ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA

ORGANIZAREA UNUI SERVICIU

DE CHIRURGIE
• Saloane cu spitalizare continua (aseptic/septic).
• Saloane cu spitalizare de zi (aseptic/septic).
• Bloc operator (Sali aseptice/septice).
• Bloc de sterilizare.
• Incaperi/spatii de depozitare materiale, aparatura.
• Sali de tratamente/pansamente.
• Sali de consultatii (septice/aseptice)
• Oficiu
• Camera de garda, cabinete medici, Sali de conferinte, lucrari practice;
• Oficiul de primire pacienti
• Birouri, secretariat
• Vestiare

Circuitul pacientilor are elemente particulare fiecarei specialitati chirurgicale.

 ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
Asepsia
Reprezintă totalitatea măsurilor, de obicei fizice, prin care se previne contaminarea
plăgilor - înlătură agenţii infecţioşi de pe suprafeţele obiectelor care vin în contact
cu ţesuturile.

Antisepsia
Reprezintă totalitatea măsurilor, de obicei chimice, prin care se înlătură agenţii
infecţioşi din ţesuturile vii (vizează distrugerea germenilor care au contaminat
ţesuturile).

Dezinfecţia
Reprezintă totalitatea măsurilor de distrugere a agenţilor patogeni (bacterii, viruşi,
fungi) de pe obiectele inerte. Prin dezinfecţia realizată cu ajutorul mijloacelor
chimice şi fizice se distrug, parţial, populaţiile microbiene.

Sterilizarea
Este mijlocul prin care toate microorganismele vii sau sporulate sunt distruse.
Se realizeaza prin mijloace fizice şi chimice, iar materialul sterilizat se ambalează steril
pentru a fi apoi menţinut în această stare până la utilizare.
 METODE FIZICE DE
STERILIZARE
Sterilizarea prin căldură:
• realizează o degradare a proteinelor membranei bacteriene şi o distrugere a
germenilor. Necesita căldura uscata sau umeda.

Flambarea / Incinerarea
• La flacara de gaz, pana cand obiectul de sterilizat ajunge la incandescenta.

Sterilizarea cu aer supraîncălzit

• în cuptoare speciale, Poupinel, care folosesc curent electric (timp de 2 ore la 160°C
/ 1 ora la 180°C) .

Sterilizarea prin căldură umedă

Fierberea
• se utilizează rar, casnic, pentru sterilizarea diferitelor instrumente, la temperatura de
100°C, timp de 35-45 min.
Autoclavarea
• metoda de sterilizare cu vapori saturati sub presiune (140°C /1,5 atm- 30 min).
• Este cea mai eficientă metodă, cu ajutorul căreia se pot steriliza atât instrumentele
metalice, cât şi materialele moi (câmpuri, halate, comprese).
 METODE FIZICE DE
STERILIZARE
Sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor:

Radiatii ultraviolete este, de fapt, dezinfecţie.

• pentru dezinfecţia aerului din sălile de operaţie, saloane, etc., cu ajutorul lămpilor cu
ultraviolete.
• acţionează asupra microorganismelor determinând coagularea proteinelor
citoplasmatice.
• utilizate pentru a reduce încărcătura microbiană (dezinfecţie) a aeruluişi a suprafeţelor
din sălile de operaţie şi sălile de pansamente.

Radiaţiile sunt produse de nişte lămpi speciale cu vapori de mercur sau cadmiu.
Eficienţa lor variază între 1,5 şi 2 metri de la sursă.
Durata sterilizării este de 30 – 40 minute.
• Radiatiile ionizante - radiatia gama produce distrugerea microbilor
prin excitarea si ionizarea atomilor materiei cu care vine incontact. O
parte din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina
degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si
inmultirea pe o anumita perioada de timp - avantaje: penetreaza
foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de sterilizat,
durata mare de sterilizare - 2-3 ani - sunt sterilizate solutiile
perfuzabile si pulberile, materiale de sutura, instrumentar, manusi,
halate, sonde, tuburi 5.
• Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, actioneaza prin
distrugerea membranei si liza celulara.
 METODE FIZICE DE
STERILIZARE

Sterilizarea prin liofilizare.

Metoda constă în desicaţie în vid la temperaturi foarte scăzute (- 138 grade C). Se
utilizează pentru sterilizarea serurilor şi vaccinurilor.
 METODE FIZICE DE
STERILIZARE

Pasteurizarea este o metodă de aseptizare a lichidelor alimentare şi a mediilor de

cultură prin încălzire la temperaturi sub 100° C urmată de răcire bruscă.
• distruge 90 – 95% din germenii microbieni.
• În funcţie de temperatura utilizată pasteurizarea poate fi înaltă (80 secunde la 80 –
90 ° C) sau joasă (30 – 60 minute la 60 ° C).

Tyndalizarea este o pasteurizare joasă, repetată, cu incubare ulterioară la 30 – 38 ° C.

Procedeul distruge formele vegetative bacteriene şi sporii păstrând intacte
proteinele şi vitaminele din lichidul respectiv.
 METODE CHIMICE DE
STERILIZARE
Oxidul de etilena (EtO)

Etilen oxidul - agent alchilant. Efectul lui este denaturarea enzimelor

şi a acizilor nucleici. EtO a fost considerat până nu demult ca
sterilizant de elecţie pentru materialele şi instrumentele
termosensibile. Are o bună capacitatede penetrare.
Avantaje sterilizării cu EtO: Temperaturi joase (25 – 75 °C), gamă
largă de instrumente, foarte eficace;
Dezavantaje: Toxic pentru pacienţi şi personal (mutagen, carcinogen,
teratogen, provoacă avorturi, determină iritaţii ale căilor
respiratorii, probleme digestive, afecţiuni ale SNC şi arsuri
chimice);
 METODE CHIMICE DE
STERILIZARE

1. Glutaraldehida 2%
2. Peroxidul de hidrogen stabilizat 6%
3. Acidul peracetic.

Glutaraldehida alcalină.
Soluţii apoase de 2,4% (Cidex) însoţite de un activator. Acesta conţine un alcalinizant,
un detergent şi un agent anticoroziv. Prin alcalinizare la un pH de 7,5 – 8,5 este mult
amplificat efectul bactericid, viricid, fungicidşi sporicid al glutaraldehidei. Soluţia
activată este valabilă timp de 14 zile.
Soluţia se pune în cuve/recipiente cu capac. În funcţie de durata de contact cu
obiectele imersate ele pot realiza:
• sterilizarea acestora (8 – 10 ore)
• dezinfecţia de nivel înalt (30 - 60 minute).
 METODE CHIMICE DE
STERILIZARE
Avantaje:
• Glutaraldehida acţionează prin alchilarea grupărilor sulfhidril, hidroxil, carboxil şi
amino ale microorganismelor, ceea ce determină alterarea acizilor nucleici şi a
sintezei proteice.
• Glutaraldehida nu este corozivăm pentru metale, nu alterează endoscoapele şi nu
este inactivată de reziduurile organice.
Inconveniente:
• posibilitatea pentru personalul foarte solicitat sau insuficient antrenat să
dezinfecteze în loc să sterilizeze.
• riscul este cu atât mai mare cu cât nu există metode eficientede monitorizare a
acestui tip de sterilizare.
• toxicitatea pentru pacient şi pentru personal - poate determina dermatite sau
poate exacerba exeme preexistente; inhalarea vaporilor irită mucoasele nazală
şi bucală, determină tuse şi bronhospasm.

Glutaraldehida acidă 2% (pH 3 – 6,3) este mai corozivă pentru metale, dar este
mai stabilă putând fi utilizată timp mai îndelungat.
 METODE CHIMICE DE
STERILIZARE
Sporicidinul este un amestec de glutaraldehidă 1,12% cu fenol 1,93% , care permite
sterilizarea în 12 ore la 25 grade C. Dezinfecţia de grad înalt este atinsă în 25
minute.

Peroxidul de hidrogen este un oxidant puternic care permite îndepărtarea resturilor

organice şi este relativ lipsit de toxicitate, însă distruge cauciucul, plasticul şi
corodează cuprul, zincul şi alama. Pentru sterilizare se utilizează o soluţie de 7,5%
(Sporox™). Procesul durează 6 ore la 20 C.
Soluţia poate fi refolosită timp de 21 de zile.
Pentru dezinfecţia de grad înalt timpul de imersie este de 30 minute.

Acidul peracetic - un amestec e de acid acetic, peroxid de hidrogenşi apă.

Soluţia de 1% are efect germicid puternic inclusiv pentru spori. Deşi este coroziv,
aparatura actuală permite diluarea lui la o concentraţie de 0,2% şi amestecul cu un
agent anticoroziv în cadrul preparatului STERIS 20™ (STERIS®Corporation,
SUA). Sterilizarea durează 12 minute la 50 – 56 C.
Acidul peracetic poate produce arsuri tegumentare severe, keratite şi iritaţii ale căilor
respiratorii. După sterilizarea prin imersie în germicide lichide, instrumentele
trebuie clătite cu apă sterilă.
 CONTROLUL STERILIZĂRII
Metodele de sterilizare se controlează prin intermediul a trei tipuri de indicatori:
mecanici, chimici şi biologici.

Indicatori mecanici:
• presupun verificarea periodică a aparaturii de către specialişti.

Indicatori chimici:
utilizează diverse substanţe chimice care îşi modifică culoarea sau starea de
agregare la anumite temperaturi.

Indicatori biologici:
Testul conţine un număr cunoscut de microorganisme sub formă sporulată, cu
rezistenţă cunoscută la un anumit mod de sterilizare, într-un ambalaj
protector etanş. Creşterea ulterioară sau dimpotrivă lipsa creşterii bacteriilor
când sunt puse în condiţii favorabile de mediu oferă indicii asupra sterilizării.
 Dezinfecţia aerului din sălile de
operaţie
Aerul atmosferic este afectat de trei tipuri de poluanţi:
•particule inerte
•microorganisme
•molecule (substanţe chimice)

99,9 % din particulele din aer sunt sub 1 micron. Una dinsursele de particule sunt
persoanele. Acestea emit în mediu cu atât mai multe particule peminut cu cât sunt
mai active:
• aşezat 100000/minut
• •mers încet 5 milioane/minut
• •sport pânăla 30 milioane/minut. Poluarea microbiană a aerului din sălile de
operaţie este direct proporţională cu numărul de persoane şi cu gradul de mişcare a
acestora.
Trebuie redus la minimum traficul de persoane din sala de operaţie în timpul
intervenţiei chirurgicale. Exerciţiile fizice precumşi schimbatul hainelor poate
determina contaminarea aerului cu floră vaginală sau rectală.
Poluarea cu microorganisme (microbi,virusuri, mucegaiuri, ciuperci) a aerului din sălile
de operaţie este permanentă iar flora transmisă pe cale aeriană joacă un rol foarte
important în infecţiile nosocomiale.
 STERILIZAREA APEI PENTRU
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ

Prin filtrare de germeni si microparticule in filtre cu carbune activ, cu valabilitate

limitata.

In autoclav, la 145C, presiune de 1,5 bari , timp de 30 minute (apa trebuie preparată
zilnic):
Conductele responsabile de transportul apei sterile la spălător trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
• distanta maximă autoclav - spălător să nu depăşească 20 m;
• să nu existe zone de stagnare a apei;
 INDICAŢIILE STERILIZĂRII
DIFERITELOR MATERIALE
SANITARE
Materialele textile
• (comprese, meşe, halate, măşti, campuri operatorii) se sterilizează prin autoclavare
la 140°C, la 1,5atm, timp de 30 min.

Instrumentarul chirurgical metalic:

• Căldură uscată în etuva, timp de 2 ore la 160°C / 1 ora la 180°C ;
• EO
• Plasma

Seringile, cateterele şi acele de puncţie

• Se utilizează sterilizate industrial.

Materialele moi
• din plastic sau cauciuc, în majoritatea cazurilor sunt dispozabile (ambalate steril).
Ele pot fi sterilizate prin autoclavare la 120°C, cu etilenoxid, glutaraldehida sau alte
substanţe germicide.
 ANTISEPTICELE SI
DEZINFECTANTELE
Antisepticele sunt substanţe chimice utilizate pentru distrugerea germenilor din ţesuturile
vii.
Mecanismele de acţiune sunt denaturarea proteinelor bacteriene, blocarea enzimelor celulare
şi acţiunea tensioactivă.

Conform uzanţelor internaţionale,

-antiseptice pentru piele, mucoase şi cavităţi ale organismului
-dezinfectante pentru diferite suprafeţe ale obiectelor sanitare, mobilier, pardoseli.

Apa oxigenată este un antiseptic foarte mult utilizat în practica chirurgicală în plăgile
recente, mai ales în cele anfractuoase sau delabrante. Se foloseşte în soluţie de 3%.
• efect mecanic - elimină sfacelurile;
• efect oxidant, prin O2 nativ eliberat;
• efect hemostatic;
• efect bactericid.

Acidul boric este o pulbere cristalină albă care are un intens efect bactericid.

Permanganatul de potasiu KMnO4 se foloseşte în spălăturile perineale, vaginale.(solutie

1%)
 ANTISEPTICELE SI
DEZINFECTANTELE
Compusii iodaţi - tinctura de iod 5% sau a alcoolul iodat 1%.
Iodoforii (Betadine)
• sunt soluţii antiseptice moderne, care, pe lângă iod, conţin şi detergenţi, fiind netoxice şi
neiritative. Efectul bactericid, fungicid şi antituberculos se păstrează, având o acţiune mai
prelungită faţă de tinctura de iod.

Agenţii cloraţi (Clorhexidina) sunt antiseptice cu efecte sporocide, fungicide şi virulicide

acţionând prin oxidare. Se utilizează în plăgile cu puroi.
Cloraminele sunt compuşi azotaţi cloraţi prine liberare de clor activ. Cloramina B care se
prezintă sub formă de tablete 0,5g. În soluţie de 0,2-1 % , pentru aseptizarea suprafetelor,
iar în soluţie de 2-5 % pentru dezinfecţia lenjeriei.

Alcoolii
• se utilizează larg în chirurgie sub formă de alcool etilic în concentraţie de 70%, în
amestec cu albastru de metil (spirt medicinal). Este un antiseptic bactericid, dar inactiv
împotriva sporilor sau fungilor. Nu se aplică în plăgi sau pe mucoase.
• Se folosesc numai pentru aseptizarea tegumentelor.
• În combinaţiecu iodul sau clorhexidina 0,5% acesta îşi măreşte efectul.
 ANTISEPTICELE SI
DEZINFECTANTELE

Fenolii şi derivaţii de crezol –scosi din uz.

Derivaţii de metale (oxicianura de mercur) au efect bactericid prin inhibiţie

enzimatică.

Coloranţii - au efect inhibitor celular prin acţiune anti ADN sau ARN microbian.
Rivanolul - este o soluţie galbenă, antiseptică, cu proprietăţi antiinflamatorii (in soluţie
de 2%, pentru spălarea plăgilor).
Albastru de metilen - se utilizează în dermatologie, urologie, chirurgie si este un
dezinfectant urinar bun.

Detergenti - au calităţi bactericide si bacteriostatice

• Bromocet
• Betadine scrub
• Steranyos
 PREGATIREA CHIRURGULUI

Spalarea si
dezinfectia
mainilor
• Imbracaminte si
incaltaminte
special destinata
salii de operatie
• Masca si boneta
• Sort de protectie
• Halate sterile din
panza sau halate
impermeabilizate,
de unica folosinta.
• Lupa portabila cu
sau fara lampa
frontala
 PREGATIREA CAMPULUI
OPERATOR
Antiseptizarea tegumentelor pe o
suprafata intinsa, ce depaseste cu
cel putin 20 cm campul operator.
Asezarea campurilor textile sau de
unica folosinta(autocolante) pe
pacient , cu delimitarea unui
perimetru in care se va practica
incizia.
Aplicarea pe tegumente de folie
autocolanta, transparenta, prin
care se va practica incizia,
protejeaza plaga de eventuala
contaminare stafilococica de pe
tegumente, mai ales in interventiile
de lunga durata;