Tsugo - PI.

JNCTE vrrelu tnu mnnPn omsnrrAlA

110

Asfinul (Astmul infantil)

este de sup[rf,toare aceastfl
Nurnaio persoanE care suferd de astmpoate pti cflt
perfect normal; dar cflnd se
boalfl. tn condigii obignuit*, pr.i"ntul astmatic este
pan5 ce seinvinefeqte la
declan$e az1 t.;,za, eI turyeqte - o tuse.cr-aspect distinit -
de a sta intins confortabil in pat,
fa1[ gi pa*a .* buzele ti dJvin purpurii. Incapabil
ttrsemnade lacelpulin
elstEin $ezut $i a$reaptf, sd setermine criza.-Aceastapoate
zile- Persoanele din jurul
treizeci de minute pflnflla citeva ore - sau chiar cateva
atflt timp cat sunt nevoite
celui aflat in suferiryi tebuie si sufere o datfi eu acesta,
Dup[ ce tusea a
si asisre neputincioase, in imposibilitatea de a fi de vreun ajutor'
incerar, puii*rrtt l expectoreazl o sputi groagfl Pi aderenti'
jumatate dintre paciengii de
Aproximativ treizeci la rutf, dintre tofr nouravii qi
sex masculin au vflrste sub zece ani. crizele poi fi
deterrninate de anumite
suhstange din aer sau pot fi-consecinga unei *Flgii }u
* anumit aliment sau
medicament. Polenul uiro, plante, perh animal,
futgii pHsflrilor sau chiar ffiina
sunt alergici este
pot a*ourg* o crizil a* *utm. Lista riimurrtulor Ia care astmaticii
peflele, scoicile' icrele' ql:-
foarre h;# qi include alimente cum ar fi ouf,le,
ht Amigdalita 9i supura$iIe
deniile, ciocolata, ,p*u.*i, tattrtii de bambus qi +*'
dar, din moment ce sunt
amigdaliene suntaieseori implicate in apariqia astmului;
persoane pentru care unele siu toate c"[* "rr**erate
mai sus sunt un pericol, iar
pe listf,, este clar c[ existH' tncfl
alte persoir.ne sunt perfect imune la tot ceea ce este
multe necunoscut; tn legdturE crr aceastfi afecliune'
tn dmPul unei crize - 9i chiar tna'
intea u."tt"i* - la compresia punctelor
c-14, v[J-l3, VU-1s (fig. 129),VC-22 qi Fis. 729
P-1- (fis. 130) vor apErea dureri. Acestea

dintre

G-14 (Ts-ch'ui)
La baza cefei, in drePtul punctului dintre
apo-
fiea spinoas[ a veftebrei a $aptea cervicale gi
cea a prirnei vertebre toracale-
DAfTE

VI.J-1,5 (Ilsin-Yti) rar\

Un sirn giciucibu lateral, defiecareparte a co-
loaneivertebralg sub nivelul apofizelor spinoa-
se ale celel de-a cincea vertebre toracale. I
I
\ t
, a
-TNETEUENTE
sPECiFICE 111

sunt punctele tsubo ce au fost recunoscute de multH weme ca fiind localizflrile in

care moxibustia este eficientE pentru tratamentul astmului. Totugi, in afara
acestora, aplicagiile de apH caldf, pi bilele metalice magnetizate produc efecte
terapeutice cffnd sunt folosite pe punctele YB-21 (fig. 129), P-4 Ei P-6 (fig. 131),
dacE tratamentul este continuat circa trei sfiptdmAni. Moxa trebuie aplicatf, de
rei p6nd la cinci ori pe fiecare punct tsubo Ia fiecare qedinpfi terapeutict.
VC-22 (T'ien-Cu)
Fig. 13o Depresiunea aflat[ chiar deasupra sternului
sau depresiunea de deasupra punctului aflat la
jumitatea distanlei dinue clavicule.
P-1 (Chung-Jtu)
'Extremitatea superioarE a zonelor laterale ale
toracelui anterior, lanivelul spaliului doi inter-
costal. La gase sun lateral fa;t de o linie medi-
dt ani, pe ambele pe4i ale toracelui.
{
i

T\,'
I
i
II
t

,++*.>.__q_F
P-4 (Hsia*at)
Partea musculari a bralului, situatE la
\+'
tnil;irnea mameloanelor cf;nd corpul
este mentinut in pozigie de drepli.
P-6 (funS'-tsui)
De partea degerului mare; pe partea
interioarE a antebraqului, in puncnrl
situatla o treime dindistan;a dela cot
pAnf, la articula;ia mflinii.
Fis. I3I

.F

Fig. 132
L
,['

L7Z Tsueo - puNCTE \IITAIE fu+ runepm. oRmurnu.

in timpul crizei, p5.strAnd poziqia pacientului, indiferent care ar fi aceasta,

masapi sau aplicafi terapia shiatsu in modul in care indicH sf,gefile din figura L29
pi respiragia sa va fi mult upuratH. Apoi, folosindu-vH de degerele mari ale ambelor
mflini, aplicagi masajul shiatsu pe meridianele de pe mugchii mari care coboari in
diagonalHpe direc;ie anterioarE qiinjos, pe marginile laterale ale gf,rului (fiS. 132).
Apoi efectuaEi migcEri scurte circulare pe suprafegele musculare.
Masafi u$or pe direc;ia s[geqilor din figura 130. Frecagi ugor cu buricele celor
patru degete linia ce insofegte clavicula. Aplicaqipresiune shiatsu pe P-4 pi P-6. B[i
fierbin;i ale mflinilor, de circa- zece rninute, descongestioneazfl roracele prin
re:listribugia sAngelui citre mAini, ugurflnd astfel respira;ia.

Gunrraiul
Probabil cE tiecare dintre dumneavoastrE a avut o dati un guturai. Unele
persoane considerf, afecqiunea ca fiind prea banalf, pentru a necesita consultul
unui medic; alpi considerfr c[ o rf,cea]E st5.1a baza tuturor bolilor. Indiferent care
esre atitudinea corectfl, intotdeauna este mai bine sd vindeci o rf,ceald uqoarfl.
Guturaiul obipnuit este o afecfiune respiratorie minord, deterrrinatf, frecvent de
frig aer rece sau de umezeal5.. Mucoasa nazalfl se inflameazd, qi se ingroag[, E
posibil ca pacientului sd-i curgf,. nasul pi s[ strf,nut[ frecvent. Cf;nd afecliunea se
*gru*ur[, poate apErea laringita, gAtul poate fi uscat, iar pacientul poate tqi. in
stadii mai avansate, guturaiul se poate transforma in bronqitfi sau pneumonie,
ambele necesitEnd consultul unui specialist. Tratamentul prescris aici nu este
recomandat in gnpe sau in imbolnflviri cauzate de bacterii.
Conform gflndirii me-
dicale orientale, Eutura- c-16 (Feng-/u)
Un sun dedesubtul protuberan-
iul este provocat de rf,ul gei occipitale posterioare.
care inufl tn organism din
exterior, pi care, in pri-
mele stadii ale bolii, se

Fig. 133
1ts-20 (Feng-ch'rh)
Depresiunile aflate sub rnarginea
inferioarf, a osului occipital, de
fiecare parte, la doi sun lateral de
w-10.
TnnreuENTE spECIFICE 113

concentreazfr in urmfltoarele puncte tsubo: W-12 (fig. 134), G-16 gi VB-20

(fig. 133). Cind o persoan5 consid*t_+ c[ ar putea avea guturai, trebuie s[ punt
pe cineva s[ efecnreze masajul de tip shiatsu pe G-16 pi VB-20. Dupt muru.eu.-ariei
occipitale, masorul uebuie sI aplice presiunea shiatsu pe VU-13, P-1 (fig. 13S) gi
P-6 (fig. 136). o atenfle specialt rrebuie acordatfl punctului P-6, deoarece acesra
este foarte important in tratarea gunrraiului.
Dac[ folosili moxibustia, procurafi-vf, o moxa cu grarrulafie mijlocie pi apli-
cagi-o zilnic, de uei pen[ la cinci ori pe fiecare punct tsubo. Bineiqeles, in afara
acestor procedee terapeutice, este imporrant s[ v[ fie cald, alimentagia si fie
hrdnitoare, repausul gi somnul sd fie corespunzHtoare.
Simptomele guturaiului sunt numeroase gi se manifesti divers la diferite
persoarre. De exemplu, dintre toate cazurile de guturai,4\olo prezintE tuse, 30%o
prezintd duieri in gAt gi la nivelul amigdalelor, !2o/o strlnurS. gi le curge nasul,
7!o/o au febrf, qi frisoane iar Solo ar dureri de cap. in consecin;h, in tratamentui
guturaiului, evidenfiati sirnptomele pi aplicaqi tratamentul pe puncrele rsubo
corespunzf,toare. Totugi, trebuie sd fifl atent la srabilirea diagnosricului, din
moment ce str5nuilrl, nasul infundat pi cu secreqii abundente simptomele
-
-
majore ale guturaiului obignuit insoqesc gi afec;iuni mai grave, curn ar fi
infec;iile virale, asfinul gi bolile contagioase. DacE vi se pare c[ e vorba despre
oricare dintre aceste afectiuni, consultapi un medic tnainte de a incepe ffata-
menrul la domiciliu.
W-12 (Feng-men)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a coloanei
vertebrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale celei *r
de-a doua verEebre toracale.

LIJ
t.fA-
lf
VIJ-13 (Feiyri) /l}r.
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a treia vertebre toracale.
Fig. 134
 Tsugo - PUNCTE vITAtE in rrnePrn onrsnrratfr
114

P-l (Chung-Fr)
Extremitatea suPerioarf, a PEr-
tilor laterale ale toracelui ante-
iior, Ia nivelul sglui_de-al d-9i-
lea ipa;iu intercostal. La o dis-
t*rrt[ di sase sun lateral falH de
o linie mediani, Pe ambele P[4i
ale toracelui.

d\

-:.
-.i
.-.1

Fig. I35

P-6(K'ung-tsuf)
Pe partea dinsPre degetul mare a
plrtii furterioare a ante,bralului, in
punctul situat Ia aproxirnativ o
ireime din distanqa dinue cot pi
aticulagia rnf;inii.
Fig. 136
 t)_-.

TnETNNAENTE SPECIFICE 115

3. AFECTIUNI ALE APARATUTUI DIGESTIV

Disconfortut gastric (senzalia de greutate in stornac
sau arsurile tn capul PiePtului)
Greutateain stomcc Ai arsuriletn capulpiepzuLui sunt expresii folosite Pentru a
descrie senzafiile de disconfort pe care le resimt unele Persoirne dupf, mese;
totufi, ele nu sunt chiar denumiri ale unor boli. Cel mai adesea, simptomele sunt
manifesr[ri ale unor afeqiuni flrm ar fi iritabi]itatea gasfficH,, atonia gastricfl,
proza gastric[ pi aga mai departe, Irirabilitatea gastrici_nu este o afecfiune
longenitalE; este adeseori determinatf, de stresul prelungit la locul de munc5. sau
ln via;a de zi cu zi. AProape
tofi oamenii de afaceri au VC-14 (Chri-chtieh)
au.rt aceaste suferinlE tn de- Imediat sub uivelul diafragmului.
cadele trei sau patru de via- S-19 (Pu-yung)
qil. Pe de altfi parte, atonia La dreapta gi la stf,nga sub nivelul diafrag-
mului, la exuemitatea anterioarE a coastelor
gastric5. qi ptoza gastricE perechii a opta, numHrate de sus in jos.
sunt afecgiuni obipnuite la F-14 (Cht-men)
cei care au un aspect longi- Extremitf,gile coastelor perechii a noua. Sau
lin pi sunt slabi de lanaptere; locul amplasat la limita dintre coastfl pi abdo-
men, chiar pe linia ce coboarE de la nivelul
mamelonului. Zona dinue rnarginea coastei ryi
diafragm.
F-13 (Chang-men)
La extremitfl6ile coastelor perechii a unspre-
"i -i zecea. Acest punct de lf,ngl marginea latera]f,
a abdornenului este u$or de localizat dacfl
pacientul stf, lungit pe spate, pozilia qur$nd
numS.rarea coastelor.
VC-12 (Chung-wan)
Parru sun deasupra ombilicului.
S-25 (f ien-shu)
Doi sun lateral de flecare parte a ornbilicului.
Este uryor de localizat agezflnd degetul mare,
ar[t5,torul gi degetul mijlociu de ambele p5.4i
ale ombilicului,

Fig. 737
 r
116 Tsuso - puNCTE lirrAtE iru rrneplA oRIENtetA

cu alte cuvinte, la persoane carac[erizate prin atonie. Persoanele slilbite de alte

afecqiuni sau femeiie care au fostinslrcinate gi au ndscut suferH adeseori de atonie
gastricd, o slabire qi o lips[ de tonus amusculaturii stomacului. Chiar 9i o canritate
micfl de alimente dd. ienzagia de saqietate persoanelor ce suferf, de aceasti
afecgiune; inu-adevtr, mesele copioase le p.odr. o stare de disconfort pi arsuriin
capul pieptului.
-ftJza
gastricd, d.enumitH qi ,,stomacul cf,zut", reprezint5. un stadiu avansat al
atoniei g*rri"*. Aceasta determinE dureri de stomac yi o senzagie indescriptibill
de greutate Ei aptsare in zona dintre diafragm $i stom-ac. Ptoza gastricfl este
fr*&ent tns"iita ae o funcfionare neadesratE a intestinelor gi a rinidrilor.
Arflt atoni4 cflt gi ptoza gastricd tind s[ devinf, cronice 9i rezistelte la
tratamentul medicum*rrlor antiacid gi antialgic. Medicina orientald are cele mai
bune solugii terapeutice pentru aceste afecqiuni.
YtJ-l7 ((e-Yu)
Un sun pi cinci bu lateral, de fieqare pa+e a
coloanei vertebrale, sub nivelul celei de-a
Faptea vertebre toracale.
VI.I-19 (Ton-yri)
Un sun gi cinci bu lateraf de fiecare Parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a zecea vertebre tora-
cale.
VI.]-20 (P'r-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare palte a
coloanei vertebrale, sub nivelul celei de-a
,. {r
unsprezecea vertebre toracale.
la
W-21 (I4/ei-yri)
".{J\ Un sun gi cinci hu lateral, de flecare pafie a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de'a douflsprezecea ver-
, E
tebre toracale.
t.e
IE VII-23 (Shen-Yd)
ra
Un sun gi cinci bu laterd, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de'a doua vertebre lom-
bare, care este situath la tni$irnea ultimei
peredri de coaste.

rtg. I38 Aqezali pacienrul intins Pe spate.

Folosindu-vf, de ambele mflini, afezate
una deasupra celeilalte, fricgiona[i u$or
intregul abdomen. Folosind ambele
palme, freca;i meridianul O (fiS- 737)
de cinci sau +ase ori. APoi freca;i
TnnrnuENTE SPECIFICE 7L7

meridianul @ cu palmele ambelor mf;ini. Dupf, aceasta apezapi pacientul cu fafa In

jos. Folosigi degetele mari ale ambelor mflini Fi, efectuAnd mipcflri scurte,
circulare, pe direqiile indicate de sigefi (fig. 138), masa{i clasic Ei aplica;i
masajul shiatsu pe meridianul @.
CAnd se urmErepte in mod special indepdnarea simptomelor de indigestie,
aplicagi un u$or rnasaj shiatsu in punctele S-34 pi 5-36 (fig. 139). Dac[ aceste
manewe nu au efecrul scortat, aplica;i rnoxa pe punctele menfionate mai sus.
Folosigi moxa cu granulagie medie gi aplicagi-o de nei pf,n[ la cinci ori pe unpunct
tsubo, zilnic, timp de trei pf,ni la cinci silptdmflni. Acupnnctura pi alte forme de
combustie a moxei sunt de asemenea eficiente in calmarea arsurilor $i trata-
menrul indigestiei, ca pi pentru refacerea funcgionald a stomacului. in timpul
efecruErii acestor proceduri terapeutice, este importante gi o reechilibrare func-
fionalf, a intregului organism. Din pozi;ia culcat pe spate, trebuie efecruate
reguliat miryc5ri de ridicare in gezut, pentru intErirea musculaturii abdominale. in
cazul atoniei gasffice, este mai bine ca pacientul sil mtnfince cflteva rnese ugoare
pe zi, decAt sd consume cantitf,gi mari de alirnente Ia cele nei mese obignuite. Se
spune cf, poziSia intins pe o parte ajutd Ia linigtirea simptomelor. ConsultaF u.t
specialist radiolog pentru a confirma natura afeqiunii inainte de a incepe
tratarnentul la domiciliu.

s-34 (Iiang-chiu)
Doi sun deasupra marginii
superioare a rotulei. Acest
punct poate fi ugor loca-
lizat flnflnd genundriul in
extensie completE gi loca-
lizf;nd extremitatea supe- *
rioarf, a adAncimrrii forma-
te lateral fa1f, de rotulf,. Cu
alte cuvlnte, este localizat
pe partea anterioarE a coap-
ser, la doi sundeasupra mar-
ginii supeiioare a rotulei,
spre exterior.
S-36 (Isu-san-li)
Pe partea externE a gam-
bei, la uei sun f,edesubtul
genunchiului. In dreptul
marginii externe a tibiei.

Fig. 139
118 Tsuso _ PIJNCTE VITATE N TTNAPIA ORIENTAIS.

Gastrita cronicH
a stomacului,
Inflamaqia mernbranei rnucoase ce acoperd suprafala. interioara
sau gastritu.rorri.a, se manifestfi prinpierderea up*,iryt"i,
prinprezen[l constante
unui
u-rri*ir"nzagii A" upature in ,orru dintre stomac Ai diafragm,, regurg:rT"l
grea;[' In tr.e5ut'
lichid acid, pi*r*I1gu arsurilor in capul pieprului 9i a senza$ei de
se. considera
cflnd pacienfii care prezentaq u.*stu simptome scuipau sfrnge,
cronicf,poate fi
imediat cf,. acegti, ur*luu ulcer, irt rit"t* rourit", se qtie c5' gasffita
insogitf, de hemoragii considerabile'
Degi *rr* *oi""t faptul c[ supraalimentap,u qi }ficomia sunt cauze ale
cronice
gasEidelo, u*.ra*, m".u"ir*ele propiiu-zise care'declanpeazE gastritele
susfin c[
i" ,"", pe deplin elucidate, iai afecliunea _es[e dificil de tratat Unii este de net['
excesul de atcoot pi tutun dlterminf,'apari;ia gastritei cronice; Fi
glduit cE excesele mengionare pot fi.oril*t* *u crizele acute ale acestei afec$uni,
acute
e;ii ."";a[tate clarfl nu a fost incd stabilirf,. in multe situalii, gastritele
"
e;;;";*;ril inrr-o afecgiune cronicfl*. cflnd se produce cronicizarea, este impe-
rios necesar consultul unui rnedic care va examina pacientul
prin endoscopie
scau-
g;"r*", radiografie gi va recurge la inveligagii ale.lichiduluiingastric,-ale
irfrri gi ale urinei pentru * p,rt*"u stabili diagnostictrl. Totupi, cazurile u$oare,
terapia poate fi aplicate ffue acest gen de tratament.
VtJ-17 (Ke-Yu)
Unsungi cincibu lateral, de fiecare Parte acoloanei
vertebrale, sub nivelul celei de-a qaPtea vertebre
toracale.
W-19 lTan-Yii)
Un sun $r cincibu lateral, defiecare Parte a coloanei
verEebrale, sub nivetul apofizelorspinoase ale celei
de-a zecea vertebre toracale.
w-20
acoloanei
d
celei de-a
tL
4. VIJ-2L (Wei-Yti) ,.l rl
Unsunpi cincibu lateraf defiecare parte a coloanei
vertehrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale celei U^

de-a douisprezecea vertebre toracale' I

,.t I
a
a
3,

\ Fig. 14o
E*--"--
e..

Cronicizarea afectiunii este definit[ de timpul de marrifesmre I simptornalglogigf;

* g
iina ote in seneral consideratl ca fiind
A,rH;';;;d;peFEE;;t ;ep-.ffie"i,(n- otrad')
c*-ra"teritticfi u^nei afecqiuni crbnice.
'
TnetnnreurE, s PECIFI cE 119

VC-14(Chii-ch'iteh)
Irnediat sub nivelul diafragmului; doi sun
suh nivelul extrerniti;ii inferioare a ster-
nului.
lIB-25 (Ching-rnen)
I
La exuemitalile eoastelor celei de-a do-
uilsprezecea perechi. Pentru a le putea
Iociliza, ageiali pacientul in genuirchi
sau tntins cu-fa1a in jos in timp ce exa'
minali coastele. Coastele perechii a doud'
sprezecea sunt mai scurte qisuntmobile.
VC-12 (Ctutng-wan)
Patru sun deasupra om,bilicului; la mijlo-
cul distanfei dintre ombilic Ai diafragm.

VC-2 (Chti-ku)
\
.r *,
Pe linia cs coboari de la ombilig chiar la
intersecgia acesteia cu Pubisul'
Fig. 747 S-25 (T'ien-shu)
Doi sun lateral, de fiecare parte a ombi-
Iicului. Este uryor de localizat agezflnd
degetul mare, ardtEtorul gidegetul mijlo-
ciu de ambele pa4i ale orrbillcului.
! s

s 6 {.l

{s
.e
{q
 l
120 Tsuso - pUNCTE vrTArE iN rnnepn ozueurerA
Experienfa practicfl a doveditfaptul cH moxibusria pe cele sase a+a-zise puncte
tsubo ale stomacului-VU-19, VU-20 piW-Zf (fiS. 140) - este eficientf, in tratarea
simptomelor gastritice. Rigiditatea in zonele acestor puncte tsubo, localizate pe
rnugchii mari afla1i de o parte gi de cealalr5 a coloanei vertebrale, ca gi rigiditatea
pi hipersensibilitatea la presiune in VC-12 (fig. 141) de la nivelul diafragmului
sunt semne clasice de gastritf, cronic[. Pentnr tratamen[ masagi ugor meridianul
0 (fiS. 140) de laVlJ-l7 pind laVU-Z1, folosind palmele sau degetele mari. Putegi
aplica masajul shiarsu in aceastE zon[. Pentru efectuarea masajului shiatsu Ia
nivelul spatelui, folosigi buricele degetelor mari pentru a freca gi a frf,mflnta cu
mipcf,ri scurte, circulare
Merifianele folosite pentu tratament pe fa;a anterioard a corpului sunturmdtoa-
rele (fig. 141): meridianul @ de la diafragm de-a lurrnrl marginii costale cflne p54i1e
laterale ale abdomenului (VB-25); meridianul @ de la diafragm cf,rre ombilic gi de
la ombilic cEtre abdomenul inferior (VC-z); pi meridianul @, liniile ce trec prin S-25
lateral, de fiecare parte a ornbilicului. Folosind palmele sau degetele mari, masagi
aceste zone in ordinea datE gi in direcpiile indicate de sflge;ile din desene.
Moxibustia - moxa cu granulafie med iF, aplicat[ de trei pflni la cinci ori pe
fiecare punct tsubo -poate fi folositfi pi ea. in trei sdptHmf,ni, senza+ia de tensiune
de la nivelul stomacului va ti inldnrrat[, iar apetitul va ti mult ameliorat.

Durerile abdominale
tncadrate ast[zi la dureri abdominale, crizele spastice dureroase pot fi de
intensitate medie sau durerile se pot instala atf,t de bnrsc pi pot fi atflt de.dure,
incAt sfl determine lepinul pacientului. Aceste dureri pot dura de la doud-trei
minute pflnf, la cel mult douf,, sau trei ore. Pacientul stE culcat, cu spatele curbat gi
.u g"nunchii strf;nryi lflngt abdomen. tn afara durerilor, el mai poate prezenta
frisoane, valuri de transpiragie qi pusee de grea;E. Totupi, paciennrl va fi perfect
normal de indat5. ce tncereazE criza dureroasfi.
Crampele pot avea origine psihologicd, sau pot fi dedan;are de anumite
circumstanfe, cum ar fi consumul unor alirnente alterate sau indigeste, calculii
biliari, ulcere gastrice sau duodenale, perturb[ri in funcqionarea pilorului*,
afec;iuni cerebrale sau ale m5.duvei spinfirii sau probleme menstnrale. Persoanele
cu un sistem nervos labil constituqional sunt tn mod frecrrent victime ale acestor
crampe. Simpla vedere sau ascukare a ceva dezagreabil poate declanpa brusc
crize de greaEH. gi contracfii spastice ale muscularurii stomacului, crize deter-
minare de hiperreactivitatea nervilor de la nivelul stomafltlui. Pf,strarea eviden;ei
unor amdnunte legate de durata crampelor, corela;ia acestpra cu cele rnai
apropiate mese, felul durerii pe care aresimgit-o pacientul ca Ei nahrramaterialului
pe care l-a vomat pot fi de mare ajutor pentru cel care tncearcfl sii stabileascE un
diaguostic,
* Un mupchi sub formfi de inel ce inchide pi deschide orificiul de iegire din stomac. (n. kad.)
 TnernnaururE SPECIFICE
121

VtJ-17 (Ke-yri;
Un sun gi cinci hu lateral, de fi.ecare pafte a
coloanei verEebralg zub nivelul celii de-a
+aptea vertebre toracale.
VU-18 ((anya)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei verrebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a noua vertebreloracale.
19 (Tanyri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare pafte a
coloaneiverrebralg sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celeide-a zeceavertebre toracale.
W-20 (P'i-yri)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloaneivertebrale, inpunctele de sub nive-
Jul celei de-a unsprezecea vertebre toracale.

+.
I
t I
!
, o
t t
t 3

Fig. 1.42
Este necesar un specialist pentru tratarea acelor dureri ce sunt determinate de
stf,ri patolosrce definite, dar terapia tsubo la domiciliu este de mare ajutor in
tratamentul afectiu$lgr cu determinare predominant psihologic5. Acup.rrr.t rrr,
moribusti4 masajul shiatsu pi-masajul obignui[ sunt tbate efi"ciente dJp,, dintre
aceste4 ultimele'douf, sunt cel mai
_u$or de folosit in urgengele Ia dorniciliu.
Penfru_ incep.ul ageza;i pacientul cu fafa in jos. f'oloiindu-vd fie de degerele
mari, fie de celelahe
_patru deg*I:, gjectuaii maiajul
- shiatsu ori masajul r obfpnuit
pe W-17, V[I-18, W-19 pi W-20 (fig. 142).
A$ezagi apoi pacientul cu fa;a in_sus gi folosigi degerul mare sau cele parru
-degete pentu a efectua un masaj similarpe VC-15, VC-i+, S-1g qiVC-lZ (fig. i+s).
Este important sE-i men;ine1i pacientului temperarura abdomenului ridicat5 i;
rimpul efectufirii acestui masaj. Cend spasmile ahdominale au fost oareium
.p:lnefi_pacientul sE intindi picioarele in apa fel incflt sI puteqi apl'ica
calmate,
masajul shiatzu Ia nivelul lui S-34 (fiS. 143) +i la niveiul lui 5-36 (fig- 144),_da-
-,'-- -,.=,,,,,
in vecinf,tatea ronrlei.
 ORIENTAIA
Tsuno - PUNCTE VTTALE tN TERAPIA
122'
VC-15 (Chtu-wei)
ta niveiul diafragmului'
vC-14(Chri-chtieh)
I*.ei;;iiu diafra gnrului
"iu"r'ir
S-19 (Pu-YurrS)-
pf,4i' sr1!-,1i1eiul dia-
"r*d,ir"i,de ambele
Lateral,
1" ou*mitutea alterioard' a coas-
de sus
telor din perecntu u opta' nurnilrate
in jos.
vi-rz (chung-wan)
Patru ron at*f* ornbilic11lgi; la mijlocul
'd[d];i dt"ue Lmbilic ai diafragm'

o ame-
Acest gen de tratarnent aduce
liorare aProape miraculoasH
in situalii
Fig. 1,43 a* .tira ftarte dureroasE' Acupunctura
,r" orrrr.r*le tsubo menlionate mai sus
il,J;;;; Je eficientf;' Persoanele
;";";;;, PredisPuse la astfel de inci-
calmul qi
a"rra*, trebuie s[-qi Pf,sreze
s[ aibd o viata lini9titfr"

s-34 ([iang-chiu)
localizat
nrlei.

rotulfl. Cu alte
Fis. 744
la doi sun marginii
coapsei,
a rotulel, sPre exterior.
iT.aTaUENTE SPECIFICE 123

Diareea cronicl
Scaunele frecvente gi apoase sunt serure de diaree la adult. (Trebuie men-
ponat aici faprul cE sugarii hrflnifl cu laptele mamei au scaune ce tind sf,. fie mai
moi decflt cele ale sugarilor hrlnigi arrificial.) Semnele stHrii de s5n[tate la om
sunt pofta de mAncare, somnul plflcut gi evacuarea normalE. in consecin;5.,
oricine ar trebui sfi fie interesat de orarul ;i modul de defecafie (prea frecvent sau
prea rar) qi de aspectul scaunului (prea tare sau prea moale).
Cauzele diareei acure sunt de obicei localizate la nivelul tubului digestiv. EIe pot
include situafii de tipul toxiinfecFilor alimentare, supraalimentagiei sau dizenteriei.
Dar factorii cauzali ai diareei cronice pot avea o arie mai largE, induzf,nd afecgiuni
ale stomacului gi intestinelor, disfuncgii ale ficarului sau rinichilor, perturbEri ale
secreFei hormonale (boala Basedow sau boala Addison) ca pi alte afecgiuni.
Cancerul digestiv irr stadii avansate se poate manifesta prin scaune diareice.
Exist[, totugi, cazuri de diaree ce nu pot fi considerate boa]d propriu-zisfl. Efirbafi
de v6rstd ned.ie care consumi alcool in fiecare sear{ suferd uneori de diaree pi sunt
obignui;i si aibfi unul sau douE scaune moi pe zi. Unele persoane de vfirstS.medie sau
mai vf,rstnice suferf, de o diaree determinari de scHderea aciditefii gastrice.
G-14 (Ta-ch'uf)
La baza cefti, in dreptul punctului dintre
apoflza spinoasf, a celei de-a gaptea vertebre
cenricale Ei apofiza spinoasi a primei ver-
tebre toracale.

VtI-23 (Shen-yii)
Un sun gi cinci bu
lateral, de fiecare
pafte a coloanei ver-
tebrale, sub nivelul
apofizelor spinoase
ale celei de-a doua
r.rr\
vertebre lombare,
care este localizatE
{b
la infil1imea uldmei
perechi de coaste.
I
a
I
'a t
T W-25 (Ta-chhng-yri)
t a Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare pafte a
,a J
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a patra vertebre lomhare.
Fig. L45
l
'r I
72+ Tsuno - puNCrE vITALE iN TEBAPIA oRIENTAIA

Tuturor acestor situagii trebuie s5. Ii se acorde atenfia medical[ corespun-

zf,toare. Tipul de diaree ce rispunde la terapia orienlal[ tsubo este cel determinat
de stresul psihic ai de obiceiurile de vialfl dezordonate. Chiar dacflva corrsulta un
medic, urr*i p*r**** ce suJerfl de un astfel de tip de diaree i se va spune cil nu
sufer5 de nici o afecfiune organic5.. O astfel de persoant es[e de obicei slabi pi
ujituta. DacI iqi aude intestinele chior[ind, aceaita poate sE.insemne c[ diareea
cedeaz5 locul consripagiei. Afectriunea nu poate fi vindecatE cu unul sau doufl
ffaramenre alese tn pripe. De fapi, dac[ este sttpflniti, de frenezia unei dorinle de
vindecare rapide, vu io.rstata .e u.*urtI grabE nu face decflt s5, contribuie 1a
*
agravarea st5rii sale.
incepegi tratamentul cu masajul shiatsu temeinic efectuat Pe G-14, W--23 gi
y1;-ZS (ni. f +S). AEezagi apoi pacientul cu faga in sus pentnl a putea _efectua
'S-ZS
masajuip* VC-f Z gi fni. t4O). DupH masarea IG-11, IG-10 Fi 1G-_1 (fig. 1 1),
,*rtugi*ah S-34 ifis. ro), treceli apoi u$ortn jos la 5-36 (fig. 148). Moxibustia
pi ea eficienta pJ aceste puncte tsubo. Folosind moxa comercialfl de mf,rime
"*ru
medie, ardeglo detinci pene Ia gapte ori pe fiecare punct tzubo'

VC-L2 (Churug-wan) d\
Patru surr deasupra ombilicului; la jumEtatea dis- \
tan;ei dintre ombilic pi diafragm.
S-25 (T'ien-s hu)
Doi sun lateral, de fiecare parte a ombilicului' Este
ugor de localizat agezAnd degetul mare, arEtHtorul gi
digenrl mijlociu de ambele pE4i ale ombilicului-
a ronrlei. Acest

alte cuvinte, este localizat pe partea anterioari a

coapsei, la doi sun deasupra marginii superioare a
rotulei, spre exterior'

La baza degetelor mari (P-10, fig- 1a9) exis-

tEunvas de sflnge albflstrui, care devine evident
tn momentul in care persoana respectivH suferf,
de diaree. Acest punct este un fel de barometru
a[ situaqiei intestinale.

I
Fig. 746
'TnareuENTE spEcIFIcE
125

Fig. 747

IG-II (Chti-ch'rh)
La extremitatea dinspre degetul mare a plicii cotului.
IG-I-0 (.San-li)
Punctul siruat Pe antebraf, de partea degerului mare, pe aceeaFi linie
cu degetul arEtEtor, la o distanl[ de doi sun de articula;ia coillui.
IG-1 (,9ftang-yaag)
Baza unghiei de la degetul arEtdtor, pe partea finspre degetul mare.

Fig. I48
5-36 (Isu-san-li)
Pe partea externE a gambei, la
trei sun dedesubtul genunchiului.
in drepn:Imarginii elrc*" a ribiei. P-10 (Itu-cfti)
Cdnd o persoarf, su-
fer5-de diaree, vase Fig, l4g
de sflnge
v
albastrede-
vinvizibile la nivelul
acestui punct tsubo JE
de Ia baza degetului
mare. De acee4 se
consideril ci acest
punct tsubo este trn
bun barometru al
stErii intestinelor,

Pierderea apetitului
i1 c-ondi;ii obipnuite, apetitul unei persoarle sf,n5toase scade i:r timpul verii,
-
cffnd sflngele circulf, mai abundent la suprafafa corpului. Toamna, cf,nd cantir[gi
mari de sf;nge irigH din nou organele interne pentru a stimula activitatea lor
-mai
ales pe cea a stomacului gi a intestinelor - apetitul, in mod obignuit, crEte din
nou. Toturyi, existE persoane la care schimbarea, in sensul crepterii apetitului, nu
aPare. Aceste persoane rilmffn, cel mai adesea, extenuate gi apatice. Una dintre
 I

126 Tsueo - puNcrE vrrAtE iN ffiHAPin onrnnrrsu'

cauzele acesrei lipse de apetit constS. in rnodul de viaqf, al persoarl*lol resp-ective,

care ipi petrec rnijoritatei timpului in cast pi nu pracricfl exercilii fizice- Lipsa.de
activitate fizic5 lenevegte acrivitatea stomacului gi a intestinelor pi determinf, o
sc[dere a fluxului de sflnge. Aceste sinrafli determinE, la rffndul lor, reducerea
apetitului.
' Sr-rprr*olicitarea, lipsa somnului, grijile gi frustrf,rile pot crea tensiuni ce
condui la scfiderea'apitirului. Majoritatea persoanelor nu au poftfl de mflncare
c1nd sunringrijorate,tuferinde, ori cflnd au o problemE. Deqi aceastE situapie este
de natura psif.ica, dace ea devine organicE, poate duce Ia o scEdere imporyanth
in
g."rrut*. estfel de situa;ii, adesea tntf;lnite la tinerele fete de vflrsta pubertflgii,
poate determina
f,ot determina uneori intreruperea mensruagiei. Melancolia
scdderea persistentf, a poftei de mflncare.

YU-1B (Kanyi;
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloaneivertebrale, sut nivelul
ipofizelor spinoase ale celei de-a noua
vertebre toracale.
VU-20 (trt-yti)
Un sun p cinci bu lateral, d* fiecare
parte cihunei vercebrale, in punctele
u de sub" nivelul celei de-a unsprezecea
vertebre toracale.
U
W-21 (Wei-yti)
u Un suu pi cinci hu lateral, de fie'care
parte a coloaneiverrcbrale, sFb ni.velul
hpofizelor spinoase ale eelei de-a douE-
A sprezecea vertebre toracale.
{t
.rJ\

t' I a
o rl
a a
Ll a n

Fig. I5O

I
TnnranaENTE sPECIFTcE L27

Aproape toate bolile digestive - afecgiunile stomacului, gastrita, cancerul de

stomac, fazele incipiente ale hepatitelor acu[e gi aga mai departe - sunt acompa-
niate de pierderea apetitului qi sunt combinate cu alte simptome cum ar fi greaga,
durerea gi icterul. Persoanele care sufert din pricina febrei sau a afecgiunilor
tnsolite de febrd rareori doresc mflncare. Acelapi lucru este valabil gi pentm
pacien;ii cu afecfiuni ale rinichilor, insuficientfl cardiac5, tuberculozl pulmonarf,,
constipagie, alcoolism, parazitoze, anemie, greaffl matinalfl pi aga mai departe, ca
gi pentru persoanele care folosesc medica$a excesivfl. A,rya cum sugereazfl gi
aceaste HstE impresionante, pierderea apetitului nu trebuie traEte cu ugurinpd,
atffttimp cflt situa;ia poate fi in legdturE cu o afecflune gravfl. Cflnd cineva suferd
de aga ceva, mebuie sE consulte un medic specialist. Dup[ ce o examinare
completf, va dovedi cH nu este vorba de o afe4iune gravf,, iar problema este
determinatf, de cauze psihologice, extenuare sau constipagie, folosili terapia
orientalE a punctelor tsubo descrisfl mai jos.
Pentru a calma irascibilitatea, ce poate fi cauza pierderii apetitului, penfru a
ameliora digestia gi asimilagia gi pentru a elimina excesul de gaze, efectuapi
marrevrele shiatsu pe punctele tsubo indicate in figurile 150-152. Apoi, fo-
losindu-vE de cele patru degete, masa;i tn direqiile indicate de sf,getri. Este
esenfial ca masajul shiatsu s[ fie efectuat cu blAndege gi cu regularitate. Nu
trebuie folosite compresiunile energice. Punctele W-21(fig. 156), VC-14, 5-L9 pi
CtI-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la jumfitatea dis-
tanlei dlntre ombilic Ai diafragm.
F-14 (Ch't-men)
Extremitf,gile perechii a noua de coaste. Sau locul
amplasat Ia limita dintre coastE qi abdomen, chiar
pe linia ce coboard de Ia mameloa. Zona dintre
marginea coastei pi diafragm.
R-16 (Ifuang-yri)
Punctele situate Ia cinci bu lateral, de fiecare parte
a ombilicului.
S-27 (Ta-chii)
Doi sun maijos de punctele aflate la doi sun lateral
de ombilic.

1}

s
Fig. I5I
 F.
;-
t.

128 Tsueo - PUNCTE vITALE hu trnepm oRigurelq.

VC-12 (fig. 157) suntfoarteim-
poftarrte. De asemenea, folosind
moxa cu granulape finf, sau me-
die, aplicafi-o o datf, pe zi, de 3
pflnE la 5 ori pe tiecare punct, cu
regularitate. DacH acest trata- S-36 (Tsu-san-Ii)
ment este continua[ cu modera- Pe partea externe a gambei, ia tqei
gie in fiecare zi, pacientul va sun dedesubtul genunchiului. In
ajunge sf, a,ptepte cu ner5.bdare dreprul marginii externe a tibiei.
ora de masH. Mesele uebuie sI
con;inf, alimente u$or digerabile,
cu un conginut nutritiv ridicat,
Ele Eebuie s5.fie apetisante, atAt
prin aspect cAt pi prin gust, Fig. 152

Greafa
Senzagia dezagreabilf, de Fea1epoate fi moderat[ sau poate fi atfft de puternicd
incf,t s[ declan+eze o cortracgle intensil, bruscfl a musculaturii gf,.tului, esofagului
stomacului, duodenului, diafragmului pi a perelilor intestinali. Aceasti contracfie
poate determina eliminarea confinutul stomacului prin gur[, cu fo4d. Cauza de
bazd. este un semnal pornit de la nivelul creierului, semnal ce poate fi rezukatul
oricdruia dintre urmdtorii factori. El poate fi provocat de prezenfa substan[elor
chimice sau orevurilor in organism, de hipersensibilitatea cerebralf,, de o cauz[
nervoast oarecare, de excesul de alcool sau hrtun sau de stimularea provotatd de
unele droguri cum ar fi morfina. tn afara acestora, tulburHrile endocrine, diabetul,
mahmureala de dimineaft, intoxicagia uremicf,, crepterea presiunii inffacerebrale,
hemoragia cerebralE, rumorile cerebrale, encefalitele pi meningrtele pot produce
greafa, ca gi ingrijorErile, teama, socul, newozele gi rf,ul de migcare- in plus, mai
putem cita cauzele reflexe care pot produce greafa, cele mai obignuite ap5rf,nd in
boli cum ar fi cancerul gastric, ulcerul gasrric pi gasrita.
Grea;a matinalS, in momentul in care stomacul este go1, este de obicei
consecinfa gastritei cronice sau a mahmurelii de dimineaE5.. Greaga care apare la
una pflni Ia patru ore dupf; masf, poate fi rezultatul unui cancer gastric sau
duodenal. Greaga care dureazE treizeci-patruzeci de minute dupl masf, sugereazd
un ulcer gastric sau duodenal. De ase.menea, pancreatita cronici sau nefrita pot
produce grea+a. Medicina modernH exp1icf,, aparigia senzafiei de grea;f, ca fiind
rezuharul unei perturhlri a nervului vag, care coboarfl de la nivelul creierului,
de-a lungul p5rfilor posterioare gi laterale ale ginrlui chtre partea anterioarfl a
toracelui. Este interesant faptul c[ teoria rnedicinei orientale a susginut, fncE din
timpurile cele mai vechi, cH. punctele tsubo IS-17 pi S-11 (fig. 153), localizate pe
mugchii gropi ce pornesc dinspre ceafl cf,tre partea anterioarfi a toracelui, sunt
foarte importante in tratamenilrl acestei stf,ri.
.
TneTevTTNTE SPECIFICE 129

tn plus, este necesar ffatamentul IS-17 (T'ien-yung)

puncrelor 5-36 gi S-45 (fiS. 154 gi 155) Sub ureche, la nivelul un-
aflate pe meridianul care controleaz[ ghiului mandibulei. Im+
energia stomacului. Puncrele VU-21 diat in fu1a mugchiului
(fig. 1s6), VC-14, S-19 qiVG12 (fu. 1s7) sternocleidomastoidian.
sunt, de asemenea, foarte importante.
Depi moxibustia reprezintt trata-
menrul cel mai eficient pe aceste punc-
te, in momentul in care se declan geazl
cd:za de greagH, s-ar putea ca rnate-
rialele necesare s[ nu fie Ia indemAnd,
inaceasril situa;ie, masafi pr:nctele tsubo
dupfi cum urmeazfl: folosindu-vH de
degetele mari sau de palme, frecali pi
loviqi meridianele de la O Ia @, pe
direcfiile arE.tate de sEgegi. Deoarece Fqs. Is3
atAt m$carea cit gi temperatura scE-
zutf, pot agrava starea pacientului, S-11 (Ch'r-she)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
acesta ffebuie sE stea liniptit Ei la c[1-
punctrrlui central de pe partea anterioaril a
durf,. gf,tului. Brtremitatea internfi a daviculelor
tn cazul in care cauza este ingestia qi extremitatea superioarH. a sternului.
unui aliment ce nu convine organis-
mului, este mai bine sd permitem paci-
entului s5. vomite. Bttaia upoarf, pe
spate poate induce vErsiltura; dacE n!
aceastf, manewl nu reu$egte, paci-
entul igi poate introduce degetele pe b
gflt. Dac[ simptomele de greaf5 sunt Fig. 154
inso;ite de febr5 sau dureri intense
abdominale, trebuie consultat un
rnedic. (Tsu-san-lf)
Pe partea externE a gambei, la
trei sun dedesubtul genunchiului.
in drepml marginii e,tterne a tibiei.
s-45 (Ii-tu0
Marginea lateralH a unghiei celui
de-al doilea deget de la picior.

Fig. I55
 I
1_30 Tsugo - PUNcTE vITALE tu rrnepre oruEuretJ.

vtI-21 {r rei-yii)
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare pafte a
coloanei verrebrale, sub nivelul aPofizelor
spinoase ale celeide'a douilsPrezecea verte-
bre toracale.

t i
G

@ ?..
lc
T'

t,?f -;
Fis. 756

VC-L4 (Chri-cft rieh)

Imediat sub nivelul diafraemului; doi sun sub
nivelr:I extremitftii inferioare a sternului.
S-19 (Pu-yung)
I^arcral, ai amUele p[4l, sub nivehrl diafrag-
muft-ti, Ia extremitatea anterioarH a coaste-
lor perechii a opta, numf,rate de sus tn jos.
VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la mi.jlocul
distanlei dintre ornbilic Ai diafragm.
Fig. 757
 Tnereum.ITE sPECIFTcE 131

ConstipaFa
Din moment ce existf, diferenpe iritre caracteristicile fizice ale diferifilor
indivizi, este dificil sf, stabilim o limitH care si defineascd indubitabil diagnosticul
de constipafre. Totusi, in general, constipa;ia poate fi descrisd ca o senzagie cd
miqcilrile intestinului gros sunt insuficiente, iar tn corp rdmf,n marerii fecale chiar
pi dupd ce evacuarea a avut loc. Dacil situaqia persistE de mai mult timp gi nu a
apdrut nici un fel de afectare organici, aceasta se numepre constipa;ie habinralf,.
Ea se manifestE adeseori la femeile tinere, reprezentflnd o mare problemf,.
Imposibilitatea de amerge la toaletd tn momentul in care este perceputf, senza;ia
de defecfllre, lipsa a]imentelor fibroase din alimentagie, tichidele insuficienre,
lipsa exercigiului fizic, afecfiunile gastrice gi intestinale, obstrucgiile de la nivelul
organelor genitale, sarcina, constitufia individuald gi un mod de viagi dezor-
donat, toate acestea pot fi cauze ale aces[ei perturbf,ri. Uneori, materiile fecale
ajung pflnf, la nivelul rectului, dar, dintr-un rnotiv sau aftul, nu por fi eliminate din
organism. Aceastf, situagie este prezentE la persoanele slHbite fizic, Ia persoanele cu
sfincterul anal sldbit gi la ferneile necorespunzEtor alimentate, care au nf,scut
recent, De asemelrea, stresul psihic poate fi una dintre cauzele constipafei.

lrtJ-z0 tP'i-yil)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a Fig. 158
coloanei vertebrale, tn punctele de sub nivelul
celei de-a unsprezecea vertebre toracale.
VLl-22 (San-chraoy4)
Un sun si
, cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul primei vertebre
lornbare.
Vt,J-25 (Ta-chhng-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloaaei vertehrale, _sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a patra vertebre lombare.
WI -27 (IIsiao -ch' ang-yii)
Vertebrele sacrale sunt sudate gi forrneazl pe- A
retele posterior al cavittgii abdominale. Aceste .+L
puncte tsubo sunt localizate la un sun gi cincihu -ah
lateraf de fiecare parte a coloaneivertebrale, la
I
nivelul prirnei vertebre sacrale.
U a
a
{
a a
a fr

\ {
 T

L32 Tsueo - puNCTE vtrALE iN rsRAPm oruErurelA

VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deisupra ombilicului; la rnijlocul dis-
tanlei dinte ombilic 9i diafragm.
S-25 (?"ien-shu)
Doi sun lateraf rl.e fiecare parte a ornbilicului.
Este ugor de locdlizat apezAnd degetul mare,
ar[tEtorul gi degetul mijlociu de ambele pflr;i ale
ombiliculuil
S-?.7 (ra-chri)
Doi sun mai jos de punctele aflate la doi sun
lateral de,ombilic; adicfi la doi sun dedesubtul
lui S-25,

Fig. I59

Constipaqia hahituald poate fi rezultatul lenevirii intestinelor sau al contracfiei

prea intense a acestora. De aseinenea, poate fi determinatS. gi de perturbtri ale
iistemului nervos vegetativ. in primul caz, constipa;ia poate duce la dilatarea
abdomenului inferi"+i r,, .r*.u-ril o problemf, serioasf,. de obstruclie. in cel de-al
doilea caz, abdomenul inferior este dilatat gi apare o senza[ie generali de
greutate gi disconfort. Poate apHrea o durere surdH Ia nivelul abdomenului.
Persoana nu va avea poftil de mAncare pi va simqi un gust neplHcut in gur[, nu va
putea dormi, va sufeii de dureri de cap gi ame;eli qi s-ar putga sE devind foarte
nerrroas[. Materiile fecale vor avea consisten{E crescutil givor fi inchise la culoare.
AceastE situagie poate fi grav5. pi reclam5. afenEia unui specialist. Totu$i, consti-
palia care rezulti din lenevirea intestinelor rf,spunde ffatamentului la domiciliu,
care poate consta in comprese calde, masaje clasice 9i masaj shiatsu.

*,

ai

t d

I
I
TnerenaENTE sPECIFICE 133

Pentru a stimula miqcErile intestinului gros, apeza;i pacientul cu fala irr jos in
timp ce rnasafi meridianele 0 gi @ (fig. 158) prir migcEri scurte, circulare ale
palmelor gi ale.degetelor mari. Aqezafi apoi pacientul pe spate. Cu mflna dreapti
pusfl _peste mdna stAngfl, ex?c
lati mipctri ca de vflslire in timp ce maiapi
(fig.
meridianul @ qi meridianul @ 159). Pacienrul trebuie sd flnd genunchii
indo[i pi si-gi relaxeze musculatura abdominalfl.
Moxibustia este de asemenea ur tratament eficient. Pentru a selecfiona
punctele tsubo care necesitd tratament, comprimagi-le pe cele reprezentate in
figuri gi aplicagi moxa pe cele care sunt rigide sau sensibile la presiune, Compri-
marea se Poate aplica pe punctele respective cu ajutorul unui gflt de sticlfl de bere,
fiind de preferat ca stida si fie plinE. Pacientul trebuie tratat in felul acesta zilnic.
In plus, eI trebuie sI.-pi ordoneze modul de via;i pi s[ consume o alimentafie ce
confine toate principiile alimentare.

Balonarea
O senzagie de presiune intens5. la nivelul abdomenului inferior qi dureri
pe pflrEile larerale ale abdomenului sunt simptome care tnso;esc adeseori
.ascutrite
'tulburErile digestive. Cend aceaste siruaqie apare la femei, ele'au frecvent
picioarele foarte reci gi le este practic imposibil st le irrcilzeascd. Pentru a toata
aceastA perturbare, aplicaqi pentru lnceput comprese calde pe meridianele 0 qi @,
de la VtI-15 pfln[ laW-25 (fig. 160J. AqezaEi apoi pacientul cu fapa tn jos, lfisflnd
p! loc compresa fierbinte. Apoi, aplicafi o altl compresf, fierbinte pe spate gi, cu
blflnde;e, rnasaEi meridianele O Fi @, in direqia indicatil de sHgegi. Cu ajutorul
degetelor mari masafi punctele VU-15, Vu-19, VU-20, VU-21 pi W-25. Avegi o
gnje deosebiti in momenrul masajului in W-25 care, tn aceastE situagie, este cel
mai important punct din grup. Ar fi foarte bine s[ folosiEi moxa ori acupunctura pe
acest punct tsubo.
Agezfind din nou pacientul intins pe spate, fineF o mffnfi peste cealaltE gi
folosigi buricele degetelor penffu a masa meridianul @ (fig. 161) cu mipcdri
ample, circulare, Apoi, pe liniaintestinului subpre, masa;i meridianul @, care este
cenffat pe VC-12 gi VC-f. Ma1ali aria corespunz[toare intestinului grrs in acelagi
mod. Acesta este rneridianul @ care este ceRtrat pe VC-14 gi F-14. in acest caz,
VC-4 este puncnrl tsubo cel mai important; ar ti o idee bund sI folosifi penmr
tratarea lui moxibustia gi acupunctura. Aplicagi pe el moxa cu granula;ie medie,
de cinci pdnH. la papte ori. In cazurile tn care r[cirea picioarelor este foarte
puternici, masafi 5-36 (fiS. 762), SP-6, R-3 gi SP-s (fig. 153). impachetapi
picioarele tn intregime cu comprese calde.
Unei femei de vArstfi medie, adusf, tn laboratorul meu de Ia un spiral'de medi-
cinfl internd din Tokyo, i s-a aplicat aceast5. terapie de trei ori pe zi timp de aproxi-
mativ trei luni pi a fost astfel vindecatH de o stare de hipersensibilitate intestinalfl
pe care nu reuqise sfl o rezolve dupfl doi sau trei ani de tratamentin diferjre spirale.
 I
I
134 Tsuro - puNCTE vrrArE tit mn-qpn oruemrRr"4'.

Dup[ vindecare, arHta atflt de sf,ndtoasf, qi viguroasH., incflt se putea splTe cf. era
vorba de o ahd persoanf,. Ea este dovada cE, in cazul unei afecEiuni specifice, este
de preferat ameliorarea stdrii generale a organismului cu ajutorul terapiei prin
punctele tsubo in locul tratamenhrlui medicamentos.

u
U
u
VtJ-15 (Hsin-;rti]
t, Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecareparte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celeide-a cinceavertebre tora-
.l\ cale.
-t* VtI-19 (Iaru-yti;
jltt Unsun cinci bulateral, de fiecare Parte a
Ei
coloanei vertebrale, suh nivelul apofizelor
.6J} spinoase ale celei de-a zecea verte6re tora-
cale.
!
VtI-zO (P'i-yu)
u
c g Unsun qi cincibulateral, de fiecare parte a
o coloanei vertebrale, in punctele de suh ni-
,it
velul celei de-a unsprezecea vertebre tora-
cale.
VtI-21 (I{ei-yti)
Un sun pi cincibulateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doudsprezecea ver-
I
tebre toracale.

Fig. 1-60

r/IJ-25 (Ta-ch'angati)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare Parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi
noase ale celei de-a patra vertehre lombare.
l-

r"! I

,l
TnATAUTNTE SPECIFICE 135

VC-14 (Chri-ch'rieh)
Imediat zub nivelul diafragmului; doi sun de-
desubtul extremitl1ii inferioare a srcrnului.
o\ F-f4(Ch'r-men)
Extremitf,;ile perechii a noua de coaste. Sau
locul amplasat Ia Limita dinue coastt gi ab-
domen, chiar pe linia ce coboarE de la ma-
melon. Zoaa dintre rnarginea coastei pi dia-
fragm.
VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului.
VC-4 (Kuan-yrian)
Trei sun dedesubtul ombilieului.

t:
Fig. I6I
h
t.:
il"f.

d-1.

5-36 (Tsu-ssn-li)
Pe partea externf, a gambei, la trei
sun dedesubtul genunchitrlui. In
drepttrl marginii externe a tibiei.

Fig. 762

Fig. 763

SP-6 (San-yrn+hiao)
Trei sun deasupra pH4ii interne
a gambt.
SP-s (.Shang-chiu)
Pe partea interni a Partea posterioarfi a laturii in-
gleznei. terne a gleznei.
 Tsugo - pUNCTE vrrALE tN reRApIA oRIENTaG
136

Afeqiunile hePatice
Din momerrt ce ficatul aqioneazE ca purificator gi eliminator al substanfelor
nocive din organism, adeseori el vine in contact cu diferite otrilvuri sau toxine.
Mai mult chiar, el intfllnegte bacteriile din intestinul subqire care ajung aici prin
cf,ile biliare gi,. uneori, astfel de bacterii invadeazH ficatul, determinflnd o afec-
Ei fiune cunoscutH sub numele de hepatit5., ceea ce reprezintE. o inflamagie a
ficatului. In majoritatea cazurilor, aceaste stare are o evolu;ie ce urrneazf, una
dintre situapiile urmfltoare. Ea poate fie s[ genereze o distrugere rapidfl a
f,i
fesutului hepatic (atrofia hepaticf, galbenE acutE), sau se poate croniciza lent,
deterrninffnd atrofierea s au fibrozarea ficatului (ciroza) .
lr,l,:.
li't,i Nu existd nici un fel de simptome specifice care si caracterizeze stadiile
ii incipiente ale afeqiunilor hepatice. tn marea lor majoritate, pacienqii igi pierd
r,I
l,'1,
l I. pofra de mflncare, suferi de balonare pi au o stare generalE de rnoleqealf, gi
li:ill
il' epuizare. Degi in cele mai multe dintre cazuri afecgiunea se vindecd de la sine*,
tr, tnainte ca pacientul sf, fie congtient cf, este bolnav, s-a demonstrat de curflnd c5.
!'1',,'
ilr,r' astfel de simptome ale unei posibile tmbolnfiviri hepatice cum ar fi oboseala
llr
,i: peilnarentfl, in cazul in care sunt neglijate, pot degenera tntr-o afecfiune gravil.
l:rli
ll,ri W-lO (T'ien-chu)
:l
Pe marginea externi a celor
lr..ii
l',i'l
:,
doi rnugchi mari ai cefei,
l:t::l
lit in punctele in care aceqtia
lil
rl seprind de osul occipital.
,-IL
l,r'1
W-18 (,Kan-yri)
,l
i
Un sun qi cinci bu late-
,!
ral, de fiecare parte a co-
[ll,'l loanei vertebrale, sub ni-
'ri
,:i velul apofizelor spinoase
,,i ale celei de-a noua verte-
';i Fig. 164 bre toracale.
/aA
G-8 (Chin-so)
rl#''' Sub nivelul apofizei spi-
noase a celei de-a noua I
veftebre toracale.
VtI-23 (shen-yri)
Un sun gi cinci bu late-
raI, de flecare parte a co-
loanei vertebrale, sub ni-
velul apofizelor spinoase
ale celei de-a doua rrefie-
bre lombare, care este 1o-
calizatd la tnf,lgirnea ulti- Fig. 165
mei perechi de coaste.
* Este vorba despre hepatita de tip A. (n. trad.)
TnereuENTE SPECIFTcE 137

Dacd ficatul, care este un organ de baz5. tn cadrul metabolismului, este invadat
masiv, perfurbHrile se agraveazt, iar valoarea nutritivfl a alimentelor consumate
se pierde in mare mfisurE. La inceput, pacienftl poate Frezenta icter. in mod sigur
iqi va pierde pofta de mflncare gi se va simli obosit in mqioriratea timpului. Pe
mf,surf, ce boalaprogreseaz5, vaprezenta accese de furie, pierderi ale cunogtinpei
gi nu va mai putea dormi. In final, mflinile gi picioarele vor incepe sf, [remure gi
pacientul va intra in comE.
Depi au fost incriminate mai multe cauze ale imbolnflvirii ficatului, nu a fost
evidenliat niciodat[ un factor cauzal bine definit. Unele dintre cauzele despre
care se considerf, cE ar putea produce aceasti imbolnEvire sunt toxiinfecgiile
alimentare, malnutrifia, infeqiile, contactul cu purtetorii de parazi;i, obsrrucgia
din sistemul canalelor biliare gi aga mai departe. Degi consumul excesiv de alcool
este considerat una dintre cauze, pare mai probabil ca alimenta;ia insuficientfi in
asociere cu obiceiurile de viaqE dezordonate pi consumul de alcool in exces s[
reprezinte cauza principalf, in multe dintre cazuri.
VC-14 (Chri-ch'rieh)
Doi sun dedesubtul extremitf;|ii inferioare a
sternului.
S-19 (Puyung)
Lateral, de arnbele pf,4i, sub nivelul diafrag-
mului, tn dreptul extremitf,lilor anterioare ale
coastelor perechii a op Ea, numf,rate de sus tn jos.
F-1+ (Ch'r-men)
Extemitilpile perechii a noua de coaste. Sau
locul amplasat Ia limita dirure coastE gi abdo-
men, chiar pe linia ce coboarf, de la mamelon.
Zona dintre marginea coastei ryi diafragm.
F-13 (Chang-men)
La extremitigile coastelor perechii a unspre-
zecea. Acest punct, localizat lf,ngE marginea
laterall a abdomenului, este u$or de eviden;iat
dacEpacientul stfi lungicpe spate, aceaste pozi-
lie ugurf;nd numilrarea coastelor.
VB-24 (Jinyueh)
Imediat dedesubtul marginii inferioare a coas-
telor din perechea a noua.
VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra omhilicului; la mijlocul dis-
tanfei dintre ombilic Ai diafragrn
R-15 (Efuang-yri)
Punctele situate la cinci bu Iareral de Eecare
parte a ombilicului.
S-27 (Ta-chri)
Fig. 766 Doi sul mai jos de punctele aflate la doi sun
lateral de ombilic.
 138 Tsuuo - pUNCTE vITATE im rEnepIA oRIENTAIA

Este dificilfl vindecarea afecgiunilor hepatice cu ajutorul terapiei^tsubo, dar

sistemele orientale pot fi folosite pentm ameliorarea simptomelor. [n afarf, de
aplicarea terapiei orientale, este esenfal si cere;i sfatul unui specialist.
Pentru a ameliora simptomele imbolnEvirii hepatice, intAi aplicali presiunea
shiatsu pe W-10 (fig. 164) . Apoi, apeza;i pacientul cu faga in jos in timp ce aplica;i
masajul shiatsu pe punctele VU- l-8, G-B gi W-23 (fig. 165). Apeza;i apoi pacientul
pe spate in aga fel incflt silpute;i trata punctele tsubo de pe regiunea abdominalE.
Folosindu-vfi de ambele degete mari, masafi tn manieri shiatsu urmf,toarele
puncte tsubo: S-19, VC-14, F-14, F-13, I/P,-24, VC-12, R-16 gi S-27 (fig. 166).
Acest tratament trebuie combinat cu terapia pe IG-f 1 gi IG-4 (fig. 167) de pe
mffini pi 5-36 pi F-3 [fig. 168) pi F-8 (fig. 169) de pe picioare.

5-36 (Tsu-san-li) IG-l1 (Chirt-ch'th)

Pe partea extern[ a gambei,
Ia trei sun 4edesubtul ge-
nunchiului. in dreptul mir-
ginii externe a tibiei.
La extremitatea dinspre degerul Inare a
plicii cotului.
Ic-4 (Ho-ku)
Punctul aflat pe dosul mflinii, siruat exact
intre degetul urare gi arEtdtor.

Fig. 767

F-g (T'flt-ch'ung)
Pe laba piciorului, eu doi sun mai
zus de bifurcafla dintre primul
deget gi al doilea.

!
F-8 (ChTi-chtiqn) I*
in depresiunea de pe partea r*E
internfi a articulaliei genun-
chiului. Extremitatea adAnci-
I
turii ce se forrreazi cflnd ge-
Fig. 168 nunchiul este indoit. Fig. 769

,,,i,
TnareuENTE sPEcrFrcE L39

Indigestia
Organismul uman ingerH. mdncarea prin guri. Mf,ncarea trece prin esofag cflte
stomag apoi cHtre intestinul subgire gi intestinul gros, iar in final, sub formi de
materii fecale, cf,tre rect, de unde se eliminH in afara corpului prin anus. De-a
lungul acestui sistem organic, denurnit tub digestiv, sunt secretate diferite sucuri
care ajutE la desf,vffrqirea digestiei gi la asimilarea compupilor nutritivi. Toate
componentele tubului digestiv sunt importante, dar cele mai importante sunt
stomacul, intestinele gi ficatul. Datorita faptului c5. vine in contact direct cu lumea
exterioari la ambele capete, nrbul digestiv este mai predispus latmbolnf,vire decflt
oricare alt sistern. Dh acestmotiv., afecqiunile din acest sector surt foarte frecvente.
CeIe mai semnificative dinue aceste imholn[viri sunt cele de la nivelul sto-
macului pi intestinelor. Acestea sunt urmate, din punct de vedere al importanfei,
de imboln5virile de la nivelul ficatului. Diferite tipuri de boli, dintre care multe
sunt destul de grave, afecteaz[ organele digestive. Disparifia poftei de mf;ncare gi
diareea, arnbele fiind rezultanrl afecgiunilor de la nivelul stomacului sau intes-
tinelor, sunt simptome de care auzim in mod frecyent. intr-adevf,r, aproape ori-
cine a suferit de acest gen de afecgiuni cflteodaH. Dar, ln multe cazuri, afectarea
stomacului pi a intestinelor se produce tn afara unor leziuni fizice ale acestor
organe. Activitfiile indeplinite de ele sunt foarte fine, de aceea schimb5rile ce au
loc irt mediul inconjuritor, problemele
emofionale sau alte surse de neplHceri sau
boli pot afecta funcgionarea stomacului ;i
a intestinelor. DatoritE rela;iei strhnse
intre ele, atunci cflnd stornacul se afl[
intr-o stare proasre, intestinele nu-gi inde-
plinesc funcfliIe bine. Iar tulhurHrile apE-
rute in intestine au efecte adverse asupra
funcfion[rii stomacului.

VC-12 (Chung-wan)
Patnr sun deasupra ombilicului; la mijlo- cul
distangei dintre ombilic pi diafragm.
S-21 (Ifang-men)
La doi sun lateral, de liecare parte a punctului
vc-12.
S-25 (T'ien-shu)
Doi sun lateral, de fiecare parte a ombi- licului.
Este uEor de localieat afezf,nd degetul rnare,
arEtitorul qi degerul mij- lociu de ambele pf,rf
ale ombiliculul
t VC-4 (tr(nan-yrian)
Trei sun dedesubtul ombilicului.
Fig. 77O
Ir
I
I
140 Tsueo - puNCTE vrtALE tru runaplA ORIENTAIA

Digestia este atat rezultatul acfiunilor mecanice, cfft $i al celor chimice. In

primietape,
-ul* migcf,rile peristaltice, segmentare +i 4e pendulare ale stomacului gi
irrt"rtinelor acqionJazfl asupri alrrme.ttelor'pentnt a 1e mtrungi. in a-doua
etapil, sucurile secretate de stomag intestine gi pancreas ac[ioneazil chimic
,r.r^p., alimentelor, pentfl.l a le aduce in formele in care organismul Ie poate
,ri*ilu. Reacpile Ia stresul emoqional sau modificHrile patologice-tn structura
stomacului sau a intestinelor afecteazi. nervii vegetativi ce controleaz5. tractul
digestiv pi genereazE indigestia, care se poate manifesta prin simptome cum sunt
greutate, constipafia, arsurile in capul pieptului
^departe. scf,derea in
pierderea ipetitului,
gi ug, mai Cflnd aceste simptome surt inlgfite de efecte secundare'
severe, de diaree violentS, instalatH brusc, sau de mofificf,ri organice, afa cum se
intfrmplt adeseori, trebuie consultat imediat un medic.
Teiapia tsubo este eficientf, in tratarea acelor tipuri de indigestie ce au cauze
psihologice sau emofionale. Mai mull chiar, poate avea eficienffl in acele cazuri fn
I
.opiii mInAncH normal fEr[ sE ciptige in greuta[e. Cauza ac.estei perturbflri
L
"rr"
este in-eficienfa sisternului digestiv in prelucrarea gi asirnilarea substanfelor
necesare organismului. O astfel de afecflune esre sursfl de mare ingrijorare tn
cazul copiilor aflagi in creptere, Penrru a-i trata, ciutagi pentru tnceput sH aflaqi

c-12 (Shen-chu)
Sub nivelul apofizei spinoase a celei
de-a treia vertehre toracale. .
YU-18 (Ksn-yri)
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare
pafte a coloanei vertebrale, sub ni-
vetul apofizelor spinoase ale celei
de-a noua vertebre toracale-
VtJ-19 (Tan-yti)
Un zun qi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei verrcbralg sub ni-
velul apofizelor spinoase ale celei
de-a zecea vertebre toracale.
VtI-20 (P'i-yii)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloaneivertebrale, in punc-
tele de zub nivelul celei d.e-a unspre-
/r\ zecea vertebre toracale.
{.b
I

I Fig. 771
I

'i
i::

I ll
TnETAUENTE SPECiFICE 141

dac6 nu cumva cauza afec;iunii este de naturf, organicd. DacH nu este nici o
perturbare organic5 ce necesit5. tratament medical, aplicali terdpia orientalf,
tsubo. Oricum, o atenfionare este necesarfr, deoarece, deryi ffatamentul tsubo
poate ajuta la reglarea funcfionall a ficatului, a stomacului qi a intestinelor,
pentru desEvflrqirea tratamentului, pacientul trebuie sd aibfl un Program de
exerciqii flzice adecvate gi trebuie sf, mflnf,nce regulat pi rafional.
Penrru tnceput, a$eza+i pacienrul pe spate pi masagi VC-12, S-21, S-25 gi VC-4
(fig. 170). Masajul trebuie sincronizat cu respiragia pacientului: cflnd acesta
expirH, aplicaqi presiunea. Apoi afezap pacientul cu fap in jos in apa fe1 incAt sd
pure;i masa G-12, VU-18, W-19 piW-20 (fig. 17l). Sincronizali din nou masajul
cu respiralia pacientului. La sfflrgit, masagi IG-I1 gi IG-7 (fig,. 772), care sunt
legate de funcgionarea intestinelor pi S-36 (fig. 173), care este legat de func;io-
narea stomdcului.

IG-l1 (Ch'ii-ch'rh)
La extremitatea dinspre degetul
rnare a plicii cotului.
10. Ic-7 (Wen-liu)
Lateral pe antebraf, pe marginea
dinspre degetul mare, Ia jumflta-
tea distan;ei dintre articulalia
mflinii qi cot.

5-36 (Tsu-san-li)
Pe partea extemH. a gambei,
la rei sun dedezuhtul genun-
chiulul in dreptul marginii
exterBe a tibiei.

Fis. L72

Fig. 773
 I
t42 Tsuno - pLTNCTE vITALE iu runaprn oRlgnrrenE

I'l ,
4. AFECTTIINI METABoUcE
:'l
tt
-T
, Diabetul zaharat
I

Simptomele clasice ale'diaberului zatrarat sunt ohoseala, uscflciunea gurii gi

--t-
pierderea in greuta[e in ciuda unei alimentagii corespunzdtoare. Oricine a
I
I
resimpit aceste simptome trebuie sf, se adreseze unui specialist care sE efectueze
integral pi congtiincios toate investigafiile.Alte sirnptome de diabet zaharat, ce nu
se manifestd obligatoriu in toate cazurile, sunt: cre$terea cantitfifli de urin[
eliminat5., vedere incefogatH, afecfiuni dermatologice, amo4eli la nivelul
mflinilor pi picioarelor, pierderea apetitului sexual la bHrbafi deregldri fl
menstruale la femei. Uneori diabetul este considerat punctul de plecare pentru
:
multe alte afecgiuni deoarece, dacd nu este tratat pi vindecat rapid, poate slHbi
-i,l
.: organismul asrfel incAt sf,-i creascf, foarte mult predispozifia pentru atero-
sclerozf,, hemoragii intraoculare, cataracte, infarct miocardic, afeqiuni renale,
:

:i
nevralgii, infecfli bacteriene, afecgiuni dermatologice, pneumonie pi tuberculozE
:r pulmonarE.
:-
,i
i

')
I

;- I
..t
.I
!
a.
't:
t.
I
!

i,li:.r
I
t...
.!
E':
,:i
.,i

W-20 (Ptyii)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte
a coloanei vertebrale, sub nivelul celei
de-a unsprezecea vertebre toracale.
VIJ-21 $aref-yti) Jul.
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub nivelul
apofizelor spinoase ale celei de-a doui- I
sprezecea vertebre toracale.
Fig. 774

t:

lrr
Tn TAUENTE SPECIFICE L43

\rtJ-10 (Tien-chu)
Pe marginea externfl a Fig. 1.76
celor doi mugchi mari ai
cefei, in punctele in care
se prind de osul occipital.

Fis. L75

1ts-2o (Feng-chth)
Depresiunile aflate la dreapta gi Ia stf;nga,
la doi sun dedesubtul depresiunii cenrrale
de Ia marginea inferioart a osului occipital.
\ I
S-25 (Tten-shu)
Doi sun lateral de o parte Ei de alta a ombilicului. Se iden-
tificE ugor prin a$ezarea degetului mare, a arf,tfltorului Ei a IG-II (Chli-chth)
degetului mfllociu de ambele p[4i ale ombilicului. Ia e:,oremitatea laterali
S-27 (Ta+hu) a plicii cotului sinrati
Doi sun dedesubtul punctului S-25. cf,rre degenrl rnalE.

\IB-34 (Ysng-ling- ch'iian) Fig. L79

Pe gambd, pe partea dlnspre de-
getul mic, un sun dedesubtul ge-
nunchiului,
5-36 (Tsu-san-l0
Pe larura extern6. a gambei,latrei
suu dedesubtr:l genunchiului. In
dreptul marginii $(terne a tibiei.
SP-g (Yir-hng-chtion)
Imediat dedesubtul protub eranfei
osoase de sub genunchi, in dreptul
eapului tibiei.
SP-6 (sanyin-chrao) Fig. 778
Treisun deasupra gleznei, fe par-
tea internE a gambei.
N
(Partea externd) (Partea tnternd)
Fig. 177
 :
144 Tsuno - puNcTE vrrALE iu reRnprR ozurnneu4
rl i

ll I

O anumiti cantitate de zahHr din sflngele circulant furnizeazd energia nece-

sarH- funcqion[rii mupchilor pi organe]or -interne. tn cazul in'care cantitatea
de
I
zahHr din sf,nge depilgegte_cantitatea fiziologicd, se instaleaz1 hiperglicemia.
Consecutiv acesteia, zah[ntl se poate gdsi gi in urinfi. AceaSta este caracteristica
instalHrii definitive a diabetului zahaiut. fnrulina, un hormon produs de pan-
creas' este esentlda pentm utilizarea zahirului gi a celorlalte elemente nutritive
in organism. La diabetici, o lipsf, a hormonulqi facq imposibild folosirea de cE tre
organism a intregii cantitfl1i deeahdr din sflnge. Afec;iunea poare fi ereiditard sau
poate fi determinar5. de abuzul alimentar, de insuficierrt" i**rcitii fizice sau de
stre_s. La persoanele de vfirstfl mijlocie, care au dus o via;5 dezordonat5, cu prea
multe petreceri pi cu consum excesiv de alcool, afecpiu.r.u rp este far[. pennrr
vindecare trebuie refEcutfl cantitatea necesard de insufina din corp. Aceasta este
imposibil_ de realizat doar cu ajulorul terapiei orientale, dar misajul clasic gi
masajul shiatsu pot ?ndepf,rta neplicerile criare de simptomele diaberului.
Masajul clasic pi masajul shiatsu pe W-20 (fig. 17a) pot ameliora senzafia de
I

uscHciune a gurii gi tendinp de a pierde din

Feutate, deoarece aces[ punct esre
corelat cu Pancreasul, a c6nri activitate insuficiintfi este cauza simptom"Lr. penrnr
a srirnula digestia pi absorb;ia la nivelul stomacului gi aJ intesrinelo^r, masagi clasic pi
aplicagi compresiunea shiatsu pe punctul W-21. Uneori, durerile de cap gi scf,derea
memoriei acompaniazd diabetul. in aceste cazuri folositri masajul sirnpiugi masajul
shiatsu pe VU-10 qi VB-20 (fi8. 175). Pentru a comhate rnoiepeala de ia niv*tut
AeTil9l pi picioarelo_r, E1t4t urmEtoarele puncte tsubo: 5-36 pi fm-S+ (fig. LTT),
SP-g pi SP-6 (fig. [8), IG-]-l (tig. 179). Masafi aceste puncte tsubo pe d*irectriile
l
I
indicate de sagegi. in caz de constipafiq rnasugi s-zs pi i-zz (fig. u6j.
In toate situapile, masajul trebuie efectuat in direclia sillge;iloi pi rrebuie
centrat in jurul acestor puncte tsubo. Shiatsu, moxihustia pi ,pf,.rr"u de bile de
ofel magnetizat Pe punctele tsubo men;ionate sunt de asemenea efibiente.

Tireopatia cronici
a.t.
Cea mai obignuirH dintre afecfiunile tiroidiene este gu$a, despre care pacientul
poate fi complet neavertizat pfln5 ce mErirea de a giandei tiroide, ce
"ot"i"; ce stadiile incipiente
caracterizeazl afecfiunea, n-u devine evidentf,. Din mornenr
ale afecfil"ii nu pot fi decelate la prima vedere, este imperios necesar s[ se fac[
un conTol prin palparea gfltului in zona glandei tiroide, in scopul derectfrrii
mHririi de volum. In aceast[ zon5, o merire de volum ce nu se d"plaseazg in
momentul in care pacientul inghite este probabil datorate unei mdriri a vaselor
limfatice. Glanda tiroidf, mlritf, in volumie mipc6 in momenrul in care p*"i*"tuf
I
inghite. Uneori, gu;_a poate fi cronicfi; irr asrfel de cazuri, tnrreaga gtand5
"g*ieral. ilroid5
ipi mErepte volumu! modifica semnificariv contur,rl Alteori,
Jara .a-gi
modificarea ppate fi localizat[ pi poa[e avea aspect nodular. Crpu cronicizat5
Poate fi rezultatul unei boli Basedow sau poate reprezenLa o inflama;ie cronica.
Guga nodularH acutfl poate fi canceroasi.

'liI
Tnerahrsl\mr s PECIFIC E
14s
simptome trebuie diagnosticlte gi rrarate de cf,tre med.icul specialist;
-dar,Aceste
de tndaH ce afecSiqnea a fost srabilizatE, este imperativd planificar*u
mod de viagi stnEtos. in acest context, terapia tsubl poate avea o mare""* im-
portante.
Persoanele afectate de boala Basedow sunt agitate pi upor febrile. pulsul lor
este rapid, au palpitapi, au insomnii qi pierd in greutate. Aceste simptome rezultd
din hiperactivitatea glandei riroide. O activiiate sc6zuti a glandei tiroide se
earacterizeaz[ prinf-un exces de greutate, cere nu este msa grasime, ci o
acurnulare de apf,. In aceastfl situaqie, este posibil ca memoria pacientului sil
scadf,.

TF.I7 (ri-feng)
in depresiunea dintre lobul urechii SI
)
apofiza masroid[.
VI.I-10 (Iten-chu)
Fe marginea extern5. a celor doi
mupchi ffiari ai cefei in punctele in
care se prind de osul occipital.

Fig. Iso
G-14 (Ia-ch'uf)
La baza cefei in dreptul punctului dintre
u apoflza spinoasf, a celei de-a qaptea vertebre
cervicale pi apofiza spinoasE a primei ver-
U
tebre toracale.
u
Vt.I-15 (Flsin-yri)
U1 sun gi cinci hu lateraf de fiecare parre a
A coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
{lL noase a1e celei de-a cinceavertebre toracalL.
VtI-18 (Iran-yri)
Un sun gi cinci bu lateraf de fiecare parrc a
coloanei venebralg sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a noua vertebre toracale,
o la
t
G-4 (flding-men)
t
a a Sub nivelul apofizei spinoase a celei de-a
a f,
doua vertebre lombare.
W-23 (shen-yii)
\ Uu sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
Fis. I8I spinoase ale celei de-a doua vertebre lorn-
bare, care este localizatH la inE$irrea ultimei
perechi de coaste
T

I
I 146 Tsuso - puNCTE vITALE tu rnnnpte omrret L
I

Porrivit gf,ndirii medicale orientale, inima, ficatul I i rinichii controleazd fluxul

energetic din inuegul organism. Acest punct de vedere este important in
selec-
tarea purrctelor tsubo Pen tru tratament, din moment ce scopul este ameliorarea
' A
circulaflei enerSler F1, rn consecin ;f,, cregterea -rezistenfei paciennrlui.
Pentm
cu
tnceput, agezagi pacientul cu fa;a in jos, in aqa fel incAt s[ putegi aPlica incet,
G-4,
hlflndele, [eraPia shiatsu Pe TF-17, W-10 (tig. 180), G-14, vu-15, VU-18,
(fi8. 182),
VU-23 (fig. 1S1).APoi, agezali pacientul cu fapain sus Penftu affala s-9
S-35 (fig. 183), IG-l1 9i IG-4 (fig. 18a). Dato-
ritfl faptului cil scopul final al acestei terapr
este de a imbun[td;i funcAiile generale a1e
organismului, ea trehuie efectuat5. cu regulari-
tate, zilnic. Tratamentul pe VC-22, S- 1 1, VC-17,
VC-14, VC-12, R-16 pi VC-4 (fig. 182) este
util in aceste cazuri.
(t i
z.li*\.
I
I

S-9 (Jen-yins)
puncreteiituate la un sun pi cinci bu lateral de
mflrulluiAdam' Pulsulse percepe puternic Ia
acest nivel.
VC-22 (I"ieru-Cu)
Depreiiuuea aflatfi chiar deasupra sternului'
S-11 (Ch'r-she)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
!

punctului din centrul pH4ii lntgrioare a ge-

tului. E:rtnemitateainternh a davictlei 9i exme-
mitatea superioaril a sErnului.
VC-l7 (Shang'chung)
in centrul pErfi aiterioare a stemului, la
mijlocul distanlei dintre mameloane,
VC-14 (Cfui-ch'iieh)
Imediat sub nivelul diafragrnului; la doi sun
dedesubtul extremitf,$i inferioare a sternu-
Iui.
\ \rC-12 (Chung-wan)
Parm sun deasupra ombilicului; la jum[tatea
distanfei dintre ombilic qi diafragrn.
Fig. I82 R-16 (Iluang-yri)
Punctele uituat* la cinci bu lateral, de fiecare
parte a ombilicului.
VC-4 (fuan-yrisn)
Trei sun dedesubtul ombilicului.

i.il: ::
lr'i
t'.. I
l

I
li
TnqTAMENTE spECIFIcE \47
i*

IG-1L (Ch'ri-ch'rh)
La extremitatea laterali a
plicii cotului siruatfl c5tre
degerul mare.

5-36 (Tsu-san-lf) IG-4 (IIo-ku)

Pe latura extern[ a Punetul situat pe dosul rnf,i-
gambei, la uei sun nii, exact inue degetul mare
dedesubtul genun- gi degetul arEtf,tor.
chiului. In dreptul
marginii externe a
tibiei. Fig. l sB
Fis. 184
Beri-beri
Extenuarea continuf, gi lipsa chefului de muncfl sau de orice ahi acrivitate sunt
acuze relatate frecvent de pacien$. Pot exista mai muke motive organice pi
func$onale care sE deterinine aceastil situafie; unul dintre acesteaeste beri-beri,
Beri-beri este rezultatul deficitului de vitaminE B, (tiamine) din alimentagie.
Afecgiunea se caracteri zeazfr, prin pernrrbf,ri ale sistemului nervos gi ale vaseloi de
sflnge ca fli prin edeme generalizate. Aceastfi afeqiune se int6lnepte cel mai
frecvent in zonele temperate pi tropicale din Asia, unde orezul este alimentul de
hazfl. A fost in mare parte eliminatil din Japonia, degi se mai poare intftlni sporadic

F-20 (Pai-hui)
In punctul de interseqie a unei linii ce une$te
urechile, trecf,ndprin creptetul capului, cuo linie ce
pornefrc in sus, cfltre cre$tet, de la mijlocul dis-
tangei dintre omoplagi.
V[I-10 (T'ien-chu)
Pe marginea externfi a celor doi mugchi rnari ai
cefei, in punctele in ca re se prind de osul occipital.

Ftg. I85
 148 Tsueo - puNcrE vrrALE iN rtnaprn oRIENTAT-
in rnarile oraFe' AdulgiiinPuterj:: cu vflrste
cuprinse tnffe cincisprezece pi treizer
lltr. i
i !i' 9i cinci de ani, sunt predispug-i cdre forme ,."i" a- ;;.i;d .ur* se manifesrf, cr
lli I

mai frewent in timpul verii- in fazele i".ipi*"te,

I
I
pacientul simte amo4eli sau ar
chiar pareze a]e nervilor senzitivi de pe torutfu"i
picioarelor, ai degerelor, Fi d1
r zona omhilicului. picioarele nolaJrr$rli p* ri ilebite gi acesta obosepte cr
ugurin;fl. in plus, el poate prezenra parpitafri;##;,
poftei de mflncare:
,I";l"ut de sufocare, rips;
I

ederne^, pentru inldturar*, ,"Lr*;iei de oboseal5

i
ton:{rape Ei
masafi clasic sau folosigi presiunea shiarzu pe s-36 (rig. 1g0), sp-g (fig.
vu-23 (fig' 187)' Pentru arneliorarea stErii generale 1gr) g
l- ur*".tuugi *asaje pe punctelr
l indicate in figurile 185-1g1
\i
1
l/C-L7 (5ftang-chung)
In.55nqr{ pe4ii anterioare. a sternului, Ia
mijlocul disranlei dintre rnameloane.
I
I
YC-14 {Chti-chlieh)
Irnediat sub nivelul diafragmului.
S-19 (Pu-yung)
I dt Lateral, de ambele pHrgi, suh nivelul dia_
fragm-ului, lf,ngi m#girile anterioare
p"r:qi a opta de coaste, numf,rare ale
I

de
sl$ In Jos.
F-14 (Ch'r-menJ
--;l ExtremitEgile eoastelor perechii a noua.
I

:, Sau locul situar la 1imira- dinue coaste pi

abdomen, pe o linie ce coboarE de la
r.l 'l
--ii
.: '.!,r
marnelon. Zona dintre margineh coaste_
i lor gi diafragm.
!i
VC-12 (Chung-r,uan)
';i Patnr sun deasupra-,ornbilicului; la jum5_
gT q,JJ"nyei dintre ombilicEi diafragm.
\ VC-9 (shui-/en)
,l
Un sun deasupra ombilicului.
S-27 (Ia-chri)
Doi sun dedesubtul punctelor aflate la
floi jq" lateral, de fiecare pafte i ombi_
licului.
S-28 (Shur-rao)
I.-- Patru sun dedezubtul punctelor aflate la
:l:
J.:
doi sun lateral de fiec'are parte a ombi_
';' ri, Iicului.
!
VC-4 (Kuan-yrian)
I
Trei sun dedesubtul ombilicului.
i,
!.
VB-31 (Feng-shih)
f.1n,.sun deasupra genunchilor, pe pdr_
pte exterioare ale coapselor, inpunctulin
fii care se evidenflazH doi muEchi.
t::
I.r Fig. 7 86

Irl
IIil

I
TnnteuENTE spECIFICE 749

W-15 (E[sin-yri)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare pafte a
coloaneivertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a cincea vertebre toracali.
YtJ-17 (I{e-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vetebrale, sub nivelul celei de-a
$aptea vertebre toracale,
VU-L8 (I{un-yri)
' Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vercebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale vertebrei a noua toracale.
G-8 {Chin-ssJ
Sub nivelul apofizei spinoase a celei de-a
noua vertebre toracale; intre punctele tsubo
-*r\ denumite W-18.
V[I-22 (San-chrao-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parre a
o
I
rt
I coloanei verrebrale, sub nivelul primei ver-
t
T a tebre lornbare.
It E
VtJ-23 (shenyri)
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei verEebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
bare, care este localizat[ la inElpimea ultimei
perechi de coaste.
VIJ-33 (Cftung-liao)
Fig. 787 Cele cincivertebre sacrale sunt sudate pentru
1rtJ-28 {P'ang-kunn-yai) a forma peretele posrerior al cavitigii pelvi-
Un sun gi cinci bu lateral, in ambele p54i a1e ene. Cele patru purcre rsubo VU-31, VU-32,
apofi zelor celei de-a doua venebre sacrale. W-33 gi W-34 sunt localizare lflngE gdurile
aflate de fiecare parte a apofizelor primelor
patru vertebre sacrale. Perechea de puncte
desemnate cu denumirea de W-31 se afli la
nivelul primei vertebre sacrale, iar celelalte
urmeazE dedesubt, in ordine crescftoare.

IG-t l (Chti-chth)
La entremitatea lateral[ a plicii
cotului spre degetul mare.
Fig. Is9

Fig. I88
IG4 (Ilo-ku)
Puncrul de pe dosul mAinii situat exact
inrre degetul mare ryi degetul ar[rEtor,