Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.R.L., 10/01/2018
Ics 91.120.20
Martie 2017
Titlu
= Corespondenta
Acustica
Limite admisibile ale nivelului de zgomot din
mediul ambiant
Acoustics ~ Permissible limits of envirenmental noise level
Acoustique - Limites acimissibles des riveaux de bruit de "environnement
Aprobat de Directorul General al ASRO la 17 martie 2017
Inlocuieste STAS 10009:1988
La data aprobarii acestui standard, nu exista niciun standard
international sau european care s4 se refere la acelasi subiect
ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA
{St Mendelooy nr. 21-26, cod 01032, Bucurst, £2 ww. r0
Faprodoerea sau use tel supra epresara sana ooo
Publ pir once proce, (eesvonenacane clones mcrae oe) ele
Frat Slt nv ose aco se roi ASRS
Rot SR TOOOSZOTT
eajasg
3
Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.R.
‘SR 10009:2017
Preambul
Acest standard reprezinté revizuirea standardului STAS 10009:1988,
Acest standard inlocuieste STAS 10009: 1988.
Standardul SR 10009 a fost elaborat intial in anul 1982 gi revizut in 1988.
Modifcarile principale fata de editia anterioara sunt urmatoarele:
— structurarea confinutului standardului diferentiat, pe spatiifunctionale gi zone functionale;
— introducerea unui nou articol, Termeni $i defini
— redefinirea domeniului de aplicare;
— luarea in considerare a prevederilor unor acte normative referitoare la limitele admisibile cum ar fi
— Normele de igiend si sanatate publica privind mediul de viatd al populatiei, aprobate de
autoritatea publicd central pentru sandtate;
— Normativul privind acustica in constructi! si zone urbane, indicativ C 125-2013 - Partea IV
‘Masur de protectie impotriva zgomotului la zone urbane’, indicativ C 125/4-2013, aprobat
Autoritatea publica centralé pentru construct
armonizarea terminologiei cu alte standarde romane in vigoare
in patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 276, Acustica in constructi
{a elaborarea versiuni omane @ acesiui standard au partcipal
Dna STAN Mariana Cristina (Pregedinte ASROICT 276)
Dna ALEXE loana Minaela (Secretar ASROICT 276)
DI MINCHEVICI Victor (MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $1 PADURILOR}
Dna ZAHARIA Marta Cristina (INCD URBAN-INCERC)
DI LAZAROVICI Bogdan (ENVIRO CONSULT) _
Dna VOICU Mariana (AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILA ROMANA)
DI PANA Radu (UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA $1 URBANISM ION MINCU)
5} _-FERARU Soman Laurenju _ (AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTEGTIA MEDIULUI)
Dna DEMIA ViorceSR 10009:2017
Cuprins
Pagina
1 Domeniu de aplicare. 4
2 Referinte normative 4
3 Termeni gi definiti 4
4 Limite admisibile ale nivelului de zgomot 5
44 Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita spatillor functionale 5
4.2 Limite admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul spatilor functionale 6
4.3. Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale 7
4.4 Limite admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale 7
4.5 Limite admisibile ale nivelului de zgomot exterior provenit din traficul rutier. 7
4.6 Limitele admisibile ale nivelutui de zgomot provenit din traficul rutier in pasaje rutiere
subterane gi din statile de metrou 8
4.7 Limite admise ale nivelului de zgomot exterior la limita proprietati in cazul claditior cu teren
imprejmuit (curte) si cu destinatie rezidentiala cu regim de doua nivele sau mai putin 8
4.8 Limite admisibile ale nivelului de zgomot exterior la fatada cladirii rezidentiale care este cea
mai expusa actiunii fonice a unei surse de zgomot exterioare cladiri
Bidliograie nnn " 10
CONSITRANS $.A.L., 10/01/2018
Asociatia de Standardizare din RomarAsociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.R.L., 10/01/2018
SR 10009:2017
1 Domeniu de aplicare
Acest standard stabileste limitele admisibile ale nivelului de zgomot exterior, diferentiate pe zone $i
spat functionale, aga cum sunt ele definite in reglementarile tehnice specifice privind sistematizarea
localitatilor gi protectia mediului,
Prevederile acestul standard se aplic’ la
— _ elaborarea studilor de urbanism (locuinte, dotari social-cuiturale, zone de recreere, odihna si
sport, zone de productie, zone pentru transporturi etc);
— _ proiectarea cladirilor,
— _ moditicarea zonelor tunctionale existente;
— _compatibiitatea amplasarii aldturate a dou sau mai multe spat cu functiuni diferite,
— _ protectia mediului
2 Referinfe normative
Urmatoarele documente de referint& sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru
relerintele datate, se aplicd numai editia citata. Pentru referintele nedatate, se aplicd ultima editie a
documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente).
SR ISO 1996-1 Marimi fundamentale si metode de evaluare.
STAS 1957/1 Acustica. Acustica fizicd. Terminologie
STAS 1957/3 Acustica. Acustica in construct $i transporturi. Terminologie
SR EN ISO 8000-8 Masur si unitati. Partea 8: Acustica
STAS 6156 ‘Acustica in constructi, Protectia impotriva zgomotului in construct civile gi
social -culturale. Limite admisibile si pararmetri de izolare acustica
STAS 10183/4 Acustica in transporturi, Supravegherea zgomotelor produse de avioane
pe aeroporturi si in vecinatatea acestora. Limite admisibile ale niveturilor
de zgomote produse de avioane
3 Termeni si defini
Pentru scopurile acestui document se aplica termenii gi definitile umatoare:
34
zona functional
parte a unul teritoriu administrativ cu funetiuni stabilite prin PUG.
32
spat functionale
cele spati care sunt destinate realizarii unor activitati comerciale, educational, sportve, sanitare sau
de invatamant, sau care sunt destinate transportului sau locuiri gi care se afl pozitionate in interiorul
tunei zone functionale stabilite prin PUG&
3
Romania, CONSITRANS S.,
Asociatia de Standardizare dit
Gita ib
33 ey §
PUG |
Plan de Urbanism General
34
zona rezidentiala
zona stabilita prin PUG care are functiune dominanta de zona de locuinte sau de locuire
35
cladire rezidentiala sau asimilabila acestela
orice cladire care are destinatia de locuinfa sau locuire
3.6
nivel de presiune acustica continuu echivalent
de zece ori logaritmul in baza 10 al raportului dintre patratul unei presiuni acustice patratice medi pe
durata unui interval de timp dat si patratul presiunii acustice de relerinta, presiunea acustica find
‘obtinuté cu 0 ponderare in frecventa standard
NOTA 1 ~ Nivelul de presiune acustic8 continuu echivalent ponderat A este
Io
Laer = 101 7 [0307 wba | a
i
unde
a(t) este prosiunea acusticé instantanee ponderati A pe timpul de functionare t.
Po este presiunea acustic8 de reterinta (= 20 uPa)
NOTA 2 - Nivelul de presiune acusticé continuu echivalent este exprimat in decibel (4B),
NOTA 3 ~ Nivelul de presiune acusticd continuu echivalent se mai numesle ,nivelul de presiune acusticé mediat
[SR ISO 1996-1)
a7
nivel depasit in N procente
nivel de presiune acustica ponderat in timp gi ponderat in frecventa, depait in N% din intervalul de
timp considerat, (in acest standard Larsor $i Largo reprezinta niveluri depasite in 10%, respectiv 90%
din intervalul de timp considerat)
3.8
zgomot de fond
rivelul de zgomot existent intr-o anumita locate, masurat in absenja sursei de zgomot analizate
4 Limite admisibile ale nivelului de zgomot
4.1 Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita spatiilor functionale
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita’ spatilor functionale sunt prezentate in tabelul 1
NOTA 1 - Respeciarea lmitelor admisibile de la pozitile 2-6 din tabelul 1 nu trebuie s& conducd la nerespectarea
limitelor admisibile de fa pozia + din tabelul 2 sau a celor din tabelee 7 gi 8. Respectarea uneiimite admisible
mai mari aferente unui spatiy functional din tabelul 1 nu trebuie s& conduea la nerespectarea unel limite
admisibile mai mici alerente unui spat functional din acelagi tabet 10/01/2018
de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.R.\
Asock
‘SR 10009:2017
Tabelul 1
fa ~ "| Nivel de presiune acustica continua
od pai tunctionle éehwalent ponder &
[4B]
Spats de reeroore godhnd, de telament medical §
1 balneo-climatic: 45
| Inte do ool, crge sau grins) spat de joaca 7
pent opt 8
Stesioane, cnematograte gi teat Tn aor er
3 | manifesta culturale,,sporive si de diverisment | 90”
destégurate in aer liber”)
Incinte industriaie gi spatii cu activtati asimiate
4 | action ndustnalo® cI
5 | Piete, spatii cu activtate comerciala, restaurante in aer
5 | it 6
6 | Parcaje auto” 70
NOTA 1 ~ Limita acestor spatii se consideré spafiul amenajat exclusiv pentru activitalea spectfic€ si nu limita
proprietiti gin care fac parte respectivele spati, care poate fi mai extinsé,
NOTA 2 ~ Pericada de timp care se ia in considerare pentru aplicarea limite! admisiile este cea realé,
corespunzatoare duratei de serviciu,
NOTA 3 - Orice spat care are actvitati comerciale de productie sau de intetinere (tip service auto, spalatori
auto, etc) si care nu se afl pozitionat int-o zona industrialé stabiltS prin PUG, Limita spatiuul functional
reprezinta limita proprietati acestul spatiu conform planuiui cadastral (incusiv teren),
NOTA 4 — Limita acestor spatii se considera a fi limita spatiului amenalat activitati: specttice, gi nu limita
propriet8ti din care fac parte acesie spati care poate fi mal extinsa.
NOTA 5 ~ Limita acestui spailu se considera a fi limita spatiului amenalat exciusiv ca parcaj auto, si nu limita
propria din care face parte acest spatiu, care poate fi mai extinsd, iar limita admisibild se aplic& numal
paroajalor auto care deservesc obiective economice mari (complexe comerciale, cdi de birouri etc) sau care
sunt similare parcajelor auto care deservesc astfel de obiective economice gi nu se aplica parcarior auto
amengjate de-a lungul arterolor de circulati.
4.2 Limite admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul spatillor functionale
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul spatilor functionale sunt prezentate in tabelul 2.
Tabelul 2
Nivel de presiune acustica continua
Nr. ‘echivalent ponderat A,
ee Spatil tunctionale oer
- - [a8
| Spat do recteere si odihna, de tratament medical si 5
balneo-climatic a a
2 | incinte de scot, crege sau grécinile gi spat’ de joaca a
pentru copit
3 | Pie; spat cu activate comercial, restaurante In aer A
liber
4 _| Parcaje auto” 70
NOTA 1 — Interioru spatiuiu ale c&rui limite sunt speciticate in nota 4 afereria tabeluli 1.
NOTA 2 — Interioru! spatiului ale cérui limite sunt specificate tn nota § din tabelul 1, ar limita admisibila se
‘aplicé numai parcajelor auto care deservese obiective economice mari (complexe comercile, cladiri de biroun,
fic) seu care sunt similare parcajeior auto care deservesc astfel de obleciive economice §i nu se aplicd
parcarilor auto amenajate de-a lungul arterelor de circulate.CONSITRANS S.R.L., 10/01/2018
ia de Standardizare din Romar
SR 10009:2017
4.3 Limite admisibile ale nivelului de zgomot a limita zonelor functionale
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functional sunt prezentate in tabelul 3.
NOTA - in cazul a doud sau mai multe zone functionale agiacente pentru care In acest standard sunt stablite
limite admisiole diferte, pe linia de demarcate a respectivelor zone functionale se ia in considerate acea limita
admisibilé care are valoarea cea mai mica.
Tabelul 3
| Nivel de presiune acustica
Ne ond funcfonala continu ehivalet ponderat A
- (a5) -
1_| Pareun"” 6
2 _| Zona industialé inclusiv cea portuara” oe |
3 _| Zona feroviart 7
4 _| Aetoportur - 90
5 _| Zona rezidentaia” _ { 60 |
NOTA 1- Limita acestel zone funcjionale este stabilta prin PUG,
NOTA 2 Lams een zone uroonal ocoricerdo8 ete orb 2 nde ax itr cot |
maleate depen ce mda
4.4 Limite admisi
ile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale
Limitele admisibile ale nivetului de zgomot in interiorul zonelor functionale sunt prezentate in tabelul 4
Tabelul 4
I de presiune acustica continuu
Nr echivalent ponderat A,
Me Zona functional ni
Sree reer
1 | Parcuri 60
4.5 Limite admisibile
nivelului de zgomot exterior provenit din traficul rutier
Limitele admisibite ale nivelului de zgomot exterior, la bordura trotuarului care margineste partea
carosabild a strazilor, in functie de categoria tehnicé a acestora, sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5
~ Nivel de presiune acustica |, an
olde presiune acusicd | wiyel de presiune acusticd
Nr. ee aes onderat in frecventa Agi
on nat A, ponderatin imp Fcepaatin |
- _ ro *10% din timpul T, Larer (4B)
Strada de categorie tehricd WV,
1 | de deservire locala CJ 70
Siradl de categorie fohnica il
2 | de colectare 7 7%
Stradi de categorie tehrica i,
3 | ae legatura 70 a0
Sad de categorie thn |
4 | Stage ce 75205 | 05 +95
NOTA 4 ~ La proiectarea magistralelor se adopta masurle tehnice necesare pentru ca la darea in functune
acestora,s8 so obra rivelutechvalente (fel mBcurate) cét mal apropate de mee admtble mine, 8
a se admite nea depdsirea imtelor admisible maxime.
7Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.F.L., 10/01/2018
SR 10009:2017
4.6 _Limitele admisibile ale nivelului de zgomot provenit din traficul rutier in pasaje
ratiere subterane gi in statille de metrou
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot in diferite zone ale pasajelor rutiere subterane $i ale statilor
de metrou sunt prezentate in tabelul 6.
Tabelul 6
7 Nivel de presiune acustica
Ne pena ciencnel continu echivalent ponderat A,
rt. ti Licat
2 [68
1 | Peroanele din statile de tramvai
‘Aceleagi_ limite admisibile cu cole
alerente strazior (a se vedea tabelul
‘5) pe care sunt amplasate pasajele
Parti carosabile la pasajo cu
2 | lungimea L>200 m, pe sirazi de
‘Aceleagi limite admisibile cu cele
alerente strizior (a se vedea tabetul |
|_| categorie tohnica i! git 17.8) pe care sunt amplasate pasajele |
3_| Pasale pietonale 6
4 | Stati de metrou 6
4.7 Limite admise ale nivelului de zgomot exterior la proprietatii in cazul
cladirilor cu teren imprejmuit (curte) si cu destinatie rezidentiala cu regim de doua
niveluri sau mai putin
Limita admisibila a nivelului de zgomot exterior la limita proprietatii in cazul cladirlor cu teren
imprejmuit (curte) si cu destinatie rezidentiala cu regim de doua rivele sau mai putin este prezentata
in tabelul 7.
NOTA ~ prin limite proprietati se intelege limita data de planul cadastral al propritati (include astfel si cladirea gi
terenu.
Tabelul 7
—T Nivel de presiue acustica continuu echivalent
Ne | eee ponderat A,
ert. | oral enero Lnogr
_— __ (68
iad rezidenjale cu cure sregim do dou orm
nivele sau mai putin
NOTA 1 — Limita admisibld la limita proprietti se aplic& doar in cazul in care proprietatea respectiva include
pe lnga clade si un teren in jurul cladiri cu destinatie de curte sau propretetea include alt clacirea cat s1
terenul cu destinalie de curte care margineste ciadirea pe una, doua sau tet latur. In cazul In care proprietatea
include atat clédirea cat gi terenul cu destinati de curte care margineste cladirea pe una, doud sau rel lat,
lar a patra laturd a cladiri este pozitonal’ la limita proprietatit si reprezint in acelasi timp si cea mai exousd
fatad, atunci pentru aceasta situatie ce aplicd limita admisibila la fataca cea mal expusa a clad (a se vadea
tabelul 8) si nu limita admisibia la limita proprieti.
NOTA 2 — in cazul in cate sursa exterioard de zgomot 0 reprezinté treficul aeroportuar, limita admisibila
aferenta lmitel proprietti nu se aolic8,
NOTA 3 — in cazul in care sursa exterioara de zgomot o reprezintétrafcul cuter, iar din considerente tehnice
limita admisibila a limita proprietéi nu poate fi indepinita, masurle acoptate trebuie sa asigure respectarea
limitei admisibile la fajada cea mai expusd a cladii (a se vedea tabelul 8)
4.8 Limite admisibile ale nivelului de zgomot exter
Limita admisibilé a nivelului de 2gomot exterior la fatada claditrezidentiale cave este cea mai expusé
actiunii unei surse de 2gomot exterioare cladit, este prezentata intabelul 8Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.R.L., 10/01/2018
SR 10009:2017
NOTA - Prin falada cea mai expusd a clad, se Infelege acea fatadd a cacti care este exousé la zgomotul
proven de la toate sau dela cole mai multe surse de zgomot exterioare
Tabelul 8
Nivel de preaiune acustied continua
Ne. ent ponderat
Le ‘Spatiu functional eae
{a8}
1 Orice tip de cladire rezidentialé sau asimilabila acesteia Senn
NOTA 1 ~ in cazul in care sursa exterioara de zgomot (Inclusiv cea doninanta) o reprezinta tvaficul ruter, iar
din considerente tehnice limita admisiblé la fatada cea mai expusa nu poate fi Tndeplint3, masure adoptate
trebuie 58 asigure respectarea valont admisibte a nivelulul de 2gornot inferior in chi, conform STAS 6156.
NOTA 2 — in cazul in care orice cladire rezidentiala sau asimilabils acesiela se ala pozitionata in interior
Luneia din cele trei zone stabilte conform STAS 10183/4-75, atunci acestor cladi rezigentiale lise apc’
limitele admisibile aferente acestor zone. La amplasarea pe teren a dado: si pentru stabilrea miloacelor
ingividuale de protect acusticd se tine seama de prevederiie STAS 10183\4-75.
NOTA 3 — in cazui in care valoarea nivelulul de zgomot de fond Larsr este mai mic 45 4B, atunci limita
admisibilé se calculeazé cu relatia:
Lacs [48] = Laor + 5 08 (A)
NOTA 4— In cazul in care orice cicire rezidantialé se afl pozijonat® Intrun tenor proteat institut ca urmare a
;puneri in aplicare a Normelor de igiond $i s8ndtate public’ privind mediul de viet al populate, probate de
auto‘tatea public’ centralé pentru sanaiate, alunci limita admis @ nnelulul de zgomot la exterior foouintel
{rebuie 88 fie $5 dB pentru interval orar 07.00 - 23.00 $i 45 o8 pentru intrvalul orar 23,00 ~ 07.0,ia de Standardizare din Romania, CONSITRANS S.R.L., 10/01/2018
8
2
(1)
i
13)
(4)
‘SR 10009:2017
Bibliogratie
SR ISO 1996-2, Determinarea nivelurior de zgomot din mediul ambiant;
SR 6161-1, Masurarea nivelului de zgomot in constructi civle;
STAS 6161-3, Acustica in construct. Determinarea nivelului de zgomot in localittile urbane.
Metoda de determinare,
STAS 10144/1-90, Str8zi, Profilur transversale. Prescriptii de proiectare
10SR 10009:2017
(pagina alba)
8102/10/01 “T'S SNVELLISNOO ‘eIUEWOY UIP a1BzIpLepUENS ap eNEIDOSY
"in Romania, CONSITRANS S.R.L., 10/01/2018
Asociatia de Standardizare
ASRO - Asociatia de Standardizare din Romania
organismul national de standardizare cu atributii exclusive privind activitatea de
standardizare nationala si reprezentarea Roméniei in procesul de standardizare
european gi international,
Standardele constituie rezuitatul creatiei_-«—« Este important ca utilizatorii_standardelor
intelectuale gi sunt protejate prin drepturi de
autor. In calitate de organism national de
standardizare, ASRO este titularul drepturilor
de autor asupra standardelor romane gi
urmareste respectarea drepturilor de autor
asupra standardelor europene gi intemationale
in Romania.
Fara acordul prealabil expres al ASRO,
standardele nu pot fi reproduse in alte
documente sau multiplicate. Standardele sau
parti din acestea nu pot fi traduse pentru a fi
‘comunicate public sau pentru a reprezer
opere derivate, cum ar fi cursuri de formars
profesional, baze de date, publicati si
documentatii de specialitate.
Respectarea drepturilor de autor asupra
standardelor nu afecteaza libera lor ultlizare $i
fn
IN RONAN
romane $8 se asigure ca sunt in posesia ultimei
edifi $i a tuturor modificarilor in vigoare
Ulilizatoril standardelor sunt raspunzatori pentru
interpretarea gi aplicarea corecta a prevederilor
standardetor romane,
Utiizarea standardelor romane nu inlatura
‘opiigatia respectarii provederilor legale in
tile referitoare la standardele romane
It fapicate lunar in ,Buletinul standardizair
Ana
Lista si datele bibliografice complete ale tuturor
standardefor nationale, europene si
internationale adoptate in Romania, in vigoare
gi anulate, se regasesc in aplicatia electronica
Infostandard WEB, care se achizitioneaza de la
aplicare. ASRO.
‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA
wonwstandardizerea.ro —hiipiimagazinasro.r0 http /Istandarcizare, wordpress.com!
Director General: Tel: +8021 916.32 86, Fax: +4021 21608 70
Standardizare: Tel+40 21 310 17 29, s40 21 310 16.44, 440 21 31247 44, Fax 440 21 310 17.29
\aneanvAbonamente: Te. +40 21 216 77 25, Fax + 40.21 317 25 14, 40 21 312 94 88, vanzari@asro.10
Redactie Marketing, Dreptur de Autor Ta. +40 21 816.9874,markoing@aso.0
Tenaga