Exercitii pentru SILOGISM

SILOGISMUL

IX. Testaţi validitatea următoarelor silogisme folosind regulile

tradiţionale ale validităţii la fiecare caz în care silogismului este nevalid,
stabiliţi regula încălcată.
Reguli:
I.                    Reguli de definiţie
R1. Orice silogism trebuie să conţină trei şi numai trei propoziţii
categorice.
R2. Orice silogism categoric trebuie să conţină trei şi numai trei termeni;
fiecare termen trebuie să apară de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie.

II.                 Reguli ale cantităţii

R3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puţin odată.
R4. Dacă un termen este distribuit în concluzie, atunci el trebuie să apară
distribuit şi la nivelul premiselor; dacă un termen apare nedistribuit la
nivelul premiselor, atunci el trebuie să apară nedistribuit şi în concluzie.

III.               Reguli ale calităţii

R5. Dacă concluzia este negativă, o premisă şi numai una trebuie să fie
negativă.
R6. Dacă concluzia este afirmativă, atunci ambele premise trebuie să fie
afirmative.
1. Numai persoanele care iau vitamine sunt sănătoase.
          Ionuţ întotdeauna ia vitamine.                                    
Ionuţ este sănătos.   
                                              
Rezolvare: Argumentul poate fi scris astfel:
Toate persoanele care iau vitamine sunt oameni sănătoşi.
Ionuţ este o persoană care ia vitamine.
Ionuţ este sănătos.
Silogismul se poate simboliza:
Toţi V sunt S.
Toţi I sunt V
Toţi I sunt S.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), are trei şi numai trei
termeni şi fiecare termen apare de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie
(R2).
Termenul mediu (V) este distribuit în prima premisă (R3), ca subiect de
universală. Termenul I este distribuit în concluzie (ca subiect de
universală) şi este distribuit şi în premisa a doua (ca subiect de
universală) (R4), termenul S este nedistribuit în premisă ca predicat de
afirmativă, dar este nedistribuit şi în concluzie (R4), ca predicat de
afirmativă. Regula 5 nu se aplică pentru că concluzia este afirmativă şi
nu negativă. Concluzia este afirmativă iar premisele sunt de asemenea
afirmative (R6). Prin urmare, silogismul este valid.

Unele persoane neîndemânatice nu sunt foarte inteligente.

Niciun hoţ căţărător nu este neîndemânatic.
Unii hoţi căţărători sunt foarte inteligenţi.

Rezolvare:
Întrucât concluzia este afirmativă, iar prima premisă este negativă,
silogismul încalcă regula R6 şi este nevalid.

Toţi cei care se căiesc se vor mântui.

Niciunul dintre cei care vor fi mântuiţi nu vor arde în iad.
Unii dintre cei care se căiesc nu vor arde în iad.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza:
Toţi C sunt M.
Niciun M nu este A.
Unii C nu sunt A.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), trei şi numai trei termeni
(R2), termenul mediu M este distribuit cel puţin odată (R3) în premisa a
doua, ca subiect de negativă. Termenul A este distribuit în concluzie şi
este distribuit şi în premisă, ca predicat de negativă (R4). Concluzia este
negativă iar una dintre premise, a doua, este şi ea negativă (R5). R6 nu
se aplică. Prin urmare, silogismul este valid.

Unii oratori talentaţi nu sunt politicieni.

Unii actori nu sunt oratori talentaţi.
Unii actori nu sunt politicieni.

Rezolvare:
Silogismul are ambele premise negative, prin urmare încalcă cel puţin
regula R5; ca urmare este nevalid.

Niciun bun cetăţean nu urăşte poliţiştii.

Unii hipioţi urăsc poliţiştii.
Niciun hipiot nu este un bun cetăţean.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza astfel:
            Niciun B nu este U.
            Unii H sunt U.
            Niciun H nu este B.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii(R1), trei şi numai trei termeni
(R2), termenul mediu U este distribuit cel puţin odată (R3) în prima
premisă, ca predicat de negativă. Termenul H este distribuit în concluzie
– ca subiect de negativă - dar este nedistribuit în a doua premisă, ca
subiect de particulară. Prin urmare, încalcă (R4). Prin urmare, silogismul
este nevalid.

Toţi cei care vor fi mântuiţi vor merge în Rai.

Unii dintre cei care merg în Rai vor cânta la harpă.
Unii dintre cei mântuiţi vor cânta la harpă.
Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza:
          Toţi M sunt R.
Unii R sunt H.
Unii M sunt H.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), trei şi numai trei
termeni, fiecare apare de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie (R2).
Termenul mediu R este nedistribuit în ambele premise – în prima ca
predicat de afirmativă, în a doua ca subiect de particulară. Prin urmare,
silogismul încalcă (R3). Ca urmare, silogismul este nevalid.

Reducerea directă a silogismelor

Reducerea directă se face prin conversiune şi transpoziţia (schimbarea

locului) premiselor. Tipul de operaţie este sugerat de numele modurilor.
Astfel: (i) consoanele iniţiale – B, C, D, F – indică modul de figura I la
care se reduce un silogism din alte figuri; (ii) consoanele care urmează
după vocalele a, e, i, o – care simbolizează tipurile de propoziţii
categorice – indică operaţia care se aplică premisei date, astfel: S pentru
conversiunea simplă, P pentru conversiunea prin accident, M pentru
transpoziţia (schimbarea locului) premiselor, C pentru reducerea
indirectă.

X. Să se testeze validitatea următoarelor silogisme prin reducere directă

la un mod silogistic de figura a I-a:
a.
PeM
SaM
SaP

Rezolvare:
Silogismul este de figura a II-a, CESARE. Aşa cum ne indică consoana
iniţială – C -, modul silogistic se reduce la CELARENT:

MeP
SaM
SeP

Pentru a-l recuce trebuie să aplicăm conversiunea simplă la premisa

majoră – PeM, şi obţinem MeP. Astfel, vom avea un mod silogistic
CELARENT:

MeP
SaM
SeP.

b.
MaP
MaS
SiP
Rezolvare:
Modul silogistic este de figura a III-a, DARAPTI. Consoana iniţială, D,
ne spune că modul se reduce la modul de figura a I-a, DARII. P ne spune
că premisa minoră se converteşte prin accident. Astfel, vom avea:

MaP
SiM
SiP

c.
MeP
MiS
SoP

Rezolvare:
Modul silogistic este de figura a III-a, FERISON, care se reduce la
FERIO prin convertirea premisei minore. Astfel, vom avea:

MeP
SiM
SoP.

d.
PeM
MaS
SoP

Rezolvare:
Modul este de figura a IV-a, FESAPO, care se reduce la FERIO prin
convertirea simplă a majorei şi convertirea prin accident a minorei.
Astfel, PeM se converteşte în MeP, iar MaS se converteşte în SiM. Vom
avea:

MeP
SiM
SoP.

XI. Să se reducă indirect (adică prin metoda indirectă sau a reducerii la

absurd), modurile silogistice:

a.
MoP
MaS
SoP

Rezolvare:
Modul este de figura a III-a, BOCARDO. Presupunem că modul
silogistic este nevalid, adică presupunem că premisele sale sunt
adevărate, iar concluzia este falsă. Dacă ajungem la o contradicţie va
însemna că presupoziţia sau ipoteza iniţială este falsă, adică silogismul
nu este nevalid. Astfel: MoP este adevărată, MaS este adevărată, iar SoP
este falsă. Dacă SoP este falsă, atunci contradictoria sa, SaP va fi
adevărată. Dacă înlocuim pe MoP cu SaP, ambele având aceeaşi valoare
de adevăr, vom avea premisele:

SaP
MaS,

din care, putem deriva în mod valid, printr-un BARBARA, concluzia

adevărată MaP:

SaP
MaS
MaP.

Însă, dacă MaP este adevărată, atunci MoP ar fi falsă. Ori, MoP este prin
ipoteză adevărată. Prin urmare, am ajuns la o contradicţie, şi deci
presupoziţia iniţială este falsă. Astfel, silogismul este valid.  

b.
PaM
SoM
SoP
Rezolvare:
Presupunem că modul silogistic este nevalid, adică PaM este adevărată,
SoM este adevărată, iar SoP este falsă. Din faptul că SoP este falsă
rezultă că SaP este adevărată. Încercăm acum să construim un silogism
valid. Pentru aceasta înlocuim pe SoM cu SaP. Premisele obţinute vor fi
astfel:

PaM
SaP,

din care poate fi derivată în mod valid prin BARBARA, concluzia

adevărată – pentru că este obţinută din premise adevărate printr-un mod
silogistic valid -, SaM. Astfel, vom avea silogismul:

PaM
SaP
SaM.

Dacă SaM este adevărată, SoM va fi falsă, fiind contradictoria sa. Dar,
prin ipoteză, SoM este adevărată. Astfel. am ajuns la o contradicţie. Prin
urmare, presupoziţia că silogismul este nevalid este falsă. Ca urmare,
silogismul este valid.

c.
MeP
MaS
SoP

Rezolvare:
Presupunem silogismul nevalid, prin urmare MeP este adevărată, MaS
este adevărată, iar SoP este falsă. Dacă SoP este falsă, atunci SaP este
adevărată, fiind contradictoria lui SoP. Dacă înlocuim, la nivelul
premiselor, pe MeP cu SaP, atunci din

SaP
MaS

vom putea obţine, printr-un BARBARA, adică printr-un mod silogistic

valid de figura a I-a, concluzia adevărată, MaP.
Dar dacă MaP este adevărată, atunci MeP, premisa majoră a
silogismului dat, va fi falsă, fiind contrara lui MaP. Însă, prin ipoteză,
MeP este adevărată. Prin urmare, am ajuns la o contradicţie. Prin
urmare, presupoziţia că silogismul este nevalid este falsă. Ca urmare,
silogismul este valid.

d.
PaM
MeS
SeP
Rezolvare:
Dacă vom presupune că silogismul este nevalid, atunci PaM este
adevărată, MoS este adevărată, iar SeP este falsă. Dacă SeP este falsă,
atunci SiP, contradictoria sa, este adevărată. Dacă înlocuim pe MeS cu
SiP, atunci vom putea obţine în mod valid, prin BARBARA, concluzia
adevărată SiM:

PaM
SiP
SiM.

Dacă SiM este adevărată, atunci conversa sa, MiS, va fi adevărată, iar
MeS, contradictoria acesteia, va fi falsă. Dar, prin ipoteză, MeS este
adevărată. Ca urmare, am ajuns la contradicţie. Prin urmare, presupoziţia
iniţială este falsă. Astfel, silogismul este valid.
XII. Adăugaţi premisa sau concluzia care lipseşte în fiecare dintre
următoarele entimeme, puneţi argumentul rezultat în formă silogistică şi
testaţi silogismul folosind regulile tradiţionale:
1.    Merele verzi nu ar trebui mâncate pentru că produc dureri gastrice.
Rezolvare:
Concluzia argumentului este Merele nu ar trebui mâncate, întrucât
indicatorul „pentru că” introduce o premisă care justifică această
propoziţie. Entimema poate fi scrisă:
Merele verzi produc dureri gastrice
Merele verzi nu ar trebui mâncate.
Entimema poate fi completată cu premisa:
Toate alimentele care produc dureri gastrice sunt alimente care nu ar
trebui mâncate.
Astfel, se obţine argumentul:
Toate alimentele care produc dureri gastrice sunt alimente care nu ar
trebui mâncate.
Merele verzi produc dureri gastrice
Merele verzi nu ar trebui mâncate,
care poate scris în formă silogistică standard
Toate alimentele care produc dureri gastrice sunt alimente care nu ar
trebui mâncate
Toate merele verzi sunt alimente care produc dureri gastrice
Toate merele verzi sunt alimente care nu ar trebui mâncate. 
Silogismul poate fi simbolizat astfel:
Toţi D sunt M
Toţi V sunt D
Toţi V sunt M.
Silogismul are trei propoziţii (R1), trei termeni, fiecare apare de două ori
dar nu în aceeaşi propoziţie (R2), termenul mediu – D – este distribuit
cel puţin o dată (R3) în prima premisă, ca subiect de universală;
termenul V este distribuit în concluzie şi este distribuit şi în premisă, tot
ca subiect de universală; termenul M este nedistribuit în concluzie, dar
este nedistribuit şi în premisă (R4), ca predicat de afirmativă. R5 nu se
aplică pentru că concluzia argumentului nu este negativă. Concluzia este
afirmativă, iar premisele sunt şi ele afirmative (R6). Prin urmare,
argumentul este valid.
2.    Unii moldoveni nu sunt lipsiţi de umor pentru că Ion Creangă este
moldovean.

Rezolvare:
Entimema se poate scrie:
Ion Creangă este moldovean
Prin urmare, unele persoane care sunt moldovene nu sunt lipsite de
umor.
Entimema poate fi completată cu premisa:
Ion Creangă nu era lipsit de umor,
Obţinând argumentul:

Ion Creangă nu era lipsit de umor 

Ion Creangă este moldovean
Prin urmare, unele persoane care sunt moldovene nu sunt lipsite de
umor,

care poate fi scris în formă silogistică:

Toţi C sunt U
Toţi C sunt M
Unii M sunt U.
Silogismul respectă regulile de definiţie ale silogismelor (R1 şi R2).
Termenul mediu este distribuit cel puţin o dată (R3), ca subiect de
universală în ambele premise. Termenul U este nedistribuit în premisă,
ca predicat de afirmativă, dar este nedistribuit şi în concluzie, ca predicat
de afirmativă (R4). Regula 5 nu se aplică, întrucât concluzia este
afirmativă. Silogismul are concluzia afirmativă, dar are şi premisele
afirmative (R6). Prin urmare, silogismul este valid.

3.    Ştii că Thales nu era o fire practică pentru că era filosof.

Rezolvare:
Indicatorul de premisă „pentru că” ne arată că Thales era
filosof este premisă, prin urmare, Thales nu era o fire
practică este concluzie. Argumentul poate fi scris:

Thales era filosof

Thales nu era o fire practică.
Entimema poate fi completată cu premisa Niciun filosof nu este o fire
practică, iar silogismul va fi:
Niciun filosof nu este o fire practică
Thales era filosof
Thales nu era o fire practică.
Silogismul poate fi simbolizat astfel:

Niciun F nu este P
Toţi T sunt F
Niciun T nu este P.
Silogismul respectă regulile de definiţie, R1 şi R2. Termenul mediu – F
– este distribuit în prima premisă (R3), ca subiect de universală.
Termenul T este distribuit în concluzie ca subiect de universală, şi este
de asemenea, distribuit în premisa minoră, tot ca subiect de
universală (R4). Concluzia este negativă, şi premisa majoră este de
asemenea, negativă (R5). R6 nu se aplică pentru că concluzia nu este
afirmativă.

4. Numai cei care poartă cravată pot intra, iar Ionuţ poartă cravată.

Rezolvare:
Pasajul conţine două propoziţii legate prin „iar”, ceea ce sugerează că
propoziţiile pot fi premise:
Numai cei care poartă cravată pot intra
Ionuţ poartă cravată.
Prima premisă poate fi scrisă – tradusă - în formă standard astfel:
Toţi cei care pot intra sunt persoane care poartă cravată,
Iar a doua:
Ionuţ este o persoană care poartă persoană.
Premisele se pot simboliza:
Toţi P sunt C
Toţi I sunt C.
Cea mai probabilă concluzie este Ionuţ este o persoană care poate
intra, adică Toţi I sunt P. Astfel, silogismul se va scrie:
Toţi P sunt C
Toţi I sunt C
Toţi I sunt P.
Pentru că termenul mediu – C – este nedistribuit în ambele premise,
ca subiect de afirmative, şi astfel el nu este distribuit cel puţin o dată,
silogismul încalcă R3, şi prin urmare este nevalid