Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Bioetica 2

    Uploaded by

    May Kim
    13 views8 pages
    .0

    Original Title

    bioetica 2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    .0

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views8 pages

    Bioetica 2

    Uploaded by

    May Kim
    .0

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    Tema 2. Bioetica drept domeniu interdisciplinar: originea, obiectul de studiu gi traseele de dezvoltare + Lumea biomedicalé in raport cu lumea informational’, tehnica si cea spiritual. Biosfera in raport cu natura. + Aparitia $i geneza bioetici, obiectul ei de studiu. Premisele teoretice $i practice ale bioeticii. Van Ransseller Potter — fondatord broeach + Bioetca in raport cu etice, Dowd trasee In evolutiabioetic Bioetica general specalé 91 cea cimica, Aspectele bioetci. + Bioetica $i ,granitele” progresului tehnico-stinpific $i tehnotoge + Bioetica din perspectiva supravietuirii omenini. Bioetica $i Cunostnfle penculoase: Bloetca sf sigurare seca timane. Modelle contemporane ale medicine! morale. + Principiile morale si metodologice ale biceticii 1.2. Particularitatile lumii biomedicale + Influenta covarsitoare a lumii tehnice asupra lumii biomedicale. Sistemul binar ‘medic-pacient” se transforma int-un sistem cu tre! ‘componente ~ “medic-sistem intelectual atficiarpacient’. Tot la acest captol menyonam implaiie tonic asup'a genom uman, ‘cercetarle stintifice in domeniul clonéri, eugeniei ete + Se joneaza permanent, in tezultatul informatizai ‘Soctumulu, contnutul sferei medicale, in special procesul de diagnosticare, ceea ce a contribult la depistarea noilor untat nezsloge. Be exempll daca in anul Teed eau cunescue rca ase mii maladi, apo! la inceputul sec. al XX/-lea mai mult de Seizoci gt cincl mi + Se complicé la maximum relatile dinre elementele acestu sistem, mai ales cele dintre ‘om-vietate’, ‘om-biosfera’ + Se amplified influonta déunstoare a activité umane asupra sSanétatii omului, asupraintregi lumi biomedicale. Este vorba de catastrotele ne_cu caracter global, de terorismul internation produsele alimentare,relaile sociale etc. ‘Sporese considerabil contradictile dintre lumea biomedical 2.2. Van Renssellar Potter + Van Renssellar Potter (1911-2001) ~ vestit savant si umanist american. Inainte de I-lea Rézboi Mondial absolvestefacuhata de bioloie(specialitaten ‘iochimie) a Universiti din Brookings s. South Daca, poi master! la Universitatea Madison st, Wisconsin, Dup obinerea tude doctor actvead la Instul de biochimie din Stockholm impreun cu vest prof. H.A.Krebs. + Actveaf la Universite Wisconsin profesor-oncolog. fn anii-80 a demonstrat efectivitatea peparatelorchimice la tratamentul cancel + Autor a mai mt de 380 tues inyice in iochime alte domeni inca 0 articole i monografiin biotic. + in crs sale abordeazd un sr de probleme ce se refed 1 numa la biochimie, dar a fzologie, ecologie,filozoie, wthoeoe + Op.pr: “Ferment, restreaceulelor si eancer” (1850), “Bioetica 0 pute spre vitor” (1971). “Model tutu ADN" (1959), “Boetca global” (1988) 2 ‘Lumea biomedicala represinta un segment specific al Universuul, un fragment mracuios gsi cela din ur, este Feproducerea reat prin Intermediuiul eunogtintlor medico-biologice Ee, find un sistem sinargete, aces esohs, alin, dozochitorat si autoorganizat se modes permanent gi substan, ‘ampli aseendont Intorconexiunie sale cu ate ham 1.1. Lumea biomedicala Oniera 2.1. Conceptul de bioetica Bioetica (gr. bios - viat8 si ethos — obicei, caracter moral) constituie o orientare stiinifica interdisciplinara a problemelor etice, filosofice antropologice ce apar in legiturd cu progresul intelor biomedicale 51 mplementarea nolor fehnologii in practica sociala. Ea se situiaza la hotarele dintre filosofie, etic’, biologie, medicind, jurisprudenta, teologie ete. Termgnulbioetica a fost ntrodus in stn de biologul american V.R. Potter in a. 1969 in opera sa “Bioetica =o punte spre vitor” El interpreteaza bicetica ca pe o imbinare dintre cunostintele biologice si valorile umane 2.3. Premizele aparitiei bioeticii Bioetica apare cao reactie de rspuns la noile probleme ce tin de viata, sénatate si moarte, de sponrea interesulul ‘oamenilor fata de crepturile lor, referitoare inclusiv sila propria lor existenta, atat corporala cit si spituala, de pozitia societati vis-a-vis de pericolul ce ameninta insasi viata de pe Terra, ‘generat de acutizarea problemelor globale ale omen Exista opinia conform céreia bloetica apare odata cu agravarea i complicarea problemelor morale ale medicinii contemporane, in legatura cu amenintarea omeniii de catre stinta si tehnica performanta. Alf savanti considera ca bioetica apare dupa 1946, cénd au fost condamnati medic nazisti pentru experimentele lor inumane asupra camenilor si prizonierilor de rézboi. 2.4. Premisele bioeticii 2.5. Obiectul bioeticii + Biostica constit domeniu: al stiintei care ‘examineaza relatile in sistemul "om-biosfera" de pe Progresul tehnico-stiinjfic a agravat considerabil multe pozitile eticii clasice, eticii normative. probleme globale. Progresul aduce nu numai rezultate + Obiectul bioetict il constituie studierea sistemicé a natu vii si pozitive, el preconizeazi si grave consecinte negative B comporenendcia Unan Ir kimnine velonior i panciptlor toate domeniile de activitate umani,inclusiv in medicind. —, Bioetica se prezintd drepto sinteza stintelor despre via Bioetica apare si in legaturd cu necesitatea determinatii fndtatea ana 3 are crept scopproejares vain vi h strategiei de supraviefuire a omenirii, preintampinarii . ecss oid planeta, preintampind i evita Fog sayin pat bm beter Tad calastrofei ecologice globale. ‘omenirt depinde de atitudinea noastra corecta fata de tot ce Aparitia bioeticii este conditionata si de dezvoltarea yw + Privitd sub acest aspect, bicetica depaseste limita eticii intensivé a cunostinflor biomedicale,tabloului medical al * Prefecionele medicde aise apropie ma aul Ge cts ‘umn gi humii biomedicale. ecologica, Impreund cu care, unindu-si fortele, incearcé sé elucideze aspectul etico-flosofic al problemelar viltorului | §— 7M sa Vell de pe Tend. 2.6. Obiectivele bioeticii Stiinta despre ceea ce este $i CECA « sicetica ca domeniu al stil sca institut social are cateva je obiectve principale: ce nueste permis Sd facem cu — _ iy conte stantial la eleborersa concepts srsegts de oamenii si cu fiintele vii, In supravietuire a intregului ecosistem, a biosferei in special; ; ;_ =A protejeze valoarea viulu, viet umane, in general si general, reprezentand intersectia sénatatea individuala si cea publica, In particular: ii ie — sd ind iblica Tr ster rodalitattil dintre drept, etnografie, filozofie, ~ Serveccts inbunatairea caltativeh sia mpedieares, sociologie, stiintele biomedicale, aparitiel dereglarilor fizice, psihice, morale, spirituale ale oe ee persoanel umane; teologie, discipline care au, cu —s& reglementeze in mod legislativ atit cercetarile biomedicale, FA practica ocrotirii sénatattii (mai ales domeniile toatele, in vedere, sub un aspect wansplantclogi\, determina momentulul moti, tela sustineri viet bolnavilor incurabili, nollor tehnologii medicale sau altul, umanitatea noastra. etc.), cit si orice activitate sociala ce tine de oxistonts omen 3.1. Interpretarile bioetici 3.2. Bioetica in sens restrans Din defnitile enuntate observa cé aria de influenta a bioeticii ppomeste de la niste activitat concrete in practica mecicala {cum af clonarea.inginenia genetic) s se extinde pind la nivel . jn sens restrans bioetica se confundé cu etica medicalé de biostera 4 profesionalé, limitandu-i continutul doar la problemele ciataatea Bosak ees cou cauze matore nh Bie ae vapor medic poser ce ener : - necesitatea ‘i inevitabilitatea extinderii cunostintelor etice actualmente In legatura cu implantarea intensiva In clasice asupra lumi vi ca rezultat al acutizani problemelor practica medical a tehnologillor noi performante,

    You might also like