You are on page 1of 359
IRINA HOLDEVICI Tratat de psihoterapie cognitiv- comportamentala Jee Cuprins 1 Abordares compartment in piotepie {conser pile. — Fripp pete pil comport a Rat erp nde erp cmportmeniie 3 Satie tele spice pterape’ corporate 1S 1 Tenpa cognitive meode ten = Sete comportement a ‘Metolelestniclepaoiapia coplivcomportarials 30 ‘stares vali somone gindurlor nee stoma lure superior coving deb 1 valores weir deingeorres ne 2 ‘rogaar infrmaie coed ogi —e Satie de combate «gino tpe deliv [esti copa compocamentale een 1 Coneptatzarecauiloe {mpeitoterapacopli-compontment eo 3 (Ghtaoie care san alee una steal cn. 8 Rol once osha preveien labondaes tcl care pain np tap ais Schenele eotorale resistor nn Efe scorer net a i fp tulberiilefebiee 199 Ruktontirneapeicopaivconpaionmnicial haps eile obec sina cance a Fierce a 0 Factor eave onic tama pln abe oe 2068 en Heide Pihoterapi copnit-comportamenal ‘apostle aster de panic 210 Mal ogni lacus e pane. 33 Tel pstotapeutee ulate ean aac de ech 8 ‘Aboali comptes le agoafbi —e = me lena cotvcomporunet wn deal sop tured ens generalize er] “sknne photapestice popise nena Wiburloratee feats Pritolerapi cogitn-camporamental nese tall hips 28 Mos ogni al uburelo poco. Ey Rene compete ———— ‘soe pteerapetie tite {ncaa burr poco i. an 287 Pathoeapicogit-comportamentas neal albu obeetecompasie ean 28 Mdell opti al tlc cha-compulsve 281 lunes chor emportamenisie oe ‘al peterpan cal {shor obesiecompulive= = 21 Datuctsne mod align gina ecole 10 ‘hoterpis apt comportarentali i all pu de cara ile paral sic, {stb ale endttel aliments — an 38 ‘aoeapn pence conte pawicares2 3S “Terapia cog-conportsentl pce skid 314 Fhotespacognit cmporamentls Inter cond aerttee—a Ey hoterpia ape comport in depres Modell otra dope rr aap companies tn depret a 7 8 coptin 7 ‘irate cogeti-camportamenta de priboeape Inept. eee Pahoteapia cgi pons prance fuburare presi emi pect 7 Datetarenprecocep terapa cognin-comportamentalt Nexis ogni tabu pinion a ‘Sti de erent tape Ia pace ix plc 393 Stati deniers tape. nae Combate tended iar cals a Preven eden, — sine netchimbate Teh erapeutice sunt incuse in carl unor plan de wate sent ga un caacer elect: Lazarus (988, 192, 19861, 1977 3) ‘Ste de parere ci pot usin ou sce diverse melode de tere, indifret de fandamentares lor tore. In viatunea sc et este ‘alexis aia stator utlzate cu att terepeutal eee mal ef ‘ent De asemenes, tehsil iizate nu sunt alse la intdmplare distean .pachet de strategic sant special combate fn se ‘ma de problematic chat subiec in parte, ferapeutal ne dows {4 de erent n reliznes acest see 2. Tene de lane Retsares advert fic ang spin foarte mul apre- int care tse subsist fact af tes ie coiene Re- Tovaearepezintd 0 motoda de suloregare care presupure dastinds- ‘ea muscular lcalnare phil. Bist o muldtudine de hac de ‘elaxare in Europa, cen ma noscut ete mets airenamentis Sutogen i Selt (1920), ar InSUA, tenia relaxant progresive, ropts de accbson (1938) Dupa invaare relax este necsar ca cesta fie practi lie deere pacin pent a bine eal {alle sontate a om acral se lone tence ona elective combina ‘eadesea cu altestrate de tip comportamental cum ar desensib zara sistemas antrnamenl ast programe de ,celr-mans- gement, relnare prin intermedia) unor dispositive bazate pe Fo-ectback, meditfi sat imaginaje dit eu sutoraget Ste dil clinic au evdenfiatfptule8 hoz, considera de specialist ‘xo relaxare mal profund, conte a objnerea ner rezlat ai ‘apide i mai dursblle in trapia compoctamentald ‘Core (20) este de rere cnsusre une thc simple dere Ioxare dureaca tne 4918 ore deer sul indrumare terapeutul (Oats insu, relnarea devine odeprindere care dct ese proc call, timp de 15-25 de minut, conduce ao odin eanomi- ‘Aordares comporamentals in psiatape cones. 17 ‘In econ anit efector negative ale tres a etl: bree n plan pshosomatic a optindzareaperformanflo in et tats profesional Dad Ia cepelaanet fst lial a ales aoparteadesesibiizaisistematiceapliaile acest sa extins trptat I terapia culburanor anviase, bic, cardovacclae, epi ‘tori 2 migrneorg euburEler de soma. 23. Desentzre steric Sategia comportamental elaborate Joseph Wolpe (185) care client sl imagineze suai in cence mal anwiogene. Citi Ja insusaseo tench de relates pol se cere ca aceasts stare Sil inagineze stati progrsivanaiogee rept aces devi ot ‘nai pon sensbila stimuli care pretucen ant anstate.Teh- "ia poate considera o meted de expunere pent ed sublcor Ise cere ts confrunten plan mental magn care produc ense- tate In eu itervilprelminaeterapeutal va elegenformati ‘efector a ansetate cone are we mares aceasta pel dscns btematie sunt wmtarcle (Mori, 986 ~ supe une ene de lane, = aeituives une rahi cares cuprinds situa ansiogene de Ja cea mai pun ansiogens pn I ea ma asogsn = eseraitlizaee prop “Antenamentl de lave se ein pin intermedia une ver stunl modifica tein a Jacbeon (1958), desciain deals de ‘Wolpe 990). Dupace ga nei relavarea musclara clita se res imagineze scone agresbile (le pila se afl la unt tins in nb, unmdrnd alunecarea nolo pe uncer abasic). se coe apol st practice rlsare scsi mp de 0 de mite. Ul Hoy se valucr supra aes liste cu sti ansiogene, de iten- Sita progres cresatoare Ast de exemplu, pent un cient su- fevind de fobie socials, cu team de respingere,stuala cea mal aalogen poate lreprezentats de espingerea de ctv partenera de ia} urmtotes, de repingeres de eile un pritenapropist ce ‘eat de cons uni cleg de servic, el mai pin ansogen ind ignorares sobectul de ire o persoansnecunsets innit ao petecre ‘Deseribilizaren prope ks cape dupa teva gedinge in care lining nin de lane a alte erin stimlor Snviogeni: La Incepte cere client i e elaxoe cu oc is Iu Holes Inchip, dupa cote ise cre sii imagineze 0 scend neuted. Apa testa vt si imaginezescona cel mai pin anaiogend din ‘adultes. Terapetl iva ghia progesi ccna si imag heze scene ct mat snsiogene pnd ind centlsemnalsz8 cb sim- {e-anieates, moment in care scenn est nterupt. Se induce din row seen de ena, dup cares ein stele ansdogene din co Ural each, Tratanentul considers ncheat stant cin cen Tul reupeste st rim ela! in Hyp co I imaginesza seena cn thal anxiget Pent ea tehnic fe incununaté de succes este newest ea bcc eainze yas ene pen acs ae cons in proc tion reli vrlzaes senor aura chora oa erat i pul gedinflr de torapic, rept, ciel vor ajunge si se confrunte Fi sual eae de viafa petri conta anette, Metoda 3 loveit ui in trtamentl ait geil, cbse, nore ‘et nervoase dar ial blll, tur img corporae yi hiatal depresilorupoare “Telsca desea sstematic est bine accopat de ellen, pent cesta sunt expusl prada simbolic a situa anlogene Erdein contol demersull trapouti, putin inches expameres unc cin anetaten dpe pragl lor de tolerant 4. suede exunere ‘Spe desuebire de desenlblizaensistematic, i cas scetore expuneres se elirezs in plan eal-Se cunosc dua variant ale sts tegilr de expunere!desensibiizare in vivo” metoda inversio~ ‘ Desenilzares vivo” prespueconfuntare cu situ ro- freiv tt mai ansiogene in planul vig rele. Client pot inches xperienta de expunere stun! end anxetates devine itoerabi Expumnerea ponte realzatspreund es terapeutl su cu perso n'de spin, special ns, Aceasta va ingop clint neato ‘st netoulsau il va aut se confrunte progres ex abet et fale ncaa in cate poate fi sealzt fect cesensibilizares in plan teal este mai efits deetcea raza in plan imaginar pent ck {eneralizan In stupid vias produce ma oped rezultaole Ei ai stable in tinp, Metoda investi (floding”) const intro expunereprlung- tn plan real su imaginae a tumuli ganortori de alate 8 Aleciangaren unr comportamente de eucere a acest. deca cate ‘Avonlorscomportomentl in psbterpe cen. 19 StI baza acest thi const fn ace pin cz in are lene ful ret o stare de anita intenst consecinle de cae acesia se teme ruse produc cu aera "Telnics imersun in plan onginaiv are avantajul ok. presse punenicin fe de westicfie efertoarel situate arssogene, I care ‘spunezea in plan sl poste fms mal ioral, dar adesea chat inporibis cumarRexpunerss asta decom, vol a ata ttf serians.Expuneresimaginara pate s reproduc ccumstane Tein cara avut loc wana, tirk a ven insd conseinf negative con fete pentru cient. Astiel de pid, supraviefitors un acident {vite pot prezentao sere de simptomepsihopatlogice cum af opmarri,femintit obsedante ale everimentull fobe de a 2bura uavionl, arbetate sau depres In cazalacstoca, deseniblizarea pe tenia Lersuni in pan inagioar bar poten sua a ceind In ares normal. “ehnics imersiunl sa dovedit wiltata tn trtamentul tuburs- silo ansoase, agoratebel,fobillor specific !tlburdello ose siv-compulsive de tres, Dei efiionth, metads este eitats de nit Sublet dis causa daconfora generat de expunereaprelungits la stun araiogene Tene de expunere nism otenu = Feiente penta tatamentulanxiti, In cau unortubure ma complexe find necesaracombinaresacestora cu lt seats trd- pais 5. Desenibzarea i reprocesares pain metoda geil oclare(ORMO} Telsica a fat elaborats de Francine Shapio (1998) x include «serie de tehnit comportamentlecombinate cu tinea mig ile ritmice ale globo ocular tect wlizat In tatamental Smintnlor eu earacer traumatic, Metoda a fost epleataanupes ‘ietimelor abuzusilor sexual, goeuor produse de confrantirt nlite, asupra supraviefuitoriior anor agresiunt saw sects, shar gla lien suferind de arate atacur de pane, depresie, reac de dali, obi sau adc (Shapio, 1995). Ceretie cele mal complexe au fost oallzate in cazultlburarler posteauma- tice de sies Corey (201, p. 271) preznt elapse metodel desensbiizai reprocesari prin metoda migcarilor globilor ocular. Metoda ae dtreptebieci restructuares In plah cogntiv sau reprocesarea 20 lei Hole Informatio fn cadrulpeimeletape se realizeazS interval clinic rin intermedialciaia Se obiasormati cu privie I istoriavi- Fi client. Se elaboreaes apo panel de watament cae cuprinde ‘efinren si conceptalizare problemelor lientuls gi stabilree ‘bletvelorterapttice Sensis aspen amino eu cont {ity care generar sienptome palhepatoogice,asupra stapler Drezente cre favoizeazd menfnerea simptorel, pect s 2s pia deprinderlor gf modelo de comportament cu carete adap- tly ear li sunt secesrecientalu pentru o bund funcionae in plan individual sola, “apa de pregitre cuprindeformarea alia terapetice sex plcares mod in cave incioners metoda cae Vf apleta. Sunt SGisctate expects eventusel igri ale ental ear va Invatao tees de relaxre Eiapa de evaluare iy propune Menor abiectiveor fins 3 minsslor trumatce cre gonerez3 ansielate Se dente eat Ie emotional filogice, imagirile cogil eu coniaut nega soa cu evenimentel traumatic prcum s girdle i comvinge ‘ile realite ear ar tea contbul Ta veducrea anita ~"Brapa de deenibilisare presupune vizalizarea imagnllor cu caractertraumaizant, werbalinres dur consingere neg live sl congentizare senzailorfiziologce. Expaneres es imiath fn timp su dursel mai mult de un minut, dupa care se delangea- Aono ascii in timpul acest emer, client et insta <3 “rirenck eget ait a teropestls ea se mie nti id in fafa octilor cent de aproximatv 12 pins i 24 de ot In Eoatnuate, ellen se ces ochezeexperienele negative tn spisind profund apo 8 eloteze ce arom imaginea, site gander “tape implement i console cogniilorpestve care as {ost ini dential a iloultoare ale olor negative. De exemple eta un viol poste nut convingozeanegat: Ar feb st tm Iupt mai ml ss fg" convingre ce poate ioc cual Imai de Spul cmitor « Acum defn controll supra stun” bs “nace condi am Sut cee ce xa omenegte posi. Obie emersullterapeutc const in elizaree une aocier intr eveni- tmenfultrumatic i cognii cw confit adaptaiv tn ag el ncSt ‘mitile tnumatzante 8 rms sib fora de a produce analetate pind negative Abontaes compartment petra costes. 21 In etapa a cnc, dup implementareacoriilor poritive cen tal se cere sh vianizeze cn nou eveninnentl oumati impet acu gindurle i convingevle postive s apa si seaneze corp Pin intermediate! rept spre interior $88 identifi fe Sune muscalore existent. Tenis tine abc ind len tal reueyte a viraalizee evenimenl tematic, n acea ip 8 decangeze ogni cu conpinut poi ss simia corpul rasa. (Cinta se va trasasacina ca tn pul temelor penta seas, \izualzeze evenimentl nega respec imagine, email > aril care ngoes. Atta va fine jrmal nea va nota toate specie pshologce negative. De asemenea ine edn de trae Die, acesta va tebul sf practice otic de velanare, ina Shin meeps stanton pop Evalaresrezulatetortrebule eliza Ia tncepurl cel gedin- {ede psheterapie,cind se analzezatemele pens acai sub spec {ul progreslor bjt, Uitneazsradfinieaproblemdor cen, Stblies noe no obictive teapot continsar practi te nila de desenniblizar,restroeraecogitivs gt automonitoize Rezultateferape int evaluate de client trapet inclu slemers de tip colabora In apni nase, thea desensbsi "eprocesel rin intermedi migeilorplotlor oc incu ele -mente de hipnoza cnc, asst contin a spores fice sale 6.Antrenarentlaetv ‘Aceata repeal eck de antenare a abilitifilor sociale se sdreseaz4 persoanelor crore lipase abit sociale sau a0 i= "uli stables uner rela interpersonal acas, acu de mun ©, aso san perioadele de peuecre atl liber Anirena- imental sau psthoterapiaaservs este uid pentrs urmatoarele ‘agar cde subiec (Corey, 201) “Ni care sunt apa ss expime intares sou ns; = x caveau dfcli na spune = a excetv de plicg! cate la pe cella profit de pe Une lo ~ el crra lest grou si exprime dragosea sau ale sentina- te positive; ~ cateare conser ci nu a dept hi exprime dil, com ‘ingelle sau senimenile 2 rns Hale ‘Supocta cave stl a Baza anrenamentu asec este cS camen sudreptal dara poligata de a se autooxpris ‘Ohsectvee antenamentis ater sun rmatearee: + "Targiten repertoruls de comportmente cu caracter adaptaty cae 8 peril sublcplor st decid cn anume teu hse ‘omprte in mod ase ~ invafarn acestora ase exprie pee ini nan sama de entimentele i dropure celarlall pent cd aserttten mu pronipune apres, . Peroanel active aps reptile fir ins ale inten pe ale celal Majoritatn programoe de dezvllare a asia ala baz principle rape cogniti-comportmentale cave postuleaza feptuldoomeni nse compart eer deasrece nutes gnu convingers negative disfunconala cu priviel fatal ns au deep tal sii exprime sentimentele sau idl sau cru merit un tet tent bu din parte elon. Un ate de mad de gndieconduce 1a past, Tei de antenament serv nu se mulhumes = armeze subse doar eu melode dea face ft nor tua difile, {Teontrbuie la mexicasee prado i convingenior dshanio hole core sa in cole servi acest find inocu cu afi tal constructive esl anenamental se poate relia si individual, Albee s Emmons (195 2) considers eb acest este mal eicnt dacs dest sonra in grop. Avante eral grup sunt uematoarae “gpl ceenzd confi penrw experimentreanalor modele {Se comportament achzionate; = in grup subietal primeste ghidare, spin yi feedbackwsi ‘ha mumat dela terapeut, lg del cla membri si grux pula = esteceanrenamentl scr’ rec obec procesare tae peulct «alli specificesitpilor pose, grupul per ‘te subieclor depen eestor dieu intrun med ew 7. Programele de se-manageent ce comportaent auteat Carey, 2001, . 275) ‘Aceste programe ns drep cop save po cng thn der late autoreglare pact In sopel de a conduc exists n-an {hod mal eficent Slee de eefmanagement” a paluns in do Abordarescomporamenta In paola casio. 25 menial erapiel gi mai les incl al conse pshologice incepdind ‘svanii-70 pt euprind metode ce stomonitoriare,autorscompens re, contract relzate cu propia person coll sma es ‘ve a Ia Baza acestor prog conl tn acen cB cameni tebe ‘Si avefe diverse trate de a ezolva situa problematic, assis rum nepomabiitates pune arn apie in via dete 2: Clini care eaza curs de yseleeanagement” sunt ex care tee dovadesc adevsrate- De exemplu, un client iid poste pre- Wesles fatal cA va fi respins Ino petecere. Este posibl sf aver dvs fac cu dstorsionares .ghcieavitorul”, dr protella pos te adevirat, ln acest cz este ub exploraea convingeio ne= {olive care sim ln baa panda epative automate, Evidenfi= fea acestora va redhice frja gindurllor negative cu earacter situational. Tele adesteclintli vor iibeca forma urntoare: Ce ‘sar intimple dat cl ler va adevdrat” sau ,Ce ar inser ps tra tine dacs acel cr a fader” 7 rluaes sete probabiesisublectve de producer unt anumieveriment Inns adrente de terapout ceatull vor fide ipl uniter: ,Care ete probabltten cx everimentl X se produci”,.care ar i probsbitaten de producere a uni everiment pe o seas de a 01a wb" Prezentim in cele ce wrmesz8 wn fagment cin cadet cilogulu terapeutic (nse pnts OD oo sg De pia robes a stem unc cid since mone eee SO St nen aco gn nt re ‘Bite perc nama de ee Crest rabbis cnet inde “eon cogs made hn a [tilde asec “ddr enkceco etna oe pues rch aa? 1. chickea gander Penta un paclniesteroativ df ientiie gine ne tative, deoorce stile emofionale generate de aeston Sunt deoscit tie interse. Beck (1995) roman caste a lerapeutl sia pre- inte centull snumite put de gindr aogative gi apo liste ice inne acess sean cco rece prin mints Terapetl tabu fe nen 8 re sugereze gandur care ma au egret problema cents Thai adresat sant de tpl ure slieste grou sf dal sama ce aname ff tee pla mln atu cin te sim asl?” "Nis cma isa gn ceva de gent emit?" (erapeutl preznta eSteva model de gindu agative) Stade cas Lian ostudetin at 21 rte cop dees ‘pepper Eaapos apts aes ‘eps nates poste arecem cepa > “Tecpel Spice seingstr en cep tn pes emapice nue cep rast atc gesene Mirek do, {eee ds nt stm gtr Nope carpet AE Tires einen prt Carnie minh UUnormes nin pn mine Sith 3 mo {Inu etic ne ld eve meg man ops espe Una eae mse eta “hae i rp ee it min eve ncn ce a Irn Halevi ee at “veal epan guns ia eters tn {core chr esac. Uni paceni insist tn affrmaia ctr fe ee prin mite nan fet de gindur ied tales doa ste afective. In astel de stat, te rapeutl va cere cents se relaxeze 9 3h induch imaginaty ‘Bre afective negative ole mai pterice prin reprezentarea ste fit care pares Te gencreze(Lilaa ti singurd aca a weekend yi fe ginest la Cisan)Intrbirle deste Vor f de tpl ormstor In imp cet imp att de it, pop si imagine sce anume i Testarea valiitati si combaterea gandurilor negative automate ‘yp ce clenulimpreuns cu terapeutul a ienttetgindusile negate automate au stabi lgstra inte seston pti alse tive disuaetionale urmeszd veriicare gradul de veridicate al scestorgindur.Teapeutul va tebu sain considerate ysituaia Inear undo dint acesten pot adevarate, sian rein paciental apelin 8 fad as 2. Defies termentor thn semantis) ‘Se ilizaza mal ales n cazl enor cae au tenia de au za eicheti de ipa sunt un pros sunt un rate. atl de suai, terapeutl va ghida pe elient i defineasl tenner cy care ‘opereard Terapeutul va prezets centaur ira eal, 203, p. 3) lnaginesz3- cet un om de gins cineva firm 8 Nia sto un cata art dort coning dat cea arate racterieaza cu adevrat pe Mihai. Primal ler pe care ecb 8 faeam este 8 definim concep de are crea pen sf Insemn simu inrgister succese; “Terapia ogi lade teh 2 ~ 58.8 nero cota in tate domenile: im primes niin fel de recompense Iincazl incor eto persoandinlinatd spre autocrita gi spre depreie, vel avea teninja dea efi ratares Into manteed ecu ate rimen altcineva nu va fi de acd cae se potriveste mae nu abn porformane att de bune pe ct mag dor: = obj relate te lao singut pros = dau mal putin de 10% din potential meu; © frst de bun precum el Pz dere ‘eae Sich un aa end pit M, Spunen cmd Snaps ein al fone parte ant Ehren paemmegestaeceatew ale 5) beeen Dm arose ero ceri tt xe pa ese ee ian, Dc ent const Seri pee ‘hon dent ilddesers sor comal Codes pine sear inincee peocahopeptt ier putenpune hcl hare therein ob “Fesatacateas ptemspunect det ce sep ctl wee? “epider chunicamelyn mol mat sues a unease Inerorsmte asi abel cec a? 5 Sack arapl cle Sxl ant, ute spine ane e Teco et oe Tiaporeo conn nce es ecrsies nt “ ens Hold 2, Anan benef 9 csturer (dati ce cient a entfet gindu care conduce laste afex tive negative, tnrebaea care se pune este in ce misurd acesa este rmotivat sf renunje a gandul respect. Terapeutu va dij pe

You might also like