- Economie Europeana -

EAI Grupa 24; Studenti:

Pantaz Inga

Iofcea Ana Maria

Gavrila Silviu

1
 Cuprins

I. INFORMATII GENERALE.

1.1 Prezentare Demografica

II. SITUATIA ECONOMICA.

2.1. Investitii straine directe in Franta

2.2. Investitii directe franceze in strainatate

2.3. Piata interna

2.4. Resurse umane

2.5. Infrastructura

2.6. Atractivitate economica

III. INDICATORI MACROECONOMICE.

IV. INDICATORI DE MEDIU.

4.1 Agricultura

4.2 Industria

V. CONCLUZII

VI. BIBLIOGRAFIE

2
 Informatii generale

Franţa, cea mai mare ţară a Uniunii Europene, se întinde de la Marea Nordului până la
Marea Mediterană. Peisajul său este foarte variat. Zonele de est şi de sud se caracterizează
printr-un relief muntos, incluzând Mont Blanc, cel mai înalt vârf din Alpi şi din Europa de
vest (4810m). Ţinuturile de câmpie se desfăşoară de-a lungul a patru bazine hidrografice:
Sena în nord, Loara şi Garonne, care curg înspre vest şi Rhône, care izvorăşte din lacul
Geneva şi se varsă în Marea Mediterană.

Franta este o republica de tip parlamentar, formata din Senat (343 de locuri; 321
pentru Franţa metropolitană şi departamentele de peste mări, 2 pentru Noua Caledonie, 2
pentru Mayotte, 1 pentru Saint-Pierre şi Miquelon, 1 pentru Saint-Barthélemy, 1 pentru Saint-
Martin , 3 pentru teritoriile de peste mări, şi 12 pentru cetăţenii francezi în străinătate; membri
aleşi indirect de către un colegiu electoral care să servească timp de şase ani).

Preşedintele republicii are un rol politic important. El conduce reuniunile Consiliului

de Miniştri (cabinetul) şi răspunde integral de domenii esenţiale cum ar fi afacerile externe şi
apărarea. Guvernarea de zi cu zi a ţării intră în competenţa primului ministru. Preşedintele
este ales prin vot popular direct, pe o perioadă de cinci ani. Parlamentul cuprinde Adunarea
Naţională, ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct o dată la cinci ani, şi Senatul, ai cărui
membri sunt desemnaţi de către un colegiu electoral. Preşedintele Franţei este Nicolas
SARKOZY, care a preluat funcţia la 16 mai 2007 pentru un mandat de 5 ani, fiind susţinut în
alegerile legislative de UMP (Union pour le Mouvement Populaire).

Constitutia, adoptata prin referendum la data de 28.9.1958, a fost modificată de mai

multe ori: a fost modificata în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui, în 1962; a fost

3
modificată pentru a se conforma dispoziţiilor din 1992 CE de Tratatul de la Maastricht, 1997
Tratatul de la Amsterdam, 2003 Tratatul de la Nisa, modificat pentru a strânge legile
imigraţiei în 1993; a fost modificată în 2000 pentru a modifica termenul de şapte ani
prezidenţiale de la un mandat de cinci ani; a fost modificată în 2005 pentru a face tratatul
constituţional al UE compatibile cu Constituţia din Franţa şi să se asigure că decizia UE de a
ratifica tratatele de aderare se va face prin referendum

Franţa este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene

(1957), membră a zonei Euro (2002) şi a Spaţiului Schengen. Este de asemenea unul din
membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri permanenţi ai
Consiliului de securitate ONU. Face parte şi din Uniunea Latină, Organizaţia Internaţională a
Francofoniei şi din G8.

Prezentare demografica

Suprafaţa ţării : 547.030 km² din care :

- pământ : 545.630 km²
- apă : 1.400 km²
Populaţia : 63,6 milioane locuitori ; densitate : 98 loc/km patrat ; populaţia urbană : 76%.
natalitatea este de circa 13,3 ‰, mortalitatea este de aproximativ 9,2 ‰, iar rata anuala de
crestere este de 0,6%. Distributia populatiei este de 22.9% in zonele rurale si de 77.1% in
cele urbane.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă :

0-14 ani 14-64 ani Peste 65 ani

18,3% 65,3% 16,4%
Sursa Eurostat

Durata medie de viata :

• Sex masculin : 38,4 ani

• Sex feminine :41,5 ani

4
Limba oficială : franceza
Limbi oficiale regionale : bretona, corsicana, basca, provensala.
Capitala : Paris (9,6 milioane locuitori), iar cele mai importante orase sunt :

Paris Marseille Lyon Lille Nice Toulouse Bordeaux

9 644 507 1 349 772 1 348 832 1 000 900 888 784 761 090 753931

Sursa Eurostat

Gradul de alfabetizare : 99% la barbati şi 99% la femei.

Organizare administrativă :

Franţa este formată din 22 de regiuni, împărţite în 96 de departamente, la care se adaugă alte
teritorii dependente : Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion, Polinezia Franceză,
Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc.

Ziua naţională : 14 iulie – aniversarea căderii Bastiliei – 1789

Drapelul naţional al Franţei, cunoscut şi sub numele de Tricolore (Tricolor), este format din
trei benzi verticale egale de culori albastru, alb şi rosu (de la stânga la dreapta). A aparut
pentru prima dată în timpul Revoluţiei franceze şi a fost o combinaţie de culori ale stemei
pariziene (rosu şi albastru) şi culoarea regală, alb.

Religie : creştin catolică : 90 % ; persoane de alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1 % ;

protestanţi - 1 % ; adepţi ai altor religii -2%.

Moneda naţională : Euro ( de la 1 ianuarie 2002) ; 1 Euro =6,55957 Franci Francezi

Rata inflaţiei : (preţuri de consum): 2,8%

Surplusul/deficitul de numerar : (% din PIB): -2.3%

5
 Situatia economica

Investitii directe in Franta

Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde € in

2005-2007, au scazut considerabil in cursul anilor 2008-2009, trecand la 11,7 miliarde in
2008, in scadere cu 63% fata de anul precedent. Printre diversele componente ale investitiilor
directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au mentinut la 4,3 miliarde
in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu international dificil.

În 2007, principalii şapte investitori străini în Franţa au fost: SUA (109,5 miliarde de
euro, pondere de 23,0% din stoc total de investiţii), Marea Britanie (86,8 miliarde de euro,
pondere 18,2%), Olanda (59,5 miliarde de euro, pondere 12,5%), Germania (57,8 miliarde de
euro, pondere 12,1%), Elveţia (32,5 miliarde de euro, cota de 6,8%), Belgia (25,1 miliarde de
euro, pondere 5,3%) şi Italia (19,3 miliarde de euro, cota 4,0%).

Franţa a ocupat locul 2 în lume, după SUA, ca ţară de destinaţie a investiţiilor străine,
iar capitala Frantei se numara printre cele mai atractive piete financiare din lume.

Un loc important in investitiile directe in Franta il reprezinta gradul de interventionism

guvernamental in afaceri. Astfel, Franta ocupa locul 64 la nivel mondial in gradul de libertate
economica, libertate in afaceri: 86.3 %, liberalizare in comert: 82.5%, libertate fiscala: 51.9%,
libertate monetara: 79.7%, libertate investitionala: 50%, libertate financiara: 70%, lipsa
coruptiei: 69%, libertatea de munca: 54.7%.

6
 Investitiile directe franceze în strainatate

Dupa 2 ani in care au crescut la un nivel de aproximativ 80 miliarde, fluxurile investitiilor

directe franceze in strainatate au scazut cu aproximativ 20 miliarde in 2009 (26%), revenind
la nivelul lor din 2005.

În 2007, principalele destinaţii ale investiţiilor străine franceze au fost SUA şi ţările
Uniunii Europene. Primele şapte locuri de destinaţie a investiţiilor franceze în 2007 au fost
ocupate de: SUA (146,3 miliarde de euro, pondere de 16,7% din stoc total de investiţii),
Marea Britanie (126,6 miliarde de euro, pondere 14,4%), Olanda (105,8 miliarde de euro,
pondere 12,1%), Belgia (92,8 miliarde de euro, pondere 10,6%), Germania (70,8 miliarde de
euro, pondere 8,1%), Italia (41,1 miliarde de euro , cota 4,7%) şi Spania (36,0 miliarde de
euro, cota 4,1%).

Cu cele 136,8 miliarde de euro investiţi franceze în străinătate în 2008, în progresie

(+11%) după 123,5 miliarde de euro investiţi în 2007, Franţa a ocupat în 2008, locul al 3-lea
pe plan mondial, după Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. Peste 30.000 de
întreprinderi franceze au investit în străinătate.

7
 Piata interna

Cu un Produs Intern Brut în creştere de la an la an, cu excepţia anului 2009 (-3,8% pe

fondul crizei economice şi financiare), Franţa se remarcă printr-o lungă tradiţie industrială,
numărând astăzi peste 2,5 milioane de întreprinderi. O strategie pe termen lung a permis
constituirea unor veritabile sectoare de excelenţă, capabile să facă faţă competiţiei
internaţionale: industria agro-alimentară, industria automobilului, aeroanutica sau
telecomunicaţiile.

8
 Evolutia ratei anuale a PIB-ului poate fi sintetizata dupa cum urmeaza :

Resurse umane

Populaţia are tendinţa să crească mai rapid în Franţa comparativ cu majoritatea ţărilor
industrializate (0,5%). Calificarea forţei de muncă şi puternica sa productivitate sunt recunoscute
de anchetele din rândul investitorilor. Datorita dezvoltarii ramurilor economice mentionate mai
sus, Franta are nevoie de personal foarte bine pregatit (in cazul unor domenii precum
telecomunicatiile si aeronautica) care este recunoscut la nivel international.

Gradul de ocupare al forţei de muncă(%)

Sursa Eurostat
 Infrastructura

Pe ansamblu, Franţa se caracterizează prin calitatea, densitatea şi eficacitatea

infrastructurilor de transport. Dispunând de 10 500 kilometri de autostrăzi, cca 1 milion de
kilometri de drumuri, 2 000 kilometri de linii de cale ferată de mare viteză (TGV) şi 6
aeroporturi internaţionale, Franţa este perfect „irigată” de una din cele mai performante reţele de
infrastructuri din lume.

In iulie 2010 Franta a prezentat un proiect de infrastructura ce vizeaza investitii de 170

miliarde euro pe o perioada de 20-30 de ani. Proiectul reprezinta o revolutie a sectorului de
transporturi, iar implementarea acestuia va determina o scadere de anuala de 2 milioane de tone
de dioxid de carbon.Transportul feroviar este prioritar, din totalul investiţiilor alocându-se un
procent de 51,9%. De asemenea, transportul public va primi 32,3% din fonduri, în timp ce
transportul rutier va primi 4,5%. Documentul prezintă patru „Acţiuni” care constau în
optimizarea sistemului de transport existent, îmbunătăţirea performanţelor privind serviciile
teritoriale, îmbunătăţirea eficienţei energetice, precum şi reducerea efectelor sectorului de
transport asupra mediului.

Prin aceste actiuni Franta ofera un model de implementare a diferitelor masuri in vederea
indeplinirii cerintelor „Europa 2020”

Atractivitate economica

Franţa atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen lung al pieţei sale, prin calitatea
şi productivitatea forţei de munca, prin densitatea şi eficienţa infrastructurii. În schimb, punctele
slabe sunt determinate de constrângerile administrative şi costurile sociale şi fiscale ridicate.
Franţa este a 5-a putere economică din lume şi a 2-a în Europa, este al 5-lea exportator mondial
de servicii si al 5-lea importator din lume. Ponderea Franţei în schimburile comerciale mondiale
a fost de circa 3,7% în 2009, iar printre cele mai mari 500 de mari întreprinderi din lume,
figurează şi 40 de întreprinderi franceze.

De asemenea valorile PIB-ului inregistrate in ultimii ani 2 071.8 miliarde dolari n anul
2007 si 2 121.7 miliarde dolari in anul 2008 intaresc pozitia Frantei in topul tarilor cu un risc
redus si atractive.
 In concluzie, Franta ofera un mediu politic si commercial sigur, foarte atragator pentru
investitorii straini, la care se adauga un personal foarte bine pregatit, infrastructura si mijloace de
transport de calitate. Practic astfel faciliteaza accesul pe piata nationala prin tóate mijloacele ce ii
stau la dispozitie.

Indicatori macroeconomici

În anul 2008, Franţa a realizat un PIB în valoare de 2 121.7 miliarde dolari, ceea ce
reprezintă o creştere de +0,3% comparativ cu anul 2007. PIB-ul pe cap de locuitor a inregistrat
de asemenea o crestere in 2008 (33 090) fata de 2007 (32 495).

Produsul intern brut al Franţei a înregistrat o scădere de aproximativ 3,8 % în anul 2009
(fiind cel mai negativ rezultat înregistrat din 1949), fapt care se datorează efectelor crizei
economice şi financiare mondiale, care la rândul ei a provocat diminuarea veniturilor fiscale şi a
determinat Guvernul francez să apeleze la cheltuieli suplimentare pentru susţinerea creşterii
economice.

Franţa se pregăteşte să facă în 2011 cel mai mare efort public din ultimii 50 de ani : vrea
să reducă deficitul public la 6% în 2011 de la 7,7% la sfârşitul lui 2010. Adică o reducere de 60
de miliarde de euro.
 Deficitul ar urma să se reducă la 4,6% din PIB la sfârşitul lui 2012, la 3% în 2013 şi la
2% în 2014. Astfel, între 2010 şi 2013, an în care Franţa ar urma să se rencadreze în limita de
deficit stabilită prin Tratatul de la Maastricht, Parisul îşi va micşora deficitul cu 100 de miliarde
de euro. Guvernul francez prognozează o creştere economică de 2% în 2011, după un avans de
1,5% în 2010 şi o inflaţie de 1,5%, anul viitor.

Schimburile comerciale la nivelul anului 2009 au cunoscut o contracţie foarte mare,

ajungand la 724,6 miliarde de euro, faţă nivelul record din 2008 : 874,8 miliarde euro.
Exporturile au înregistrat o scădere de -17,1% (+2.1% în 2008), atingand nivelul de 340,8
miliarde de euro în 2009 faţă de 409,6 miliarde de euro în 2008. Exporturile Frantei au constat in
mare parte in maşini şi echipamente de transport, avioane, materiale plastice, produse chimice,
produse farmaceutice, fier şi oţel, băuturi (spre tari precum Germania, SUA, Italia si Spania).
Importurile franceze au scăzut, de asemenea, cu 17.7% în 2009 (+5,3% în 2008), situandu-se la
383,8 miliarde de euro în 2009 faţă de o valoare de 465,2 miliarde de euro în 2008 si au fost
formate din masini si echipamente, vehicule, titei, avioane, materiale plastice, produce chimice
(din tari precum Germania, Italia, Franta, SUA, Olanda,Belgia, Elvetia).

Balanta comerciala a Frantei

Ramurile economiei :

• Agricultura 1,8 %

• Industrie 19,2 %

• Servicii 71,8%

Balanţa comercială franceză a înregistrat o ameliorare în 2009, cu un sold negativ de 43,0

miliarde de euro faţă de deficitul record din 2008 – 55,1 miliarde de euro

Investiţiile întreprinderilor : s-au micşorat drastic în 2009 (estimări -7,2%), comparativ cu

creşterea din 2008 (+2,4%).

Rata inflaţiei (preţuri de consum) se situeaza la nivelul de 2,8%

Deficitul public al Franţei a atins anul trecut cel mai ridicat nivel din istorie, de 7,5% din
Produsul Intern Brut. Totodată, datoria publică s-a situat, la sfârşitul anului trecut, la aproape
1.490 miliarde de euro,nivel echivalent cu 77,6% din PIB, superior celui de 67,5% din PIB din
2008.

Rata şomajului (în % din populaţia activă) : pe ansamblul anului 2008, s-a cifrat in jur 8,0%. La
sfârşitul anului 2009, Franţa număra cca 2,6 milioane de şomeri.

Rata dobânzii pe termen scurt (2008): 4,2%

Datoria publică (2009) : 83.2 % din PIB, după ce a fost de 63,8% din PIB în 2008 .

Capitalizarea bursieră (decembrie 2009) : 1.356 miliarde de euro, o scădere ingrijoratoare

comparativ cu 1.664 miliarde de euro (aprilie 2008) ;

Salariul minim : 8,66 de euro /oră ( de la 1.01.2010).

Salariul mediu brut lunar (2008): 32.413 euro.

Venitul mediu pe locuitor (2008): 16.563 euro/locuitor .

 Indicatori de mediu
UE s-a angajat sa limiteze cresterea temperaturii medii globale cu mai putin de 2 grade C
comparativ cu nivelele preindustriale. In 2007, Consiliul Europei a sustinut anagajamentul UE de
a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GGE) cu cel putin 20% pana in 2020 comparativ cu
nivelurile din1999 chiar in lipsa unui acord international (nota CCEG: deja s-au aprobat alte
procente).
Utilizarea combustibililor fosili si agricultura reprezinta activitatile cu cel mai mare
impact asupra mediului inconjurator la nivel global.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut la nivel mondial cu 1,3%, ajungând la un total
de 31,3 miliarde de tone în 2009. Acesta este primul an în care se înregistrează un astfel de
declin al emisiilor globale.
In cazul Frantei, emisiile de gaze cu efecte de sera au avut urmatoarea evolutie :

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

98,7 99,0 97,4 97,3 97,9 98,2 96,1 94,2
Sursa Eurostat

Intensitatea energetică a economiei are si ea un rol important in dezvoltarea armonioasa a

mediului inconjurator, in Franta valorile inregistrate fiind :

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

180,04 181,98 180,25 181,35 179,71 177,00 171,18 165,38
Sursa Eurostat

Agricultura

Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii Europene. Agricultura Franţei deţine
locul I în Europa, fiind reprezentată de cultura cerealelor, plantelor tehnice, creşterea
animalelor şi viticultură. Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie
redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia
de cereale. Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura
este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri).
 Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine
si ovine. La nord se cultiva grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se
produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona
Bordeaux, din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte si de dealuri o
importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte.In franta se produc o
sumedenie de branzeturi renumite.In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de
munca.Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de
27% si suprafata tarii.

Industria
Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie grea,foarte dezvoltata
(rafinarii de petrol, industria siderurgica, industria aluminiului, industria cimentului , a hartiei si
celulozei, industria chimica si constructiile de masini).Industria autovehiculelor este a patra ca
marime din lume dupa Japonia , SUA si Germania.Doar 3 tari au mai multi locuitori si un venit
mediu pe locuitor mai mare ca Franta: SUA , Japonia si Germania. Economia franceza produce
ea singura 1/5 din totalul veniturilor tarilor din C.E.E. .In toate tinuturile Frantei prospera
turismul , mai ales pe litoral,in munti si Paris.

Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant,
energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a
erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in
1990 doar 5,7%).

Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi)

a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica
(locul intai pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhônului,
Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare
in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de
sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri).
 La momentul actual, Franta ia masuri dure pentru a reduce poluarea mediului si a se
incadra in prevederile “Europa 2020” si se numara printre tarile cu un efort sustinut in acest
domeniu.

Concluzii

In concluzie putem spune ca Franta este unul dintre cele mai puternice state ale Uniunii
Europene, dispunand de numeroase puncte tari si facand fata mai bine crizei mondiale în
comparatie cu alte tari care sunt considerate puternice pe plan economic cum ar fi Belgia, Italia,
Germania.

Printre principalele atuuri se numara calificarea fortei de munca, orientarea favorabila a

demografiei, relativa independenta in materie de aprovizionare energetica, infrastructura de
transport foarte bine dezvoltata si modern, autostrazi şi drumuri nationale si peste 400 de
aeroporturi (aeroporturile Parisului-Charles de Gaulle şi Orly se inscriu printre cele mai mari din
lume), un punct tare mai este considerat si turismul care in Franta are o baza foarte puternica,
printre cele mai importante atractii turistice se inscriu: Parisul si imprejurimile, alte orase cu
monumente si muzee (printre care Chartres, Reims, Lyon), valea Loarei, statiunile situate pe
Coasta de Azur (Cannes, Saint-Tropez, Nisa etc.), statiuni montane si de sporturi de iarna din
Alpi (Chamonix), insula Corsica; printre numeroasele atractii ale Parisului se inscriu Catedrala
Notre Dame, muzeul Luvru (cel mai renumit din lume), Turnul Eiffel, iar in imprejurimi Palatul
Versailles; Franta fiind una dintre tarile cele mai vizitate si cu cele mai mari venituri din turism.

Pe de alta parte Franta are si o multitudine de puncte slabe sau dezavantaje în anumite
domenii, unul dintre cele mai importante ar fi somajul relativ important: 9% din populatia activa,
posibilitatea facilă de a prelungii studiile si ajutoarele din partea guvernului, din ce în ce mai rare
in ultima vreme, pentru ca angajatii din anumite domenii sa poata iesi la pensie mai repede.
ponderea slaba a exporturilor în cifra de afaceri a întreprinderilor, prezenţa limitata a
intreprinderilor in zonele emergente, efortul insuficient pentru promovarea inovatiei etc.

Insa putem observa faptul ca Franta atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen
lung al pietei sale, prin calitatea si productivitatea fortei de munca, prin densitatea si eficienta
infrastructurii. In schimb, punctele slabe sunt determinate de constrangerile administrative şi
costurile sociale si fiscale ridicate.

Anexe
Rata inflatiei (2002-2010)
Produsul intern brut(2000-2010)
Echilibrul fiscal in procente din PIB
 Rate trimestriale de crestere a PIB-ului pe ani

Unemployment
 Somajul ca procent al fortei de munca

Evolutia trimestriala a inflatiei pe ani, deflatorul consumului

 Bibliografie

• https://www.cia.gov

• http://data.worldbank.org

• http://www.doingbusiness.org

• www.economist.com

• www.dce.gov.ro

• www.insee.fr

• www.oecd.org

• www.zf.ro

• www.euractiv.ro

• http://europa.eu/abc/european_countries/eu_members/france/index_ro.htm

• www.TradingEconomics.com