2. VASE st UTTLASE FOLOSITE IN LANORATOARELE CHTWICE In lab. oratoarele de chimie se utilizeash vase i aparate rezis~ tente la actiunea age sente Agentilor chimici 91 la variatiile ri de temper sete atattonte rane loc Sn girul acestor materiale, deoarece din Se ate a joritatea vaselor: pahare, baloane,pipete, aD » fiole etc., precum gi numeroase aparate. Sticla este considerata ca o substanth practic insolubilé in apt. Gu toate acestea, apa, actionind.asupra ei mai mult timp, o desconpune la suprafats. De asemenea, alcaliile gi acizii atack sticla. Modificindu-se compozitia sticlei, prin adaosuri de substante care-i conferi proprietiti deosebite, fabricat sticld de calitate superioar&, utilizata mult in laboratoare. Sorturile de sticlX la fa- bricarea c&rora se adaugi By0, (anhidridk borick), Na,By 07 (borax)ete. prezint& o duritate mare, sint rezistente la actiunile substantelor chimice gi mai putin sensibile la variatiile mari de temperaturd,avind un coeficient mic de dilatare. (Sint folosite calitatile de sticla Iena, Pirex, Duran, Ignis, Murano, Supremax etc.) Dintre vasele confectionate din sticli, intrebuingate des in le boratoare, mentionim: Paharele de laborator (paharele Ber~ oancle zeliu flacoanele conice (f1 Erlenmeyer. ). In paharele de laborator gi fn flacoanele conice (fig.1)se fac dizol- vari, cristaliziri, precipitdri,evaporiri, a a reactii de oxido-reducere,neutraliziri etc. Figel Pahar de laborator (fig.1, te tipuris cu fund rotund sau plat (fig. 2), on cere eia) cu tubulur& lateral& (baloane Wirtz),ba — Baloanele. Baloanele sint de diferi- loane cotate (figs3) ete. Baloanele cu fund rotund gi plat servesc la prepararea solutiilor gi la efectuarea unor reactii chimice.- 8- Baloanele cotate (figs3,b) sint utilizate la propararea solutic ilor de concentratie detorminath, baloanclo Wirtz (f1g.3,) pentry ign ti1Mri gi 1a efectuarea anumitor reaogii chimice. hole Ad Figo2 Fige3 Baloane cu fund plat gi eu Balon Wirtz gi balon cotat fund rotund Ptinii sese pilnii simple de sticla (fig.4,a). Filtririle tn vid se executa eu ajuteral pilniiler pentrn vid (Buchner), (fig.4,b),eare sint contec- fionate din portelan sau din sticl&. Se folosesc de asemenca gi erenze- te Gooch (fig.4,o). Pentru separarea precipitatelor prin filtrare se folo- Figod - PLrintid 9 Exicatoare Rxicatoarele servesc pentru absorbtia umiditatii, deei pentru mentinorea unei substante tn stare uscat&. Exicatoarele (11g.5) aint vase de sticl care au la partea inferioars 0 substantd higroscopicks CaCly, Hy80, ete. le sint previzute cu o placi de por- felan cu orificii, pe care se agazi vasele continind substantele pen tra uscare. Inchiderea gi deachiderea exicatoarelor se fac trigind ¢8- Ppacul prin alunecare. Pentru fnchiderea ermetick a lor, marginile c®-pacelor aint unse o tou U vaselink, Unele sint previzute cu un robinet la- teral pentru evacuarea acrului. Fig.5 Fig.6 Exicatoare Cristalizor Gristalizoarele. Vasele pentru cristalizare sau cristalizoare- le (fig.6) sint confectionate ain sticl gi au fundul plat. Vasele Petri (fig.7) se folosesc pentru pistrarea precipitatelor. Cilindrit gradati. Cilindrii gradati sint utilizati le misurarea volumelor de lichide (fig.8). Cel Fig.7 Fig.8 Vas ‘Petri Cilindri gradagi ipetele. Pipetele servesc 1a mAsurarea volumelor de lichide gi Pipetele: la transvazarea lichidelor. Forma gi capacitatea lor sint diferite. Pipetele sint calibrate pentru o anumits temperaturi, Lichidul care urmeaz’ s& fie m&surat sau transvazat trebuie a aibX temperatura mar~ cata pe pipeti. Pipetele se {in pe stative speciale, confectionate din Jemn (fig.9)- Stropitorul, Stropitorul sau piseta (fig.l0), folesit pentra area apei distilate, eate un balon prevKzut ou un dop prix care tree phetr douX tuburi de sticlM, Tubul mai lung, care ajunge pint la fundul ba-- lo- lonului, este fndoit fn afara dopului gi legat prin intermediul nu; onulut, due cu un tub de stilt ofilat. Prin cel deal doilea tub se sutig eaue Ful, Cu ajutorul stropitorului se efectuenzi, operatii de spilare, aduceri 1a senn in vasele de misuri ete. Fig.9 Fig.lo - Stativ cu pipete Stropitor Baghetele. Baghetele servesc la agitarea si la transvazarea li- chidelor prin scurgerea lor de-a lungul baghetei, lungimea baghetelor trebuie si fie cu 4-5 om mai mare decit fniltimea paharelor cu care se eazk, i lucrea o x x Afari de sticl&, pentru confectionarea vaselor de laborator se mai utilizeazi gi portelanul. Sint folosite in acest scop tipurile de Portelan care prezint& porozitate mick gi sint rezistente la actiuni mecanice gi la variatiile de temperaturs. Din portelan se confectio~ neaz& creuzete,capsule,mojare, pflnii ete, Mojarele. Mojarele (fig.11) servesc la sfirimarea substantelor solide. Operatia de sfarimare se executi cu ajutorul pistilului. Mojarele sint confectionate din portetan, sticl&, agat, metal. aS-ll- Greuzetele gi capsulele, Creuzetele (fige12,b) sint intrebuinta- te la calcinarea precipitatelor gi capsulele (fig.12,a), pentru inckl~ zirea lichidelor gi mai ales pentru evaporarca lore x * x ‘ Peatru constructia aparatelor siat tatrebuin— gate materiale ceranice, metale gi diferite aliaje. Mult utilizate in indus — tria chimicé sint oteluri- le inoxidabile, dintre ca- re se mentioneazk in , mod cial cele din er special cele din grupa VA, ene 4 care prezinté rezistenta capaulk gi creuzete Ja ‘coroziune. In urma dezvoltirii pe scari industrialé a materialelor plastice, acestea sint de asemenea intrebuintate ca materiale pentru constructia aparaturii chimice. Astfel, polistirenul, policlorura de vinil, poli- tetrafluor-etilena sint rezistente 1a alcalii gi la acizii econcentrati, gi polimetacrilatii, poliizobutilena etc. sint revistente la alcalii concentrate. Pigsl5 Inel,clem&, stativ si muti Baie de api In laboratoarele ae chimie se folosese pentru montarea aparate— Pig.13 lor: stative, cleme, mufe, inele (fig.13). Clestele. Clestele (fig.14) este folosit pentru minuirea oniecte— lor fierbinti : creuzete, capsule etc.-12- (tig15) serve gi lichide, gte fn laborator 1a fn ~ Boia de aps - substante solide sau la evapo: ehizirea vaselor continind rarea lichidelors Afart de b&ile de apt se folose waren multor experiente °% aire Mimpi eu ale’ ac bki de nisip gi de uleie te nevoie de ealdurk. In labo~ aparate electri- La efects ae folosese, pentru tack) ratoa a becuri de gaze Cele mai utilizats (f1g616)> ecurile Teclu gi Bunsen ce fe becuri de gaz sint Di a) Pig.16 Becuri de gaz : ee Teclu; 1- tubul becului; 2- discul pentru reglarea tess S— tual de admiaie a gazului; 4- postamentu) 5 5. gurubul de reglare a admisiei gazului; bo bec Punsen 5 1- mangon. La becurile Bunsen, reglarea curentului de aer se efectueazii cu ajutorul mangonului 1. Temperaturile maxime aproximative date de fli- cirile diferitelor surse de eildurk sint urmitoarele: lampk ew aleool. . «+ + + + 1 000°C bee de gaz se eee ee + + 1 000-1 300°C bee de sudurt (gaz). » + «+ 2 200°C. Im practica de laborator, temperatura de incilzire cu becuri de gaz este de 7oo-1 200°C g1 eu bee de eudurd - pink la 1 600°C. Tempe-, ratura maximi @ flickrii gi temperatura tn diferite zone depind de com pozitia gazului, de reglarea intririi gazului gi aerului, de construc- tia becului ete. Schema fldctirii becului de gaz este cea indicat& de figura 17+ss -23 = Pentru a evita spargerea vasclor de sticlt, acestea nu se tnckl~ zese direct la flachr’, ci cu ajutorul sitet de azbest. Vasele se agazi fie pe trepiede, Tie pe inele montate pe atative x 9 x x —_—_— Schema flXcKrii becului de gaz: temgeraturile: 1~ 300°C; 2- 350°C) 3- 520°C) 4-1 5ho%Cy 5- 156000 6~ 2 550°C; 7~ 1 450°C} B- 1 570°C) 9-1 540°C; b= zonele fllctrii + 1+ baza flicirii; 2- regiunea supe - rioard de reducere; 2- regiunea de topire; 3- regiunea inferioari de oxi- dare; 4- regiunea tnferieari’ de redu- cere. ~ Pige17 Vasele din sticli se spalk, de obicei, cu api gi sXpun, folosin~ du-se periile. In anumite cazuri se intrebuinteazé pentru spilare di- ferits resctivi: solutii alealine, acti, ameatec cronic [anestecul B96 Stative e eromat de potasiu) la care se adan~ eromie este 0 solutic de K,Cr,0, (bi t de potasiu) In care gh H,S0, concentrat,,d=1,84]. Amestecal cromic se prepart astfel: la 25% loo ml de solutie saturath de KjCr,0, se adaugh 3oo ml de H,S0,.