Test EE

Nr.
Crt.
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
Care din situatiile urmatoare este specifica eficientei economice:

a. costuri > rezultate;
b. costuri = rezultate;
3 c. costuri < rezultate.
Care din situatiile urmatoare este specifica ineficientei:

a. eforturi > efecte;
b. eforturi = efecte;
4 c. eforturi < efecte.
Decalajul de timp intre cheltuieli si rezultate este de preferat sa fie:

a. mai mare;
b. mai mic;
5 c. indiferent.
Principiul maximizarii in analiza indicatorilor de eficienta se aplica in cazul explicitarii acestora

sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
6 R
c. oricare dintre a) si b),
in care: R = rezultatele;
Ch = cheltuielile.
Ecoeficienta reprezinta un indicator complex care raporteaza:

a. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile in domeniul economic;
b. rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la cheltuielile in acelasi
domeniu;
7 c. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu.
Echilibrul pietei concurentiale care constituie si punctul de eficienta, se stabileste atunci cand:
a. V  C ;
b. V > C ;
c. V < C ,
8
in care: C = costuri medii;
C = costuri marginale;
V = venituri medii;
V = venituri marginale.
Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un beneficiu cu preturile de
respectiv 300, 500, 650 si 125 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de
programare liniara este corecta:
a. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  max;
9 b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  min.
PIB pe locuitor sau ocupat este un indicator al eficientei economice:

a. la nivel macroeconomic;
b. la nivel microeconomic;
c. atat la nivel macroeconomic, cat si microeconomic.
10
Rp
Indicatorii de eficienta economica, determinati sub forma , in care Rp = rezultate, efecte
Rt
partiale si Rt = rezultate, efecte totale, unde Rp  Rt, reflecta urmatoarele aspecte ale eficientei
economice:
a. structurale;
b. de nivel;
c. structurale si de nivel.
Rp
Rt
11 economice:
a. structurale;
b. de nivel;
Fie functia de regresie multipla:

y = 145 + 0,18x1 – 0,58x2 + 0,75x3 , in care x1, x2, x3 sunt factori de influenta ai rezultatului y.
Care dintre factori au o influenta favorabila asupra lui y:
a. x1, x2, x3;
12 b. x1, x2;
c. x1, x3
Eficienta economica se cuantifica prin:

a. efectele obtinute din realizarea unei actiuni economice;
b. eforturile consumate pentru realizarea unei actiuni economice;
c. raportul dintre efectele si eforturile antrenate in realizarea efectelor respective.
13
Varianta optima este aceea pentru care:

a. cheltuielile anuale de productie se reduc;
b. profitul net creste;
c. eficienta este maxima.
14
Solutia optima in cadrul unei probleme de repartizare a unui fond de investitii prin programarea
liniara este data de:
a. maximizarea efectelor;
b. minimizarea eforturilor;
15 c. functia obiectiv.
În functia de productie de tip Cobb- Douglas, coeficientul A reprezinta:

a. coeficientul de elasticitate;
b. coeficientul eficientei integrale a factorilor de productie;
c. coeficientul eficientei partiale a factorilor de productie.
16
Ecuatia de baza a modelului Leontieff este:

a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,
in care: y = vectorul cererii sau consumului total;
A = matricea coeficientilor tehnologici;
E = matricea unitate;
a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,
17 E = matricea unitate;
(E – A)-1 = matricea coeficientilor cheltuielilor totale, sau
matricea inversa a matricei A;
x = vectorul productiei totale a ramurilor.
La nivel macroeconomic, folosind balanta legaturilor dintre ramuri, investitiile conexe se

calculeaza in functie de:
a. nu exista investitii conexe la nivel macroeconomic;
18 b. investitiile totale si investitiile directe;
c. nu se pot calcula la nivel macroeconomic.
La baza determinarii investitiilor conexe se afla:

a. ecuatia de regresie multipla;
b. modelul Leontieff;
19 c. functia de productie Cobb – Douglas.
Pragul de rentabilitate permite entitatii economice:

a. sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine nerentabila;
b. sa estimeze rapid rezultatele previzionate;
c. sa determine data la care intreprinderea devine nerentabila.
20
Criteriul general al eficientei economice il reprezinta:

a. maximizarea efectelor, la un volum dat de resurse consumate;
b. minimizarea efectelor;
c. valoarea.
21
În practica putem distinge patru mari clase de metodologii care permit luarea in considerare a
incertitudinii legate de viitor:
1. Metoda criteriului „viitorofob”;
2. Metoda echivalentilor certi;
3. Metoda distributiilor de probabilitate a evenimentelor;
4. Metoda luarii in considerare a unei prime de risc.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
22 a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
23
Ca indicator de baza investitia specifica se calculeaza:

a. ca raport intre valoarea capitalului investit si capacitatea anuala de productie;
b. ca raport invers al termenului de recuperare;
24 c. prin insumarea investitiilor colaterale si conexe.
Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter general?

a. capacitatea anuala de productie;
b. investitia specifica;
25 c. productivitatea muncii.
Investitia specifica exprima:

a. perioada de timp in care se recupereaza din profitul anual investitia;
b. volumul valoric al investitiilor totale necesare pentru a realiza o unitate de
productie exprimata in unitati valorice sau fizice;
26 c. volumul valoric al profitului annual, aferent unei unitati valorice de investitii, de
capital fix.
Daca termenul de recuperare este de 10 ani, 20 ani si 25 ani coeficientul de eficienta economica
va fi de respectiv:
a. 0,5; 0,066; 0,05;
27 b. 0,1; 0,05; 0,04;
c. 0,3; 0,04; 0,5.
Coeficientul de eficienta economica a investitiilor exprima:

a. volumul valoric al profitului anual aferent unei unitati valorice de investitii, de
capital fix;
b. componenta de efort a eficientei economice;
c. volumul valoric al investitiilor totale, necesare pentru a realiza o unitate de
productie determinata valoric sau fizic, dupa cum este cazul.
capital fix;
28 c. volumul valoric al investitiilor totale, necesare pentru a realiza o unitate de
Termenul de recuperare:
a. exprima perioada de timp in care investitia este recuperata din profitul anual;
b. arata volumul valoric al profitului anual aferent unei unitati valorice de investitii,
29 de capital fix;
c. exprima efortul total.
Termenul de recuperare se calculeaza dupa formula:

a. P
a
;
It
b. I
t
;
Pa
30 c. I t
,
Q
in care: Pa = profitul anual;
It = investitia totala;
Q = productia anuala.
Dupa factorul timp, indicatorii de eficienta economica pot fi:

1. statici;
2. analitici
3. dinamici.
31 a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3.
Criteriul Savage:
a. retine solutia pentru care regretul maxim este cel mai slab;
b. identifica decizia care face maxim rezultatul mediu;
32 c. retine solutia care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii.
Criteriul Laplace:
a. presupune retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii;
b. sugereaza retinerea solutiei care face minim, maximul de regret;
c. se bazeaza pe calculul mediei aritmetice a veniturilor asteptate (sperate) pentru
33 fiecare din situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie
este cea mai ridicata.
Daca dispersia  2 (VNAT) este 6.906.369, cat va fi abaterea standard  ? [Se vor lua doua
cifre dupa virgula].
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
34 c. 3.468,99.
Eficienta statica se imparte in:

1. eficienta alocativa;
2. eficienta productiva;
3. eficienta dinamica.
a. 1+3;
35 b. 2+3;
c. 1+2.
Nu se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare:

a. cheltuielile la 1 milion lei venituri sau productie;
b. rata profitului;
36 c. ponderea muncitorilor in numarul total de salariati.
Factorul de actualizare sau de discontare arata:

a. cat trebuie investit anual pentru a obtine un leu peste un numar n de ani;
b. cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n;
37 c. cat devine un leu de azi peste un numar.
Eficienta economica si rentabilitatea se afla in urmatorul raport:

a. este acelasi lucru;
b. eficienta economica include rentabilitatea;
38 c. eficienta economica nu se afla in nici un raport cu rentabilitatea.
Termenul de recuperare a investitiilor T este un indicator de referinta care are:

a. caracter static;
b. caracter dinamic;
39 c. atat caracter static, cat si caracter dinamic.
 VNAT 
Relatia exprima:
E VNAT 
a. dispersia;
b. coeficientul de variatie;
40 c. abaterea standard.
Ştiind ca pe fiecare produs x1, x2, x3 si x4 se realizeaza o productie cu preturile de respectiv 15,
50, 60 si 25 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
41 b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  min.
Cand cursul de revenire net actualizat CRN  este mai mic decat cursul de schimb:
a. proiectul este eficient;
b. proiectul este ineficient;
42 c. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig.
Formula de calcul a cursului de revenire net actualizat CRN  este:

a. K t (lei)
;
VNAT (valuta)
b. VNATpoz
;
VNATpoz  | VNATneg |
c. VNAT
,
I t
43 in care: K t = costuri totale actualizate;
VNAT valuta = valoarea neta actualizata totala in valuta;
VNATpoz = valoarea neta actualizata totala pozitiva;
VNATneg  valoarea neta actualizata totala negativa;
VNAT  valoarea neta actualizata totala;
I t = investitia totala actualizata.
Rata interna de rentabilitate (RIR) se considera ca fiind:

a. acea rata maxima a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar
finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil;
b. acea rata minima a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar
44 finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil;
c. acea rata nula a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar
finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil.
Formula factorului de fructificare sau de compunere pentru 1 an este:

a. (1   ) n  1
;

b. (1   ) n  1
;
45 (1   ) n  
c. 1
.
(1   ) n
Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un consum cu preturile de respectiv
380, 560, 650 si 127 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
46 b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  min.
Cand capitalul este depus la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda
are loc:
a. pierderea dobanzii;
b. capitalizarea dobanzii;
47 c. pierderea capitalului.
Mf
Ce se determina cu ajutorul formulei :
Ns
a. eficienta fondurilor fixe;
b. structura tehnologica a mijloacelor fixe;
48 c. inzestrarea tehnica a muncii.
Rata rentabilitatii comerciale ( Rc )raporteaza:

a. efect la efect;
b. efort la efect;
49 c. efort la efort.
Volumul capitalului investit se determina cu ajutorul formulei:

a. Id + Ic + Mc + Chs;
b. P
a
;
It
c. Pf
 100 ,
It
in care: Id = investitii directe;
50 Ic = investitii colaterale;
Mc = necesarul de mijloace circulante pentru primul ciclu de
productie;
Chs = cheltuielile suplimentare;
Pa = profitul anual;
Pf = profitul final.
Durata de exploatare eficienta a unui obiectiv se caracterizeaza prin:

a. costuri de investitii fara venituri;
b. costuri de productie si profit;
c. perioada in care suma costurilor de productie si investitii sunt mai mici decat
profitul brut.
51 c. perioada in care suma costurilor de productie si investitii sunt mai mici decat
profitul brut.
Dupa gradul de complexitate,

Dupa gradul indicatorii
de complexitate, de eficienta
indicatorii economica
de eficienta pot fi: pot fi:
economica
1. partiali;
2. statici;
3. complecsi.
52 a.a. 1+2;
b.
b. 2+3;
2+3;
c.
c. 1+3.
1+3.
Esalonarea in timp a investitiilor pe parcursul termenului de realizare a acestora se face astfel

incat:
a. sa se minimizeze volumul fondurilor imobilizate;
b. sa se poata trece la realizarea productiei generatoare de venituri si profit.
53 c. sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate.
Cheltuielile echivalente specifice se calculeaza dupa formula:

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. I t  Ch  T f ,
54 in care: Pf = profitul final;

K = cheltuieli echivalente sau recalculate;
q = capacitatea de productie;
T f = durata de functionare a obiectivului;
Ch = costurile anuale;
Angajamentul de capital sau capitalul angajat ( K t ) reprezinta:

a. avantajul net actualizat total;
b. raportul dintre venitul net actualizat total (VNAT) si investitiile totale actualizate
55 (I t );
c. suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor de exploatare ale unui
obiectiv, in perioada ulterioara punerii in functiune (exclusiv amortismentul).
Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt:

1. Metoda scenariilor;
2. Criteriul Hurwitz;
3. Modelului Laplace.
a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;

56 a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+3.
Se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare:

Externalitatile negative reprezinta:

a. costuri marginale externe generate de un producator tertilor sau partilor terte
prejudiciindu-le activitatea pentru care producatorul nu plateste;
b. beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor fara ca
58 acestia sa plateasca pentru beneficiile respective;
c. costuri marginale externe generate de un producator tertilor sau partilor terte
prejudiciindu-le activitatea pentru care producatorul plateste.
Rata rentabilitatii economice (Re) ca indicator exprimat in marimi relative, in literatura de

specialitate, poate fi determinata in mai multe forme si anume:
Pcrt
1. Re =  100 ;
At
Pcrt
2. Re =  100 ;
Kp
Pe
3. Re =  100 ,
Ae
in care: Pcrt = profit curent;
59 At = activ total;
Kp = capital permanent;
Pe = profit din exploatare;
Ae = activ din exploatare.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.
Categoriile de efecte de levier sunt:

a. efectul de levier nul; efectul de levier minim; efectul de levier maxim;
b. efectul de levier maxim; efectul de levier nul; efectul de levier negativ;
c. efectul de levier negativ; efectul de levier nul; efectul de levier pozitiv.
60 c. efectul de levier negativ; efectul de levier nul; efectul de levier pozitiv.
Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula:

a. CF
;
RMCV
b. MCV
 100 ;
CA
c. MS
 100 ,
61 CA
in care: CF = costuri fixe;
RMCV  rata marjei costurilor variabile;
MCV  marja costurilor variabile;
CA  cifra de afaceri;
MS  marja de securitate;
Rata de actualizare reprezinta:

a. un coeficient care tine seama de tendinta productiei;
b. un coeficient care tine seama de rata anuala a dobanzii, inflatiei,
62 deprecierea/aprecierea monetara si de o anumita marja de risc;
c. un coeficient care tine seama de veniturile anuale totale.
Vt
Pentru ca raportul sa fie eficient, se va prefera varianta cu valoarea:
K t
a. subunitara;
63 b. nula;
c. supraunitara.
Formula dupa care se calculeaza rata interna de actualizare RIR  este:

a. VNATpoz
αmin + (αmax - αmin)  ;
b. VNATpoz
αmin + (αmax + αmin)  ;
c. VNAT
,
I t
in care: αmin = rata de actualizare minima;
αmax = rata de actualizare maxima;
a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t
64 in care: αmin = rata de actualizare minima;
Termenul de recuperare a investitiei exprima:

a. durata de amortizare a mijlocului fix;
b. durata fizica de functionare;
65 c. perioada de timp in care din profit este recuperata investitia.
Indicatorii care masoara direct riscul sunt:

a. valoarea estimata a VNAT ; dispersia;
b. dispersia; abaterea standard;
66 c. abaterea standard; valoarea estimata a VNAT ; dispersia.
Optimul are un caracter temporal deoarece:

a. la un moment dat, o anumita varianta poate fi optima dupa care aceasta sa devina
numai eficienta sau chiar ineficienta;
b. optimul nu are niciodata caracter temporal;
67 c. cuantifica toate efectele si eforturile economice indiferent de momentul la care se
manifesta acestea.
Un proiect inceteaza a mai fi eficient atunci cand:

a. rata dobanzii < rata interna de rentabilitate;
b. rata dobanzii = rata interna de rentabilitate;
68 c. rata dobanzii > rata interna de rentabilitate.
Marimea venitului net actualizat total depinde de:

a. rata inflatiei;
b. rata actualizarii;
69 c. coeficientul de eficienta economica.
Costul marginal extern (CME) reprezinta:

a. costul (prejudiciul) indus tertilor, fara ca producatorul care prejudiciaza sa
plateasca;
b. costul producatorului poluator;
c. costul pe care tertii il accepta.
plateasca;
70 b. costul producatorului poluator;
Criteriul de optimalitate Pareto presupune:

a. imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ fara
inrautatirea situatiei economice a altor indivizi sau a unuia singur;
71 b. imbunatatirea situatiei economice a tuturor indivizilor in societate;
c. imbunatatirea situatiei economice a unor indivizi si inrautatirea altora.
Cheltuielile echivalente sau recalculate se calculeaza dupa formula:

a. K
;
q Tf
b. I t  Ch  T f ;
c. Id + Ic + Mc + Chs,
in care: K = cheltuieli echivalente sau recalculate;
72 It = investitia totala;
Id = investitii directe;
Ic = investitii colaterale;
productie;
Chs = cheltuielile suplimentare.
Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat reprezinta:

a. produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si
parghia financiara;
b. raportul dintre profitul din exploatare si suma volumului mediu al mijloacelor fixe
73 si activelor circulante;
c. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica
ale firmei.
Atunci cand pragul de rentabilitate este mai mare decat cifra de afaceri rezida:
a. rezultat nul;
b. pierdere;
74 c. beneficiu.
Coeficientul parghiei de exploatare determina:

a. elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor financiare,
fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri;
b. elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor
extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri;
c. elasticitatea rezultatului financiar, inaintea cheltuielilor si produselor extraordinare,
fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri.
75 extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri;
Formula factorului de fructificare sau capitalizare (compunere) este:

a. 
;
(1   ) n  1
b. 1
76 (1   ) n
;
c. (1 +α) n .
Diferenta dintre veniturile totale actualizate (V tα) si costurile totale actualizate (Ktα) poarta
denumirea de:
a. avantaj net actualizat total;
77 b. valoare neta actualizata totala;
c. indice de profitabilitate.
Neajunsurile venitului net actualizat total VNAT  sunt:

1. nu tine seama de marimea termenului de recuperare;
2. nu ofera solutii pentru cazul in care avem mai multe variante pentru termenul (T f) de
functionare a obiectivului;
3. indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale actualizate,
dar nu ne arata comparativ eficienta proiectului, respectiv fata de cea a altor proiecte;
4. marimea sa depinde in mare masura de valorile coeficientului de actualizare α.
78
a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4;
d. 1+2+4.
Criteriile de optimalitate din punct de vedere social sunt:

a. criteriul de optimalitate Kaldor si criteriul Hicks – Pareto;
b. criteriul de optimalitate Pareto si criteriul Hicks – Kaldor;
79 c. criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor.
Rentabilitatea economica reprezinta:

a. un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei societati;
b. produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si
parghia financiara;
ale firmei.
parghia financiara;
80 c. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica
ale firmei.
V
Relatia Vra  exprima:
A
a. viteza de rotatie a activelor;
81 b. parghia financiara;
c. valoarea medie adaugata neta.
Efectul de levier nul, se produce cand:

a. costul indatorarii nu este acoperit de catre rentabilitatea economica;
b. rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea;
82 c. indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii;
Metoda criteriului „viitorofob”:

a. consta in atasarea la fluxurile de trezorerie ale unui proiect a unui coeficient de
incertitudine, evaluarea investitiilor facandu-se prin actualizarea fluxurilor de
trezorerie corectate;
b. consta in evaluarea calitatii unui proiect de investitii, retinand timpul ca principal
criteriu de evaluare a riscului. În acest caz, demersul metodologic futurofob prefera
83 viitorul apropiat ca fiind mai putin riscant fata de un viitor mai indepartat prin
definitie mai riscant;
c. nu permite decat retinerea acelor proiecte pentru care volumul valoric al fluxurilor
este in legatura directa cu nivelul riscului retinut.
Pragul de rentabilitate reprezinta:

a. nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie sa o realizeze
pentru a acoperi in intregime cheltuielile fixe si variabile la care nu se mai
realizeaza nici beneficii si nici pierderi;
84 b. ambele variante;
c. nivelul cifrei de afaceri pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma
cheltuielilor fixe.
Speranta matematica reprezinta:

a. un coeficient statistic de apreciere a dispersiei unei serii statistice in jurul tendintei
centrale;
b. media ponderata a observatiilor unei serii statistice;
85 c. consta in atribuirea unei legi de probabilitate pentru fiecare moment generator al
fluxurilor de trezorerie.
Cn
Relatia C 0 = exprima:
(1  d ) n
a. factorul de reducere a capitalului;
b. dobanda simpla;
c. inversul capitalizarii dobanzii,
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
86 in care: C 0 - capitalul din perioada de baza;
C n - capitalul in perioada n;
(1+d) n - factorul de capitalizare.
Formula de calcul a venitului net actualizat total VNAT  este:

a. Tr T f
1

a 1
VNa 
(1   ) n
;
b. Vt
;
K t
c. K t (lei)
,
ENAT (valuta)
in care: Tr = termenul de realizare a lucrarilor de investitii;
87 T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
VNa = valoarea neta anuala;
1
= factorul de actualizare;
(1   ) n
Vt = venitul actualizat total;
K t = costuri totale actualizate;
ENAT = economisiri nete actualizate totale exprimate in valuta.
Externalitatile pozitive sunt internalizate prin:

a. subventii corective pe care statul le plateste fie consumatorilor, fie producatorilor
de externalitati pozitive;
b. plati pe care le efectueaza generatorii de externalitati;
88 c. subventii corective pe care statul le plateste numai producatorilor de externalitati
pozitive.
Randamentul economic al investitiei se determina cu ajutorul formulei:

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It
in care: Pf = profitul final;
Pa = profitul anual.
a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It
Care afirmatie este adevarata:

a. cu cat se realizeaza cheltuielile de investitii mai tarziu cu atat cresc imobilizarile;
b. cu cat se cheltuie investitiile mai devreme cu atat scad imobilizarile;
90 c. la orice proiect de investitii cu durata de executie mai mare, prezinta importanta
efectuarea investitiilor cat mai aproape de termenul de punere in functiune.
Factorul fondului de reducere:

a. indica depozitul anual uniform necesar pentru a ajunge la 1 leu intr-un anumit an n.
b. arata cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n;
91 c. determina valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de
timp.
Rata interna de rentabilitate RIR  reprezinta:

a. rata de actualizare care maximizeaza valoarea neta actualizata totala;
b. rata de actualizare pentru care veniturile totale nete actualizate sunt egale cu
92 cheltuielile totale nete actualizate;
c. rata de actualizare care minimizeaza cheltuielile totale nete actualizate.
Eficienta alocativa:
a. se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel
lung in conditiile realizarii unei productii la preturi minime;
b. se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu este
reflectata prin disponibilitatea acestora de a plati un anumit pret, egal cu costul resurselor
93 utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv.
c. este categoria prin intermediul careia, la un anumit moment, este determinata cantitatea
care se poate produce cu un anumit consum de resurse, precum si posibila schimbare de
pret, la consumatori, care reflecta corect costul factorilor de productie, utilizati pentru a
produce un anumit bun sau serviciu.

1. sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine rentabila;
2. sa estimeze rapid rezultatele neprevizionate;
3. sa determine data la care intreprinderea devine rentabila.
a. 1+2+3;
94 a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 1+3.
Într-o firma, conditiile de exploatare pot evolua in cursul exercitiului ca urmare a:

1. modificarilor de nivel;
2. schimbarii ratei marjei costurilor variabile;
3. unei alegeri de structura.
a. 1+2;
95 b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

2. sa estimeze rapid rezultatele previzionate;
a. 1+2;
96 b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.
Randamentul economic al investitiei este un indicator care exprima:

a. volumul valoric al investitiilor totale necesare pentru a realiza o unitate de
productie exprimata in unitati valorice sau fizice, dupa cum este cazul;
b. componenta de efort a eficientei economice si, in mod frecvent, se compara cu
97 volumul fizic sau valoric al productiei;
c. profitul obtinut de un agent economic, dupa recuperarea investitiior.
Formula factorului de recuperare a capitalului este:
a. 
;
(1   ) n  1
b. (1   ) n  1
98 ;
(1   ) n  
c. (1   ) n  
.
(1   ) n  1
Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din
functia de productie Cobb – Douglas y = A  K0,55 L0,17, stiind ca y = 200 u.m; K = 80 u.m; L =
45 u.m.? ( 80 0,55 = 11,14; 45 0,17 = 1,91).[ Se vor lua doua cifre dupa virgula]
a. 8,89;
a. 8,89;
1 b. 9,40;
c. 9,51.
Daca profitul curent al unei societati comerciale este de 2.000 lei si capitalul permanent de
3.200 lei, rata rentabilitatii economice va fi de:
a. 62,5%;
b. 160%;
2
c. 38,2%.
Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii:

- cifra de afaceri = 2.500 lei;
- cheltuieli cu energia electrica = 1.220 lei;
- amortizarea = 110 lei;
- dobanzi = 110 lei;
- capitaluri proprii = 3.100 lei;
3 - impozitul pe profit = 16%.
Sa se determine rata rentabilitatii financiare:
a. 28,72%;
b. 348,15%
c. 34,81%.
Sa se calculeze rata rentabilitatii comerciale stiind ca:

- cheltuieli de la terti = 985 lei;
- salarii= 648 lei;
- imobilizari corporale = 74 lei;
a. 29,1312%;
b. 31,2491%;
c. 27,1021%.
Care va fi nivelul productiei initiale P 0 = 520 mii lei, stiind ca aceasta va creste intr-un ritm
mediu anual de 4%, pe o perioada de 5 ani. (1,04 5 = 1,216) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 632,32 mii lei;
5 b. 769,22 mii lei;
c. 726,16 mii lei.
Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 15%, iar profitul in
primul an este de 1.500 lei, care va fi profitul din al saselea an de functionare a unitatii
respective? (1,156 = 2,313) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 3.469,5 lei;
6 b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
O societate comerciala vinde un utilaj peste 10 ani la o valoare reziduala de 500 lei. Cat
reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca rata de actualizare este de 15%. (1,15 10 = 4,045)
[Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 123,5 lei;
7 b. 98,5 lei;
c. 176,5 lei.
Cursul de revenire net actualizat - CRN (testul Bruno) este de 32,4 lei/euro, iar cheltuielile
totale actualizate sunt de 44.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se
vor lua doua cifre dupa virgula]
a. 1.358,02 lei/euro;
8 b. 0,596 lei/euro;
c. 1.425,60 lei/euro.
Pentru proiectele P1 si P2 avem urmatoarele elemente de costuri (C,  C) si venituri (V,  V):
P1 :  CA = 300; CA = 3.300;  VA = 600; VA = 6.600
P2 :  CB = 2.800; CB = 6.800;  VB = 5.500; VB = 18.000
Pentru care dintre cele doua proiecte este satisfacuta conditia de optim al pietei
concurentiale si care este valoarea acestuia? (Se vor lua doua cifre dupa virgula)
a. P1; 0,41;
9 b. P1; 0,31;
c. P2; 0,31;
d. P2; 0,09;
e. P1; 0,09.
Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de  I = 35% si  II =

20% pentru inlocuirea unor utilaje care costa 50.000 lei peste 15 ani, care vor fi cotele anuale
ce vor trebui depuse de fermierii respectivi in cele doua variante de eficienta? (1,35 15 = 90,158;
1,2015 = 15,407) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
10 a. 150; 650;
b. 120; 220;
c. 175; 650.
Un intreprinzator cumpara actiuni in valoare de 8000 lei. Care este suma totala realizata peste 5
ani daca rata dividendelor este de 40% si care este profitul aferent acestei investitii? (1,4 5 =
5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
5,38)
11 a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
functia de productie Cobb – Douglas y = A  K0,75 L0,25, stiind ca y = 500 u.m; K = 250 u.m; L
= 150 u.m; 2500,75 = 62,87; 1500,25 = 3,49? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
a. 3,58;
12 b. 1,17;
c. 2,27.
Sa se afle care va fi valoarea anuala a amortizarii a doua utilaje A1 si A2, daca valoarea totala
amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de V A 1 = 4.500 lei si VA 2 =
7.000 lei, iar rata de actualizare folosita e  1= 30% si  2= 35%. (1,307=6,274; 1,359=
14,893) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
13 a. 150; 650;
b. 122; 252;
c. 252; 175.
O firma urmeaza sa realizeze un profit anual de 20.000 lei pe o perioada de 5 ani si de 15.000
lei pe o perioada de 4 ani de la doua proiecte investitionale. Sa se afle valoarea actuala a acestor
fluxuri de profituri, stiind ca marimea coeficientului de actualizare  = 16%. (1,165 = 2,10;
14 a. 26.460; 12.030;
b. 65.460; 42.030;
c. 63.460; 40.030.
Un investitor are nevoie de 1.000 lei., suma pe care o imprumuta de la banca cu o dobanda de
13% si de 5.000 lei pe care-i obtine cu 10% dobanda. Termenele de restituire a celor doua
credite sunt de 8 ani si respectiv 6 ani. Sa se afle suma anuala pe care investitorul o restituie
bancii pentru fiecare din cele 2 credite. ( 1,13 8 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei
zecimale dupa virgula].
15 a. 2.208; 208;
b. 65.460; 42.030;
c. 208; 1.145.
Stiind ca:  m ax = 42%;  m in = 36%; VNAT poz = 800 u.m.; VNAT neg =  200 u.m., care va fi
valoarea ratei interne de rentabilitate?
a. 26,5 %;
16 b. 40,8 %;
c. 45,8 %.
Cursul de revenire net actualizat - CRN  (testul Bruno) este de 3,1 lei/$, iar cheltuielile
totale actualizate sunt de 9.500 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor
lua doua cifre dupa virgula].
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
a. 3.064,51;
17 b. 65.460,12;
c. 6.460,51.
Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (I t) de 38.906 lei; venituri anuale
(Vh) de 44.020 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 18.277 lei si o durata de functionare (T f ) de 18 ani.
Ce valoare are coeficientul de eficienta economica? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa
virgula].
18 a. 0,66;
b. 0,69;
c. 0,22.
Un agent economic are un utilaj pe care il va vinde peste 10 ani la o valoare reziduala de 500
lei. Cat reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca coeficientul de actualizare este de 15%.
(1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 448,7;
19 b. 265,7;
c. 123,5.
Stiind ca:  m ax = 35%;  m in = 20%; VNAT poz = 700 mil lei; VNAT neg = - 300 mil, care va fi
a. 30,5 %;
20 b. 40,6 %;;
c. 21,5 %.
Stiind ca:  m ax = 50%;  m in = 43%; VNAT poz = 800 mil lei; VNAT neg =  200 mil, care va fi
a. 30,5 %;
21 b. 48,6 %;
c. 21,5 %.
vor lua doua cifre dupa virgula].
a. 12.721,14;
22 b. 61.587,2;
c. 31.464,17
Cursul de revenire net actualizat - CRN  (testul Bruno) este de 35,4 lei/€, iar cheltuielile
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
a. 1.721,14;
23 b. 1.271,18;
c. 3.464,17
Ce valoare are coeficientul de eficienta economica? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 0,444;
24 b. 0,888;
c. 0,222.
Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (I t) de 48.200 mil.lei; venituri

anuale (V h) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (C h) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare
(Tf ) de 15 ani. Ce valoare are termenul de recuperare? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
a. 1,18;
25 b. 2,98;
c. 3,88.
Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de 20% pentru inlocuirea
unor utilaje care costa 20.000 lei peste 10 ani, care va fi cota anuala ce trebuie depusa? (1,2 10 =
26 a. 980 lei;
b. 760 lei;
c. 460 lei;
d. 880 lei.
Stiind ca rata de actualizare  = 15%, ca durata de functionare este de 18 ani si ca profitul

unitatii in ultimul an este de 1.000 lei, care va fi valoarea actuala a acestui profit? (1,1518 =
27 a. 20 lei;
b. 30 lei;
c. 80 lei;
d. 100 lei.
Care este capitalul disponibil peste 15 ani, daca in fiecare an se aloca 1.000 lei cu o rata de
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
28 b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.
Daca banii stransi de la un investitor se utilizeaza cu o eficienta de 20% in vederea inlocuirii

unor utilaje care vor costa 5.000 lei peste 15 ani, care va fi cota anuala ce va trebui depusa?
(1,215 = 15,407) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
29 a. 15 lei;
b. 45 lei;
c. 55 lei;
d. 65 lei.
Un imprumut de 11.000 € trebuie restituit in rate anuale constante, intr-o perioada de 15 ani, cu
o dobanda de 8%. Care va fi rata anuala ce va trebui restituita pentru imprumutul luat? (1,08 15 =
30 a. 986,168 euro;
b. 1.276 euro;
c. 1.027,186 euro;
d. 1.000 euro.
Sa se determine suma valorilor actuale V I 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de V I 15 =
4.000 lei; VII 20 = 19.000 lei si VIII 10 = 45.000 lei, la ratele de actualizare  I = 15%,  II =
13% si  III = 17%. (1,15 15 = 8,137; 1,13 20 = 11,523; 1,17 10 = 4,806) [ Se vor lua trei cifre
dupa virgula].
31
a. 18.369 lei; c. 12.157,020 lei;
b. 11.482 lei; d. 14.582,420 lei
Sa se determine suma valorilor actuale V I 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de respectiv
VI 5 = 10.000 lei, VII 10 = 20.000 lei si VIII 15 = 30.000 lei la o rata de actualizare de  = 12%.
(1,125= 1,762; 1,1210 = 3,105; 1,1215= 5,473) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
32 a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
Un agent economic imprumuta de la banca un capital de 300.000 € pe care isi propune sa-l
ramburseze intr-o perioada de 10 ani cu o rata a dobanzii de 7% anual. Sa se calculeze suma
anuala pe care o plateste agentul economic pentru rambursarea acestui imprumut cuprinzand
atat dobanda, cat si plata imprumutului. (1,07 10= 1,967) [ Se vor lua trei zecimale dupa
virgula].
33
a. 42.300 euro;
b. 12.581, 012 euro;
c. 39.258,258 euro;
d. 10.359 euro.
In ultima zi a fiecarui an (31 decembrie) o societate depune cate 15.000 lei intr-un cont care primeste
o dobanda de 5% pe an. Care va fi soldul celui de-al 10-lea an? (1,0510 = 1,628).
a. 15.159 lei;
34 b. 11.591 lei;
c. 188.400 lei;
d. 192.699 lei.
O societate comerciala are nevoie de un capital de 10.000 lei. Aceasta suma o va imprumuta de
la o banca cu o dobanda de 20% anual. Creditul va fi restituit peste 5 ani. Care este suma anuala
care trebuie platita? (1,25 = 2,488) [Se vor lua trei zecimale dupa virgula].
35 a. 1.567,110 lei;
b. 4.520,111 lei;
c. 3.340 lei;
d. 4.687,111 lei.
Un intreprinzator face o investitie in urma careia va obtine un profit anual de 20.000 lei, timp
de 10 ani. Care este valoarea prezenta a profitului anual, la o valoare de discontare de 15%?
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.
36 a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.
Ca urmare a investitiei realizate, un intreprinzator realizeaza anual un venit net de 2.000 € pe

perioada de 5 ani cat dureaza exploatarea eficienta a obiectivului. Sa se determine valoarea
actuala a acestui flux de venit in momentul plasamentului sau, stiind ca valoarea coeficientului
de actualizare sau discontare α = 10% (1,1 5 = 1,610) [Se vor lua trei cifre dupa
virgula].
37
a. 5.128 euro;
b. 7.576 euro;
c. 2.167 euro;
d. 5.286,060 euro.
Determinati rata rentabilitatii capitalului real si ocupat cunoscand ca: profitul din exploatare
( Pe ) este 11.525 lei, volumul mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) 1.125 lei si volumul mediu al
1
activelor circulante ( Ac ) este de 2.037 lei. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
Daca pragul de rentabilitate (PR) este 910 si cifra de afaceri (CA) de 1.300 lei., valoarea
2 punctului mort va fi:
Cunoscand ca cifra de afaceri ( CA ) a unei societati comerciale este de 24.000 u.m. si pragul
3 de rentabilitate ( PR ) este 9.300, determinati marja de securitate( MS )
O intreprindere realizeaza o cifra de afaceri de 150.000 €, iar rezultatul se ridica la 15.000 €.

Care va fi variatia rezultatului pentru o variatie a cifrei de afaceri de 50.000 € ?Rata marjei
4
costurilor variabile este 55% si volumul valoric al costurilor fixe de 85.000 €.
Daca profitul anual P a = 1.500 lei si investitiile totale I t = 10.500 lei, iar termenul de
recuperare a investitiilor din profitul anual T este de doua ori mai mic decat T f (durata de
5
exploatare eficienta), care va fi T f?
Daca un proiect P se caracterizeaza prin  C = 100 u.m.; C = 400 si  V este de 4 ori mai mic
6 decat  C, care va fi marimea lui V?
Daca termenul de recuperare a investitiei este de 5 ani, iar durata de functionare a obiectivului
este de 10 ani,cat va fi coeficientul de eficienta economica?
7 este de 10 ani,cat va fi coeficientul de eficienta economica?
Avand V  50 , V = 200 si C = 100, care va fi valoarea optima a lui C ?

8
Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q 2), stiind ca
9 volumul taxelor corective (Vt) este de 30.000 € si costul marginal extern (CME) de 6 €/kg.
Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q 2) este de 20.000 t si costul marginal
extern de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (V t) pe care trebuie sa-l perceapa statul
10
asupra poluatorului?
Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel
social (Q2Q1) = 50.000 t si costul marginal extern = 20 €/t. Determinati valoarea castigului net
11
social (BSN).
13
Se dau: volumul taxelor corective (V t) =10.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel
14
social (BSN).
Stiind ca volumul taxelor corective (V t) este de 15.000 € si ca volumul optim al productiei din
15 punct de vedere social (0Q2) este de 3.000t, care va fi costul marginal extern (CME)?
Daca beneficiul social net (BSN) este de 200.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential
16 si cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME).
Se dau urmatoarele date: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si costul marginal
extern (CME) este de 100 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel
17
social (Q2Q1).
Daca nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q 2) este de 50.000 t si beneficiul
18 marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
Sa se determine nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q 2), stiind ca volumul
19 subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg.
Stiind ca volumul subventiilor corective (V s) este de 15.000 € si ca volumul optim al

20 productiei din punct de vedere social (0Q 2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal
extern (BME)?
Determinati valoarea castigului net social (BSN), cunoscand volumul subventiilor corective
(Vs) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q 1Q2) = 50.000 t si
21
beneficiul marginal extern = 20 €/t.
si cel social (Q1Q2) e de 6.000t, sa se afle beneficiul marginal extern (BME).
22 si cel social (Q1Q2) e de 6.000t, sa se afle beneficiul marginal extern (BME).
Cunoscand ca: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si beneficiul marginal extern
23 (BME) este de 150 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social
(Q1Q2).
Daca volumul productiei optime este din punct de vedere social (0Q 2) 20.000 t si beneficiul
24 marginal extern (BME) este de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
Stiind ca:  m ax = 45%;  m in = 35%; VNAT poz = 500 mil lei; VNAT neg = -500 mil, care va fi
25 valoarea ratei interne de rentabilitate?
Daca un proiect P se caracterizeaza prin  C = 400 u.m.; V = 400 si C este de 4 ori mai mic
27 decat  C, care va fi marimea lui  V?
Avand V  50 , C = 500 si C = 10, care va fi valoarea optima a lui V?

28
Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.), din punctul de

vedere al imobilizarilor:
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
1 TOTAL 240 240 240
a. V1, V2, V3;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V2, V1.
Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V 1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de

Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.
Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
2 TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 100 50 100
3 300 50 200
3 TOTAL 500 400 500
a. V1, V3, V2;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 500 300 200
2 - 500 100
3 300 50 400
4 TOTAL 800 850 700
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
5 TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

b. V2, V1, V3;
c. V3, V1, V2.
Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
1 3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
primul an este de 2.500 lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii
2
respective? (1,457 = 13,48).
Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V 1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3 V4
1 15 100 40 30
3 2 65 80 80 -
3 80 20 100 90
4 60 20 - 100
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta.
Un investitor dispune de 1.000 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte
in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I t ) si al valorilor nete
actualizate totale sunt urmatoarele:
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
Indicatori P1 P2 P3
4
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.
O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma
depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an?
5
(1,057 = 1,407).
Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei
pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani.
6
(1,098 = 1,992).
Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de 50%. Care va fi
7 soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte
in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I ta) si al valorilor nete
Indicatori P1 P2 P3
8
Ita 2000 1500 1000
VNAT 300 250 450

Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
9
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 70 50 60 10
10 2 - 12 41 55
3 11 - 10 20
Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI:  m ax = 42%;  m in = 37%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg =  300 mil.
11 - pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 28%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg =  200 mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 49%;  m in = 37%; VNAT poz = 750 mil.; VNAT neg = - 400mil.
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
13 2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 - 20 30
14 2 40 70 10
3 50 - 50
TOTAL 90 90 90
Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
Anul V1 V2 V3
1 10 - 20
2 - 50 15
15
3 20 10 30
4 45 20 10
TOTAL 75 80 75
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
16
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 - - -
2 15 30 20
17
3 20 10 30
4 - 15 60
TOTAL 35 55 110
Pentru proiectele P I si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
- pentru PI:  m ax = 42%;  m in = 37%; VNAT poz = 800 u.m..; VNAT neg = -200 u.m.
18 - pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.
Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului ineficient.
Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 - 30 20
2 10 5 10
19 3 30 5 40
TOTAL 40 40 40
Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1.

Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
20 3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
21 2 200 50 100
3 300 100 100
TOTAL 600 450 400
Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
22 2 - 50 -
3 300 500 200
TOTAL 400 850 400
Anul V1 V2 V3
1 10 30 -
2 - 5 10
23 3 30 5 10
TOTAL 40 40 20
Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
24 3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
25 2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V 3 si varianta V2?
Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin
urmatoarele estimari:
Variante de E (VNAT)  VNAT 
proiect
A 1.060 659,09
26 B 1.560 700,00
in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

 VNAT  = abaterea standard a VNAT.
Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei
Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului:
n
FLa
E VNAT   
Proiect
a 1 (1   )
a
 VNAT   
p i FLi  FL ) 2
450.000 12.000
27 A
850.000 26.000
B

Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei
Fie
cifre dupaproiecte
doua virgula].investitionale P 1 si P2 caracterizate prin:
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
28 2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,5 2= 2,25; 1,53 =
3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:
Elemente Suma %
Cifra de afaceri neta 1.800 100,00
Costul de cumparare a marfurilor vandute 600 61,54
29 Marja costului variabil 1.200 18,46
Costuri fixe 200
Rezultat curent 1.000
Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].
Stiind ca  = 0,15 si ca veniturile anuale (V a) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:
ANII
INDICATORI 1 2 3
30 Va (mil. lei) - 100 110
Ka mil. lei) 60 80 85
Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,15 2 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se
vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].
Elemente Suma %

Costuri fixe 200
Rezultat curent 900
Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].
Elemente Suma %
Elemente Suma %
32 Marja costului variabil 800 16,32
Costuri fixe 200
Rezultat curent 600
Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
33 - pentru PII:  m ax = 30%;  m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%.
Ai raspuns corect la 1 intrebari si incorect la 1
1. NIVEL SLAB
TRUE/FALSE
Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda are loc mecanismu
capitalul initial.
Criteriul Laplace se bazeaza pe calculul mediei geometrice a veniturilor asteptate pentru fiecare situatie propusa.
Efectul de levier nul apare in cazul in care o indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor
Orice agent economic urmareste maximizarea rezultatelor si minimizarea cheltuielilor.
Orice varianta eficienta este optima.
Rata de actualizare reprezinta un coeficient care tine seama in principal de rata inflatiei si a dobanzii prezente si v
Costul marginal social (CMS) reprezinta diferenta dintre costul marginal privat si costul marginal extern si
productiei din punct de vedere social.
Diferenta principala intre cele doua concepte de optimalitate este problema compensatiei, de unde rezulta
imbunatatesc situatia in timp ce la criteriul Pareto toti si-o imbunatatesc sau cel putin o parte a acestora isi mentin
În cazul in care CA este superioara pragului de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea rentabila, numita m
Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa aprecieze securitatea intreprinderii, in cazul in care conjunctura ec
Elementul cheie al rentabilitatii unei firme il reprezinta profitul care este luat in considerare la determinarea diferi
Cand rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea se produce efectul de levier pozitiv.
Orice activitate economica presupune un anumit grad de risc care poate fi mai mult sau mai putin anticipat.
Rata interna de rentabilitate analizeaza selectarea acelor proiecte care presupun eforturi mici pe termen scurt si fo
si fluxuri de lichiditate mari.
Eficienta economica, in formula sa clasica, presupune comparativ raportarea dintre veniturile totale actualizate si
Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, ge
investitii si exploatare efectuate.
Pragul de rentabilitate reprezinta un indicator cheie pentru o firma intrucat ofera reperul crucial in functie de car
dimpotriva, perdanta.
Angajamentul de capital sau capitalul angajat reprezinta suma actualizata a costurilor totale de investitii si a c
punerii in functiune (exclusiv amortismentul), la un moment dat de referinta care, de regula, este momentul initial
Coeficientul de variatie (CV) exprima dispersia relativa a valorii nete actualizate a unui proiect nedand posibilita
riscului
Factorul de actualizare sau discontare ne arata cat valoreaza in prezent o suma de 1 leu care se asteapta sa fie real
Ecoeficienta este un indicator complex care raporteaza rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la ch
Eficienta economica este o categorie complexa a stiintelor economice care presupune abordari sistemice in le
aferente acestora, la nivelurile micro, mezo si macroeconomic.
Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si se ridica dobanda are loc mecanismul
capitalul initial.
Eficienta alocativa se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu si refle
mare decat costul resurselor utilizate pentru producerea bunului si serviciului respectiv.
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul critic sub care gradul utilizarii capacitatilor de productie ar trebui sa co
s-ar mai putea recupera ca de altfel si capitalul de lucru, nu s-ar mai putea plati salariile.
Factorul de fructificare sau de compunere pentru 1 an exprima marimea cresterii valorii unei sume de 1 leu co
marimea lui α sau a ratei dobanzii.
Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lun
Criteriul optimului economic presupune ca dintr-o multitudine de variante ale optimului economic, bazate pe com
cea mai buna, pe cea eficienta.
Cursul de revenire al valutei, exprima costul intern in lei al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de
Criteriul de optimalitate Pareto presupune imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, far
a unuia singur.
Optimul Pareto presupune inrautatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, fara imbunatatirea sit
Criteriul de optimalitate Hichs – Kaldor presupune ca imbunatatirea situatiei economice sa fie mai mica decat
sistem de redistribuire a veniturilor, astfel incat sa poata fi compensata situatia defavorabila a indivizilor in societa
Factorul de anuitate determina cuantumul uniform al unei plati anuale depuse, investite,cu scopul de a realiza o su
Sunt cunoscute doua criterii de optimalitate din punct de vedere social: criteriul de optimalitate Hicks si criteriul P
Cursul de revenire net actualizat (CRNα) ne arata eficienta unor cheltuieli cu investitiile pentru productia desti
realizarea unei productii proprii.
Costul marginal privat (CMP) reprezinta costul la care un producator isi realizeaza productia, fara sa-l interese
(prejudiciile) pe care le cauzeaza tertilor.
Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta beneficiul pe care il realizeaza un agent economic fara sa tina seama
Externalitati pozitive semnifica costuri marginale externe, avantaje, foloase in favoarea tertilor sau partilor terte, p
Angajamentul de capital poate fi analizat si cu luarea in calcul a cheltuielilor pentru intretinerea si reparatiile cladi
Valoarea neta actualizata totala indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale a
respectiv fata de cea a altor proiecte.
Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare
(Pe) si diferenta dintre volumului mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) si activelor circulante ( Ac ).
Daca activitatea unei firme este sezoniera, punctul mort se determina de la seria cumulata a cifrei de afaceri prin e
Valoarea neta actualizata totala reprezinta valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lic
Daca o intreprindere prevede o schimbare de structura, atunci este util pentru aceasta sa-si determine pragul d
cheltuieli fixe.
Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea de noi activitati
marimea pragului de rentabilitate.
Riscul legat de mediul economic, social si politic si care nu poate fi diversificat se numeste risc sistematic sau risc
MULTIPLE CHOICE
Valoarea neta actualizata totala (VNAT), in termeni absoluti, reprezinta:
a. raportarea dintre veniturile si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati;
b. valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate FL
(cash - flow), la momentul inceperii unui proiect de investitii;
c. rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate
de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.
1. Eficienta economica reprezinta:

a. un indicator reprezentativ de rezultate;
b. un raport intre efecte si eforturi, cuantificabile si necuantificabile;
c. un indicator de cheltuieli.

c. costuri < rezultate.

c. eforturi < efecte.

a. mai mare;
b. mai mic;
c. indiferent.

sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
R
Ch = cheltuielile.

domeniu;
c. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu.
a. V  C ;
b. V > C ;
c. V < C ,
V = venituri medii;
a. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  min.

Rp
Rt
economice:
a. structurale;
b. de nivel;
Rp
Rt
economice:
a. structurale;
b. de nivel;

a. x1, x2, x3;
b. x1, x2;
c. x1, x3


c. functia obiectiv.


a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,
a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,

b. investitiile totale si investitiile directe;

c. functia de productie Cobb – Douglas.


c. valoarea.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
Investitiile reprezinta:
1. cheltuieli pentru plasamente in bunuri mobiliare (actiuni si obligatiuni);
2. depozite bancare purtatoare de dividende sau diferite forme de profit;
3. un factor de efort, o cheltuiala care intra nemijlocit in ecuatia eficientei economice.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.

c. prin insumarea investitiilor colaterale si conexe.

c. productivitatea muncii.

c. volumul valoric al profitului annual, aferent unei unitati valorice de investitii, de
capital fix.
va fi de respectiv:
a. 0,5; 0,066; 0,05;
b. 0,1; 0,05; 0,04;
c. 0,3; 0,04; 0,5.

capital fix;
capital fix;
de capital fix;

a. P
a
;
It
b. I
t
;
Pa
c. I t
,
Q

1. statici;
2. analitici
3. dinamici.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3.
Criteriul Savage:
c. retine solutia care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii.
Criteriul Laplace:
fiecare din situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
c. 3.468,99.

a. 1+3;
b. 2+3;
c. 1+2.

b. rata profitului;
c. ponderea muncitorilor in numarul total de salariati.

c. cat devine un leu de azi peste un numar.

c. eficienta economica nu se afla in nici un raport cu rentabilitatea.

a. caracter static;
c. atat caracter static, cat si caracter dinamic.
 VNAT 
Relatia exprima:
E VNAT 
a. dispersia;
c. abaterea standard.
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  min.
c. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig.

a. K t (lei)
;
VNAT (valuta)
b. VNATpoz
;
c. VNAT
,
I t
in care: K t = costuri totale actualizate;


a. (1   ) n  1
;

b. (1   ) n  1
;
(1   ) n  
c. 1
.
(1   ) n
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  min.
are loc:
c. pierderea capitalului.
Mf
Ns
c. inzestrarea tehnica a muncii.

a. efect la efect;
b. efort la efect;
c. efort la efort.

b. P
a
;
It
c. Pf
 100 ,
It
productie;

profitul brut.
profitul brut.

Dupa gradul indicatorii
de complexitate, de eficienta
indicatorii economica
de eficienta pot fi: pot fi:
economica
1. partiali;
2. statici;
3. complecsi.
a.
a. 1+2;
b.
b. 2+3;
2+3;
c.
c. 1+3.
1+3.

incat:
c. sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate.

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. I t  Ch  T f ,

(I t );

a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;

a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+3.


acestia sa plateasca pentru beneficiile respective;

Pcrt
1. Re =  100 ;
At
Pcrt
2. Re =  100 ;
Kp
Pe
3. Re =  100 ,
Ae
At = activ total;
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.


a. CF
;
RMCV
b. MCV
 100 ;
CA
c. MS
 100 ,
CA

deprecierea/aprecierea monetara si de o anumita marja de risc;
Vt
K t
a. subunitara;
b. nula;
c. supraunitara.

a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t
a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t

c. perioada de timp in care din profit este recuperata investitia.

c. abaterea standard; valoarea estimata a VNAT ; dispersia.

c. cuantifica toate efectele si eforturile economice indiferent de momentul la care se
manifesta acestea.

c. rata dobanzii > rata interna de rentabilitate.

a. rata inflatiei;
c. coeficientul de eficienta economica.

plateasca;
plateasca;

b. imbunatatirea situatiei economice a tuturor indivizilor in societate;

a. K
;
q Tf
b. I t  Ch  T f ;
productie;

parghia financiara;
si activelor circulante;
ale firmei.
a. rezultat nul;
b. pierdere;
c. beneficiu.


a. 
;
(1   ) n  1
b. 1
;
(1   ) n
c. (1 +α) n .
denumirea de:
b. valoare neta actualizata totala;

a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4;
d. 1+2+4.

c. criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor.

parghia financiara;
ale firmei.
parghia financiara;
ale firmei.
V
A
b. parghia financiara;

c. indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii;

viitorul apropiat ca fiind mai putin riscant fata de un viitor mai indepartat prin

b. ambele variante;
cheltuielilor fixe.

centrale;
c. consta in atribuirea unei legi de probabilitate pentru fiecare moment generator al
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
in care: C 0 - capitalul din perioada de baza;

a. Tr T f
1

a 1
VNa 
(1   ) n
;
b. Vt
;
K t
c. K t (lei)
,
ENAT (valuta)
T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
1
(1   ) n

c. subventii corective pe care statul le plateste numai producatorilor de externalitati
pozitive.

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It
a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It

c. la orice proiect de investitii cu durata de executie mai mare, prezinta importanta

c. determina valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de
timp.

cheltuielile totale nete actualizate;
utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv.

a. 1+2+3;
a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 1+3.

a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

volumul fizic sau valoric al productiei;
a. 
;
(1   ) n  1
b. (1   ) n  1
;
(1   ) n  
c. (1   ) n  
.
(1   ) n  1
2. NIVEL MEDIU
MULTIPLE CHOICE
a. 8,89;
a. 8,89;
b. 9,40;
c. 9,51.
a. 62,5%;
b. 160%;
c. 38,2%.

- impozitul pe profit = 16%.
a. 28,72%;
b. 348,15%
c. 34,81%.

- salarii= 648 lei;
a. 29,1312%;
b. 31,2491%;
c. 27,1021%.
a. 632,32 mii lei;
b. 769,22 mii lei;
c. 726,16 mii lei.
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 123,5 lei;
b. 98,5 lei;
c. 176,5 lei.
a. 1.358,02 lei/euro;
b. 0,596 lei/euro;
c. 1.425,60 lei/euro.
P1 :  CA = 300; CA = 3.300;  VA = 600; VA = 6.600
P2 :  CB = 2.800; CB = 6.800;  VB = 5.500; VB = 18.000
a. P1; 0,41;
b. P1; 0,31;
c. P2; 0,31;
d. P2; 0,09;
e. P1; 0,09.

a. 150; 650;
b. 120; 220;
c. 175; 650.
5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
a. 3,58;
b. 1,17;
c. 2,27.
amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de V A 1 = 4.500 lei si V A 2 =
a. 150; 650;
b. 122; 252;
c. 252; 175.
a. 26.460; 12.030;
b. 65.460; 42.030;
c. 63.460; 40.030.
bancii pentru fiecare din cele 2 credite. ( 1,138 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei
a. 2.208; 208;
b. 65.460; 42.030;
c. 208; 1.145.
a. 26,5 %;
b. 40,8 %;
c. 45,8 %.
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
c. 6.460,51.
virgula].
a. 0,66;
b. 0,69;
c. 0,22.
a. 448,7;
b. 265,7;
c. 123,5.
a. 30,5 %;
b. 40,6 %;;
c. 21,5 %.
a. 30,5 %;
b. 48,6 %;
c. 21,5 %.
a. 12.721,14;
b. 61.587,2;
c. 31.464,17
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
(Vh) de 8.203 lei; cheltuieli anuale (C h) de 1.875 lei si o durata de functionare (T f ) de 10 ani.
a. 0,444;
b. 0,888;
c. 0,222.

anuale (Vh) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (Ch) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare
a. 1,18;
b. 2,98;
c. 3,88.
a. 980 lei;
b. 760 lei;
c. 460 lei;
d. 880 lei.

a. 20 lei;
b. 30 lei;
c. 80 lei;
d. 100 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.

a. 15 lei;
b. 45 lei;
c. 55 lei;
d. 65 lei.
a. 986,168 euro;
b. 1.276 euro;
c. 1.027,186 euro;
d. 1.000 euro.
Sa se determine suma valorilor actuale VI 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de VI 15 =
dupa virgula].
a. 18.369 lei; c. 12.157,020 lei;

b. 11.482 lei; d. 14.582,420 lei
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
virgula].
a. 42.300 euro;
b. 12.581, 012 euro;
c. 39.258,258 euro;
d. 10.359 euro.
a. 15.159 lei;
b. 11.591 lei;
c. 188.400 lei;
d. 192.699 lei.
a. 1.567,110 lei;
b. 4.520,111 lei;
c. 3.340 lei;
d. 4.687,111 lei.
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.

virgula].
a. 5.128 euro;
b. 7.576 euro;
c. 2.167 euro;
d. 5.286,060 euro.
NUMERIC RESPONSE
punctului mort va fi:
de rentabilitate ( PR ) este 9.300, determinati marja de securitate( MS )

Daca profitul anual Pa = 1.500 lei si investitiile totale I t = 10.500 lei, iar termenul de
decat  C, care va fi marimea lui V?
volumul taxelor corective (Vt) este de 30.000 € si costul marginal extern (CME) de 6 €/kg.
social (BSN).
social (BSN).
punct de vedere social (0Q2) este de 3.000t, care va fi costul marginal extern (CME)?
si cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME).
social (Q2Q1).
marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg.

productiei din punct de vedere social (0Q 2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal
extern (BME)?
(BME) este de 150 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social
(Q1Q2).
marginal extern (BME) este de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
decat  C, care va fi marimea lui  V?
2. NIVEL GREU
MULTIPLE CHOICE
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
a. V1, V2, V3;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.
Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 100 50 100
3 300 50 200
TOTAL 500 400 500
a. V1, V3, V2;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 500 300 200
2 - 500 100
3 300 50 400
TOTAL 800 850 700
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

b. V2, V1, V3;
c. V3, V1, V2.
NUMERIC RESPONSE
Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
respective? (1,457 = 13,48).
Anul V1 V2 V3 V4
1 15 100 40 30
2 65 80 80 -
3 80 20 100 90
4 60 20 - 100
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
(1,057 = 1,407).
(1,098 = 1,992).
soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
Indicatori P1 P2 P3
Ita 2000 1500 1000
VNAT 300 250 450

Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 70 50 60 10
2 - 12 41 55
3 11 - 10 20

- pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 28%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg =  200 mil.
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 - 20 30
2 40 70 10
3 50 - 50
TOTAL 90 90 90
Anul V1 V2 V3
1 10 - 20
2 - 50 15
3 20 10 30
4 45 20 10
TOTAL 75 80 75
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 - - -
2 15 30 20
3 20 10 30
4 - 15 60
TOTAL 35 55 110
Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
- pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.
Anul V1 V2 V3
1 - 30 20
2 10 5 10
3 30 5 40
TOTAL 40 40 40

Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 200 50 100
3 300 100 100
TOTAL 600 450 400
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 - 50 -
3 300 500 200
TOTAL 400 850 400
Anul V1 V2 V3
1 10 30 -
2 - 5 10
3 30 5 10
TOTAL 40 40 20
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
proiect
A 1.060 659,09
B 1.560 700,00

n
FLa
E VNAT   
Proiect
a 1 (1   )
a
 VNAT   
p i FLi  FL ) 2
450.000 12.000
A
850.000 26.000
B

Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Elemente Suma %
Marja costului variabil 1.200 18,46

Costuri fixe 200
Stiind ca  = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:
ANII
INDICATORI 1 2 3
Va (mil. lei) - 100 110
Ka mil. lei) 60 80 85
Elemente Suma %

Costuri fixe 200
Rezultat curent 900
Elemente Suma %
Elemente Suma %
Marja costului variabil 800 16,32

Costuri fixe 200
Rezultat curent 600
- pentru PII:  m ax = 30%;  m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.
Corect Incorect
Raspuns
test 1 1
t OK
t Corect F
Nr.
Crt.
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47

3 c. costuri < rezultate.

4 c. eforturi < efecte.

a. mai mare;
b. mai mic;
5 c. indiferent.

sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
6 R
Ch = cheltuielile.

domeniu;
7 c. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu.
a. V  C ;
b. V > C ;
c. V < C ,
8
V = venituri medii;
a. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  max;
9 b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  min.

10
Rp
Indicatorii de eficienta economica, determinati sub forma , in care Rp = rezultate, efecte partiale
Rt
si Rt = rezultate, efecte totale, unde Rp  Rt, reflecta urmatoarele aspecte ale eficientei
economice:
a. structurale;
b. de nivel;
Rp
Rt
11 economice:
a. structurale;
b. de nivel;

a. x1, x2, x3;
12 b. x1, x2;
c. x1, x3

13

14
15 c. functia obiectiv.

16

a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,
a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,
17 E = matricea unitate;

18 b. investitiile totale si investitiile directe;

19 c. functia de productie Cobb – Douglas.

20

c. valoarea.
21
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
22 a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
23

24 c. prin insumarea investitiilor colaterale si conexe.

25 c. productivitatea muncii.

26 c. volumul valoric al profitului annual, aferent unei unitati valorice de investitii, de
capital fix.
va fi de respectiv:
a. 0,5; 0,066; 0,05;
27 b. 0,1; 0,05; 0,04;
c. 0,3; 0,04; 0,5.

capital fix;
capital fix;
28 c. volumul valoric al investitiilor totale, necesare pentru a realiza o unitate de
29 de capital fix;

a. P
a
;
It
b. I
t
;
Pa
30 c. I t
,
Q

1. statici;
2. analitici
3. dinamici.
31 a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3.
Criteriul Savage:
32 c. retine solutia care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii.
Criteriul Laplace:
33 fiecare din situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
34 c. 3.468,99.

a. 1+3;
35 b. 2+3;
c. 1+2.

b. rata profitului;

37 c. cat devine un leu de azi peste un numar.

38 c. eficienta economica nu se afla in nici un raport cu rentabilitatea.

a. caracter static;
39 c. atat caracter static, cat si caracter dinamic.
 VNAT 
Relatia exprima:
E VNAT 
a. dispersia;
40 c. abaterea standard.
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
41 b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  min.
42 c. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig.

a. K t (lei)
;
VNAT (valuta)
b. VNATpoz
;
c. VNAT
,
I t
43 in care: K t = costuri totale actualizate;

44 finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil;

a. (1   ) n  1
;

b. (1   ) n  1
;
45 (1   ) n  
c. 1
.
(1   ) n
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
46 b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  min.
are loc:
47 c. pierderea capitalului.
Mf
Ns
48 c. inzestrarea tehnica a muncii.

a. efect la efect;
b. efort la efect;
49 c. efort la efort.

b. P
a
;
It
c. Pf
 100 ,
It
50 Ic = investitii colaterale;
productie;

profitul brut.
51 c. perioada in care suma costurilor de productie si investitii sunt mai mici decat
profitul brut.
Dupa gradul
de complexitate, indicatorii
indicatorii de eficienta
de eficienta economica
economica pot fi: pot fi:
1. partiali;
2. statici;
3. complecsi.
52 a.a. 1+2;
b.
b. 2+3;
2+3;
c.
c. 1+3.
1+3.

incat:
53 c. sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate.

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. I t  Ch  T f ,


55 (I t );

a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;

56 a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+3.


58 acestia sa plateasca pentru beneficiile respective;

Pcrt
1. Re =  100 ;
At
Pcrt
2. Re =  100 ;
Kp
Pe
3. Re =  100 ,
Ae
59 At = activ total;
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.

60 c. efectul de levier negativ; efectul de levier nul; efectul de levier pozitiv.

a. CF
;
RMCV
b. MCV
 100 ;
CA
c. MS
 100 ,
61 CA

62 deprecierea/aprecierea monetara si de o anumita marja de risc;
Vt
K t
a. subunitara;
63 b. nula;
c. supraunitara.

a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t
a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t
64 in care: αmin = rata de actualizare minima;

65 c. perioada de timp in care din profit este recuperata investitia.

66 c. abaterea standard; valoarea estimata a VNAT ; dispersia.

67 c. cuantifica toate efectele si eforturile economice indiferent de momentul la care se
manifesta acestea.

68 c. rata dobanzii > rata interna de rentabilitate.

a. rata inflatiei;
69 c. coeficientul de eficienta economica.

plateasca;
plateasca;
70 b. costul producatorului poluator;

71 b. imbunatatirea situatiei economice a tuturor indivizilor in societate;

a. K
;
q Tf
b. I t  Ch  T f ;
72 It = investitia totala;
productie;

parghia financiara;
73 si activelor circulante;
ale firmei.
a. rezultat nul;
b. pierdere;
74 c. beneficiu.

75 extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri;

a. 
;
(1   ) n  1
b. 1
76 (1   ) n
;
c. (1 +α) n .
denumirea de:
77 b. valoare neta actualizata totala;

78
a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4;
d. 1+2+4.

79 c. criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor.

parghia financiara;
ale firmei.
parghia financiara;
80 c. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica
ale firmei.
V
A
81 b. parghia financiara;

82 c. indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii;

83 viitorul apropiat ca fiind mai putin riscant fata de un viitor mai indepartat prin

84 b. ambele variante;
cheltuielilor fixe.

centrale;
85 c. consta in atribuirea unei legi de probabilitate pentru fiecare moment generator al
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
86 in care: C 0 - capitalul din perioada de baza;

a. Tr T f
1

a 1
VNa 
(1   ) n
;
b. Vt
;
K t
c. K t (lei)
,
ENAT (valuta)
87 T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
1
(1   ) n

88 c. subventii corective pe care statul le plateste numai producatorilor de externalitati
pozitive.

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It
a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It

90 c. la orice proiect de investitii cu durata de executie mai mare, prezinta importanta

91 c. determina valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de
timp.

92 cheltuielile totale nete actualizate;
93 utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv.

a. 1+2+3;
94 a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 1+3.

a. 1+2;
95 b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

a. 1+2;
96 b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

97 volumul fizic sau valoric al productiei;
a. 
;
(1   ) n  1
b. (1   ) n  1
98 ;
(1   ) n  
c. (1   ) n  
.
(1   ) n  1
a. 8,89;
a. 8,89;
1 b. 9,40;
c. 9,51.
a. 62,5%;
b. 160%;
2
c. 38,2%.

a. 28,72%;
b. 348,15%
c. 34,81%.

- salarii= 648 lei;
a. 29,1312%;
b. 31,2491%;
c. 27,1021%.
a. 632,32 mii lei;
5 b. 769,22 mii lei;
c. 726,16 mii lei.
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 3.469,5 lei;
6 b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 123,5 lei;
7 b. 98,5 lei;
c. 176,5 lei.
a. 1.358,02 lei/euro;
8 b. 0,596 lei/euro;
c. 1.425,60 lei/euro.
P1 :  CA = 300; CA = 3.300;  VA = 600; VA = 6.600
P2 :  CB = 2.800; CB = 6.800;  VB = 5.500; VB = 18.000
a. P1; 0,41;
9 b. P1; 0,31;
c. P2; 0,31;
d. P2; 0,09;
e. P1; 0,09.

10 a. 150; 650;
b. 120; 220;
c. 175; 650.
5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
5,38)
11 a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
a. 3,58;
12 b. 1,17;
c. 2,27.
amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de V A 1 = 4.500 lei si VA 2 =
13 a. 150; 650;
b. 122; 252;
c. 252; 175.
14 a. 26.460; 12.030;
b. 65.460; 42.030;
c. 63.460; 40.030.
bancii pentru fiecare din cele 2 credite. ( 1,13 8 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei
15 a. 2.208; 208;
b. 65.460; 42.030;
c. 208; 1.145.
a. 26,5 %;
16 b. 40,8 %;
c. 45,8 %.
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
a. 3.064,51;
17 b. 65.460,12;
c. 6.460,51.
virgula].
18 a. 0,66;
b. 0,69;
c. 0,22.
a. 448,7;
19 b. 265,7;
c. 123,5.
a. 30,5 %;
20 b. 40,6 %;;
c. 21,5 %.
a. 30,5 %;
21 b. 48,6 %;
c. 21,5 %.
a. 12.721,14;
22 b. 61.587,2;
c. 31.464,17
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
a. 1.721,14;
23 b. 1.271,18;
c. 3.464,17
(Vh) de 8.203 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 1.875 lei si o durata de functionare (Tf ) de 10 ani.
a. 0,444;
24 b. 0,888;
c. 0,222.

anuale (V h) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (Ch) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare
a. 1,18;
25 b. 2,98;
c. 3,88.
26 a. 980 lei;
b. 760 lei;
c. 460 lei;
d. 880 lei.

27 a. 20 lei;
b. 30 lei;
c. 80 lei;
d. 100 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
28 b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.

29 a. 15 lei;
b. 45 lei;
c. 55 lei;
d. 65 lei.
30 a. 986,168 euro;
b. 1.276 euro;
c. 1.027,186 euro;
d. 1.000 euro.
Sa se determine suma valorilor actuale V I 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de V I 15 =
dupa virgula].
31
a. 18.369 lei; c. 12.157,020 lei;
b. 11.482 lei; d. 14.582,420 lei
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
32 a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
virgula].
33
a. 42.300 euro;
b. 12.581, 012 euro;
c. 39.258,258 euro;
d. 10.359 euro.
a. 15.159 lei;
34 b. 11.591 lei;
c. 188.400 lei;
d. 192.699 lei.
35 a. 1.567,110 lei;
b. 4.520,111 lei;
c. 3.340 lei;
d. 4.687,111 lei.
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.
36 a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.

virgula].
37
a. 5.128 euro;
b. 7.576 euro;
c. 2.167 euro;
d. 5.286,060 euro.
1
2 punctului mort va fi:
3 de rentabilitate ( PR ) este 9.300, determinati marja de securitate( MS )

4
Daca profitul anual P a = 1.500 lei si investitiile totale I t = 10.500 lei, iar termenul de
5
7 este de 10 ani,cat va fi coeficientul de eficienta economica?

8
10
Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel
11
social (BSN).
13
14
social (BSN).
15 punct de vedere social (0Q2) este de 3.000t, care va fi costul marginal extern (CME)?
16 si cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME).
17
social (Q2Q1).
18 marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
19 subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg.

20 productiei din punct de vedere social (0Q 2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal
extern (BME)?
21
22 si cel social (Q1Q2) e de 6.000t, sa se afle beneficiul marginal extern (BME).
23 (BME) este de 150 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social
(Q1Q2).
24 marginal extern (BME) este de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
25 valoarea ratei interne de rentabilitate?
27 decat  C, care va fi marimea lui  V?

28

Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
1 TOTAL 240 240 240
a. V1, V2, V3;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.
Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
2 TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 100 50 100
3 300 50 200
3 TOTAL 500 400 500
a. V1, V3, V2;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 500 300 200
2 - 500 100
3 300 50 400
4 TOTAL 800 850 700
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
5 TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

b. V2, V1, V3;
c. V3, V1, V2.
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
1 3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
2
respective? (1,457 = 13,48).
Anul V1 V2 V3 V4
1 15 100 40 30
3 2 65 80 80 -
3 80 20 100 90
4 60 20 - 100
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
Indicatori P1 P2 P3
4
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
5
(1,057 = 1,407).
6
(1,098 = 1,992).
7 soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
Indicatori P1 P2 P3
8
Ita 2000 1500 1000
VNAT 300 250 450

Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
9
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 70 50 60 10
10 2 - 12 41 55
3 11 - 10 20

Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
13 2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 - 20 30
14 2 40 70 10
3 50 - 50
TOTAL 90 90 90
Anul V1 V2 V3
1 10 - 20
2 - 50 15
15
3 20 10 30
4 45 20 10
TOTAL 75 80 75
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
16
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 - - -
2 15 30 20
17
3 20 10 30
4 - 15 60
TOTAL 35 55 110
Pentru proiectele P I si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
18 - pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.
Anul V1 V2 V3
1 - 30 20
2 10 5 10
19 3 30 5 40
TOTAL 40 40 40

Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
20 3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
21 2 200 50 100
3 300 100 100
TOTAL 600 450 400
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
22 2 - 50 -
3 300 500 200
TOTAL 400 850 400
Anul V1 V2 V3
1 10 30 -
2 - 5 10
23 3 30 5 10
TOTAL 40 40 20
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
24
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
25 2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
proiect
A 1.060 659,09
26 B 1.560 700,00

n
FLa
E VNAT   
Proiect
a 1 (1   )
a
 VNAT   
p i FLi  FL ) 2
450.000 12.000
27 A
850.000 26.000
B

Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
28 2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Elemente Suma %
Costuri fixe 200
Stiind ca  = 0,15 si ca veniturile anuale (V a) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:
ANII
INDICATORI 1 2 3
30 Va (mil. lei) - 100 110
Ka mil. lei) 60 80 85
Elemente Suma %

Costuri fixe 200
Rezultat curent 900
Elemente Suma %
Elemente Suma %
32 Marja costului variabil 800 16,32
Costuri fixe 200
Rezultat curent 600
Intrebarea
1. NIVEL SLAB
TRUE/FALSE
Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda are loc mecanismu
capitalul initial.
Criteriul Laplace se bazeaza pe calculul mediei geometrice a veniturilor asteptate pentru fiecare situatie propusa.
Efectul de levier nul apare in cazul in care o indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor
Orice agent economic urmareste maximizarea rezultatelor si minimizarea cheltuielilor.
Orice varianta eficienta este optima.
Rata de actualizare reprezinta un coeficient care tine seama in principal de rata inflatiei si a dobanzii prezente si v
Costul marginal social (CMS) reprezinta diferenta dintre costul marginal privat si costul marginal extern si
productiei din punct de vedere social.
Diferenta principala intre cele doua concepte de optimalitate este problema compensatiei, de unde rezulta
imbunatatesc situatia in timp ce la criteriul Pareto toti si-o imbunatatesc sau cel putin o parte a acestora isi mentin
În cazul in care CA este superioara pragului de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea rentabila, numita m
Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa aprecieze securitatea intreprinderii, in cazul in care conjunctura ec
Elementul cheie al rentabilitatii unei firme il reprezinta profitul care este luat in considerare la determinarea diferi
Cand rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea se produce efectul de levier pozitiv.
Orice activitate economica presupune un anumit grad de risc care poate fi mai mult sau mai putin anticipat.
Rata interna de rentabilitate analizeaza selectarea acelor proiecte care presupun eforturi mici pe termen scurt si fo
si fluxuri de lichiditate mari.
Eficienta economica, in formula sa clasica, presupune comparativ raportarea dintre veniturile totale actualizate si
Pragul de rentabilitate reprezinta un indicator cheie pentru o firma intrucat ofera reperul crucial in functie de car
dimpotriva, perdanta.
Angajamentul de capital sau capitalul angajat reprezinta suma actualizata a costurilor totale de investitii si a c
punerii in functiune (exclusiv amortismentul), la un moment dat de referinta care, de regula, este momentul initial
Coeficientul de variatie (CV) exprima dispersia relativa a valorii nete actualizate a unui proiect nedand posibilita
riscului
Factorul de actualizare sau discontare ne arata cat valoreaza in prezent o suma de 1 leu care se asteapta sa fie real
Ecoeficienta este un indicator complex care raporteaza rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la ch
Eficienta economica este o categorie complexa a stiintelor economice care presupune abordari sistemice in le
aferente acestora, la nivelurile micro, mezo si macroeconomic.
Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si se ridica dobanda are loc mecanismul
capitalul initial.
Eficienta alocativa se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu si refle
mare decat costul resurselor utilizate pentru producerea bunului si serviciului respectiv.
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul critic sub care gradul utilizarii capacitatilor de productie ar trebui sa co
s-ar mai putea recupera ca de altfel si capitalul de lucru, nu s-ar mai putea plati salariile.
Factorul de fructificare sau de compunere pentru 1 an exprima marimea cresterii valorii unei sume de 1 leu co
marimea lui α sau a ratei dobanzii.
Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lun
Criteriul optimului economic presupune ca dintr-o multitudine de variante ale optimului economic, bazate pe com
cea mai buna, pe cea eficienta.
Cursul de revenire al valutei, exprima costul intern in lei al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de
Criteriul de optimalitate Pareto presupune imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, far
a unuia singur.
Optimul Pareto presupune inrautatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, fara imbunatatirea sit
Criteriul de optimalitate Hichs – Kaldor presupune ca imbunatatirea situatiei economice sa fie mai mica decat
sistem de redistribuire a veniturilor, astfel incat sa poata fi compensata situatia defavorabila a indivizilor in societa
Factorul de anuitate determina cuantumul uniform al unei plati anuale depuse, investite,cu scopul de a realiza o su
Sunt cunoscute doua criterii de optimalitate din punct de vedere social: criteriul de optimalitate Hicks si criteriul P
Cursul de revenire net actualizat (CRNα) ne arata eficienta unor cheltuieli cu investitiile pentru productia desti
realizarea unei productii proprii.
Costul marginal privat (CMP) reprezinta costul la care un producator isi realizeaza productia, fara sa-l interese
(prejudiciile) pe care le cauzeaza tertilor.
Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta beneficiul pe care il realizeaza un agent economic fara sa tina seama
Externalitati pozitive semnifica costuri marginale externe, avantaje, foloase in favoarea tertilor sau partilor terte, p
Angajamentul de capital poate fi analizat si cu luarea in calcul a cheltuielilor pentru intretinerea si reparatiile cladi
Valoarea neta actualizata totala indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale a
respectiv fata de cea a altor proiecte.
Daca activitatea unei firme este sezoniera, punctul mort se determina de la seria cumulata a cifrei de afaceri prin e
Valoarea neta actualizata totala reprezinta valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lic
Daca o intreprindere prevede o schimbare de structura, atunci este util pentru aceasta sa-si determine pragul d
cheltuieli fixe.
Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea de noi activitati
marimea pragului de rentabilitate.
Riscul legat de mediul economic, social si politic si care nu poate fi diversificat se numeste risc sistematic sau risc
MULTIPLE CHOICE
Valoarea neta actualizata totala (VNAT), in termeni absoluti, reprezinta:
a. raportarea dintre veniturile si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati;
b. valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate FL
(cash - flow), la momentul inceperii unui proiect de investitii;
c. rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate
de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.
1. Eficienta economica reprezinta:

a. un indicator reprezentativ de rezultate;
b. un raport intre efecte si eforturi, cuantificabile si necuantificabile;
c. un indicator de cheltuieli.

c. costuri < rezultate.

c. eforturi < efecte.

a. mai mare;
b. mai mic;
c. indiferent.

sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
sub forma:
a. R
;
Ch
b. Ch
;
R
Ch = cheltuielile.

domeniu;
c. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu.
a. V  C ;
b. V > C ;
c. V < C ,
V = venituri medii;
a. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4  min.

Rp
Rt
economice:
a. structurale;
b. de nivel;
Rp
Rt
economice:
a. structurale;
b. de nivel;

a. x1, x2, x3;
b. x1, x2;
c. x1, x3


c. functia obiectiv.


a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,
a. x = (E-A)-1  y;
b. y = (E-A)-1  x;
c. y = (E-A)t  x,

b. investitiile totale si investitiile directe;

c. functia de productie Cobb – Douglas.


c. valoarea.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
Investitiile reprezinta:
1. cheltuieli pentru plasamente in bunuri mobiliare (actiuni si obligatiuni);
2. depozite bancare purtatoare de dividende sau diferite forme de profit;
3. un factor de efort, o cheltuiala care intra nemijlocit in ecuatia eficientei economice.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.

c. prin insumarea investitiilor colaterale si conexe.

c. productivitatea muncii.

c. volumul valoric al profitului annual, aferent unei unitati valorice de investitii, de
capital fix.
va fi de respectiv:
a. 0,5; 0,066; 0,05;
b. 0,1; 0,05; 0,04;
c. 0,3; 0,04; 0,5.

capital fix;
capital fix;
de capital fix;

a. P
a
;
It
b. I
t
;
Pa
c. I t
,
Q

1. statici;
2. analitici
3. dinamici.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3.
Criteriul Savage:
c. retine solutia care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii.
Criteriul Laplace:
fiecare din situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
c. 3.468,99.

a. 1+3;
b. 2+3;
c. 1+2.

b. rata profitului;

c. cat devine un leu de azi peste un numar.

c. eficienta economica nu se afla in nici un raport cu rentabilitatea.

a. caracter static;
c. atat caracter static, cat si caracter dinamic.
 VNAT 
Relatia exprima:
E VNAT 
a. dispersia;
c. abaterea standard.
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4  min.
c. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig.

a. K t (lei)
;
VNAT (valuta)
b. VNATpoz
;
c. VNAT
,
I t
in care: K t = costuri totale actualizate;


a. (1   ) n  1
;

b. (1   ) n  1
;
(1   ) n  
c. 1
.
(1   ) n
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4  min ;
c. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4  min.
are loc:
c. pierderea capitalului.
Mf
Ns
c. inzestrarea tehnica a muncii.

a. efect la efect;
b. efort la efect;
c. efort la efort.

b. P
a
;
It
c. Pf
 100 ,
It
productie;

profitul brut.
profitul brut.
Dupa gradul
de complexitate, indicatorii
indicatorii de eficienta
de eficienta economica
economica pot fi: pot fi:
1. partiali;
2. statici;
3. complecsi.
a.
a. 1+2;
b.
b. 2+3;
2+3;
c.
c. 1+3.
1+3.

incat:
c. sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate.

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. I t  Ch  T f ,

(I t );

a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;

a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+3.


acestia sa plateasca pentru beneficiile respective;

Pcrt
1. Re =  100 ;
At
Pcrt
2. Re =  100 ;
Kp
Pe
3. Re =  100 ,
Ae
At = activ total;
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.


a. CF
;
RMCV
b. MCV
 100 ;
CA
c. MS
 100 ,
CA

deprecierea/aprecierea monetara si de o anumita marja de risc;
Vt
K t
a. subunitara;
b. nula;
c. supraunitara.

a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t
a. VNATpoz
b. VNATpoz
c. VNAT
,
I t

c. perioada de timp in care din profit este recuperata investitia.

c. abaterea standard; valoarea estimata a VNAT ; dispersia.

c. cuantifica toate efectele si eforturile economice indiferent de momentul la care se
manifesta acestea.

c. rata dobanzii > rata interna de rentabilitate.

a. rata inflatiei;
c. coeficientul de eficienta economica.

plateasca;
plateasca;

b. imbunatatirea situatiei economice a tuturor indivizilor in societate;

a. K
;
q Tf
b. I t  Ch  T f ;
productie;

parghia financiara;
si activelor circulante;
ale firmei.
a. rezultat nul;
b. pierdere;
c. beneficiu.


a. 
;
(1   ) n  1
b. 1
;
(1   ) n
c. (1 +α) n .
denumirea de:
b. valoare neta actualizata totala;

a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4;
d. 1+2+4.

c. criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor.

parghia financiara;
ale firmei.
parghia financiara;
ale firmei.
V
A
b. parghia financiara;

c. indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii;

viitorul apropiat ca fiind mai putin riscant fata de un viitor mai indepartat prin

b. ambele variante;
cheltuielilor fixe.

centrale;
c. consta in atribuirea unei legi de probabilitate pentru fiecare moment generator al
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
Cn
(1  d ) n
b. dobanda simpla;
in care: C 0 - capitalul din perioada de baza;

a. Tr T f
1

a 1
VNa 
(1   ) n
;
b. Vt
;
K t
c. K t (lei)
,
ENAT (valuta)
T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
1
(1   ) n

c. subventii corective pe care statul le plateste numai producatorilor de externalitati
pozitive.

a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It
a. Pf
 100 ;
It
b. K
;
q Tf
c. Pa
,
It

c. la orice proiect de investitii cu durata de executie mai mare, prezinta importanta

c. determina valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de
timp.

cheltuielile totale nete actualizate;
utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv.

a. 1+2+3;
a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 1+3.

a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.

volumul fizic sau valoric al productiei;
a. 
;
(1   ) n  1
b. (1   ) n  1
;
(1   ) n  
c. (1   ) n  
.
(1   ) n  1
2. NIVEL MEDIU
MULTIPLE CHOICE
a. 8,89;
a. 8,89;
b. 9,40;
c. 9,51.
a. 62,5%;
b. 160%;
c. 38,2%.

a. 28,72%;
b. 348,15%
c. 34,81%.

- salarii= 648 lei;
a. 29,1312%;
b. 31,2491%;
c. 27,1021%.
a. 632,32 mii lei;
b. 769,22 mii lei;
c. 726,16 mii lei.
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
a. 123,5 lei;
b. 98,5 lei;
c. 176,5 lei.
a. 1.358,02 lei/euro;
b. 0,596 lei/euro;
c. 1.425,60 lei/euro.
P1 :  CA = 300; CA = 3.300;  VA = 600; VA = 6.600
P2 :  CB = 2.800; CB = 6.800;  VB = 5.500; VB = 18.000
a. P1; 0,41;
b. P1; 0,31;
c. P2; 0,31;
d. P2; 0,09;
e. P1; 0,09.

a. 150; 650;
b. 120; 220;
c. 175; 650.
5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
a. 3,58;
b. 1,17;
c. 2,27.
amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de V A 1 = 4.500 lei si V A 2 =
a. 150; 650;
b. 122; 252;
c. 252; 175.
a. 26.460; 12.030;
b. 65.460; 42.030;
c. 63.460; 40.030.
bancii pentru fiecare din cele 2 credite. ( 1,138 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei
a. 2.208; 208;
b. 65.460; 42.030;
c. 208; 1.145.
a. 26,5 %;
b. 40,8 %;
c. 45,8 %.
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
c. 6.460,51.
virgula].
a. 0,66;
b. 0,69;
c. 0,22.
a. 448,7;
b. 265,7;
c. 123,5.
a. 30,5 %;
b. 40,6 %;;
c. 21,5 %.
a. 30,5 %;
b. 48,6 %;
c. 21,5 %.
a. 12.721,14;
b. 61.587,2;
c. 31.464,17
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
a. 0,444;
b. 0,888;
c. 0,222.

anuale (Vh) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (Ch) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare
a. 1,18;
b. 2,98;
c. 3,88.
a. 980 lei;
b. 760 lei;
c. 460 lei;
d. 880 lei.

a. 20 lei;
b. 30 lei;
c. 80 lei;
d. 100 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.

a. 15 lei;
b. 45 lei;
c. 55 lei;
d. 65 lei.
a. 986,168 euro;
b. 1.276 euro;
c. 1.027,186 euro;
d. 1.000 euro.
Sa se determine suma valorilor actuale VI 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de VI 15 =
dupa virgula].
a. 18.369 lei; c. 12.157,020 lei;

b. 11.482 lei; d. 14.582,420 lei
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
virgula].
a. 42.300 euro;
b. 12.581, 012 euro;
c. 39.258,258 euro;
d. 10.359 euro.
a. 15.159 lei;
b. 11.591 lei;
c. 188.400 lei;
d. 192.699 lei.
a. 1.567,110 lei;
b. 4.520,111 lei;
c. 3.340 lei;
d. 4.687,111 lei.
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.

virgula].
a. 5.128 euro;
b. 7.576 euro;
c. 2.167 euro;
d. 5.286,060 euro.
NUMERIC RESPONSE
punctului mort va fi:
de rentabilitate ( PR ) este 9.300, determinati marja de securitate( MS )

Daca profitul anual Pa = 1.500 lei si investitiile totale I t = 10.500 lei, iar termenul de
social (BSN).
social (BSN).
punct de vedere social (0Q2) este de 3.000t, care va fi costul marginal extern (CME)?
si cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME).
social (Q2Q1).
marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg.

productiei din punct de vedere social (0Q 2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal
extern (BME)?
(BME) este de 150 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social
(Q1Q2).
marginal extern (BME) este de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (V s)?
decat  C, care va fi marimea lui  V?
2. NIVEL GREU
MULTIPLE CHOICE
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
a. V1, V2, V3;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.
Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V2, V1.

Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 100 50 100
3 300 50 200
TOTAL 500 400 500
a. V1, V3, V2;

b. V2, V3, V1;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 500 300 200
2 - 500 100
3 300 50 400
TOTAL 800 850 700
a. V1, V2, V3;

b. V1, V3, V2;
c. V3, V1, V2.

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
a. V1, V3, V2;

b. V2, V1, V3;
c. V3, V1, V2.
NUMERIC RESPONSE
Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V 1 , V2 si V3 (u.m.) care
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
respective? (1,457 = 13,48).
Anul V1 V2 V3 V4
1 15 100 40 30
2 65 80 80 -
3 80 20 100 90
4 60 20 - 100
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
(1,057 = 1,407).
(1,098 = 1,992).
soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
Indicatori P1 P2 P3
Ita 2000 1500 1000
VNAT 300 250 450

Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Anul V1 V2 V3 V4
1 70 50 60 10
2 - 12 41 55
3 11 - 10 20

Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Anul V1 V2 V3
1 - 20 30
2 40 70 10
3 50 - 50
TOTAL 90 90 90
Anul V1 V2 V3
1 10 - 20
2 - 50 15
3 20 10 30
4 45 20 10
TOTAL 75 80 75
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Anul V1 V2 V3
1 - - -
2 15 30 20
3 20 10 30
4 - 15 60
TOTAL 35 55 110
Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
- pentru PII:  m ax = 33%;  m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.
Anul V1 V2 V3
1 - 30 20
2 10 5 10
3 30 5 40
TOTAL 40 40 40

Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 200 50 100
3 300 100 100
TOTAL 600 450 400
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 - 50 -
3 300 500 200
TOTAL 400 850 400
Anul V1 V2 V3
1 10 30 -
2 - 5 10
3 30 5 10
TOTAL 40 40 20
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
proiect
A 1.060 659,09
B 1.560 700,00

n
FLa
E VNAT   
Proiect
a 1 (1   )
a
 VNAT   
p i FLi  FL ) 2
450.000 12.000
A
850.000 26.000
B

Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Fie
cifre dupaproiecte
anul P1;  = 0,5 P2;  = 0,4

Ia Cha Ia Cha
1 10 - 5 -
2 15 - 30 -
3 - 14 - 11
Elemente Suma %

Costuri fixe 200
Stiind ca  = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:
ANII
INDICATORI 1 2 3
Va (mil. lei) - 100 110
Ka mil. lei) 60 80 85
Elemente Suma %

Costuri fixe 200
Rezultat curent 900
Elemente Suma %
Elemente Suma %
Marja costului variabil 800 16,32

Costuri fixe 200
Rezultat curent 600
Raspuns
test
T
T
T
F
b
a
a
a
b
a
c
d
b
a
c
a
b
a
a
c
a
b
c
c
d
c
c
a
b
a
b
a
b
a
b
c
a
a
b
c
c
b
a
a
a
b
b
a
c
b
c
c
b
d
c
b
364
252
14700
10000
14
100
0,2
25
5000
80000
500000
8000
200000
150000
200
3000
200000
5000
500000
100
2000
80000
40
100
1600
b
c
c
b
590
33700
-300
P1P3
28140
49800
2883250
P1P2P3
-175
-112
31,75
44,8
1000
130
195
390
180
31,8
55
279
900
600
30
580
40
0,448
0,026
17,26
216,684
-20,35
1080,49
174,51
27,5
39,5

Test EE

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Test EE

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Nr.

Care din situatiile urmatoare este specifica eficientei economice:

Care din situatiile urmatoare este specifica ineficientei:

Decalajul de timp intre cheltuieli si rezultate este de preferat sa fie:

Principiul maximizarii in analiza indicatorilor de eficienta se aplica in cazul explicitarii acestora

Ecoeficienta reprezinta un indicator complex care raporteaza:

PIB pe locuitor sau ocupat este un indicator al eficientei economice:

Fie functia de regresie multipla:

Eficienta economica se cuantifica prin:

Varianta optima este aceea pentru care:

În functia de productie de tip Cobb- Douglas, coeficientul A reprezinta:

Ecuatia de baza a modelului Leontieff este:

La nivel macroeconomic, folosind balanta legaturilor dintre ramuri, investitiile conexe se

La baza determinarii investitiilor conexe se afla:

Pragul de rentabilitate permite entitatii economice:

Criteriul general al eficientei economice il reprezinta:

Ca indicator de baza investitia specifica se calculeaza:

Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter general?

Investitia specifica exprima:

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor exprima:

Termenul de recuperare se calculeaza dupa formula:

Dupa factorul timp, indicatorii de eficienta economica pot fi:

Eficienta statica se imparte in:

Nu se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare:

Factorul de actualizare sau de discontare arata:

Eficienta economica si rentabilitatea se afla in urmatorul raport:

Termenul de recuperare a investitiilor T este un indicator de referinta care are:

Formula de calcul a cursului de revenire net actualizat CRN  este:

Rata interna de rentabilitate (RIR) se considera ca fiind:

Formula factorului de fructificare sau de compunere pentru 1 an este:

Rata rentabilitatii comerciale ( Rc )raporteaza:

Volumul capitalului investit se determina cu ajutorul formulei:

Durata de exploatare eficienta a unui obiectiv se caracterizeaza prin:

Dupa gradul de complexitate,

Esalonarea in timp a investitiilor pe parcursul termenului de realizare a acestora se face astfel

Cheltuielile echivalente specifice se calculeaza dupa formula:

54 in care: Pf = profitul final;

Angajamentul de capital sau capitalul angajat ( K t ) reprezinta:

Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt:

Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt:

Se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare:

Externalitatile negative reprezinta:

Rata rentabilitatii economice (Re) ca indicator exprimat in marimi relative, in literatura de

Categoriile de efecte de levier sunt:

Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula:

Rata de actualizare reprezinta:

Formula dupa care se calculeaza rata interna de actualizare RIR  este:

Termenul de recuperare a investitiei exprima:

Indicatorii care masoara direct riscul sunt:

Optimul are un caracter temporal deoarece:

Un proiect inceteaza a mai fi eficient atunci cand:

Marimea venitului net actualizat total depinde de:

Costul marginal extern (CME) reprezinta:

Criteriul de optimalitate Pareto presupune:

Cheltuielile echivalente sau recalculate se calculeaza dupa formula:

Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat reprezinta:

Coeficientul parghiei de exploatare determina:

Formula factorului de fructificare sau capitalizare (compunere) este:

Neajunsurile venitului net actualizat total VNAT  sunt:

Criteriile de optimalitate din punct de vedere social sunt:

Rentabilitatea economica reprezinta:

Efectul de levier nul, se produce cand:

Metoda criteriului „viitorofob”:

Pragul de rentabilitate reprezinta: