauperecheade cuvinlecxon. . . a;a
. tt, t,..td
'1()
Vir) sd Llescoperim
De exemplu:
,,OchiiLui erauca parafocului" (Apoc. 1:l4b).
,,Cum dore;te un ccrb izvoarelede ap5,agaTe
dorefte sufletul meu pe Tine, Dumnezeulel"
(Ps .42:l l .
in acesteexemplefolosireacuvintelorca ,i cuu. . . a;a
arati cd acesteasunt comparalii.
Metafora
MetaJoraesteo comparatieimpliciti intre doui lucmri
diferite. Metaforasedeosebegte de comparalieprin faptul
ci metaforanu esteo comparalieexprimate;aceastaesteo
comparatieimplicitS. Intr-o metaforS,cuvintelede com-
p^rl9reca;i, ca $r ata culn nu sunt fblosite.Un exemplu
de trei metaforesegisescin Ioan l5:5 gi Efeseni6:17.
In l oan l 5:5 Is us\punc : ..Er -srunq{112,y 91
sunteli mlddilele..." in acestversetexistddoui
metafore.Una il compari pe Isuscu vila de vie
$i cealaltd ii compard pe ascultitodi Sii cu
mlldilele. Pentru a descopericine sunt acesti
oamenitrebuie s5studiezicontertul_
Efeseni6:17spune:,,...sabia
Duhului,careeste
Cuvnntul lui Dumnezcu". Aici Cuvdntul lui
Dumnezeuestecomparatcu o sabie.
Hiperbola
Hipeftola esteo exagerarevoiti, folosit! pentru sublini-
erea unui adevir. Hiperbolelese gisescin toate limbile,
totugi ele suntfolositefrecventde cdtrepopoarelesemitice.
Psalmul ll9:22 spune: ,,Totdeaunami se
topeqte sufletul de dor dupd legile Tale."
Deoarecesufletul este cevainvizibil, acestanu
se poatetopi in mod concret.Deci folosireacu-
vantului ,,topeqte"arati o exagerarea intristirii.
91
 Vino sd lcscoptrin
in Matei 23:24 sespune:,,Poviluitoriorbi, care
strecurali lanlarul 9i inghilili cimilal" Aici
intAlnim exagerarea strecuririi unui lanlar 9i a
inghifrii unei cimile.
Metonimia
Metonimia esteo hguri de asociere, in carenumeleunui
obiect sau concept este folosit pentru numele altuia cu
careprimul esteinnrdit.
,,Totlinutul Iudeii 9i toli locuitodi lerusalimu-
lui au inceput si iasi la el" {Marcu l:5).
in acestversetmetonimiaeste ,,!inutul",carese referd
la oameniEinu la regiuneapropriu_zise. Observdde aseme-
nea,hiperbolele,,tot linutul" gi ,,to!i locuitorii".
Sinecdoca
Sinecdocaesteo alti figuri de stil, constind in lSrgirea
sau restrangereasensului unui cuvint prin folosirea
intreguluiin locul unei pd4i !i invers.
Deseori,aceastase gdseqtein folosireaterme_
nului ,,lege", care se referd la Pentateuh
fplimele cincici4i aleVT), la Celezeceporunci
saula tot VechiulGstament.
O sinecdocipoatefi, de asemenea, folosireasingularu-
lui pentru plural saua pluraluluiin locul singularului.
in leremia25:29,Dumnezeuspuneci va chema
pestetoli locuitoriipimantului".Aici sabia
,,sabia
(forma de singular)reprezinti multe sdbii.
Personiffcarea
Pti-lrpersonificareUJrriobiect i se atribuiecaracteristici
sautr5situri specificeoamenilor.
Vino sii. descopeAm
,,Muntii $i dealurilevor rdsunade veselieinaintea
voastrS,li toli copacii din cimpie vor bate din
palme" (lsaia55:l2).
Ironia
Iroriia este o afirmalie care spune opusul a ceeace se are
in vedere. Ironia se folosegtepentm subliniere sau efect.
In I Corinteni 4:8 Pavel le spune corintenilor:
,,O, iatd-vd sdtuil Iati-vi ajungi bogalil IatS-vi
im p a r a t i n dD r d n o i j S i m d c a rd e a t i i m p i r 6 ! i ( u
ad e v ; r a t ,c a s a p u t e m i m p a r a ! is i n o i i m p r e u n e
cu voil" Estc evident cI acei credincio$i din
Codnt nu sunt impirali !i ci Pavel nu dore;te
sd domneascdimpreuni cu ei; de aceea, cind
studiezi acest text poli trage concluzia cd el
foloseqteironia ca sd sublinieze o stare de fapt.
I Regi 22:l-23, un profet adevirat ii spune
impiratului ceeace acestadore$te sd aud5,insi
profetul minte. Este evident ci el folose;te iro-
nia, deoareceimpdtatui ii spunes; se oprras(a
din a ro:ti profegri false \i \a .puna numaj
adevdrul.
Cind nu este ugor si discernidacdo aftrmalic este ironici,
atunci examineaz-o mai intai ca o afirmalie adeviratd.
Considerati astfel, are aceastasens in contextul ei? Daci
nu, examineaz-o ca ironie. Daci aceasta are sens si se
potriveste cu contextul, atunci accept-o ca ironie. in caz
contrar, tmteaz-o ca adevir.
Dupd cum vezir toate aceste figuri de stil ne ajuti si
\elegem ce ne spune Dumnezeu.
c\nL,stlrn
93
 I

Jd.\aci{t
I R(r-,c.k rarA.ru-t w@,{-"i [, t. u{/7,F- I
"t {''1"'t\"
l. C. _ri-. .L i.yu.: t.L $( <t4.I
j C r-t r ^te.,r.'. /tr: ti: ' "o'ao l
-"'r.'
6 i'a,^lr,i d i4rfi 9
i-,- u, < eaJ< r hl pc.,rr,
',,,",-T:i{,
, '-'* ,")^ ci+,i').1!''\a
f)"iv.
Cdnd un adevir
('! "/'f*!"'
'7
:'- ',./*11k reprezrntaun alt adevdr
C.'* r i-{; /+} '",',...:'':"1''':l:
."41 /r*.
74b fdd'\
i
2. f o.,r-.,-J 1<'ut
no4u-1,f'^or'''o,:' f'("'
tt x ^,*i"il; ta ta
"l':04 :t't' aci asculti suficient de des, vei auzi o mare vari-
\ p*tcl'il crdtaanzltr)
e etate de mesaje despre pilda fiului rdticitor $
t1 rr .. ^,Lr..,"y,ii -lr r{' '*'-1'^i
d'
"1' . f'4tr'!-% ,l ,. , , interpretid ale acesteia.Dar chiar dacdacesteprezentiri si
Lr (Ll alt^ r^/i'tr '7''4.t' -t' ,'ae'ravta I idei pot sd incante o audienld,cinevase poate intreba:
f]"J f.,.*, ,,Estetratatd aceasti pildi intr-un mod corespunzdtor?,,
i c"l ruu I t'Y. n;< ,1 Aceastaesteintrebareacaretrebuie sd ne-o punem intot-
'^t-y,,,-1,., ,' oc;*kll i'
6 . t,.,u <,'1t;.iitil deauna.Pentru a rispunde la aceastiintrebare,trebuie si
1.rt^
$tim cum sdtratim parabolele- unul din multele mijloace
literare folositedeseodin Scripturi.
Daci dore$tisI distingisensuladevdratal texului, atunci
trebuie si recunogtiparabolele,alegoriile,tipurile $i sim-
bolurile, 9i si stii cum si le tratezi, astfel inc6t si nu
deformeziscopulautoruluiin folosirealor.
Deoareceacestemijloaceliteraresunt atat de obi$nuite
Ei de semnificativepentru inlelegereacorecti a Scripturii,
ele meiti o atenlie specialigi, ca urmare,le-ama.oidat o
sectiuneseparatein aceastdcarte.Sdle studiempe rand.

Parabolelesaupildele

Parabolasaupilda esteo povestirecareprezint5o leclie

sauun adevlr moral. O paraboldesteo povestiredin viala
de zi cu zi. Aceastaestedestinati si arateun adevir central,

95
 (11n1unhrnt rcpnzlntd
tn thrru
gi fiecaredetaliu al paraboleiva intiri acel adevir. Totugi,
nu trebuie sI incerciintotdeaunas; atribui un inlelesspid-
tual $i o aplicaliespecificefiecdruidetaliu.
Paraboleleamplificd sau aJirmd
o inud,tdturd.
q'f\,
in invSliturile Sale, Isus a folosit parabolelein mod
frecventdin doui motive:
crupentnl a descopericredincio;iloradev5rul,qi
.r, pentru a ascundeadevdrulde cei carel-au respins
ii/sau ii-au impietrit inimile fali de acesta(Matei
; rcu4 :1 0 l 2 ).
1 3:1 0 -1 7Ma
Pefltru a intetprcta cotect o patabold:
PAsuLl, Detemind ocaziaparabolci. Deoareceparabola
clariffci sausubliniazdun adevir,cauti De ce-ul sauCe-ul
parabolei.De cea fost spusdaceasta?Ce a determinat-o?
Isus a spuspilda fiului dsipitor deoarecedorea
ca fariseiisdvadi cu ce seasem5nau inimile lor,
in timp ce ei c6rteau:,,Omr.rlacestaii primelte
pe pdcrtosi,qi mininci cu ei" (Luca l5:2].
in parabolafariseului 9i vameguluidin Luca
l8'.9, De ce-tl este clar: ,,A mai spus 9i pilda
aceastapentru unii careseincredeauln ei ingigi
ci sunt neprihlnili !i-i dispreluiaupe ceilalli".
PASUL2I Cautd expLicarcainleLesuLuiparaboLei. Acest
lucru poatefi ibcut pdn examinarea contextuluiparabolei,
in mod specifica interpreteriiparaboleipe careIsusa dat-o
ascultitorilor.
Nu irnpuneasupratextului nici un inlelescaresi treaci
dincolo de ceeace este afirmat in mod clar, sau aplicat
ascultetodlorde citre cel carespuneparabola.
96
- CJnl un lu, ru rpl,reTintdun alt lucru
Ptsur3: Identificd ideea centrali a parabolei. Frecare
paraboli are o teml centraldsauun subiectprincipal.Nici
unui detaliual povestidinu trebuiesi i sedeavreuninteles
independentde invdldturacentrau a parabolei.
De exemplu,in contextul mai larg al pildei {iului
risipitor,IsusSi-aardtatpunctul Sdude vedere,
spunandtrei paraboleconsecutivedespretrei
lucruripierdute:o oaie,un ban9iun ffu. in toate
cele trei parabole,Isus folosegteurmitoarele
cuvinte: pierdut, gesit, picat gi veselie.Cend
spunepilda fiului risipitot Isusarati buDdtatea
tatilui in contrast cu impietrirea inimii fratelui
mai mare. Flc6nd a9a,El le arati fariseilorcd
inimile lor sunt ca $i inima fratelui mai mare,gi
nu ca inima tat5lui.
In pilda fariseului9i a vame;ului din Luca 1g,
Isusvorbe;tedespreun lariseusi un \ ame:carc
seduc la Templu:rt s( roage. A, ( enlul principrl
al pildei esteprezentatin versetul 14: ,,_..C;ci
or ici nes e i nai l 6.\a l i s m er i t;s i onc i ne s (
smereste,va fi iniltat."
Ptsur 4: Deoareceo parabol.dare un singur adevdr
central, trebuie sd identit'ici detaliile releuante detaliile
;i
ireleuarte.
Un detaliu relevant va interi intotdeauna
adeverulcentral. Isusaratdaceastdreguu de bazd
a interpretirii, candspunepildaseminitoruluisi
afirmi: ,,Nu inlelegelip Ja aceasta? Cum veti
inlelegeatuncitoare relelalteprldel' (Marcu
4:13). Apoi Isuscontinudgi interpreteazd pilda,
identificend detaliile relevarte, toate detaliile
legatede accentulcentralal pildei:primireaCu-
vAntuluilui Dumnezeude citre diferili oameni.
 Cdnd un lucnt reprezintllun all Lucru
Totugi,nu toate detaliiledintr-o parabolaau o semnifi-
calieanume.A ata$aun inlelescarenu seafldin context,sau
care nu este relevantpentru ideeacentrali inseamnia te
indepirh de inlelesulparabolei.Un detaliu este relevant
numaiatuncicandintirelte punctulcentralal parabolei.
PAsuL5, lnterpreteazdparabo\eLe in contextulcuhuii
din tinpurile biblice;i nu in celaLcuLturiide astdzi.
De exemplu,in pildacelorl0 fecioare,cunoagte-
rea tradiliilor nunlii orientalene va ajuta sain!e-
legem parabolagi de ce unele fecioareau fost
gata,iar altelenu. O cartedespreobiceiuriledin
timpurile biblicesauun diclionarbiblic pot face
lumini asupramultortradilii de felul acesta.
nu trebuiesdfie niciodatdsursaPri'
Ptsur 6'.Parabolele
tnard.sau singul.tsursdpentrustabilireaufiei doctrine.
Paraboleleamplificdsauafirmd o invSleturd,carenece-
sitd a fi repctatdintr-un pasajdoctrinardin epistole.
Alegoria
Alegoriaeste o povestirecu un inleles ascuns;cu alte
cuvinte, aceastadescrieun lucru folosind imagineaaltuia.
Unii consideri alegoria drept o metafori extinsd (i!i
aminte$i cd metafora este o comparalieimpliciti intre
dou5lucruri diferite, nu-i a9a?J.O aleSorieesteo povestire
reali sau imaginari creat5pentru a invila unul sau mai
multe adevdruri,carepot fi inrudite intre ele saunu.
Doud exemple de alegoriedin Scdpturi sunt alegoda
vilei !i a mlndilelor din Ioan 15:l-8, 9i alegoriaroabeigi a
femeiilibereprezentate in Galateni4:21-31.
Cand interpretezi o alegotie urmeazd regulile de mai
10s:
PASUL1: Scrie o listd cu c$atteristicib alegoiei. itt
Galateni4:22-23sespune:
,,Cdci este scris ca Ayra4!0-ajl4!Ldqi-fi!-.!!sl
98
Olrul un lucru reprczintal
un lt l cru
din roab5.si unul din femeia slobodd.Dar EgL
din roabi s-a n;scut in chip firesc, iar cel din
femeiaslobodds a niscut orin flgiduinli."
P#UL 2t Obse/ud*ice interpretaredatd in texul alegoriei.
Interpretareaalegorieidin Galateni 4:22,23 se gisegte
in versetele24-31:
,,Lucrurileacesteatrebuie luate intr-alt inteles:
glss1sj-G4tci]sunt doud legaminte:g4qlde pe
Muntele SinaiE;19_pen$J_Iqbis !i csteA8ar,
cdci Agar este Muntele Sinai din Arabia; , qi
coresoundeIerusalimuluide acum careestein
robieimpreundcu copiii sdi.Dar lerusalimulcel
de susesteslobod.si el estemamanoastri . . .
$i voi. f;atilor. ca si lsaac.voi sunteti copii ai
fdgdduinlei.$i cum s-aintamplatatunci, ci cel
ce seniscusein chip firescprigoneape gglgg_5g
q&euscprin Duhul, tot afaseintempli !i acum.
De aceea,fratilor. noi nu suntem cooiii celei
roabe.ci ai femeii slobode."
Ptsur3: !!u contrazice inudtdtura clard a Cuudntului
hi Dumnezeu pin interpretarea unui detaliu raexplicat
dintr-o alegoie, intr-un mod care sd contrazicd inudtdtura
clard. Stuiiaza,aracterjsticrle
alegorieiin conformitate cu
principiifcsanaloase afeexegezeibiblire. i, ya-y L,h^-': :.-"
PASUL4: N, tncerca sd identifici toate caracterislicilc
unei alegorii.
De exemplu,in alego a vilei ti a mlddilelor din
Ioan 15, ni se spunec; mlidilele uscatesunt
strense,aruncatein foc gi ard (versetul6), dar
Isus nu ne spune cine sunt cei care strang
mlddilele uscate. in tabelul de pe pagina
urmitoare sunt comparate parabolele ;i
alegoriilepentru a te ajuta si le deosebe;tipe
unele de celelalte.
99
f (l,1nJ un lu, ru reTrezinaun ah lw ru

Tipurile

Un tip estc un simbol profetic destinatde Dumnezeu.

Cuvantul ,,tip" provine din grecesculfi.lpos.Un tupos era
E+9 X 7
y *Eyi-a- : * un semn format printr-o lovituri sau printr-o imprimare
prin care se crea o figuri sauo imaginepe obiectul lovit.
F ; tr7a ? C De a. eea,un ti p pr efi gur eaz,ev
a a s r u pe c i ner atar e
'= :'X= go Y u
v .:H _9-a : urmeazi sevine. Cel prefiguratse numelte antitip. Un tip
3 E; ?E;g*,ifi
"-.
H prefigureazddoar un singur antitip, degi acestapoate sd
g F -o .2
9! := H ; rii) prefigurezemai multe elementealeantitipului.
=.si FigEE# E 3
F.l
,l E g: qF *E E:] g Un exempluse gise;te in Romani5:14:
E F E :; E E{ s g E , ,,Totu$i,moarteaa domnit, de la Adam plni la
l;.5iu;i3.c:3Xl
J Moise,chiarpestecei ce nu picituiseri printr-o
E iE gFFE€&!g e cilcare de lege asemindtoarccu a lui fulglq,
c ar ee\te o i c oanapr c i n( hi pui toartun
e ti nl a
Celui ce aveasi vind."
Adam esteun tip al lui Isus/careesteantitipul.
3 Cend determindmtipurile, desis ar putea ca acesteasd
z iY .P C i€ :t.I nu ffe expdmateexplicit, trebuiesdexisteanumitedovezi
E' 6 H
g* E.! 3b H ale afirmaliei divine a tipului 9i antitipului corespunzetor.
F"
E+_A€ xlHF 5
'- : !, i o
Aminte$te-lic5,in exempluldin Romani5:14,seafirmd
:ii:a :1 Y !' clar ci Adam a fost un tip al lui Hristos. in I Corinteni
a 9E 4a, r.! E 15:45 Hristos este numit ,,aldoileaAdam". Atunci cind
z .-6F,2.2 ;f 6 cuv6ntulnu desemneazlcevaca tip, trebuie segdseltipur
9,6rJ-U | gi simplu paralele dintre elementelerespectivefiri si
I
;i €l ;E
s d H 6 ;9,:
a ; ,_-E
".--
*: numegtipe unul dintre ele tip.
6.E i .:'i !g '"i Pfr e
e .i ef ,: u E; E gE
) z g o
n E - E .' _o-E Simbolurile
{.i#
.j ..i ..i
g &s
s
* riaE<j;a Un simbol esteo imaginesauun obiect careline locul
saureprezinteun alt lucru. De exemplu,celeqaptesfe;nice
menlionatein Apocalipsal:20, reprezintdcelc saptebise-
rici descrisein Apor:alipsa2 si 3.

101
 C"1nJun lutru I'rni t,t n lt l uu
Cdnil obserui simbolurile, rfltinterte-li utmdtoatele
lucrtti:
l. Elementulfolosit ca simbol poate simbolizadiferite
lucruri in diferite texte De exemplu,apaestefolositi pen-
tru a simbolizaCuvdntullui Dumnezeu(Efeseni5:26), dar
qi Duhul SfAnt(loan7:37-39).
2. Degi un simbol poate reprezentamulte adeviruri,
cdnd acestasimbolizeaz;un adevtuintt-un text dat, se ate
in vedere doar o singuri paraleli. De exemplu, in Ioan
7:37-39, apa simbolizeazi numai Duhul Sfant, nu 9i
Cuvintul.
3. Interpreteazdsimbolurilein lumina cadrului 9i cul-
turii biblice, qi nu in culturata proprie.
,1.Simbolurilesunt atemporalegi pot simbolizacevatre-
cut, prczentsauvlltor.
Pdni aici ai invilat multe desprefolosireafigurilor de
stil. Cand intetpreteziCuvantullui Dumnezeu,interpre-
teazd-lin mod literal; tott19i,aminteqte-liintotdeaunac5,
in timp ce il interpreteziin mod literal trebuieseconsideri,
sdapreciezigi sdinterpretezicorectfigurile de stil folosite
de autor.
c\(\ru,-}rt)
102
l0
Descifrarea
revelatrer
iblia ne aratd cum sI luim ceeace este gresit si si
il indreptim. Nu-i incuraiator lucrul acesta?Biblia
ne spunecum si triim astfelincat s5.!timcum sdabordim
orice situalie din viali chiar acum. Insd Dumnezeunu se
opreqteaicij El ne spunegi ce seva intamplain viitor.
Din Genesapdni in Apocalipsa,Biblia este plind de
profeln. Propheteia,cuventul grccesc pentru profefe,
provine din doui cuvinte greceqti: pl'o, insemnAnd
srphemi,insemn6nd,,avorbi". De aceea,a profeli
,,inalnt-e",
inseamnda spunemai dinaintegandulgi planul lui Dum-
nezeu.Fiindci in acestsenstoati Scripturaesteo profelie,
noi vom studia numai acel tip de scrierecunoscuti sub
numelede profelie de anticipare.
A profegi i*eamnd a spune
mai dinaintegdndulsi planul lui Dumnezeu.
q'f\rJ
Profe$ade anticipareestede originedivini $i ardti sprc
o implinire viitoare. in cafiea sa,inyebgerea;i aplicarea
Bibliei, Dr. RobertsonMcQuilkin spune:
103
 Descilrarea renlaliei . ._, Descilntreareuehliei

,,Profeliade anticipareare doui scopuri.Scopul .r, timpul in care a triit profetul

principal este si influenlezecomportareacelor Si/sau la un timp
viitor
care aud profelia. Al doilea scop este atins
crDcaptivitatea si/sau restaurarea
numai atuncicind profelia seimplinegte.Acest lui Israel sau a lui
scopestede a ofed o bazi pentru incredereain Iuda
Dumnezeulcare prevestestein mod miraculos crripnma venire a lui Hristos
9i evenimentele legate
evenimentele (loanl3:19; 14:29;164)... de aceasta
.! a doua venire a lui Hristos
Unii cercetltori impart profeliile de anticiparein doud
cs zilele de pe urmd sau zilele sfArgitului.
catego i: profelii de proclamaresi de prezrcere.
Profeliile de proclamarecontinun mesajrefe Linii ciliuzitoare importante
tor Ja timpul prezent sau la viitorul imediat. Daca doresri sd tralezi (orect profe,tiile
Curintului lui I
Deseori acesteasunt o chemare la o viati ^
r_rumnezeu. urmatuarcle linii .alauzitoare tfi vor o{eri
cvlavrolsa, in luminaproletieja"." ura."rr rA ceteva indicalii importante.* I
se implineascd. ln Danirl4, Dumnezeu i-aspus I
intr-un vis imperatuluiNebucadnelarce i se va Principiul 1: Proletii nu indica intotdeauna
, intcrualcle
intamph daci nu sepociie;te. ae r,tmp.dtntrecuenificntc.nici n si-au scris
intotdeauna
I
!
proJeluLein oldine cronologi.d.
Profeliile de prezicereconlin un mesajdesprece l
va face Dumnezeu in viitor. Daniel 7 pte fie De exemplu, o profelie din Vechiul Gstament !
cursulistodeidin timpul lui Nebucadnelar p6nd
poates; jncludijalat prima (et a doua venire
:i i
la a doua venire a Domnului Isus Hristos si a lut lirrstos, l;re nl(i o indicatiereferitoare
perioada de timp dintre cele doud veniri.
la i
instaurarea impdrarieiSalepe pamant.Apoca-
lipsa 4-22 ne spunece va face Dumnezeuin
i
zilelede pe urmd, cu privire la judecati, venirea
O a s r f e l - d ep r o [ e r i e s e g ; s e . r e i n l s a i a
o 5 : 1 7 _ 2 5 .i n il
sceasl,proletie.Isaiarorbestemai intjr de,pre
terurile noi il
lui Hristos9i Mireasalui Hristos. sr desprepimintul nou, in care stim ca nu
A p o r in \ e r s e l e l el 8 - 2 5 e I v o r b e " r ed e . p r e
exis[e moane.
un timp.ind
I
C6nd un profet vorbeapentru Dumnezeu,profelia se cel ce va muri la virsta de o suti de ani va {l
puteareferi la urm;toarele:
cr! o implinire prezenti sauapropiati
lupul va pa$te impreuai cu mielul. Totuqi,
fi inci tAndr si
din punct de ve_
;
dere(ronologic,verserull7 se va implini dupi
ce rersetele
(\ o implinire viitoare I d-25 vor devenirealitate.
{

t
c\Do implinire dubli: o irnplinire apropiat; apoi, 2:, Abordeazd intotdeattna proJelia in mod
9i ,,.Pri,"11ni"t
Iuerat
mai terziu,o implinire viitoare. lin rcnsul obirnui!. uzualal cuuintelor).ru excepyia
urmdtoarelor cazui:
jn timp ce cite$tiprofetiile II
Bibliei,vezidacdprofelia se *fi acestea sunt prezentate in Anexa Birliet
Internationut. h
referi la: il
I
104
105 t
tl
 Dtcilrurta rcuel4lci
A. Prin folosireacomparaliilor,metaforelor,parabolelor,
alegoriilor, simbolurilor sau a tipurilor, conterlul
gramatical arati ci limbajul folosit este un limbaj
figurativ
De exemplu, gandelte-te la Daniel 7, unde
p a l r u [i a re n e o b i ;n u i te repr ezintapatr u
imperali $i impiriliile lor.
B. O interpretareliteraldcarecontravinebunului sim!,
estein contradjctiecu ceeace spuneautorul saueste
contrari cu inv;litura altor texte biblice.
Iari$i catevaexemplepot fi vizute in Daniel 7.
O fiarl este dcscrisi ca r;n leu cu aripi de vul-
tur, iar alta estedescrisica un pardoscu patru
aripi Si patru capetc.Acestedescriericontravin
bunului sim1,de aceea,nu existi nici un motiv
si le interpretim in mod literal, ci trebuie sEle
considerimsimbolice.
Ptincipiul 3: Chnd un text profetic nu poate t'i luat in
mod literal, (autd sLidcstop?Ace incear.a \a romunicp
autorul prin limbajul figuratiu sau simbolic pe care il
folose;te. Pentfu a descoperi ce spune autorul, caut;
rdspunsu in urmdtoarelelocr:ri:
A. in contextul clrlii in careaparetextul.
i n D an i e l7 :1 7n r \e sp u n e,,Aceste
: par r ufiar e
mari sunt patru imperali, care se vor ridica pe
p;mant."
B. in celelaltescrieriale aceluiasiautor sauin alte ci4i
caresereferdla aceeasipersoandsi/saueveniment.
De exemplu,celepatflr ffaredin Daniel 7 pot fi
comparatecu fiara din Apocalipsa13.
C.in orice alti scriereprofetici la care autorul a a\,,lrt
acces.
106
D tt tilra reu reuelusiei
De exemplu,alte ce4i saute\-te profetice din
Cuvdntullui Dumnezeu. Apocalipsaesteplina
de cirdtedin mai multe cdni aleVerhiuluiTe:_
tament.
Principiul 4: Aminterte-li cd deseori,c6nri,un prot'et se
reJerdLaeterimenteuiitoare,el nu verbil lo tim_
t'<tlosegte
pul uii,tor.[Cile\re lsaja53 :i 54. caresunl prolelii
privi_
toarela viiror si obse^j timpul rerbelor.J
I
Principlul 5: Cdnd interpretezi Scriptura,
(onrcxtul i oric al s_, line searnade
ierii rpVectiue. amiwindu-!i c(i
uumnpzelta dat prolptia Sa unui anunit popor,in!r-un
timp istoic bine detenninat.
Chiar dacdo anumiti profelie urma s; seimplineascS in
.
viitor, aceastatot trebuiasi fie datdintr_unmoJ care
si fie
inlelesde,cei.arc primeauprofetiarespcctivd _ desierr
roaneprobabitcd ei sd nu inreleaga detaliile,simbolismul
sautoateimplicatirle profeliei.
De exemplu, in Habacuc, Dumnezeu ii spune
popon.rlui.Sdu_lsrael
ce El ,,[va]ridicape haldei,.
pentnr a-l judeca pe Israel pentru r;utatea si
violenlalui (Habacucl).
inaintede a incerca,r, interpretezitextul, analizcaz;
tcxtul din punc(dF vedereisrori(si cuhural.Determina
identitateatuturor evenimenteloristorice,a numelorpro_
prii gi a locurilor geografice.
Pincipiul 6: Aminteste-li cd semnificalia unei anumite
proJelii nu putea fi inleleasd intotdcauna de profet
sau de
oamefiiicareauzeamesajul(l pettu l:l}-12).
De exemplu,Danielnu a putut intelegeceeace
a scris el insufi, deoarecemesajul trebuia sd
rlmani pecetluit p6ni la vremea sfdrqitrrhri
(Daniell2:8-91.
=- 107
 D escifrurea rcuelt4iti
Totugi,in cazulmultor profelii pot existaanumite ele-
mente specificecarepot uguraconsiderabilinlelegerealor:
A. O implinire inregistratlin istorie.
Daniel 1I esteunul dintre celemai dificile capi-
tole din Biblie. Totuii, cand este combinat cu
istoria,acestapoatefi inlelesfoarteqor. Daniel
1l:3 esteo profelie referitoarela Alexandrucel
Mare. Apoi,,impirali de la miazdnoapte"din
versetele5-35 sunt impdralii sirieni din perioada
312 - 163i.Hr., iar ,,impdraliide la miazizi"sunt
iTpiralii egiptenidin perioada323 - 145 i.Hr.
(In Bibl z Intefln{iotnld de Studi lnductit,
existdo diagramica.eexplici completaceasta.)
B. O implinire inregistratlin Noul Testament.
in Matei 1:22'23 ni se spune: ,,Toateaceste
lucruri s-auintampht ca seseimplineascdce ves-
t,se Domnul prin prorocul,carezicea:,,lAfA,
FECIOARA VA FI INSARCINATA, VA NASTE
UN FIU, 9I-I VOR PUNE NUMELE EMA-
NUEL", care tdlmicit inseamni: ,,Dumnezeu
este cu noi". Aceasta ne vorbeqte despre
implinirea1uiIsaial4:7.
C. O explicaliedati de ua scditor vechi saunou testa-
mental.
ir Fapte 4:24-28, Luca explicd citatele din
Psalmul2 9i Daniel 9 ca profelii care au fost
implinite in timpul procesului $i ristignirii
Domnului lsus.
P nrlpful 7:Aminte;te-li cd muLteprofelii nau testamerl-
tale includ citate din VechiuLTbstament;i aluzii Laacesta.
Cercetltoii estimeazicd cel pufin 350 de citate din
VechiulTestamentsaualuziila acestaaparnumai in cartea
108
I )escilrurea raueLaliei
Apocalipsei. in Apocalipsa abundi limbajul lui Isaia,
Ieremia,Ezechiel,Daniel qi al profelilor mici. Esteevident
ci autorul cd4ii Apocalipsaa fost foarte familiarizatcu
Vechiul Testamentpentm cd folosegtefoarte mult termi-
nologiaacestuia.
Deci, pentru a interyretacorectprofeliile din Noul Tes-
tament,verificdreferinteledirl VechiulTestament.
P ncipiul 8: Chnd studiezi prot'egiileurmdrette expresii-
b care indicdperioadede tifip. De exemplu,cautdexpre-
sii de felul: ,,inzilele de pe urmi", ,,ziuaDomnului", ,,ziua
maniei" li ,,sfdrgitulveacului".Cdnd descoperiexpresiica
acestea,observicu atentieevenimentele careau loc in tim-
pul perioadeirespective.Apoi puneurmitoareleintreb;ri:
A. Au ar''utloc acesteevenimentein istorie?
in Matei 24:21,29-30ni se vorbe5tedespreun
timp anumein care,,vafi un necaza;a de mare,
cum n-afostniciodata de h in(eputullumiipena
acum.si nici nu va mai 1l . . . . indatddupi acele
zile de neraz,,,SOAREI E Sl VA INTUNECA,
LU N A N U .SI VA M AI D A LU M IN A EI,
STELELEVOR CADEA din cer, $i puterile
cerurilorvor fi cl5tinate."Atunci se va ardtain
cer semnul Fiului omului, toate seminliile
pdmentuluise vor boci, gi vor vedeaoe FIUL
OMULUI VENIND PE NORII CERULUI cu
pu!crcji!u-a-r!a!il1av6. "
Parteasubliniati ne spuneci existdun anumit
timp chiar inainte de intoarcerealui Isus,c6nd
va ff un mare necazrmai mare dec6t toate
necazurile care au existat vreodatd de la
i nr cn, r t r , l t im n'
'l' 'i
B. Coincid aceste evenimente cu vreo altd perioadd de
timP?
109
 Descifrurearcvclalid Descifrarea reueLdliei

in exemplul de mai sus,din Matei 24, putem permite si aruncim o privire in viitor, in timp ce ne aratl
vedeacd a douavenire a lui Isus estelegati de ce are pregetitin cer pentru cei ce-L iubesc.
acesttimp de mare necaz,unic in istorie. Deci, dragulmeu, triiegte-li viala intr,un mod vrednic
.
cle chemareape care ai primit-o de la Domnul. Amintes_
C. Sunt comparabileacesteevenimentecu vreun alt te-!i cd Isus a spus: ,,lat5,Er-rvin cur6nd gi r;splata Mea
evenimentmenlionatin alt loc in Cuvantullui Dum- este cu Mine ca sd dau fiec;ruia dupd fapta lui,, (Apoca_
nezeuT lipsa22:\2).
Din nou, din exemplul de mai sus,vedem ci c\,c\,(,r)at)
Matei 24 prezinti un alt evenimentcareva avea
loc chiar inainte de timpul Necazului celui
mare. Acest eveniment este descoperirea
,,uraciuniipustiirii".
Versetul15 spune:,,De aceea,galrdveli vedea
URACIUNEA PUSTIIRII, desprccarea vorbit
proroculDaniel,agezatiin locul cel sfant- cine
cite$tesd inleleagel-" $i versetul2l continui
cu timpul acela,cAndspune:,,Pentruce etulEi
va fi un necazasade mare . . ."
De aici poli vedeaci unul dintre evenimenteleacestui
timp este,,uraciunea pustiirii", Sipoli vedea,de asemenea,
cd despre aceasta se vorbegte in cartea lui Daniel.
Urmetorul pasestesi compariDaniel cu Matei.
Matei 24 menlioneazdun ,,necazagade mare, cum n-a
lbst niciodata de la intcputullumiipdnda\um, si nici nu \ a
mai fi". Acesttext seaseaminicu Daniel l2:1: ,,...Aceasta
va fi o vremede strdmtorarecum n-a mai fost de cind sunt
neamurile$i panein \,aemeaaceasta."
Nu-i absolutuimitor felul in care DumnezeuISi lese
firele adevirului Sdupe tot cuprinsulBibliei?Deseoricind
studiez sau scriu cursuri InvSlituri peste invS!5turi, tre-
buie si md opresc$i s5-l mullumesc pentru frumuselea
CuvantuluiSdu$i pentru privilegiulminunat de al studial
Biblia nu esteca o sferi de cristalin caresdvedem- sau
si prezicem- lucrurile specificepe care Dumnezeule va
aduce in propriile noastre vieli. Totu;i, Dumnezeu ne

I l0 lll
-

ll
InfelegereaBibliei
ca operi literard

iblia a fost scrisi pentm allii 9i despreallii, a spus

cineva,dar Dumnezeunc spL,ne ca Leeacc a scris
pentru allii qi desprealli estegi pentru noi $i desprenoi.
Biblia este o carte atemporalS- pentru toli oameniidin
toatetimpurile. $i aici elti inclus;i tu, prietenulmeu. Dar,
pentru a inlelege aceasti carte atemporale,trebuie si
inlelegi cum a fost scrisi ea.
Legilc compunerii I
O scriere bund este a;ezareag6ndurilor pe hdrtie,
intr-un mod care sd expdme clar inlelesul pe care l-a
intenlionat autorulpentru cititor.
Pentru a descriediferitele moduri in care autorii isi
aranieazt gendurilenoi folosimnoriuneade,.legialecom-
punerii". Recunoa$terea gi intelegereaacestor,,legi.,,nu
numai ci ili vor da posibilitateasi inlelegi mecanismele
limbajului, ci te vor !i ajuta si manuiestigi sd interpretezi
Cuvantullui Dumnezeu.
Pregltirea sau introducerea
Prezentareainformaliilor care il vor pregiti pe cititor
pentru ceeace urneazl este cunoscut5drept pfegtitire sat)
introducere.

I l3
 iny'lek,tudllil'lk'i & ofri lin'rur,I
De exemplu,scopLrlEvangheliei dupd Ioan este
si I pregdteascipe cititor si creadi ce Isuseste
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu(loan 20:30-31J.
in Ioan l:l-18 autorul igi prezintd amdnunlit
subiectulgi ii pregitette pe cititorii sdi pentflj
ceeace va urna.
Comparalia
Comparalia este o alSturarea doui sau mai multe
lucruri, fiinle saufenomenepentru a ardtaaseminiriledin-
tre ele. Comparaliaesteasocierealucrudlor aseminitoare.
Un exemplusegisegtein 2 Timotei 2:3: ,,Suferi
impreuni cu nine, caun bun ostala lui Hristos".
Contrastul
Contrastul este o comparatieficute pentru a arita
deosebiriledintre doui sau mai multe lucruri, fiinle sau
fenomene.Contrastulesteasocierea elementeloropuse.
Un exemplu se gaseftein 2 Timotei l:9: ,,El
ne-a mentuit gi ne-a dat o chematesfanti, nu
pentru faptelenoastre,ci dupi hotirdreaLui gi
dupi harul carene-afost dat in Hristos Isus..."
Acest contrast spune credincio;ilor cum am
fost mantuili gi chemali:Dumnezeua ficut in
intregime aceast5lucrare, nu noi. Mintuirea
estepotriviti cu hoterareagi harul Lui qi nu se
datoreazdfaptelornoastre.
Repetilia
Repetiliaconsti in intrebuinlareade doui saumai multe
ori a aceluiagicuv6ntsaua aceleagi expresn.
in Ioant:1-14, ,,Cuvantul"serepeti de patruori.
Progresia
Progresiaeste dezvoltareape linie ascendentaa unei
teme specificepe tot cup.insul unei pirli din Scripturi.
u4
lnSelegerea
Bibliei ca operdliterard
De multe ori autorulamplificdceeace spunesauadaugdla
(eeace a spusdeja,pe masurbr e progreseaza in scrierea sa.
;,
I n l oan l :l - l / s unt des c oper i te
c 6tev adetal i i
despre,,Cuv6nt",cum ar fi faptul cI El a fost la
inceput, a fost cu Durnnezeu,a fost Dumnezeu,
a creat toate lucrurile,in El era viala fi El S-a
lacuttmp. Apoi, in \ersetul14,ni se spuneca
El este plin de har gi de adevir: ,,$i Cuvintul
S-aficut trup, ti a locuit printre noi, plin de har
;i de adevir. $i noi am pdvit slavaLui, o slavi
intocmai ca slavasinguruluiniscut din Thtil".
Apoi, versetul 17 ne aratdce autorul vorbeFte
despreIsus:,,Cici Legeaa fost datdprin Moise,
dar harul qi adevdrulau venit prin IsusHristos".
Apogeul sau punctul culminant
,4pogerlestepunctul culminantconstruitde o progresie
de la mai mic la mai mare. Apogeul este pur gi simplu
extinderealegii progresieipdni cdndaceastaatingeun pisc
al intensitifi.
in ilustralia desprecaretocmai am vorbit, din
Ioan l:l-17, putem vedea adevdrurile care
descoperllucruri refedtoarela ,,Cuvant",insl
Cuvintul nu este identificat complet pini in
versetul 17. Apogeul acestei descrieri a
Cuvdntului care s-a intrupat este atins atunci
cdnd ni se spuneci El esteIsusH stos.
Punctul piYot
Un Punct pruot este o schimbaresau o intoarcerein
desfequrareaacliuoiiunei ci4i, fald de careelementeledin
ambelepi4i ale punctului pivot diferd intr-un anumit fel
unele de celelalte.
Punctulpivot din Evangheliadupd Ioan se afl5
in I 1:54, cnnd Isus Se intoarcede la slujireain
115
7 lnTelcgerea
lnpelegereaBibliei ca operll litcfttril
principal publici la slujirea odentati spre
ucenicii Sii: ,,De aceea,lsus nu mai umbla pe
fali printre iudei; ci a plecatde acoloin linutul
de lengi pustie,intr-o cetatenumiti Efraim $i a
rimas acoloimpreunecu uceniciiSii."
Punctul pivot al ci4ii Genesase afl5 in capito-
1ul 12, unde Moise trece de la inregistrarea
evenimentelormajorela prezentarea personaje-
lor principale.
Punctul radial
Punctutradial este punctul central sau unic, din care
pornescalte adeviruri sausprecarearatdacestea.
O ilustralie a acesteiaseglselte in I Corinteni
15, unde toate adevirurileacestuicapitol arati
spre evenimentulprincipal cate este invierea
Domnului Isus.
Alternarea
Atternareaeste prezentareasuccesivia cel pulin doui
gnnduri,subiectesaucaracteristiciprincipale.
Aceastasevedecel mai clar in Evanghelia dupi
Luca. Luca incepecu vestireana$tedilui Ioan
Botezetorul,apoi trece la anunlareanagteriilui
Isus. Dupd aceea,el se intoarcela naqterealui
Ioan Botezltorul, apoi la nalterealui Hristos.
Aceastaestealternareasauinterschimbarea.
Ti'ecereade la general la particular
Tieceread.eh general ln panicular (sau uiceuefia) este
o milcare de la extensivsaugeneral1aspecific.
Aceastdtiecere se vedeminunatin GenesaI si
2. GenesaI ne oferdo priviregeneral5
a crealiei,
incluzdnd creareaomenirii, a birbatului qi a
116
Bibli,i ca opcralikrard
femeii in ziua a sasea.Genesa2 trece de la
generalla particular,oferind mai multe detalii
desprecreareabirbatului si a femeii.
Cauza si efectul
Cauza gi efectul (sau uiceuersa)esteo mi;care, o trecere
de la sursi la consecinle.
Un exemplu al acesteiase gdse9tein loan ll.
Versetul4 arati cauzamo4ii lui Lazir, prietenul
iubit al lui Hristos:Laz;r a murit pentru ca Fiul
lui Dumnezeusi fie glorificat:
,,Dar Isus, cand a auzit vesteaaceasta,a
zis:rBoalaaceasta nu este5premoane,ci
spre slavalui Dumnezeu,pentru ca Fiul
lui Dumnezeusdfie proslivit prin ear."
Efectul sevedein versetul45, unde oameniiau
crezutin HrisLosdupd(e au vazutputereasa,
pdn carel-a inviat pe Lazdr:
,,Mul1idin iudeii care veniserdla Maria,
cand au vizut ce a f;cut [sus,au crezutin
Ef'.
Efectulse vede;i in Ioan 12:17,18,unde Fiul
esteglorificatdin nou:
,,To! cei ce fuseserdimpreuni cu Isus,
cind chemasepe Lazdrdin mormant Si-l
inviasedin morti/ mdlturiseaudespreEl.
Si norodull-a ie\ir in intimpinare,pentru
cI aflaseci fhcusesemnulacesta".
Explicaliasau analiza
ExPlicatia santanaLizaeste prezentareaunei idei sau a
unui evenimenturmati de explicareaacestuia.
tt7
 ,-
/ InlelegereaBibliei .a opcrll literarll

Aceastaestefrcute in mod exceplionalde cdtre (J UM STUD][M BIBLIA

Domnul nostru in Ioan 6, unde El inmullegte
painile ti peftii $i apoi spunecd El este Painea
carene de noui viale.
Interogalia
Interogaliaeste tratareaunui subiectpdn prezentarea
uflei intrebi , urmati de obiceide rispunsuldat acesteia.
Partea a tleia
Pavel folosegtecu succesaceast! tehnicd in
EpistolasacetreRomani.El anticipeaziiltreb;- _--
rile sauobieqiile cititorilor sdi, le formuleazi de
obicei ca intrebare, $i apoi continud rdspurzAnd
.I{.,PLICAREA
la toateintrebdrileridicate.
Romani6 demonstreazi aceastd
tehnici: ,,Cevom
zicedar?Si p5cituim mereu,ca sdseinmulteas-
ci harul?Nicidecuml..."(Romani6:1-2)
Sumarizarea
Sumaizarea este reformulareapunctelor principale pen-
tru a rezumasaua reafirma pe scud adevirurile specifice.
Moise face aceastain Deuteronom1-4 in timp
ce repeti inaintea copiilor lui lsrael eveni-
mentelecareau al,utloc dupi ieqireadin Egipt.
in Fapte 7, $tefan oferi un rezumatmiiestrit
intocmit al isto ei lui Israel.

$tiu c; am prezentatloarteault p,n, acum.

-ut"r,rl
Dar gende$te'tecAt de mult pot s5-ti influentezetoate
acesteainteleSerea
ta cu privire la CuvSntullui Dumnezeul

C\,f,\r{f}r)

118
rmq
-

T2
Viata
transformatd

tudiul biblic este desigurmult mai mult decet un

exerciliuintelectual.El esteun procescareschimbi
vieti. Astfel ajungemla parteafoarte critici a procesului
inductiv - aplicarea.Cand $tii ce inseamndtextul biblic stu-
diat, egti responsabils; il triietti. Aplicareaesterezultatul
unei observiri amdnunlitefi al unei interpretiri corecte.
Aplicarea incepe cu credinla, care apoi ate ca rezultat
implinirea.Aceastaare loc pe misuri ce e$i conftuntatcu
adevdrulgi rispunzi prin ascultare,iar sfdrgitulglorioseste
transformarea. Astfel devii tot mai aseminitor cu Domnul
$i Mantuitod t5u, IsusHristos.
Nu conteazdc6t de multe cunoptidespreCuvdntul lui
Dumnezeuldaci nu aplici ce inveli, Scripturanu-!i va fi de
nici un folos in via1d.A fi un ascultitor al Cuvdntului qi nu
un implinitor, inseamni a te infela pe tine insuli (lacov
1:22-25]. Acestaeste motil'ul pentru care aplicareaeste
atat de vitalS. Observarea!i interpretarea reprezint;
,,auzirea"Cuv6ntuluilui Dumnezeu.Aplicareaeste adop-
tareaadevirului,,,implinirea"Cuv6ntuluilui Dumnezeu.
Aplicarca tdspunde la in*ebdriLe:
o|, Cd, mi se apliceinlelesulacestuitext?

121,
 Viala tran{ormdtll "-
.n, Ca adeviruri trebuie si accept,sd cred saudupi
caresi-mi ordonezviala?
e, Ce schimbdritrebuie sd fac in credinla mea, in
viala mea?
2 Timotei 3:16-17ne oferi cheiaaplicaliei Ascultd:
,,ToatiScripturaesteinsuflati de Dumnezeu9i
de folos ca si invele, semustre,si indrepte,si
deainlelepciunein neprihdnire,pentru ca omul
lui Dnmnezeu si fie desdvatlit 9i cu totul
destoinicpentnr orice lucrarebunl "
Astfel noi trebuie sd aplicdm Scriptura in lumina
inudltiturii, mustrdii, tndreptdrii $ ^ dobatudiriiinle.Iep'
ciunii ei in neprihdnire.Aceastaestecheiaaplicdrii- cheia
peotru instrucliunileei, pentru viala noastri
Nu conteazdcdt de muLtecuno;ti
despreCurakd lui Dumrvzeu,
dacd nu aPlici ceeace inueti,
ScriPtllro nu-li ua fi
de tuici un folos in uiald
sff\,
invdtdtttta (doctrinal este ceea ce spune Cuvdntul lui
Dumnezeudespreun anumit subiect Aceainvdliturd este
intotdeaunaadevirata De aceea,tot ce spuneDumnezeu
in Cuventul Sdudespreorice subiect&t esteadevir absolut'
Pesur l: Primul pasin aplicareaadevdruluieste aflarea
a ceea ce spune CuvAntul lui Dumnezeu, despre orice
subiect specificprintr-o observareamdnunliti 9i o inter-
pretarecorecti a textului
PASUL2: Apoi, dupi ce inlelegi ce invald CuvAntullui
Dumnezeu,e$ti obligatinaintealui DumnezeusA accepli
aceladevdr;i si trdieqtiPrin el
r22
Vlala ttatst'ormatd
I'AstJL3: Cand !i-ai corectattoate invdliturile saucon-
ccptiile gre$ite pe care probabil le-ai avut inaiote li ai
acceptatadevirul descoperitin Cuv6ntul lui Dumnezeu,
atunci poli spunece ai aplicatceeace ai invSlat.
Mustrarea expune domenii ale gdndirii $i comport;rii
tale care nu sunt in conformitatecu Cuv6ntul lui Dum_
nezeu.Mustrareaestedescoperirea locurilorundeai gdndit
gresit sauin carenu ai actionata$acum spuneDumnezeu
ci estecorect.
Aplicareamustrdrii inseamni acceptareaei ;i a fi de acord
cu Dumnezeu, recunoscandunde ai gre$it in gandiresauin
comportare.Astfel, egtieliberatde necredin!5$ p5cat.
ifldreptarea estelrmitorul domeniual aplicirii, fi ade-
seacel mai dificil. De multe ori, poli vedeace estegresit,
insi este posibil si refuzi si faci pafii necesaripentru
corectare.Dumnezeu nu te-a lSsatlird ajutor sau flri
rdspunsuriIa acestpasal indreptdrii a ceeace este grelit.
Uneori rlspunsurilesuntgreude gisit, insi eleexist5intot-
deauna,;i oricSruicopil al lui Dumnezeucaredoregtesi fie
phcut Tltilui siu ii va fi aritat de Duhul lui Durnnezeu
cum si aclioneze.De multe ori, indreptareaare loc pur gi
simplu prin mlrturisirea $i iertareagre$elii.Alteod, Dum-
nezeuili poatespunesdfaci ni$tepafi foarte specifici.
Cend apliciindreptareala acliunile;i la atitudiniletale,
Dumnezeu va lucra in tine dupe pldcereaSa (Filipeni
2:13J.Ascultarea va fi urmatede bucurie.
Dobhnd.irea lnlelepciunii tn neprihdnire: Derl C\r-
v6ntul lui Dumnezeueste de folos ca si invele qi s; mustre,
Biblia !i-a fost dati gi ca manualsaughid pentru vialI. In
timp ce studieziCuvAntulSiu, Dumnezeute echipeazipdn:
o., invilitud
c\, poruncr
.\, promisiuni
<u indemnuri
123
 ,G
Viaga translormarll Vi.4u tfttEljrnatd

c\, avertizdri cr, A fost inlocuiti aceastdregulS sau lege dc o

.r, vielile personajelor
biblice
cr, relatiri desprefelul in careDumnezeuil trateazd
pe om.
Pe misuri ce pdtrunzi in Cuvantul lui Dumnezeu ;i
ajungis5-L cunogtipe Dumnezeu,vei vedeacum doregte
E1si triieqti. A tr5i agacum spuneDumnezeuce trebuiese
traielti inseamna a trei in neprihdnire.
Scripturaconline toate lucrurile de careai nevoiepen-
tfl-r a face fald oricirei situalii in parte $i tuturor situaliilor
din via1d,astfelinc6t ,,si fii desivargitfi cu totul destoinic
pentru odce lucrarebun5" [2 Timotei 3:17).De aceea,tre-
buie si studiezipentru a te infilila inaintealui Dumnezeu
ca un om incercat.
Biblia este indrumitorul tdu pentru viali. Nu-!i pica
examenull
Cu alte cuvinte, nu neglija procesul aplicdrii, dar
aminte$te-liraplicareatrebuie si se bazezepe observarea
corectdii interpretareaexactda Cuvantuluilui Dumnezeu.
Daci nu vei face a;a vei alunecain legalismsauin tradilia
care este pusi deasupraadevirului, sauin vreun mod de
viaF gregitcareare doar o formi de religieinsd estecon-
trad unei relalji corectecu Dumnezeu.Aplicareaceamai
eficientd are loc atunci c6nd mergi inainteaDomnului gi
vorbegti cu El desprelucrurile pe care le-ai citit, v5zut,
auzit $i studiat cu atenlie.
Pentru aplicarea Sciptulii in uiala ta, urmdtoan'ele
intrebdli li-al putea fi de folas.
l. Ce invali textul?
c., Este acestageneralsauspecific?
cr, Se aplici aceasti invildturi numai la anumili
oameni?Numai la o problemi culturali din zilele
acelea?La un timp specificdin istorie?
inv5!5turi mai cup nzdtoare?
De exrmplu,in VechiulTesrament, copr-
lor lui Israelli s-aintezis si minenceanu-
mite alimente.Accasti interdiclie nu se
aplici cregtinilorde astizi pentru ci a fost
inlocuiti de invS!5turadin Fapte l0 qi de
relatareavedenieisau a viziunii lui Petru
cu privire la animalelenecurate.
2. Expuneaceastd secliunedin Scripturdvreo eroaredin
credinlasaudin comportareata?
.\, Existi vreo porunci pe carenu ai ascultat-o?
(\, Existi atitudini saumotivalii gresitein vialata pe
care Scripturale-a scosla lumin5?
3. Ce te invati Dumnezeupe tine ca fi copil al Sdu?
c\, Existi vreun adevir nou caretrebuie crezut?
.\, Existi vreo poruncd noue pe baza cereia si
aclionezi?
c\, Existi \,'l.eo
inlelegerenoudpe cares-ourmiresti?
c\, Existdvreo paomisiunepe cares-o accepti?
Cand aplici Sctipttlla, fererte-te de utmdtoafele:
1. Aplicarea standardelorculturale, in locul aplicirii
standardelorbiblice.
2. incercareade a intiri un adevtulegitim prin folosirea
incorecti a Scdpturii.
3. Aplicarea Scripturii din cauza unei prejudecdli
datorateunei inv5ldturisauinstruiri din trecut.
$i nu uita ci observarea,
interpretareasi aplicareaduc la
nansformareaviepii.

r24 125
 Scopul final al studiului biblic personal este o viattr CUM s,{ STUDIIM BIBLII.
transformatd fi o relalie profundi qi continul cu lsus Hris-
tos. Pdn aceastaetti schimbat din slavi ln slavi ln chipul
1uiIsus.Lasi studiul sI-giimplineasclscopul!

c\t\r(,r)an

Paltea a patla

126
7

l3
Planul schematic-
adevirurile simple
si nimic mai mult
neori studiul tdu poate sd implice analizaunor
pasajebiblice lungi. Pentru a economisitimp qi
mult scris,poli face un plan schematical materialuluiin
loc sI scrii informaliile sub forma unei compuneri.planul
schematicsauschilaesteo caleconcisi,p n careidentifici
cu usurinti,in mod vizuaj.puncteleprincipale si des[asu_
rarealogiLta uneicarli 5aua unuipasajdin S. riptura.
Scopultrneirchigeesrede a arila inrr-oformd..scheleti-
cd' progresulideilorprin.ipaleale unei c,ni sau\ubie(r.
Aceastainseamni organizareamaterialului intr_o formi
logici, hsand h o parte toate detaliile.Asemeneaunui
schelet,schilareprezintdoaselegoalefird pic de carne.

l. Principii generalepentru
intocmireaunui plan schematic
Detaliile pot si varieze,insi forma unui plan schematic
respectlurmitoarele principii generaie.
Ptincipiul 7: Subiecteleprincipalesunt ideile centrale.
Acesteatrebuie formulateclar si concisgi nu trebuie sE
ffe prea numeroase.Dacd faci pianul schematical unei

).29
 Plnnulschcmatlc-numaladcudrurllcslmolo **
- .- Phnul schcmatlc-numai adeudruile simble

crrli din Biblie,subiecteleprincipalevor fi probabiltemele q, Si prezinte detalii suplimentareale subdiviziunii

capitolelor(ideeacentralea temei principalea capitolului), mar mari,
saualepirlilor acestora.Dacdfaci planulschematical unui cr, Sd ilustrezesubdiviziunea
capitol, acesteapot fi temele paragrafelor.intr-un plan mar mare.
schematicele sunt notatepdn cifre romane:l, II, III etc. Plincipi l5; Fiecaresubdiviziunetrebuie si aibl cel
Ptincipiul2.' Subiectelesecundaresunt puncte care pulin doui puncte.
explici subiecteleprincipale. DacdexistSo cifri romandI, trebuiesi mai fie cel pulin
in schig unei c54i, acesteavor fi temele paragrafirlui. o cifri romandII. Daci existdun A, trebuie si existeun B.
Ele sunt notatecu litere mari: A, B, C etc. Pot si existemai multe (C, D, etc.J,dar trebuie sI existe
cel pulin doui puncte in ffecaresubdiviziune;daci nu,
Principi 3: Subpunctelesunt puncte care explici aceastanu trebuie inclusi.
subicctelesecundare. IatI un exemplude schila. i1i aminterti ce am affrmat
Acesteasenoteazdcu cifre arabe:l, 2, 3 etc. Dacdsunt intr-un capitol anterior,cd exemplelemi ajutd ,,si vid,, ce
necesaresubdiviziunisuplimentareele trebuie notatepro- am citit?
gresivdupi cum urmeaze: TITLU
L Subiectr.rl principal
rl A. Subiectulsecundar
aJ .ll
(1)
B. Subiectulsecundar
l. Subpunct
u
.B
("1
Observi cum cifrele gi literele urmeazi unele dupl a1te1e,
2. Subpunct
II. Subiectprincipal
t
gi cum acesteasunt plasatetot mai in interiorul schilei, pe A. Subiectsecundar
misurd ce este adiugat un nou nivel al detaliilor 1. Subpunct
a. Subpunct
Ptincipiul4: Capteazi desllqurarea logicd a autorului.
b. Subpunct
Pentru a fi sigur ci schila ta capteazecu adevirat desli-
l.) Subpunct
gurarealogicd a autorului, subdiviziunile trebuie si realize-
2) Subpunct
ze cel pugin una, daci nu mai multe din urmdtoarele:
a) Subpunct
cr' SI clarifice sau sb explice punctul principal al sub-
bl Subpunct
diviziunii mai mari, anterioare.
(ll Subpunct
rr, Si .lasificc punctele subdivizruniimai mari in
(2) Subpunct
cate8onl. (a) Subpunct
q, Sd defineasci ce inscamnd subdiviziunea mai
ft) Subpunct
mare. 2. Subpunct
.\, Sd serueascica exemple ale subdiviziuniimai mari. B. Subiectsecundar

130 131
 Planul schematic-numai adetdrurlh slmplc-
Acum, fiindci $tii cum safaci o schi!5,dotescsi-!i ofer
doui exemple de schil' din 2 Timotei. Primul exemplu
esteo schili scurtS,succinti a intregii ci4i 2 Timotei Al
doilea,esteo schi15foarte aminunliti a capitoluluiI din 2
Timotei, pe careil vom parcurgeimpreuni pascu pas'
Privini acesteschile trebuie sd inlelegi ci atunci cand
veistudiatu insutiin mod inductiv2 Timoteisauoricealta
carte,vei fi in staresealcituieqtischilesimilarecu acestea'
E1evor fi rezultatelestudiuluitiul
..afi\,
2. O schitdscurtda lui 2 Timotei
Temacd4ii: Pdzettelucrul acelabun careyi s'a incredinyat!
(capitolul 1)
l. Jine dreptarulinvl!5turilor sdndtoase
A. PavelcntreTimotei [l:l-2)
B. Snnu-,tifie rugine(t:3-14)
C. Lui Onisifornu i-a fostrugine(l:15-18)
lL incredinleazila oamenide incredere(capitolul2J
A. Adu-li aminte de Isus Hristos dupi Evanghelia
m e a(2 :I - I3 l
B. Caut6si te in{Elileziinaintealui Dumnezeuca un
om incercat/careimpartedrept Cuvantuladev6ru-
l.l;i (2:14-26)
lll. Continui in lucrurileinvllate (capitolul3)
IV PropoviduiegteCuvAntul(capitolul4J
A. implinegte-! slujba(4:l-8)
B. Pize$te-tede Alexandru(4:9-l8J
C.Mno inaintede iarni [4:19-2lJ
D.Harul si ffe cu voi (4:22)
132
G - Ph"rl tchematlc-numal aileullntrtle sirnpl.-
(,t[\r,
3. O schiti amdnunliti
a caoitolului I din 2 Timotei
Mai intii, deoareceestevorbade o schile a capitolului
1, vom folosiideeacentralSsautema principali a capitolu-
lui drept titlu pentru aceastischili:
Tine dreptarul inudldtudlor sdndtoase
Acum, trebuie si determini subiecteleprincipale ale capi-
tolului. Capitolul poate fi impi4it in trei paragrafe,fiecare
dintre acesteatratandcate un subiectprincipal.De aceea,
temele paragrafelori1i vor servi drept teme principale.
Tine dreptaruLinud.ldturilor sdndtoase
I. Pavelil saluti pe Timotei (vl-Z)
II. Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,Si nu-1i fie rusine
de Evanghelie"[v 3-14)
IlL Pavelil di pe Onisifor drept exemplu[vl5-18).
Apoi, poli se te intorci la fiecaredin cele trei subiecte
principale [in acest caz paragrafe);i si cauli subiectele
secundaregi subpunctelefefedtoarela fiecaredin aceste
trei subiecteprincipale,vizdnd cum clarifici sau explici
ele punctul principal, clasifici punctelesubdiviziuniimai
mari, de[inescce inseamndsubdi.iziuneamai mate
servescdrept exempleale subdiviziuniimai mari, Prezintd
detalii suplimentareale subdiviziuniimai mad sau ilus-
treazi o subdiviziunemai mare.
line dreptarul inud.ld.tuilor sdnitoase
I. Pavelil saluti pe Timotei (v.l-21
A. Ca apostolal lui IsusHristos [v])
B. Ca pe un fiu pe careil iubeqte(v. 2l
C. ii doregtehar,indurares,ipace (v 2)
133
 Planul schematic-numai adeudruile simple
Aici poli vedeaci acestetrei subiectesecundareoferi
detalii suplimentaredesprefelul in carePavelil salutI pe
Timotei. Dacdp ve$ti la affrmaliade salut a lui Pavel,ca
apostol,poli vedeadouSdetalii ale apostolatuluisiu, pen-
tru careai putea creao alti subdiviziune(alte subpuncte)
Daci privegti la urarea1ui Pavelcdtrc Timotei de-a avea
har, induraregi pace,poli vedeaci acesteaau doul surse,
oferind detalii suplimentarepentm acest punct. Deci,
schilata pentru pdmul paragrafva ardtain felul urmitor:
line dreptarul tnud.yd.turilarsdndtoase
I. Pavelil saluti pe Timotei (v1-2)
A. Ca apostolal lui lsus Hristos (v.l)
l Prin voia lui Durnnezeu[v.l]
2. Dupi ftgdduinla eielii care este in Hristos
Isus(v.lJ
B. Ca pe un fiu pe careil iube;te [v 2)
C. ii doregtehar,induraregi pace (v2)
l. De la DumnezeuTatil (v.2)
2. De la IsusHristos,Domnul nostru (v2)
Observi aranjareala fiecarenou nivel, gi faptul cI sub
ffecarenivel existi cel pulin doui puncte sausubpuncte.
Acum, sd ne intoarcem la cel de-al doilea subiect princi-
pal, careesteesenlamodului in carePavelii spunelui Timo-
tei sdlind ,,dreptarulinvdldturilor sdndtoase".Pavelii spune
lui Timotei cI nu trebuiesi-i fie ruginede Evanghelie, cum
gi
si nu-i ffe rugine de ce.
II. Pavelil instruie*e pe Timotei: ,Sd nu-!i fie rusine
de Evanghelie"(v 3-14).
La acestpunct trebuie seexaminezitextul biblic pentru
a descoperisubiectelesecundare aleacestuisubiectprinci-
pal qi sI te asiguricd ai ce1pulin douasubiectesecundare,
134
Phuul schematic-numaiadeuiruile simple
de exempluA, B etc. in versetele3-7, Pavelil indeamndpe
Timotei, spunandu-icat de mult a fost el binecuvantatde
Timotei, gi cum Timotei a fost binecuvantatde Dumnezeu.
In versetul 8, vezi subpunctul indemnului de-a nu se
ru$ina,ci de a lua parte la suferinlasa pentru Evanghelie;
in versetele9-10,vezisemnelea ceeace a fEcutDumnezeu
prin Evanghelie;in versetele11-12, Pavelse di pe sine
insugica exemplu;$i,in versetele13-14,el ii di lui Timo-
tei incd doudporunci.Iati cum pot serviacesteadrept bazd
pentru subiectelesecundare.
IL Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,5i nu-1ifie rugine
de Evanghelie"(v 3-14)
A. Pavelii mulpmegte lui Dumnezeupentru Timo-
tei (v3-4)
B. Pavelii slujegtelui Dumnezeu(v3J
C. Pavelestecorytient de credinlalui Timotei (v5)
D.Pavel ii amintette lui Timotei de darul pe care
acestal-a primit (v 6)
E. Pavelii aminte$tece am primit de la Dumnezeu
['7)
F. Pavelii poruncegtelui Timotei sei se aldture
(v8-l ll
G.Pavelse di pe sineinsqi ca exemplu(v.12)
Acum, daci doregtio schili gi mai cuprinzetoare/ pentru
fiecaredintre acestesubiectesecundare,vei explorasub-
punctelepe care1i le de Scriptura.
La acestpunct eiti tentat s;-ti folose$tipropriilecuvinte
pentru a parafraza, dar folosind cuvintele Scripturii vei
obline rezultatelecele mai bune. De ce? Deoarecetoate
acesteate ajuti s5-!i aminte$tice spunetextul. ,,Cuvintele
Domnului sunt cuvinte curate" (Psalmull2:6J. De aceea,
insugi procesul intocmirii schilei in acestfel te ajuti si ,,!ii
dreptarulinvil5tu lor sinitoase".
Schitacu subpuncteleaditionaleva arita in felul urmdtor:
135
 Phnul schcnatlc--.ttwnaladwArudh slmoh
Tiflc dreptarul iwdldturilnt sdndtoase
L Pavelil saluti pe Timotei (v.1-2)
A. Ca apostolal lui IsusHristos (vl)
I . Prin voia lui Dumnezeu(v I J
2. Dupd fxgdduinlayielii care este in Hristos
Isus[vl)
B. Ca pe un fiu pe careil iubelte [v 2J
C. ii doregtehar, indurare9i pace(v.2J
1. De la DumnezeuThtil (v2J
2. De la IsusHristos,Domnul nostru [v.2)
ll. Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,Si nu-giffe rugine
de Evanghelie"(v. 3-14)
A. Pavelii mulpmeqte lui Dumnezeupentru Timo-
tei (v3-4)
f . in timp ce-l aminte$tepe Timotei in mod con-
stant in rugiciune (v3)
2. dore$tesdl vadi (v4J
3. vederealui il va umple de bucurie [v4)
B. Pavelii slujegtelui Dumnezeu(v3)
l. cu un cugetcurat (v3)
2. din mogi-strlmoqi(v3)
C. Pavelestecongtientde credinlalui Timotei (vsJ
l. care s-a seldsluitintai in bunicagi in mama sa
("s)
2. de care Paveleste sigur ci este $i in Timotei
("s)
D. Pavelii amintegte lui Timotei de darul sru (v 6)
136
Phnul schematic-numai adeudrurile simple
E. Pavelii aminteEteceamprimit de la Dumnezeu(vl
l. Dumnezeunu ne_adat un duh de fricl (v7J
2. Dumnezeu ne_adat un duh de putere,
de
dragostegi de chibzuinli [v.7]
Cand ajungila acestsubiectsecundar,probabil
ci este
mai usor sd mergi mai departe,sd expiorezi
toate sub_
punctelesi s, terminiacestsubiectsecundar,
inaintede a
trece mai departe la celelaltesubiectesecundare.
Acest
exemplual subiecruluisecundarF, ararapeste
ce lel de
oerall poti da,in functiede intenlja interesul
!i tAu.
F. Pavelii poruncegtelui Timotei si i se aliture
in
suteintd(v8_11)
l. pentru Evanghelie(ca rezultat al faptului
ci
nu_iesteruginede Evanghelie)(vg]
2. prin puterealui Dumnezeu(vgl
3. datoriti lui Dumnezeu(v.9_10)
a. carene_am6ntuit [v9J
b. 9i ne-achemat[v9)
l] cu o chemaresfanti [v.9]
2) nu pentru faptelenoastre(u9)
3) ci dupdhotir6reaLui si dupi harul (v.9)
aJ carene_afost dat (v9)
(ll in Hristos Isus (v9)
(21inaintede veqnicii(v.9)
b) dar care a fost descoperitacum prin
aritareaMantuitorului nostru Hristos
Isus(vl0)
t37
 Planulschematic numctiudeuilrurilcsinplc - Planul schematic-numai adcudruile simple -

4. din pricinaEvangheliei
(vl0-12)
(vl0)
a. prin aceasta
l] moarteaa fost nimicitn (v.10)
2) viala ;i neputrezireaau fost aduse la
h:mind (v.10)
b. pentru aceasta(vl l)
1) Pavela fost pus propoviduitor,apostol9i
invnlitor [vl l)
2) PavelsuferdfSri s; se rusineze(vl2)
G. Pavclsc di pe sineinsuli ca exemplu{v12J
l. Suferi,dar nu-i esteru9ine,cdci(v12)
2. stie in cine a crezut,9i (v.12)
3. esteincredinlatc5 El are puteresI pizeascece
I-a fost incredinlat.
Si, in sfdrsit, al treilea strbiectprincipal, Onisifor, are
mai multe subiectesecundarefi catevasubpuncte.
alcdtuireaunei schile. Cind studiem doar un capitol, in
schiti poate fi inclus fiecare punct important, pentru a
lredeai.sf69u."..a logicda ideii. in cazultextelor mai lungi
- de exemplu, o carte intreaS5- vei include mai puline
detalii, astfelincat sI poli vedealimpede cele mai impor-
tante puncte din organizarea cd4ii f;cuti de autor'
Cheia este se-!i aminteqticd Scripturainsdii ili oiera
cuvintelepentru schi!5,aritandu-li ce a spusautorul. De
aceearnu estenevoiesI fii,,creativ" ti si impui Scripturii
sdspundceeace nu sPune
Toate acesteasunt adeviruri simple - dar gdndeqte-te
cAt de multe lucruri poli invdla studiindule, dar 9i la
muncape rare trebuies-o depunempentru a aiungela
rezultateledorite. CAndfaci un astfelde studiu, ajungisa
cunostiadevirurilevitale ale cirtii pe careo studiezil
Cla,{:\, lrfraf)

IIL Pavelil dn pe Onisifordrept exemplu(vt5-18)

A. este diferit de toli cei din Asia,inclusivde Figel
qi Ermogen,careI au pirSsit pe Pavel{vl5)
B. l-a ming6iat deseoripe Pavel(vl6)
C. nu i-a fost ruginede lantul lui Pavel[vl6)
D. atunci cind a fost in Roma[vt6)
l l-a ciutat pe Pavelcu multi grijd (v.17)
2. l-a g5sitpe Pavel(vl7J
E. i-a dat mult ajutor in Efes (v.18)

Datoritd lungimii textului examinatin acestexemplu,

am putut vedea pdnd la ce detalii se poate merge in

138 r39
/

r4
Studiul
pe subiect

\-tudiul ne subiectesteun studiucupnnz,torsi com_

plet a ceeace are de spusCuv6ntul lui Dumnezeu
. {!/t
oesprc un anumit subiect. Acesta seamdni mult cu
studiul
cuvintelor biblice, doar ci este cu mult mai
*p.in"ii;;.
Av-antaj.dstudiuluipe subiect estecd acestqqe
qfere im4gi-
nea completl a ceeace are de spusCuvAntt,l lui
Drr-n"i ,
despre un subiect specjfic.
=Sludiile
te subiect,dacdsunt f;cute in mod corespun_
zitor,.necesiti foarte multd pregitire dedicare
$i fatd de
rntegfitateatratddi corecte a Cuventului. in
continuare_
sunrprezentate patruprincipiicaretrebuiesii fie lolosite
ca Irnuc duzitoare pentrustudiulpe subiect.

utf\,
l. Cauti toate pasajele
paralelesi inrudite
C6nd acelasisubiectsau relatarcesre mentronata
, in
ooua sau mai multe cani ale Bibliei,aceste
lexte sunt
cunoscuteca te{te paralelesauinrudite.Esle
esentialsa
cautiroatetexteleinrudite,sale inrelegi sale
5i analizeziin
S9+-&91_lor, ii apoisale pui impreune,cu credinciosie,(u
loate ceietalte
materiale pe carele culegiin studiultau.

t4t
 T
StudiuLpe subiect
datelorl
Ca sI faci astatrebuie si incepi cu strengerea
Folosegteo concordanfdsau sistemul de referinle
(t rnitcri) din Biblia ta, ientru a gisi toate referinlele
la subiectulpe careil studiezi.(Dacdfolosefti siste-
mul de referinle din Bibliata, aminte$te-licd acesta
nu cuprindetoate apariliilesubiectuluirespectivdin
Biblie.)
Caut; toate cuviltele irru{te. De exemplu, dacd
studiezi subiectul rugeciunea, atunci cauti $i
,,cerere",,,mijlocire",,,implorare"
!i,,strigdt".
Cauti toatetextele princjpd-qcaretrateaz!subiectul
in modul cel mai cuprinzitor $i textul in care su-
biectul este mentionatDentruDrimadati in Biblie.
Studiazdin detaliutoate acestetexte.
.\ Cautd toate textele contrastante.
StudiuLpe subiect
ili oferd.imaginea completd
a ceeace are de spus
Cuvd.ntullui Dumnezeu
fuspreun anumit subiect.
(.tnD
De exemplu,daci faci un studiu pe subiectdespre
suveranitatealui Dumnezeu, trebuie si consideri
textele care vorbesc despre responsabilitateagi
obligaliileomului.
Considerareatextelor contrastantete ajuti sd fii
echilibratin teologiata $i tc impicdicdsi te abali de
la caleaceadreapti intr-o partc sauin alta.
142
Studiulpe subiect
(atr\,
2. Ordoneaz5-tiinformaliile
Verifici fiecare referinld din listd. Apoi, in timp ce
studiezi textele care au legiturd cu subiectul studiat,
noteaze-tiversetele,cheie impreundcu adevirurilepe care
le-ai invSlatdin acestea.
.r, Studiazi textul cu multi atenlie ca se afli care este
inlelelg! pe care l-a a\,'utin vedereautotul acestuia.
c\, Verifici qo4g$l cu atenlie.
c\, Detemina adevirurileprincipale din textul respec-
tiv. Noteaze-tiobsenaliilesi lucrurilenoi pe care
le-ai invdtat.
{, NoteazS-litextele clare gi cele care par obscure.
(Textul obscuresteaceltext al cirui inlelesili este
neclar.JNu-!i zidi doctrinepe texte neclarel
.r, Observi c6t de desesterepetati o anumitdinvdtitu-
ra. Dacdaceasta se repete,acorda-io aten!iemai
mare. Puneaccentul acolounde il pune si Dumnezeul
Qtf\l|,
3. Organizeaz5-fi materialul
intr-o schitd
Pentruajutorin intocmireaunei schile,vezicapitolul 13
despre,,Planulschematic.. ."
c5 ?ateazi subiectulintr-un mod coerent complet.
Fi
cf, Nu construiniciodati doctrine pe deduclii, tradilii
sausurseextrabiblice.Biblia trateazdsubiectulatat
de bine 9i de complet cat estenecesar.
143
r Studiulpe subiect

<.ff\,
4. Roagd.tesi medirieaE
la adevdrurilerevelate
Prin_Cuvantul Siu, Dumnezeu1i_arevelatnige adeviruri.
- Dumnezeu si_riarate(um sapui in pracrice,
l:::l1fta, ceeace spune
\,rara in
Cuvintul Sdu.

rerul
dacd am face mai muh e \ ru d ji p e s u b ie c t
de I5
acestaar exista mai putine (ontroverse
",q."d., intre credin_ Studiul unui personaj
( losr. Lre exemplu,gendeste_te
au aperutcu privirela ,,botezul
la toate controversele care biblic _
*"st subiect
cu Outul Sfant;.Oaci invifdnd din viefile altora
llrfi'^i1 ":idt 9inuaradeugaexpe;enleii
ror ra ceeace spune Biblia, ci ar IesaBiblia
si vorbeascl
lT:1, "" insisi,_aceastiabordarear da lucrurilor o
'" Xl::T :: l".lld'ferita fi ar inlaruramuheneinreteseri.
or." calidjnrreoameniipe careii cunogli
iau in ,t fl i:tlt"'r;
^senos
ponrncadin 2 Timotei 2:15, qi studiazd
-^-,l^or1r.l:
impd4i drept Cuvintul lui Dumnezeu?
ru5inepentnr cd ne incurcdmin treburile
ca si poati
Ar trebui si ne fie udo,.,u
:i!:ffi;i
s"n,a,
"?:,Tl::J.
tuJorcare au experjmentat
iupt".-"^i,]i.i;"o;:il1'
uitemchemarea pe carene_af)cut-o Dr_";;;.'
acesteivieti si
"' ''
:n *#;: j,
#i{ii:l+il:L"i:i.,;ff:,,.#il
;ll::i;lj:l".t;l;:
c\Arr(w/)
ilti:fi
iilr's*_: J;:,Hi;;
er
*:*;
p"o" nii
.?Ti;;::,Jl'il'".."":,1":;:
;"I.':,.r,,, -"
:.H::$:,
;::fl,i
ff",:1t,ni*?#::,:':,Ti
,,J;r;;::l iilil":,;;J:,,::;J:3
jl?',:0"*,,.,,.,
(/T\r,
t. St'an*f;; in-fo;;;Ete
prtviroareIa personalul
biblic
dinBibrie
in care
este
","::ffi::#,1?lli[::'*
o,o',,11'il,,l.'iiil.',illi':,'J;T;.;,;Jfil:
t44
- t4 5 .-
 StudiuLunui personajbiblic - inud$nd clin uiclile albra *-
ajutoare de studiu:
(\ o concordanli completd
[daci ai una);
crs sistemul de referinle (trimited) din Biblia ta.
(a,.f|v
2. Citegte9i noteazd-fi
adevirurile principale
in timp ce faci aceasta,aminte$te-lide importanlacon-
textului. Cauti lucru cum sunt:
r' Semnificalianumefui uneori,in Scripturi semnifi-
calia numeluiunei pefioaneesterelevanti.
De excmplu,Moiseinseamna din ape .
..<cos
Atenliel Numele unei persoanenu esteintot-
deaunasemnificativqi semniffcatiaacestuia
nu poate fi folositi intotdeauna pentru a
determinacaracterulcelui careil poarti.
c* StrdmoSii- cine a fost tatel, mama, seminlia,
naliunea,personajuluibiblic?
De exemplu,Moisea fost israelitpdn nagtere,
insi a fost crescutca egiptean.Acesteai-au
oferit o perspectiveunicd gi, de asemeneal
i-au creatdificultili considerabile.
.b Instruirea si conuerlirea- ce l-a determinat pe
personajulbiblic respectivsi se apropiede Dumnezeusau
si se indepirteze de El? Cum a fost crescut, unde s-a
intamplat aceasta?Pune setul de intrebiri de observare
privitoarela viata lui saua ei.
c* Timpul in care a trd.it, cali ani a trd.it, perioadele
uietii sale.
De exemplu,viap lui Moiseestealcituit5 din
trei perioadesemnificative,de cate patruzeci
de ani fiecare.
146
Srudiulunuipersornjbiblic inud;'hnd
din uielileahora-
cv E ecnd ti rellizdri.
ct Viala spiitual.d - cum au fost viaF de rugaciune,
ascultarearsuferinla,lecliile personalepe carele-ainvSlat
de la Dumnezeu,atitudinile, tisplnsudle !i reacliile per-
sonajuluibiblic?
ct Citatele biblice care pot t'i folosite drept referinle
pentru a ih$tra principii sPiAtuale- descopedrea acestor
referinle va ff mai u;oari prin studiul biblic inductiv regulat.
De exemplu, Dumnezeu nu este pertinitor cu
nimeni, nici chiar atunci cand are de-a face cu
conducito i poporului Slu. El trebuie sd fie
ascultat,trebuie ,,ciutat intr-un mod cores-
punzitor". C6nd Moise a lovit stinca a doua
oare, Dumnezeu 1-a disciplinat (Numeri
20:2-12).Compari aceastiintamplarecu mu-
tarea chivotului legSmAntuluide cdtre David
(1 Samuel6:l-8; I Cronicil3:l-14; I5:1-3).
cw Influenyape care a exercitat-o modul de oiald a per-
sonajuluibiblic asupracelorlallioameni.
.- Felul mo4ii penonajului ;i impactul acesteimor9i.
lrtfit,
3. Cautd referinteextrabiblice
Dupi ce ai strenstot ce ai putut prin propriiletale efor-
turi din Cuvantul lui Dumnezeu,consultdun diclionar
biblic bun saualte cI4i de refedn!5pentru a vedeace au
acesteade spus despre personajulpe care il studiezi.
Aceastate poate ajuta sd consolidezice ai inv5lat. Totugi,
in timp ce cite$ti acestereferinle, asigud-te cd verifici
inv5!5tura 1or folosind firul cu plumb al CuvAntului lui
Dumnezeu.
147
 *
- Stud.iulunui personajbibtic - itrd1Ancldin uieliLeahora - Snliul wwi pcrsonajbibLic- inud@nddin uielileahora -

(tf\}) i, otelt afu6,th t@fr

- ,,Da,,"o, Dannzuh, /ptcoferd-t
4. Redacteazd
materialul pktrtt?ahr. "
Dupd ce ai incheiatcercetarea,orgalizareaadevirurilor CAnd mi gdndescla studiul personajelorbiblice imi
pe carele-aidescoperitpoateff flcuti in diferite moduri in amintesc de cuvintele lui Pavel din 1 Corinteni 11:l:
func1ie de elementelepe care doregti si le accentuezi. ,,Cilca1ipe urmele mele, intrucAt;i eu calcpe urmele lui
Acesteadeviruri le poli organizaastfel: Hristos".lqa dorescsi fiu - ca Isus.Nu esteastafi dorinla
.w in mod cronologic,de la nagterela moarte. ta? Desigurcd da. Atunci vino s; petrecemtimp stdnd la
picioareleLui, in CuvantulS;u. Acestaestesingurullucm
.\, DupA evenimentelemajore din viala personajului
necesar.Singurullucru care nu ni se poate lua niciodatd
tespectlv
(Lucal0:38-42).
De exemplu,evenimentele din vialalui Moise
pot fi impS4ite in trei perioadede cate patru- c$clL,qAat)
zeci de ani: in Egipt, in pustie Fi conducerea
copiilor lui Israel.
c! DupI principiile de via15saude lucrare.
Exemplu:Moisemijlocitorul,Moiseconducd-
torul etc.
{tf\,
5. AplicS adevSrulla propria ta yiate

In sfergitdupi tot aceststudiu, nu uita sdaplici in pro-

pria-li viald adevifllrile pe carele-ai descoperit.
Foloseptepersoanaintai (eu, mie, al meu), enumerd
relativ amdnunlit adevdrurilemajore pe care Dumnezeu
te-a inv5lat. De exemplu:
- Eu fu A pe'fia. h lotat ls Dq*pzutfiplaioM,frr,
Aw@lo Duwzut,04,ut" a ht /l4oao.
- C-ot ptreoU ra fdlw & ka kov,ealur Du*tczut,ap
ca* a {asttMoao(FapA7,23-95),atu Du"./trzcaNaCo
g6le{e. Ma hfrt El frdub rd un e?hpezo 4i Ld Nd
Pagffi*cr,W cA4d ht, refuaA wm, Durutzen
poafi,ho
lruwvolti, Dumpza.

148 149
 STUDIIM BIBTIA

Partea a cincea
.-

ANEXA A

Rezumatul
procesuluiinductiv
Cll,f\, (tlat)

PASUL l: Privireade ansamblu

l. incepe qi continud cu o atitudine de rugiciune.
2. Citeite $i recite$te cartea pe cate o studiezi.
3. Identiffc, genulliterar cu careai de-aface.
4. liateaz! cartea in mod obiectiv.
5. in timp ce cite$ti, asiguri-te ci citesti cu un scop,
punAndsetulde intrebdride obseware(cine,ce,cind, de
ce, unde qi cum).
6. Pentru a descopericontscul oricirei c,4i, incepe cu
identificarea adevirurilor despre toli oamenii gi despre
toate evenimentelemenlionate,
7. Cite$te$i recitettetextul pandcenddescopedcuvintele
$i expresiilecare se repeti. Noteazdacestecuyinte si
expresii-cheie,apoi intocmette, pe margineatextului,
liste scurte de cuvinte ti ex?resii-cheie.
8. Identifice tema principalecare rezumd carteacel mai
bine (ideeacentraldJ.
9. Intocmeqtetabelul ,,Privirede ansamblu".
10. Descoperdo temd (ideecentrald)pentru fiecarecapitol,
care sd sp jine tema ce4ii $i sA cuprindd tema sau
mesajuldin fieca.ecapitol.
11. Identificl pn4ile componenteale cedii.
PASUL 2: Studiul capitolului
il ANEXA B
l. incepecu rugiciune. ThspluL ,,Pnlvtnr DE ANSAMBLU"
2. Citeqte cu atenlie Foaia de observarea capitolului,
cnutendlucrurile evidente.
3 . Tiateazdcapitolul in mod obiectiv. IoAN DlNTR-orRrvrRE
4 . Citegte cu un scop, folosind setul de intreberi pentru Te'naEva'sheliei dupi k,'"' V,p,aga p* lu lt td, fi41 ld Dur!'eu
obserare [cine, ce, c6nd, de ce, unde gi crm).
5 . Cruti (u\rntele ti c\enrmenteleevident..
6. Cauti $i noteazi cuvintele-cheie$i/sauexpresiile-cheie.
7 . Scrie liste cu cuvintele-cheie.
8 . in Cuvdntul Siu, Dumnezeu descoperi adevirul in multe s$s
feluri. Cite$te textul din nou, ciutend urmdtoarele ele-
mente: contraste, comparafii, termeni de concluzie 9i s'
expresii de timp. 2 Nu,k dh CatA/ Cd,@rr ro,Pl,k
9. Determindtema capitoluluifideeacentrala).
10. Dctcrminn temeleparagrafelor[ideilecentrale). & q Feoalo h k*6n /
i.
PASUL 3: Studiul cuvintclor ss F t t s rabt/ fid
s*
1 Scopul studiului cuvintelor este s: inlelegem semnifi- Rt I
6 Pit'r" / ltd'itr ul,r 5.ooo 4,1,Fa k
caliaunui cuventsaua unor cuvintein contertul pe care IR 1 Cd,l'tuM'b,k / A i tut - tu'
R! " ot&lu ula
rp
il studiem. a HNaia b\idd d prra&ht. / AdrtdMI eljbeatzd 'e4'&
2. Instlxmenteleesenlialepentru studii pe cuvantsunt: o ts,
concordanldcomplet, Fi un di4ionar expozitival cuvin- AT
telor biblice. R
ro Oh / Patoul
3. indemanirile suplimentare de studiu pe cuvant !t tt luova k Laza citi'&
descoperirea semnificalieicuvintelordin limba ebraic59i
greace- pot ff folositoarepentru o interpretareqi apli t2 Ctualt k Btu'b / l*pdratl cakape.agaL r'P
carecorectaa scriptudi, B Ut1",eaad / Cpdlt"tupaarlr,L uortdl'i

nl 1 Cae Talal"i/ l Nb a$"rdt t"ld*t

PASUL 4: Referinlele 44r4z
Pf z ts Pd"6"ur'/ /@a,$k/&k dlrgab
hpa'
1. Referinlaeste o trimitere la un alt pasajdin Scriptura FE- t6 DttulCh.t/ U4dbtrnaqaekt Pdry
care sprijin:, ilumineazdsau amplific; pasajulbiblic pe 1 !
{ v Puqauua
Dm, tt / Ruaa,'a&./.4,wfu"t
careil studiezi.
2. Ceamai bunl interpretarea unui pasajdin Scripturi este '| )8 AtaAMd4.pt'.uul
un alt pasajdin Scripturi.

t
3 . Instrumentefolositoaresunt:o concordantd, un dicionar
expozitiv$i sistemulde referinlc ftrimiteri) din Bibliata.
/l4du Et?
^
154

L
 Anrxl C
- FOAIADEotsSERVARE'
2 Timotei
Capitolul I

TITLUL CAPITOLULUI: f*eEil

VERSETUL-CHEIE: 13

p,,/pt llQp, uoottotut tui Hristosl"us. prin voi, lur DumnF-

@ \eu. dupafagaduinra vrprii.ere Fsrein Hrisrostsus,

iiorr \ .-
|=r------:r copilul
^2 cdrrc Har. indur.are
sr
frimotei,l -:--\
e9preaiubit:
pace de ia DumnezeuTatel, si de la Flristos Isus,
Domnulnostru!

s, 3 Mullumesclui Dumnezeu,cdruiaii slujesccu un cuget

curat, din moti-strdmo;i,cd neintrerupt pomenesc
@
in rugaciunile zi 9i noapte.
@,
4 Ceci@aduc aminte de lacrimile@si alorescsd te
vnd, ca sa @umplu de bucurie.
s {-D,a* aminredc "redrnLa ura,.a}e s.a
ffi naprej?r(
A-
'sara+ruirirrtdi;nbuni.r@1o,.sr in ma-a@aun;"c,sr
f
I surlt rncredintat ca si mEiiel
\
6 \&:rrrrl}!.a* ,*inte se infla.arezidarutturDum.
n"zeu.careesr..in@pnn punerea
m6initorfiJ)-
? CaciDumnezeunu ne a dat un duh de I
..@ -, @.-,"/+7;-,A"-.
re. oe drasoste sr de ctlbzurnta.
r'--:\ .'
- derne:tu,i;ircaw:urui
nosrru.
" "1 l "'i{Ttsa:
uI L,V?turHq/impr"una
cu
]'lfe9'."*",,a
EvangDena, pnn puLeTeat ul uum nezeu.
---i-,

!Dcod(.Fofi dcobren'.nuenetiprir..otor,,eterintet. txIuror (pavd)

d drninrk tlimdei) d fd iiplrit. rotosind ronuri d. sli in n&u norual
r folc.s. dor culori diflrjl. penlru s i d.6.bt
 I El ne-a meDtuit si ne a dat o chcmarc sl6nli, r-!.!lDsr!Il'
ANEXAD

10
roiulUinosrruHristoctlus .arPa n,mi.i' moar'>:f\
Cum sd foloseEti
prin F;vatreheL:J
adrs .a lumLna!ratr si nepurrezrrPa,
uneltele
r r rroqlYourtorul "i upSlotut "; :r" ro.r pu" @ rr
invaYntoral neamurilor. pentru studiul cuvintelor
flM1
12 gi din pricinaaceastaffiaceste lucruri; dar nu@e C\Ar(,Oat)
ZGi\ cacigtiu in cineam crezut gi sunt incrediniai
ce I-am incredinlatpane
ca El 6re puterc sa pazeascd
Scopul studiului cuvintelor biblice este inlelegerea lor
rn zlua ac€ea.
spre a te ajuta sdinterpretezi $i seaplici aPoiin mod corect
pe care le'ai auzit
13 Dreptarul invdldturilor sdndtoase, mesajulBibliei. Dumnezeune vorbegtein Biblie prin cuvinte
pe inlelesultuturor. Pavelscriein acestsens:,,$i vorbim
a" r, @ li"*l c" *edinta gi dragosteacarc estern
despre ele nu cu vorbiri invilate de la inlelepciunea ome-
HristosIsus. neascS, ci cu vorbiriinvitate de la Duhul SfAnt..."(l Corin-
r4 1,ffi|iil pazesrc
bi+a.e[s.a rn".cdinrar. lprrn teni 2:13). De asemenea,in Psalmul 12:6 ni se spune:
,,Cuvintele Domnuluisuntcuvintecurate,un argintlamurit
Duhul Sfant, carc locuiette in noi
in cuptor de pimant 9i curllat de gapte ori." Vedem din
La 15 gtii ca cei ce sunt in Asia toli@au pdrdsit;intre altii acestpsalmcat estede importantseinlelegemsemnificalia
Ouik cuvintelor lui Dumnezeu,a$acum au fost scriseele. Aceste
9i Lisel 9i Ermogen.
cuvinte sunt ,,insuflatede Dumnezeu" sau, potrivit tradu-
16 Domnul sd-$i verse indurarea peste casa lui Onisifor; ele sunt ,,suflaredin Dumnezeu."
cerii in limba en8leze,
multeori@amancaiat
ca_ci_de ;i 3gi1$1@rl1 Fiecarecuvdntbiblic esteimportant fiindcdatuncicend
/4/""4 /.-1
/lantullned.
Scripturavorbegte,Dumnezeulnsugivorbe;te Deoarece
t4ryL>.- / in maioritateacazurilorcititorul roman nu are o concor-
dan!5 completi a Bibliei fi nici cuno$tinlede ebraici ii
greacdsauposibilitateade-afolosi diclionareleexplicative
alecuvintelordin acestelimbi, vom prezentain continuare
18 Dea Domnul sa capeteindurare de Ia Domnul dn
o metodl de studierea cuvintelorcare se bazeazipe cea
arepa".Filstii loarrebinecat rj"ror mi a dar el in Efes mai la indem6ndunealti de studiu in limba romane, si
anume,Biblia.

159
7 Anexa I)
(rflt,
l. Cum sd procedezi
Prezentemmai jos regulilepe caretrebuie si le urmezi
atunci cdnd studieziun cuvant din Biblie, pentflr a-i pd-
cepemai bine inlelesul.Apoi, folosindregulilede mai jos,
vom da un exemplude studiu a1cuvantului,,lacom"din l
Corinteni6:9-10.
Cerceteazd contextul imediat ;i cautd. definilia
cuhntului. Ori de cAte ori studiezi un anumit
cuvant din Biblie, citeqteversetul ii capitolul din
carelacepartecuvantulrespecti\, casi pticepicuce
ocazie 9i de ce folosegteautoml biblic cuvdntul
respectivgi nu altul. FoloseqteBiblia s,idicgionarele
pe care le ai la indem6ndpentru a vedeacum este
definit cuvantulrespectiv
Cautd str vezi dacdacel cuudnt apare in aLt capitol ;i
versetdirl aceea+icalte $i care este contextul in care
estefolosit acesta.
Cautd sd vezi daci acel cuuknt apare intr-o ohd
cane scrisd.de acela;i 4rto,' qi care este contextul in
careestescds.
Cautd apor si descoperi dacl acel cuuant aparc
intr-o abd carte din Biblie qi cateestecontextul in
care este scrisacesta.Daci cuvantulrespectiveste
folosit de foarte multe ori atat in Vechiul Testament
cet !i in Noul, atuncialegedoar catevatexte !i stu-
diaziJe pe acestea.Vechiul Gstament d5 lumini
asupra inlelesului Noului Testament $i vei inlelege
Vechiul Gstament mult mai bine dupl ce ai studiat ti
inlelesNoul Testament.
Cautd. c1i\inte sinonime ;i antonime ale cuuhntului
studiat, ca s5-iinlelegimai bine sensul.Un sinorizr
160
Cum srllolosesti urcltcle.
este un cuvant asemlnitor sau care are aProape
acelagiinleles ca gi cuvantll stvdiat. Antonituul este
acel cuvent care are un inleles exact contrar in
raport cu cuvantulstudiat.
.., Dupd ce te-ai tugat;i ai notat celede mai sus,scrie,
pe b.aa celorsntdiate,toarcgandurib ti aplicaliile
pe carefi Ie purc Duhul Sfafi Pe inimd;i in minte.
Scrie,de asemenea, cum si in ce fel veipunein prac-
tici cele invSlate din studiul cuvantului respectiv
(.ff\,
2. Studiul biblic
al cuv6ntului ,,lacom"
Acum si punem in practicd indrumdrile de mai sus $i sd
studiemcuvAntul,,lacom".De exemplu,studiezitextul din
I Corinteni 6:9-109i vrei si pricepice inva!5Biblia despre
\elesul cuvAntului ,,lacom".Dupi ce vei studia acest
cuvantvei pdcepe$i aplicaliilelui pentru vialata, casi vezi
ce-1ivorbegteDomnul prin el.
.- Cite;te conteutulimediat. ,,Nu itili ci cei nepd-
cepuli nu vor molteni ImpirSlia lui Dumnezeu?Nu
!a intelati in privinla aceasta:njci cunarii, nicr
inchidtodi la idoli, nici preacurvarii,nici malahii,
rici sodomilii,nici holii, nici cei lacomi,nici belivii,
nici def:imetorii, nici hrip5relii nu vor mogteni
impdrdlialui Dumnezeu."
<b Cautd Aefinilia cuu,hntuLui.Ne dil:,]' seamacd textul
nu ne di o definilie a acestui cuvent. Vom ciuta
definilia cuvdntuluiin alti parte. Totu$i,din aceste
versete inlelegem limpede cI cei lacomi nu vor
mo$teniImpIrilia lui Dumnezeu,indiferentcine ar
fi eil Apoi mai \elegem ci pdcatulldcomiei este
161

pus in aceeai categoriecu picatul curviei,al prea-
curviei,al sodomieietc.Decitextul ne arati ci pentru
Dumnezeunu existe,,pecate mici"
mari" $i ,,pdcate
Contextul imediat arati ce,in 1 Corinteni 6, Pavel
se adreseazicrcdinciogilordin Bisericadin Corint;
deci,in acestpasainu estevorbadesprelScomiacelor
carenu-L cunoscpe Dumnezeu.Fralii din Corint se
dddearjin judecatdunii pe ahi, i inci inainteanecre-
dinciosilorlin versetul7, Pavelii intreabd:,,Pentfltce
nu suferili mai bine si fili nedrept5lili?De ce nu
ribdaf mai binepaguba?", qi apoi,in versetelc9 9i 10
aratd pdcatele de care se {:ceau vinovali corintenii,
pdcatepdntre careseafla9i ,,licomia"-Deci cuv6ntul
,,ldcomie"nu aparela intamplarein acesteve$ete,ci
Pavelvede in el un pdcatde cipetenie:credincioqii
din Corint mergeau la jud€cate cu ganduri de
, , l d co mi e "D. e ce l l o t C u ri ntul ne spune:r a s;
profite din punct de vcdere material de pe urma
altor frali. Ce trist tablou al bisericiiDomnului Isus
din Corintl
.t Cautd sA SdseriAacd cutdntul ,,ldcomie"aparc in
a[t capitol ti uersetdin c4t-te9i cite$te con-
^ceea;i
t"*trri in .na" este scris.Cu ajutorul concordanlei
biblice sau citind intreagaepistold,vei gisi acela$i
. u \ i nt fo l o siitn I C o ri n te n5i :9- ll:
,,V-amsc sin cpistolameasdn-avelinici o legetur!
cu curvarii.insi nu am inlelescu curvariilumii aces-
teia, saucu cei lacomide bani, saucu cei hripdreli,
saucu cei ce seinchini la idoli, fiindcdatunciar tre-
bui sdiegi! din lume Ci v-amscrissi n aveli nici un
fel de legitrrri cu vreunul cate, micar ci ifi zice
(frater, totuqi este curvar,sau lacom de bani, sau
inchinitor la idoli, sau dcflimitor, sau beliv, sau
hreplre!; cu un astfel de om nu trcbuie nici si
mencati.
t6 2
t'nn rt l,'1,*srtnu htu.
$i in acest text, Pavel condamni pdcatul
lecomiei,careestepus iardsiin aceeasicategoriecL1
celelaltepicate. Inlelegemdin acestto.t cI nu tre-
buie sd avemplrtigie cu unul careigi zice (frate),
dar estelacom.Din tertul precedentam inleles ci
un semn al faptului ci e$ti lacom este acelacd ili
tari$ti fratelede credin!5la judecati cu scopulde a
oblne un cA;tigde 1ael.
c\, Ca?td si Bdsegidacdcuudntul ,,lacom"apare in ureo
abd cane scisd.fu acela;iautor,li citestecarecon-
textul in careacestaestescris.In ordineain caresunt
scriseepistolelelui Pavel,folosindconcordanFbibli-
cb, saupur si simplu ciutdnd in Biblie, glsim cuv6ntul
,,lacom"sau ,,ldcomie"in Romani 1:29. Aici Pavel
scriede.prestareade p,cat a omrnirii,carea ajuns
plini de oricefel de ,,licomie".in Romanil:28 aflem
de ce au ajunsoameniiintr-o astfelde stare:,,Fiindce
n-au c5utatsd plstrezepe Dunnezeu in cunostinta
lor, Dumnezeui-a lasaiin voia mintii lor bierte-
mate..."Citim apoiin Efeseni4:19-20,unde Pavelle
scriecrettinilordin Efessdnu fie ,,lacomi"capdganii,
pentruci nu agaauinvilat de la Domnul Isus.in Efe-
seni 5:3 Pavelle spune: ,.Curvia,sau orice fel de
necur5tie, sau licomia de avere, nici sd nu fie
pomeniteintre voi, agacum se cuvineunor sfinti."
Sfinleniaeste dovadafaptului ci e$ti mantuit. Nu
poli ff sfantSilacomin acelaqi timp.
Care este solulia impotriva licomiei? De cine
depindeca si nu mai fii lacom?Pavelne oferdsolulia
in Coloseni3:5, unde citim: ,,De aceeaomorAli. . .
lacomia,care este o inchinarela idoli." Deci, noi
alegemsi omoramlicomia saus-o lisim si trdiasci.
Pentru cei care spun ci le este foarte greu si faci
lucrul acesta,in I Tesaloniceni
2:5 Pavelsedi exem-
plu pe sineinsugica unul caren-a intrebuinlatnicio-
163

dati ,,hainalScomiei. . . martorimi esteDumnezeu",
spuneel.
Cartd sd gisegti dacd.cuudntul ,,ldcomie" apare tn
ureoahd cartedin Birlie !i citefte contextulin care
estescris.De exemplu,despre,,licomie"gdsimscris
in 2 Petru 2:14, unde Petru scrie desprefelul de
viali al invilitorilor mincino$i,strecuraliprintre cei
credincioli.Ei ,,. . . momescsufleielenestatornice,
au inima deprinsi la licomie . . ." Deci, se poatesd
fii invdlStorin bisericaDomnului lsus 9i, in acelagi
timp, sd fii lacoml in versetulurmitor/ Petru ne di
un exemplude persoanilacorni,$i anume,prorocul
Balaam,fiul lui Beor,carc ,,aiubit plata firidelegii".
Va trebui deci si intoarcemla carteaNumed, capi-
tolele 22-24, unde citim dcspreBalaam,carea fost
lacom qi, ca rezultata lIcomiei lui, a avut un sfarqit
tragic.
Vechinl Testamentrc dF, Fi.definilia cuvdntului
,,licomie", in Exod 20:17: ,,Sd nu pofteiti casa
aproapeluitiuj si nu poftefti nevastaaproapeluitiu/
nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici
migarul lui, nici weun alt lucru, care este al
aproapeluitiu."
Unde gisim exemplede oamenilacomi in Vechiul
Testament? Citim despreAcan (un om din poporul
lui Dumnezeude atunci] carea poftit ;i a luat ceva
carenu-i apa4ineade drept flosua7:21-26).Tot a9a
este gi lene;ul din Proverbe 2l:25-26: ,,Poftele
leneguluiil omoard,pentru ci nu vreas; lucrezecu
mAinilelui. (De aceea)Toatdziua o duce numai in
pofte." Cei lacomi nu se multumesc doar si
pofteasci,ci Psalmull0:3 spuneci ei trec la fapte,
luind ce nu le aparline,$i astfel il nesocotescpe
Domnul. In Mtca 2:7-2 gdsim sentintape care o
164
t an ut J l,^, 'ri tn&, i . .
rostelte Dumnezeuimpotrivacelor ce poftesc;i i;i
insr.rgesc lucnrl altuia:,,Vaide eil"
Astfel, at6t in VechiulGstament,cat si in Noul Tes-
tament citim ci Dumnezeuurdlte lecomiatot a$t
de mult ca idolatria;i imoralitatea,celedoui picate
grozavealepoporuluiIsrael.Deci,cuvantul,,licomie"
inseamnimai mult decata pofti in inimata, inseamni
a fi lacom, a fi nes;lios,un om care nu se poate
multumi cu ce are. El nu numai cd doregtece are
altul, ci il di in judecatdca sddobAndeasci bunurile
altuia,saujefuie$e si isi insuqegte lucml altuia.
q' Gdsim de asemenea in Biblie sinorimeaLecuoAntu-
lui ,,licomie". Ca sI afli carc sunt acestesinonime
pune, de exemplu, intrebarea:Dupi ce anume
poatefi cineva,,lacom"?Gisim un exempluconclu-
dent de lScomiein Luca 16:14,unde flriseii care,
deqi pretindeaucb slujeaului Dumnezeu,in reali-
tate slujeaului Mamona(16:13], 9i ,,ldcomia"lor ii
facesi fie ,,iubitoride bani" (16:l4). Nu uitali: Fari-
seii emu oamenii,,cei mai bisericogi"din vremea
aceealDeci, lacomianu.i ocoleltenici pe oamenii
religio$i.De asemenea, in 2 Corinteni 9:5-7, citim
cA nu numai fadseii,ci gi crestiniinou testamentali
pot fi ,,lacomi"sau ,,iubitoride bani" qi pot aveao
atitudine de ,,zgnrcenie" (cuvAnt sinonim cu
,,licomia") cend este vorba de ddrnicie pentru
lucrareaDomnului. Cei careau o astfelde atitudine
dau cu de riu saude sil5" (v.7J.
"pdrere
Un ah sinonimal cuvantului,,licomie"il gisim in I
Timotei 3:3, unde ni se spune cd episcopulsau
priveghetorulnu trebuie s; fie ,,lacom"sau,,iubitor
de bani".Deci, ldcomiapoatefi o ispit; si pentru cei
careocupddiferite firnclii de conducerein biserica
Domnului.
l ( ;5

Anexa D
Tot in Biblie g5.slmantonime ale cuvA ului
,,litcomie".Antonfnwlestecuventulcare,considerat
in raport cu cuventulstudiat, are un inleles exact
contrar. Care este opusul ,,licomiei"7Citim in I
Timotei 6:6: ,,Negrefit, evlayiainsolitd de mullumire
este un mare caqtig."Deci, adeviratulmare cdgtig
estes, nu poftegtigi s5-1iinsugegtilucrul altuia,ci si
fii mullumit cu ce ai. G,^irn un ab antoniz in Evrei
l3:5: ,,Si nu ffli iubitori de bani.Mulpmili-v5 cu ce
ave1i,cici El insugia zis:rNicidecumn-am sdte las,
cu nici un chip nu te voi perdsi.'" Starea de
mullumire continui este antonimul ldcomiei qi te
vindecdde picatul acesteia.
Recapituleazdintr-un duh de rugiciune cele invilate
gi scrie toategatuduiLe;i aplicagiiLepe care yi le punz
in minte ;i inimd Duhul Sfdnt, Artor':l Scriptudi, cu
privire la ,,ldcomie".
in concluzie, ce este ,,licomia"?Am invitat ci
,,licomia"estepicatul de a pofti cevace nu este de
drept a1t5u. Ca exempleam putea aminti: a pofti
trupul altuia, a pofii un 1oc de frunte, a pofti o
plicere neing5duit5de Dumnezeu.Cum poli gti
daci egtilacomsaunu?Picatul ,,ldcomiei"incepecu
dorinla de a avea/qi apoi trece la acliuneade a lua,
de-aapuca,de a-1iinsu!iacelcevasaupe cinevacare
nu este de drept la teu. I Tirnotei 6:10 scrie ci
picatul licomiei (de bani sau de altceva) este
,,ridicina tuturor relelor".Acest picat nu este doar
dorinla de-aaveamai mult, ci ;i de a lua ce nu este
al teu, al pofti, a-1i preocupamintea $i a investi
timp ca si oblii lucrul respectivetc.
Cum sd.aplic studiul despre,,ldtomie" tn daEa mea?
Am vizut din studiu ci pot existamai multe apli-
ca1ii.Astfel, cind imi dau seamaci sunt lacom,
166
,i'F
(\o \r lulnu'li ,n?h ?.
inleleg c; acestp5cat poate ajungesi me despartl
de Dumnezeu,mi poate face sA distrug unitatca
bisericii,sd ruinez casaaltuia $i, in acelali timp, str
md distrug pe mine insumi. Datorite ldcomiei pot
atragemanialui Dumnezeuasupramea.Acestplcot
mi impiedices; fiu episcopsauun alt fe1de slujitor
al Domnului.
l-dcomiaesteo alt5 formi de idolatrie,crci ajunS
si mi inchin 9i sd depind de ea in 1ocsd depind dc
Dumnezeu,careimi ddtoatelucrurilecasi mi bucur
de ele.Duhul ldcomieise vedein mine atunci cdnd
fur (de la serviciuetc.], cdnddauvinape al1iipentru
picatul meu sauc6ndil ascund,cAndpoftescbirba-
tul alteiasaunevastaaltuia,cind dau in judecati pe
un frate sau pe sori, ca si dobdndescbunurile lor
materiale,cind urmiresc sdoblin un cattignedrept,
cind weau si ffu inillat deasupraaltora ii nu sunt
mullumit cu stareamea,cendsunt zgarcitqi nu dau
Domnului ce I se cuvine, cici de la El primim toate
lucrurile etc.
Nu este de mirare ci Biblia e atat de asprScu
picatul ,,licomiei"lFaptulcd tofi, de 1amic la mare,
suntemispitili si fim ,lacomi" nu estenicidecumo
scuzi pentru a trii in licomie.
Daci ili vei insugi aceste indrum5ri pentru studierea
cuvintelor din Biblie, in ordinea in care au fost ele prezen-
tate, ti vei incepe sAle pui in practici a9acum 1i s-a ardtat
mai sus, vei ajunge si ob$i ni$te rezuitate extraordinarc,
carei1i vor fi de folos atet lie cet gi altor persoane,cu care
vei dori si impdrt5lepti,,lucrurileminunateale Legii Sale".
167
 {*l

ANSXA E

Timpul, modul
SI diatezaverbelor

c\Ari3:}Jn

Deoarece verbul este partea de vorbire care exprim: o

aclrune,a(e5taesteelementul(el mai importan(in erprimarea
g6ndirii $i elementul cheie pentru I intelegeceea ce incearc,
autorul si comunice. De aceea, intelegerea verbului grecesc
reprezinti un element-cheie pentru interpretarea si aplicarea
corecte a Bibliei.
parte din frumusetealimbr grecesriconsla in faprul ci
, O
lorma verbelorindi\, in mod r lar . ine faceacriunea,dacao ;fir.
malie este o poruncd sau o sugestie, si dacd textul vorbe$te
clespreo realitate sau doar despre o posibilitate. pentru a face
acestea, caracteristicile principale ale verbului sunt: timpul,
diateza si modul.
Av6nd in minte o s,?licatie simpli, concisd a timpului,
diarezei 5i modului, 1i se vor deschide noi perspecriveale
inleleSerii.Tine minre ca ceea(e 5e ta spunein coniinuareeste
un rezumat simplificat Ei neexhaustiv al unui subiect complex.
Acest materialnu se dorestea fi un inlocurtorpenlru gramalr-
cile limbii grecefti, ci doar si ofere o privire generali asupra
termenilor frecvent folosili in comentariile mai tehnice. [Vei
gisi aceste informatii, insolite de tabele uqor de folosit, ri in
anex Bibliei Intemaliothle de Studiu Inductiv).

169
 Anexa E ,jjffjj/Gf;lrnl, illattzagl modulucrbclor

TIMPUL ,,...lt,|t ,n ldzit poruncile Gtilui Meu ;i rtrm5n in

(lnrgostc! Lui" (loanl5:l0b)
lntlicd felul acPiunii
crr, 'Iirrrpul nrai mult ca perfect: este un timp trecut folosit
este
in limba ereaci cel mai semnificativelementa1verbului pentru a exprimao acliuneincheiati inainteaalteia,carea
prezentate,timpd avand o importanli relativ
f"l"i-*a.-; a!'11tloc tot in trecut.
minori.
Exemple:
Timpurile verbului careexprimdo actiunecontinud
Ion a fost schimbatdeoarecestldraseBiblia
cv Timpul prezent: aratd o acliune care a inceput la un ,,Pirin-tii1uiau zisacestelucruri, pentrucd setemeaude
moment aat gi care se continui in prezent Acest timp arate iudei; caciirdeii /to&i/aserd..."(Ioan 9:22)
o actiunecontinuesaucarese repetl mereu'
Timpuri ale verbului care exprimA o acfiune carc se petlece la
un moment dat
Ion studiaz'i Biblla. .lD Timpul aorist:arati o acliunenedeffniti in timp saudurata
de l^ sine'
,,Dupi cum mlitdi,ta nu poate aLuce ro^d" [de exemplu poate dura o secundi sau poate dura toati
iaci nu rdm,ne in'ti95, tot Iricivol m puteli a4uce
^l ' (Ioan t5:4b]' viataJ. Comparat cu timpul prezent, timpul aorist arata
ro.ldi, dacdnu rd.mAnefin Mine" acliuneapetrecandu-se la un moment dat, prinseca intr-o
in Mine " (loan 15:6) [Nu
'D^ce nu rdflAne cineva pozd,pe c6nd timpul prezent arati o 3cliune continudca
nu rSmaimereu in
fo! aducetot timpul road5,daci intr-un film aflat in desfE;urare.
bo-""l k".. Dacd nu rimai mereu in Dornnul Isus'
Exemple:
inseamnicd nu eFtial Saul
Ion 4 ci.it toatd Biblia.
Timpul imperfedi arat: o acliunecontinui, de obiceiin tre_
Ioan l5:4: ,,Rdn'dneyi in Mine gi Eu voi tdmanein voi.
cr, Timpul viitor: exprimi o acliune ulterioaremomentului
Exemple:
vorbirii. Acestaindic5 o acliuneviitoare continu: sau care
lon ittdia Biblia are loc la r.rnmoment dat (punctualS).
in cetate unii din
,Pe cdnd se duzeau ele, au intrat Exemple:
strejeri..."[Matei 28:] l)
lon ua citi Biblia.
Tirnpuri ale verbului care exprimi o actiune terminatd Ioan I5:7,,... cere\itot ce teli urea 9i,oi se ua da."
cu Timpul perfect: expdmSo acliunepetrecutSti incheiatdin Ioan l 5:8 ,....$rasrfel uelifi uceniciiMei '
ar...ra, cirei rezultate se continud sau se vdd Si in
prezent."1" DIATEZA
Aratd raportulAifire subiectti acli ne
Diatezapoatefi de trei feluri:
lon esteschimbatpentru cd tr cidt Biblia'
pe carevi l-am cr, Diateza activ5i exprima faptul ci subiectul sivarfe$te
,,Voisuntefi curali din pricina cuvantului
l? r" (Ioant5:3). acliunea.

t7t
170

Exemple:
Ion lozegemingea.
loan 15:2: ,,Peorice mlldild, care este in Mine qi nu
aduceroadi, El o raie."[Ori rem6imereuin Domnul Isus
5i astfeladuciroadi,ori nu rdmeiin El gi nu aduciroadd.)
DiatezapasivS:arati sd subiectulsufer, actiuneaf;cuti de
altcineva.
ExempLe:
lon a fost louit de minge.
Ioan l5:6: ,,-..Apoiml6di\e1e'rscatesunt stAnse,arun'
cateilrLfo. ri ard. (Mhdip carea adusroad5,va aduce
mereu.N'lliditacaren-a adusniciodatdroada,estearun-
cati in foc.)
Diateza reflexivi: aratl ca subiectuliniliazSacliuneaFi,de
asemenea,pafticipa la rezultatele acliuniij verbul se
compune cu pronllmele reflexiv
Exenple:
Vasiles-d lorit cu mingea.
Ioan l5r7; ,,...Cere1iorice veli vrea 9i vi se ua da."
(Dumnezeuili di atunci candrimai in Domnul Isusqi
astfelceri dupi voia Lui. Citeite intreg contextul.)
MODUL
Aratd cum se raporteazdacliunea Ia realitate
din punctulde uedereaLuorbitorului
Modul indicativ:exprimeo actiunesigurd.
Exanple:
Dupt ce a studiat Biblia,viala ld Yasiles-a schimbat.
Ioan l5:6 ,,Daci nu rimane cinevain Mine, estearun-
car afari, ca ml5dip neroditoare."
Modul imperativ: expdmi o poruncn, o interdicfie, o
obligaliea subiectului.Persoanacarese exprimi la modul
imperativcere as(ultaredin prner persorneicireia i \e
adreseazS.
t72
'linptl,,li,tt :tt yi ,,rt',luln\l', 1,'
Vasile,/ri'l lecliilel
Ioan l514 ,,Rdndnei in Mine..."
Ioan lr7 ,,...Cerelioriceveli vrea..."
Ioan 15:20 ,Aduceli-udalninte de vorbape care v arn
spus-o."
Un aspectcarete va ajutasAstudieziCuventullui Dumnezeu
est€ intelegereacombinaliei dintre timpul prezent;i modul
imperativcareexprimdo porunci negativd(o interdicfieJ./nrel-
diclia imperatiudprezerd, cere incetareaunei anumiteactiuni
aflati dejain desfe;urare.
Exemplu:
,,Nu Md !inea", i-a zis Isus loan 20:17). Cu alte
cuvinte,Maria se prinsesedeja de Isus,{i Isusii spune
si nu-L mai tin5, ci s5-Llase.
c$ Modul conjunctiv: este modul la care verbul expriml o
actiune posibil6sau realizabili.Acestaimplid o anumitl
indoiali cu p vire la realitateaacliunii, din punctul de
vedere al vorbitorului. El exprimi o nesiguranti sau o
actiunecarepoatesauar treblri sb se intemple.Acestaeste
modul folosit in propoziliilecondilionale,sugestiihotarate
sauporunci,,politicoase".
Exemple:
Esteposibilca Vasilesd-€ifi f,icut terlz de casit.
(Vasile,daci nu-! faci tema de cas5,nu pori participaIa
disculiadin clast.)
Ioan l5:2 ,,...Caszi [poat!] adrce mai multi roade."
Ioan l5:4 ,,...DupI cum mladila nu poateaduceroadi
de la sine, dacbnu rdnane in yi1i, nici voi nu puteti
aduceroadi, d,acdnu rd.manerii^ Mine."
Mai er.isti cevace te-ar puteaajutain studiul Cuv6ntuluilui
Dumnezeu, si anume intelegereacombinaliei dintre timpul
aorist $i modul conjunctiv careexprimi o porunci negativi (r)
t7 3
 AncruE

interdiclie). Interdiclia conjwrctiud aoristd este o avertizsresau

un indernn de-a nu face o acliune caren-a inceput inc5.
Excmplu: TIMPL'I,
Accentd se pune pe/alal actiunii, nu pe momentul actiunii.
I-.a zis: ,,Niciodatd nu-mi ,ei spdl4 picioarcle"
'Petru TitI'pul F€lul actiunii
(Ioan13:8a). Exemplu
Cu alte cuvinte, Petru ii spunealui Isus ci El nu trebuia Kffii
s5-i spelepicioarele ti Isus nici nu trebuia sbinceapi sd-i

re
Imperfect Acliune continul in trecut Ion citea Biblia.
spelepicioarele.

c$ Modul optativ: este modul la care verbul expriml o acliune

dorit5. Acest mod mr prezinti weo anticipare a tealizdrii, ci
prezintl pur $i simplu acJiuneaa$a cum este conceputd
aceastadin punctul de vedere al vorbitorrlui. (Este folosit Mai mult Actiune terminat! in tr€- Ion se sckmbase,
mai pulin frecvent dec6t celelalte moduri.) ca perfect cut, dar cu rezultate care dupi ce citis€ Biblia.
continu:i in trecut
Eremplc:
,Mi-ar lace phcere c lon, vecinul meu, s{ studieze
cursurile invetituri peste invd!;turd. "
2 Tesaloniceni sd vd lndrepteinimile spre
3:5,,Dorl:rrrul
dragostea1ui Dumnezeu $i spre rdbdarealui Hristosl"
Acliunea se p€trece in Ion va cili Biblia.
Astfel modul indicativ exprimd o acliune singurl, iar modu-
rile conjunctiv optativ $i imperativ exprim, o actiune posibil5
saupotenliale.
in paginile urmltoare redim sub formi de tabele tim- TIMPULVERBELOR
iN LIMBA GREACA
purile, modurile qi &atezele verbelor din limba greaci.

t7 4
 !

In seriade studii
,,invi{ituri pesteinvilituri"
au mai aparut

Cum sastudiem Biblla - ,,DesupuireacuointelorTaledd

lumini.gi priepere"- Principiile
studiului
biblicinductio

Sl u d i i d i ve r se
Dumnezeule,
exiqti?- Un studiubiblicpe tru nou-conoer-
t4i
Numelelui Dumnezeu- Un studiuconsacrat
Numelorlui
Dumnezeu
Cdsdtorie
fird regrete- U cdmindupdmodelul
ceresc
Legdmantul Dumnezeu Seimplicdin ztialaomului
prin legdmi\te

stu d i i p e n l r u l i r e r i
Genesapascu pas- Un studiuaI primelor11capitole
Iosif - Cumsd.-lipdstrui echilibrucind oisele
talesuntspulberute
Ioanpascu pas Un studiuaI Epaxgheliei
dupdIoan

Stu d i i d i n tvo n g h e l i i
Predicade pe munte- Cumsdt'iit'eicit (Matei5-7)
EvangheliadupeIo ar:L
| - Umblhnd cuLuminalumli
(capitolele
1-11)
Evanghefiadupd Ioarrll - RdmAnefiin qdtlfrrataVitdQi
aeliaducemulti roadd(capitolele12-21)
 rcdincioqii care doresc sA se implice in procesul de
S l udi i di n Ipi s t o le
ucenicizale intr-o biserica locald se pot inscrie la
Ffipeni - Cumsd.tebucuriint\tdeaurul Institutul Biblic PRECEPTMINISTRIES.Viziunea insti-
2 Timotei - Ux sfudiuin ucenicie tutului estesa pregdteascdgi sd formezelideri careinte-
leg procesulde ucenicizaregi dorescsd seimplice piactic
2 Tesaloniceni - Cun si a|teptioenircaLui
in bisericalocal; din carefac parte.in timpuJpreg.itirii,
Tit - Cumsd trdiri,tiauAndun carncterintegru studentii vor aveaocaziasAinteleageimportanta crucialA
Iacov - CftdintolaraJapleestrzadarnie a Cuventului lui Dumnezeuin viata fieceruicre$tinqi vor
1 Petru - MascaipocrizieisetopeQte experimentaefecteleacestuiain vie(ile lor. Ca urmare a
in fLdcirile
suferi lei transformdrii vie{ilor lor qi a deprinderilor insuqite in
timpul studiilor, absolventiise vor putea implica in zidi-
S l udi i ol e ( d rl i l o r p r o f e t i( e rea sau edificareaaltor oameni in CuvAntullui Dumne-
Daniel - CeseifiAnpld pepdmA . . . potriait cu zeu, participand astfel la indeplinirea Marii Trimiteri
planullui Dumnezen primite de la MAntuitorul $i Domnul nostru Isus Hristos
qi, astfel"la BlorificareaDumnezeului nostru.
ApocalipsaI MesajulDomnuluiIsusHriitos cdtre
Bisericd(capitolele1-3)
Pentru informa{ii privitoare la
Apocalipsa II - Descoperirea
cdttii Aponlipsa (capitolele procuJarea,preTentareaqi foiosirea
4-24 materialelor de studiu
ApocalipsaIII ne puteti contactala una dintre urmitoarele adrese:
- ,,Careestesenflul oeniriiTateIa sJdr1itul
aeacului?"
Ma QiCostelOglice
PO- Box 182218
A l t e s t u d ii
Chattanooga,TN 3742, USA
FemeileBibliei - Unstudiubiblicdespre
,,Jemeile
t'drd E-mall: 102'136.337
1@compuserve.com
nume
FemeileBibliei , Un studiubiblicdespre,,Jemeile
cu nume,' Rom6nia
Rdspunsuripracticepentru viate Gigel Olariu Nina qi Mihai Radu
Str.V Babeq, nr 20 Str Mizil, Bl. c11,Ap. 15
1800LUGOJ,JudelulTimiq SectoflI 3
Telefon056-353773 74s92BUCUREETI
Fax056-355 871 Telefon016394305
E-mail: E-mail:ninar@pcnet.ro
olprec@mail.dnttm.ro
SamuelTutac
Str.Dej nr. 6, Bl. 56,Sc.B, Ap. 1
1900TIMI$OARA,Judetul TimiQ
Telelon056-146786
E-mail:betel@mail.dnttmjo

Viorelqi GetaCandreanu
5810IPOfi $TI,Jude(ulSuceava
TeIeIon030-52249-1

Imi Hubert
1200PECICA,Judetul tuad
Telefon057-469
038
E-mail hubert@aradlo

RepublicaMoldova
VasileFilat
Str.Mtcea celBetran,nr.29/2,apt 75
Kishinau,2075,Moldova
Teleton3732- 48 38 77
E-mail:david-pm@ch.moldpac.md

Ucraina
Ilie Ciuriuc
P O. Box262
Chemovski274018
Telefon380- (372)5 51 1809
E-mail:churyuk@cv.ukrtel.net
 Scmmnnnre,
MODIITIIIIN CARB
oAilnNrr
sruuezA
rurDuunrr,ru
CuvAnrur
Ce€sfestudiulinductiv?
Esteo abordare revolulionada intemctiuniicu Cuvdntullui
Dumnezeu - lisandul s[ vorbeasciel insusi- intr-unmodatit de
personal$i atatdememorabil incattot ceeaceinveliitiva aparline
intreagaviat5.

Cumsi studlemBlbllaesteun ghiddinamicpentrudezvoltarea

deprinderilordestudierea BiblieicumsuntobseNarea,
interpretarea,
aplicarea careil deosebescun participant
si altele- deprinderi pe
activla Cuvantullui Dumnezeu deun sDectator al acestuia!
Dasiv

Sutedemii deadulli$i tineriau descoperit

ei inti$iadevirulCuv6ntului lui Dumnezeu
cu ajutorul cartii Cr|mrI rtudlcm Blblla.
Acumpoli si fu sburmeziacelasiplanpascu pas.

Ldituta

lsBN 973-85166-0-9