Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european.

Dreptul la libera circulație

în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la
frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la
Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru
persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între
oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
Cuvântul Schengen este sinonim cu libertatea de mișcare, astfel încât, la începutul anilor
1980, în urma discuțiilor dintre fostul cancelar german Helmut Kohl și presedintele de atunci al
Franței, François Mitterand, din apropiere de Saarbrücken s-a luat decizia de a elimina
controalele la frontiera dintre Germania și Franta. Astfel, viziunea lor a condus la un acord între
Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, încheiat în anul 1985 pe nava „Astrid” pe
râul Mosel, în dreptul micii localități de frontieră Schengen din Luxemburg.
În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline ale Acordului Schengen, si
anume Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Cehia, Lituania, Slovacia, Elvetia, Italia,
Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Suedia, Finlanda,
Islanda, Norvegia, Letonia, Polonia, Ungaria. Ceea ce mai trebuie mentionat este faptul ca, exista
3 state semnatare ale Acordului Schengen, care nu sunt state membre ale Uniunii Europene,
respectiv Islanda, Norvegia, Elvetia, si 2 state membre ale Uniunii Europene, care au decis sa nu
aplice in totalitate acquis-ul Schengen, dar care colaboreaza cu statele membre Schengen in
anumite domenii, respectiv, Irlanda si Marea Britanie.
Astfel, libertatea de miscare a persoanelor este asigurata pe teritoriul celor 25 de state
membre ale spatiului Schengen, fara controale la frontierele interne terestre si maritime, din
Portugalia in Polonia si din Grecia in Finlanda. Aderarea la spatiul Schengen are ca efect
ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in
intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se
desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri
referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Astfel, trecerea frontierei se poate
realiza indiferent de ora si prin orice loc, iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul
Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor
interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.
Dar pe langa eliminarea controalelor la frontierele interne, codul frontierelor Schengen,
cuprinde si anumite prevederi referitoare la reintroducerea temporara a controalelor la frontierele
interne. Astfel, in cazul in care exista o amenintare serioasa la adresa securitatii interne si a
ordinii publice, un stat membru poate reintroduce in mod exceptional controlul la frontierele
interne, pentru o perioada limitata la nu mai mult de 30 de zile sau pentru durata presupusa a
amenintarii serioase, iar daca aceasta depaseste 30 de zile, obiectivul si durata reintroducerii
temporare a controlului la frontierel interne nu vor depasi motivele strict necesare pentru a
raspunde amenintarii serioase.
De asemenea, daca amenintarea serioasa la adresa securitatii interne si ordinii publice
persista dupa perioada prevazuta mai sus, statul membru poate prelungi controlul la frontiera
pentru aceleasi motive luand in considerare orice elemente noi, pentru perioade reinnoite de 30
de zile.
In cazul in care un stat membru planuieste reintroducerea controlului la frontierele
interne, acesta va notifica cat de curand posibil celorlalte state membre si Comisiei si va furniza
urmatoarele informatii, cat de curand in momentul in care sunt disponibile:
(a) motivele pentru reintroducerea propusa, cu detalierea evenimentelor care constituie o
amenintare serioasa la adresa securitatii interne si ordinii publice;
(b) obiectivul reintroducerii propuse, cu specificarea locului in care a fost reintrodus
controlul la frontiera;
(c) numele punctelor de trecere autorizate;
(d) data si durata reintroducerii propuse;
(e) acolo unde este cazul, masurile care trebuie luate de alte state membre.

Informarea, precum si opinia pe care Comisia o poate elabora vor face obiectul
consultarilor intre statul membru care planuieste reintroducerea controalelor, celelalte state
membre si Comisie, in vederea organizarii, acolo unde este cazul, a unei forme de cooperare
reciproce intre statele membre si examinarii proportionalitatii masurilor fata de evenimentele
care au dat nastere reintroducerii controlului la frontiera si amenintarilor la adresa securitatii
interne si ordinii publice. Acolo unde consideratii care tin de securitatea interna si de ordinea
publica intr-un stat membru necesita adoptarea unei actiuni urgente, statul membru respectiv
poate reintroduce in mod exceptional si imediat controlul la frontierele interne.
Statul membru care a reintrodus controlul la frontierele interne va notifica acest lucru
celorlalte state membre si Comisiei, fara intarziere si va oferi informatiile necesare, precum si
motivele care justifica folosirea acestei proceduri. Astfel putem afirma faptul ca, statele membre
pot prelungi controalele la frontierele interne dupa notificarea celorlalte state membre si
Comisiei.
Statul membru care intentioneza sa prelungeasca controlul la frontiera vor oferi celorlalte
state membre si Comisiei toate informatiile relevante cu privire la motivele pentru prelungirea
controalelor la frontiera interna.
Statul membru respectiv sau, acolo unde nevoie, Consiliul, vor informa Parlamentul
European, cat de curand posibil, cu privire la masurile adoptate, iar in ceea ce priveste a treia
prelungire consecutiva in conformitate cu art. 26, 1 statul membru respectiv va informa
Parlamentul European, daca i se solicita acest lucru, cu privire la necesitatea introducerii
controalelor la frontierele interne.
Totodata trebuie sa mai mentionam si faptul ca, statul membru care a reintrodus controlul
la frontiera interna va confirma data la care controlul a fost ridicat si in acelasi timp sau imediat
dupa, va prezenta o informare Parlamentului European, Consiliului si Comisiei cu privire la
reintroducerea controlului la frontierele interne, subliniind, in special, functionarea controalelor
si eficienta reintroducerii controlului la frontiera.
Mai trebuie mentionat si faptul ca, decizia de a reintroduce controlul la frontierele interne
va fi luata intr-o maniera transparenta, iar publicul va fi informat in totalitate in legatura cu
aceasta decizie, doar daca, pentru motive legate de securitate se decide contrariul.
Asadar, se poate mentiona faptul ca, beneficiile aduse de aderarea la Spatiul Schengen, si
anume, libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta un lucru destul de
important in contextul globalizarii. Dar exista si pareri contrare ce se refera la faptul ca,
reintroducerea temporara a controalelor la frontierele interne ar incalca aceasta libertate de

1
Al Regulamentului (CE) nr.562/2006.
miscare. Iar in acest sens, putem afirma faptul ca, eliminarea controlului la frontierele interne nu
prezinta doar beneficii, ci si aspecte negative. Ridicarea controalelor la frontierele interne nu va
avea doar efecte pozitive, pentru ca de aceeasi libertate de miscare se vor bucura si infractorii.
Astfel, lipsa controlului la frontierele interne ar facilita actiunile crimei organizate
precum, traficul de droguri, de fiinte umane, migratia ilegala si alte aspecte contrare legii. Prin
faptul ca nu mai exista control la frontierele interne, infractorii isi pot desfasura activitatea intr-o
maniera mult mai usoara decat atunci cand sunt controlati la trecerea frontierei unui stat. Traficul
ilicit sub diverse aspecte va lua amploare, insa ca o contra masura in acest sens, Uniunea a
adoptat anumite masuri compensatorii referitoare la cooperarea politieneasca internationala sub
aspectul urmaririi si supravegherii transfrontaliere, dar si cooperarea politieneasca in cadrul
Sistemului de Informatii Schengen .
De asemenea, daca situatia o impune, precum desfasurarea unui eveniment sportiv la
nivel international sau desfasurarea unui summit international, se ia masura reintroducerii
temporare a controlului la frontierele interne, aspect care ar nemultumi anumite persoane fiindca
se incalca libertatea de miscare a cetatenilor. Dar putem spune ca, acest lucru nu reprezinta o
incalcare a acestui drept, ci o forma de protectie a acestuia.
Cu toate ca se efectueaza, temporar, acest control, nu se ingradeste libertatea de miscare,
ci se protejeaza dainuirea acesteia prin eliminarea eventualelor aspecte negative ce ar putea
surveni ca urmare a neefectuarii controlului in cazul unui aflux de cetateni ce s-ar putea prezenta
la frontiera unui stat cu ocazia desfasurarii unui eveniment precum cele de mai sus.
Daca nu s-ar efectua acest control, temporar, in caz de nevoie, s-ar creea o situatie mai
grava datorita urmarilor negative ce ar surveni in urma activitatilor ilicite scapate de sub control,
care ar incetini fluiditatea acestei libertati de miscare a cetatenilor. Si astfel, am putea afirma
faptul ca, din cauza incetinirii flexibilitatii libertatii de miscare a cetatenilor s-ar incalca aceasta
libertate, si nu din cauza introducerii temporare a controlului la frontierele interne.
 Concluzie

Libera circulație a persoanelor este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii
Europene. Totuși, desi controlul vamal a fost desființat între statele din zona Schengen, Uniunea
Europeană trebuie să lupte împotriva terorismului, criminalității transfrontaliere și imigrației
ilegale și să se asigure că granițile sale externe sunt protejate. Acesta este scopul Sistemului
Informatic Schengen, sau SIS. 2

2
https://www.europarltv.europa.eu/ro/programme/security/strengthening-security-in-the-schengen-area
Bibliografie:

1. Regulament (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului

2. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20190612STO54307/
schengen-ghid-despre-spatiul-european-fara-frontiere
3. http://www.schengen.mai.gov.ro/index.htm