CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN ASIST. ARH. SILVIU GOGULESCU CONSTRUCT DIN LEMN Edifia a ll-a revizuita si adGugité EDITURA UNIVERSITARA “ION MINCU’ Bucuresti 2001CUPRINS 1, CARACTERISTICI TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA. 2. SISTEME PORTANTE DIN LEMN A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI Al. Grinzi principale si secundare suprapuse A2. Grinzi principale gi secundare coplanare A3. Grinzi secundare in cleste AA. Stiipi in cleste + grinziin cleste AS. Grinzi principale gi secundare in cleste B, SISTEME CU PERETI PORTANT! 81. Pereti din biine suprapuse (‘blockhaus’) B2. Pereti cu schelet in zGbrele B3, Pereti cu schelet din dulapi 84, Pereti din panouri portante 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1. PERETI EXTERIOR! 3.2. PLANSEE 3.3. PERETI INTERIOR! 4, PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. Elementele structurale: rezistenta gi stabilitatea localé 2. Ansamblul structural: stabilitatea la actiuni orizontale B, PROIECTAREA DE DETALIU BI. Protectia impotriva umezelii B2. Controlul deformarii lemnului B3, Prevenirea strivirlor locale B4. Realizarea imbindirilor C. PREFABRICAREA 5, DESCHIDERI MEDI $i MARI A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE B. SISTEME DE ACOPERIRE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN Bibliografie CONSTRUCTII DIN LEMN Ww 2n 2/2 213 2/4 2/5 216 2/7 29 2/10 2/13 af) 3/15 3/30 an an 4a 4s Als ano 4 4n3 4/32 5/1 5/5 of(CONSTRUCTN DIN LEMIN CARACTERISTICILE IEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comportamentul rhecanie al lemnulul este putemic ANIZOTROP {pentru 0 aceeasl soliitare, ezstenta este difertta functie de ditectie): 1 plus rezstenfa mecanicd este influentaté de continutul de apd al lemnulul. In pagnile umdtocre sunt prezentate, cu caracter onfentativ, citeva date generale privind caractersticlie mecanice aie pieselor de cherestea. B. GREUTATEA SPECIFICA in cadrul fiecdre! speci th parte se pot lua th considerare vaiori stable aie greut8tl specitice numal In raport cu continutul de apd, In tabelul utmétor sunt prezentate citeva exemple de greutat speciiice (t/m) pentru diverse speci de lemn considefind 0 umiditate de 15%. salcie 050 pattiny 0.70 masin ‘090 plop 054 salcim 0.75 camen a92 brad 0,0 ores 077 stejar 094 mesteacan 0,60 fog 0.80 abanos 1.26 C. POROZITATEA In general, se considera: mal poros; lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase micl gi difuze, dectt cel cu vase mar! cel fare ryind, dectt cel cu rdynd; supratetele de capst (sectiunie transversale) mai poroase decit cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA Consttule unul dintre aspectele cele mal semnificative ale lemnulul sl decl ale chorestelel Continutul de apa influenteaza greutatea speciticé, dimenslunie, mentinerea formel sl rezisten}a mecanicd (care scade cu cresterea umidit&ti); umiditatea crescut& (peste 18%) determing procese biologice de degradare, Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburl de umiditate cu mediu! ambiant (este extrem de, higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscaril (aducerea Umiditértl iernnulul proaspat talat lao limits acceptabili pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene deformative importante), este indicat adaptorea lemnului la mediul In care va sta, respectlv atingerea unu! echilisru higroscopic optim, inaintea punerll In operd. In paginie urmdtoare sunt prezentate succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul ih raport cu umiditatea ce trebuie ‘avute in vedere Ia prolectarea de detalu a constructilor din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Data find originea sa organicd, iemnul este atacabil de micro gi macro organise: bacterl de Butrefactie, clupercl, insecte parazite, Unii agent! blolegic! otacd lemnul uscat (nsectele parazite), alte atacut biologice (cluperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatee crescutd. In ceed co priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattiie mite (pari ude / parti uscate) si de varlafile ciclice de Umiditate. Agentli biologic! sunt de reguid specfic| tlectinul tip de lemn, Sunt mai vulnerable partie tinere ole lemnulul gl in General, speciie de lemn moale, Gectt cele de lernn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se aprinde cu uyurintd, iar asigurarea unel rezstenfe omogene Ia foc a tuturer pleselor tunel structuri din lemn implica o serie. de constfinger! in ceea ce priveste cimensionarea pleselor, imbindrie, calitctea lemnulul gi tratamentele superficiale, precur gi gradul de expunere Ia foc a pleselor. WwCARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUIL MADUVA sou conactiv : contre! | DuRAMeN | cana | torn vecht Jeut vegetal Z, Miologic inact [een Ge ener, z | one alburn 9 fiber) “4 qupuren cone ee | | | : TRANSVERSALA eae ee feon principal RAZA MEDULAR de distribu o pranel rT QGLINDA razele medulara In sec|luned readiols SECTIUNE i | RADIALA fp OAK imeRNA| | COAIA ExTERNA Taologic ve | | fidalagic moarta SECTIUNE TANGENTIALA, ‘© IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNUI ELEMENT DIN LEMN TREBUIE TINUT CONT DE: ~ REGULARITATEA CRESTERIE + PREZENTA, DISPUNEREA $I DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘a CLASE DE CALITATE A LEMNULUI © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA ‘© REZISTANTA MECANICA SCADE ODATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA © COMPORTAMENT MECANIC ANIZOTROP ‘Anizotrop. Care nu are aceleayi propiielal lizice in toate direciile; care prezinta directit privilegiate. (Dicuonarul expicativ a! imbi romane, Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti 1996) 12ICARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUL m REZISTENTA LA COMPRESIUNE RADIAA ——IANGANTIALA 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE IN DIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 2.0 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE ™ MODULUL DE ELASTICITATE » PARALELCU FIBRELE, ESTE CU CCA 10% MAI MARE LA INTINDERE DECIT LA COMPRESUNE © RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, 91 CELE PERPENDICULARE SI TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMATIV: Exan HE = Pon 10 Enna 1 Ejore = 18-+. 20 ‘2 CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIRECTH, PENTRU © ACEEAS! INCARCARE =| COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS! DIMENSIUN! $1 FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTK CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (a - REZISTENTA MAXIMA: c - REZISTENTA MINIMA) u = a) 9 I © BB IN CIUDA REZISTENTE! MAl MICI LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS-UL PRIN CEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITATI A LEMINULUI LA COMPRESIUNE @ DURITATEA (LUCRABILITATEA) + DIFERA PENTRU DIVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULUI (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL) | + ESTE PROPORTIONALA CU DENSITATEA 13SENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULUI INFLUENTEAZA; > GREUTATEA SPECIFICA > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII > LAINTERIOR: = 8 = 12% “> LAEXTERIOR: 13-18% (UMIDITATEA LEMNULU! PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $! DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA. A> CONTRACTIE TANGENTIALA (MAXIMA) 'B- CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA ensiune DaTORATE EommACHERADME DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUI ~> PIESE CU DIMENSIUNI MICI PE eo DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURI DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MA! MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE DIRECTIA ate ‘FY LW aS IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL Al VARIATILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRI LEMNULUI $1 A MODIFICARIL IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA ! 14CONSTRUCT DINy LEMIN ‘SISTEME PORTANTE 2. SISTEME PORTANTE A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sisteme ‘deschise') Inchiderie §1 comparimentdrle sunt diferite de structura portanté a ciddiri (sunt nepartante sau outeportante: au siructurd propre). Al A2 A3 AS AS CU GRINZ CU GRINA CUGRINA ‘CU STILPI "IN CU-GRINA PRINCIPALE $1 PRINCIPALE S| | SECUNDARE IN | CLESTE’+ GRIN) | _PRINCIPALE St SECUNDARE SECUNDARE CLESTE SECUNDARE "IN. | | SECUNDARE "IN ‘SUPRAPUSE COPLANARE LESTE” ‘CLESTE’ 7 z z z z wi 4 a 4 a Roopeispiat RaBEvEr pI Foabid variant pretabricare in custipidin 4 elo, sorte mare = gira simple, B. SISTEME CU PERETI PORTANT! (sisterne “inchise’) Inchidetle si compartimentéirie coincid cu structura portanté a clair Volante: + pereti din bime suprapuse + pereticu schelet + pereticin panourl PERET! DIN BIRNE PERET! CU SCHELET PERETI DIN SUPRAPUSE st PANOUR! (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN DULAPI (FACHWERK) : Bl B2 B3 B4 Bla Bib B3a BS FARAMONIAN |_Cu MONTAND neaaloon’_| ne -PLATFoRM Bee sce a J | ee] Se | & NS } = ® | = z >a 22 >2 4 4 [sein a a a om ional | Sstemaie wasfjonaie omencane | _Adecvat pi. traationalca | (aioon fame, Dracedframe, | ‘prefanrcare ny, urrotuturS cin Weslwin ame) scale ‘elo mare @ Tiesto contempotone devaie cision sterele | Adacwar pt pretaticorea Ih sere conterporane reat © oficrbor sevate alCONSTRUCT DINLEMIN SISTEME PORTANTE Al. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI a. Imbinare cu cep $| I prine! 22CONSTRUCT DIN LEMIN ‘SISTEME PORTANTE A2. GRINZI PRINCIPALE $I SECUNDARE COPLANARE SCHEMA AXONOMETRICA A S¥RUCTURIL (oentu simpiiicare nu au {ost eprezentate diagoralele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR a. Imbinare grindd / stip cu comier din ote! j b. Grind principale mbinate io 60’ pe un | stip continuu(CONSTRUCTH DIN LEMIN SISTEME PORTANTE A3. GRINZI SECUNDARE IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI (pentru simpiificare nu au fost raprezentate diagenalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI‘cu ecise din iemn sau din ofel: fxarea diagonalelor. 2f4CONSTRUCT! DIN LEMIN ‘SSTEME PORTANTE A4. STILPI IN CLESTE'+ GRINZI SECUNDARE 'IN ‘CLESTE"* TE WM a SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! (pentru simpiificate nu au fost reprezentate diagonaiele) A A LY SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI @.Imbinare cu bulocne: stip cu sectiune compusd prin aliprea a dol duapi. b.Imbinare cu buloane: stip cu sectlune compusd din doi dulapi + fururét Variant: stip compus din 4 elemente + grinzi cu sectiune simpki continul pe 2 direct. asCONSTRUCT DIN LEMIN SGTEME PORTANTE AS. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE "IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! (pentru simplificare nu au fost reprezentate dlagondiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULU! CARACTERISTIC Hh, an senso 4 uloane gaivanzote y crampoane EXEMPLE DE IMBINARI { ©, Imbinare gfindd / stip cu sectiune ‘ circularé cu buloane galvanizate ¢ [I crampoane ‘bul-dog’, Is © constructie cu deschider! micl, ‘ouloone golvoriaats sip _/ erarmpoane 'b, Imbinare cu buloane + gujoane: dopurtl me de lemn conteré Imbinari metalice o mal bund rezstentdi [a foc. 1 og 26CONSTRUCTH DIN LEMNN SECTIUNI TRANSVERSALE SISTEME PORTANTE B1. PERE]! DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) BIRNE CU SECTIUNI CIRCULARE @. Bie din lemn brut, suprapuse altematin rapart cu diametreie; perete aerat. b. Bime cu sectiune regulata; rost Clopiit concav, etangat cu muschi sau fulor de cinepd guaronata. Bla, FARA MONTANTI ce BIRNE CU SECTIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) “Inima’ lemnului spre exterior, Grosimi: ~peretl exterior!: 10- 12- 14cm = peref! interior: 8-10. cm @..Bime cu rostuli clopite concav, ¢, Bine cu supratatd mare de rezemare; imbinare cu lamba addugata. Umpiute cu mugchi sau cinep& gudronats (stragind suficlent de ampla) bb. Bline cu dublé lamba ¢! ulue (min. 10. cm grosime) ©, Bine cu dubia pant, cu ulue + lamba addugatés IMBINAR! 0. Bine circulare: imbinare de colt ia jumdtate-emn 'b. Bine circulare cu suprafajs mare de rezemare: imbinare de olf a 2/4 len , Bine rectangulare; Imbinare de colt io 2/4 lernn, cu capetele Pstrecute .Bine rectangulare: Imbinare de olf coadd de fndunicd (ja fate) @, ine rectangulare: mbinare cu perete interior in coadé de Mune (la tate)PERET] CU MONTANTI DIN LEMN @, Montantul serveste Ia asambiarea §| rigidizarea peretior portant. 1b. Montant cu roi de stilp (dirensionat pentru preluarea inctredirlor verticals), perete autoportant. Etangoitctea poate tl ameliorate prin comprimarea unui resort, CONSTRUCT DIN LEMN ‘SSTEME PORTANTE BI. PERETI DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) Bib. CU MONTANTI 218CONSTRUCT DIN LEMIN ‘SSTEME PORTANT B2. PERETI CU SCHELET IN ZABRELE (FACHWERK) SCHEMA AXONOMETRIGA A STRUCTURII {oentru sinplticare nu ou lost reprezentate diagonaiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR? @. Imbinare cu cep gi scobiture b-c, Imbinare in planul fajadel, indreptul piangeulul intermediar (var. ¢- eta) in cansols) - caprtor — cosoreant: grind’ planyeu sip (montanhy fraverso PRNCIPALELE NO DURIALESCHELETULUL TRADTONAL 2a(CONSTRUCT DIN LEMN SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMA AXONOMETRICA A sTRUCTUR FINI plificore ni entate Sager alee) (pent fost r Structura tip 'BALOON’ Structura tip: ‘PLATFORM’ SEE Be Panic ANODULU! : : b. Structure Hie “PARORM 1.Stiip 2, Grindé secundars 3. Grind principald 4, Talpa inferioard 5, Talpa superioara c. Pentru comparatie, la aceeqy) scard, schema nodulul sistemulu cu stipe sl grinz!(CONSTRUCT DIN LEMNN ‘SISTEME PORTANTE B3. PERET! CU SCHELET DIN DULAPI SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADITIONALE AMERICANE Balloon Frame, Draced Frame, Western Frame In sistemul Saloon Frame - cel mal simplu gi cel mal frecvent utilzat - shipil peretelul (montantid, alspugl laretueron Paiferval, sunt continul pe 2 nivele. In celelalte sisteme coristuétia perereiu' este Thireupid th creptul fiecdrui nivel de cdtre @ structurd orizontald. Sistemul Western Frame se aiferentiza in plus prin faptul cd se piacheazt cu scindurl diagonale atft peretll, cit $I tovanele gi pardoselie: astfel scheletul este rigiaizat in cel mai simply mod, ne mal find necesare elemente de contiavintuite (diagonals) in compunerea scheletulll. Toate plesele utlizate au dimenstun) standard; Imbhétlle sunt realizate cu cule. PALL SAE OATS Balloon Frame Westem Frame antCONSTRUCTIDIN LEMN ‘SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMA AXONOMETRICA A UNE! CONSTRUCTII CU STILP! CONTINUI DIN DULAPI (sister contemporan derivat din Baloon Frarne) 1. C&prior; 2. Cosoroabai; 3, Stilp (montant); 4. GrindG de plangeu; 5. Travers; 6. Soctu; 7. Talpa inferioaré; 8. Buiandrug $| glat fereastra; 9. Diagonal, 22CONSTRUCT DIN LEMN ‘SISTEME PORTANTE B4. PERETI PORTANT! DIN PANOURI Sstemul permite Industrialzarea cea mai complet& a constructlei de case. ufilénd panourl profabricate de catalog: Implica prolectare moduiard. Profiatura ramel panoulul permite mbinarea dintre panour, fle cu lamba gi uluc, fle cu montant intermediar, De reguid rostunle dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperre sau de nututl, genefind 0 imagine specific’. Uneor, dupéi montare, panourie pot primi o placare exterioaré continud. ‘TIPURI DE PANOURI de mic! dimensiuni: |= | - 1.2m (funetie de moterialul de umpiutur’ sau de placare}; h = h eta} 4¢de mar dimensiuni: cca. 2.4x 8.4 ... 10 m; au schelet propiiu; distante intre montontinteriorl este determinatd de; mociul de descarcare a incdreéinior, modul de racordare cu peretll perpendiculan, tama compozttionald, dimensiunea materiaielor de placare. ¥ verticale: in variantele definite anterior Fotizontale: panourl de plongeu *interloore ¥exterloare * plane x spatiale: grad avansat de prefabricare - structurd, compartimentari.tinisaje, retea echipare Integrata: dimensiun! decise Gnte altele) tunctie de greutate + posibiitatie de transport, depoztare, manipulare. a. Constructie din panourl portante cle mic! dimensiuni, fra placare exterioar’s suplimentard; rosturie mal mute 3 expuse implica rexoWvat ‘delicate’ peniu asigurarea etangori 'b. Constructie din panourt ortante de mari dimensiunt, reoleate prin preasamblorea lunar panourl ce dimensiuni mict, fara placare exterioaré: ‘suplimentard ¢.Consructle din panourt Ge mic| cimensiunl. urming sei pimeoscd o piacare exterioara @.Consnuctie cu panout chesonate de plangeu 2gSISTEME PORTANIE B4, PERETI PORTANT! DIN PANOURI Panourie au o ALCATUIRL MULIISIRAT BAZAIA PE ACELEAS! PRINCIPIL CA $1 IN GAZUL PERE|ILOR CU SCHELET MONTA(I (v.cap.3 - Aicdtuirca prncipalelor subansambiur), Acoay) tip de alcature este Valabid si pentru PANOURILE NEPORTANIE (folosite ca inchiden ext, ‘a construc cu stip! 31 ering: Giterenta este clata de DIMENSIUNILE IN SEC[IUNE ALL ELEMENTELOR CL COMPUN SCHELETUL, PANOURILE- gl, general, INCHIDERILE EXIERIOARE CU SCHELE! - pol fi: a, NEVENTILATL (Gicatuirl compacte) b, VENIILAIE: stralul de ger ventilal cu ger exterior impiedica condensul 3 prolejeaza consiructia impottive eupicincdlzr datorale radiajjei solare: $ galurlntrare/legre ast — rin, 1/500 din S ventiaia 1. PANOURI VENTLAIE INCHISE: Inire sttatul de aer ventiat §1 termozoigtie se Interpune © astereaid (scindurl sau plScl pe baz6 de lemn ~exPAL); dezavantaje, cansum mal mare de matenal, avantaje: rezstenta mal bund [a toc, protectie mai bund Contra insectelor §! Contra umictazi. b2, PANOUR| VENTILATE DESCHISE: termotzolalia este in contac! diect cu siraiul de oer venlilat; de regula se prevede o prolee|ie a fermozoiatiel conira poi csociaie cu vinI, dintr Un material nidrofug dar permeabil la vapor! (ex. Nitfie ulelatG) PANOU VENTILAT DESCHIS, CU PLACARE EXTERIOARA, |= eca 20 cm) «@, Sectiuine verticala b. Sectiune orlzontold Restul dintre panourl este rezolvat culambé addugatd + acoperire cubaghetéi (ja interior si scindura de placare (la exterior), Placarea exterloard cu scindurl verlicale este r continua, Am 1, Sipcl orizontale 2. Placare cu scindun verticale 3.§pcl verticare 4. Tetmotzoiatie 5, Batierdi contra ploll+ vint (permeabiid la vapor) 6. Plael de ipsos (gips-carton) 7, Talp3 inferioars B.Beton . - my PANOU DE FATADA NEVENTILAT, CU STRAT DE AER INTERIOR ETANS d=cea locm) 4, Sectiune verticals 'b, Sectlune orlzontala Imbinorea dintre panouri se reallzeazd prin intermediul unul montont intermedicr. 1, Piel din derivate de lernn, tencute 2. Vatei mineralé 3. Pldici PAL 4. Stat de oer neventiiat (cu rol termouolant) 5. Barler@ contra vaporiicr 6. Pidci din derivate de lernn 24CONSTRUCT DIN LEMN, PERETI EXTERIOR! 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1, PERETI EXTERIOR! © PERET! DIN BIRNE SUPRAPUSE FINISAJ INTERIOR ‘USCAT’; RACORDAREA CU SOCLUL, A. CONSTRUCTIE CU PERETI DIN BIRNE ROTUNDE B.CONSIRUCTIE CU PERE]! DIN BIRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detalu a plactin Interloare (finfsa} ‘uscat’) tine cont de tosarea peretelul prin contragerea transversala. a bimelor, 1. Grind’ de plangeu 2, Luft de tasare 3.Fina) ‘useat’ fa platon Gcindur, pci pe bazs de lemnn, gips-carton) 4, Baghet S.Finso) ‘uscat’ la _ peretl Gcindur, piaci pe bazi de lemnn, gips-carton) 6, Platbandd ote! 7, Riga de ficare: 8, Termozolatie 9, Perete din bine 10. Pinta 1). Pardoseald alin scindurl cu lamba gl uluc 12, Dusumea oarba 13. Grinda de piangeu 14. Folie zolant’s 18, Profil tabid inciotta 16, Riga inferioardCONSTRUCT DIN LEMN PERE[ EXTERIOR! © PERET! EXTERIOR! CU SCHELET ALCATUIREA COMPLETA A UNEIFATADE “STANDARD” © fatad’ “standard”, adicd ce cuprinde toate stratutle obynutte, sf care poate fi Utizatas in morea majotttate a cozutlor, are In componenfa sa de Ic Interior la exterior Uimétoarsie elemente, pe lingé elementele porfante cle fatadel (stdlpi, montontl, rina traverse, diagonale etc.) Placare Interloara Bariera contra vaportior Termoizolatie Bariera contra vantului si a apei purtate de vant spre interior Suport pentru bariera de vant avand cGteodaté sro! de rgidtzare ‘Strat de aer ventiat Placare exterloara Placarea Interloard se poate reailiza practic cu ofice tip de materidl ce poate preluc evertucle tersiuni Ccontrager-dictari) generate de luctul elementelor stucturdie, Cele mal curente rezolvarl sunt cele cu pldci din gies carton, cu fambrurl din jemn sau din inlecultor de (aan Placarea inferioaré: propiu-zisé (cea viaibild dinspre interlon poate necesita, de la coz la Gaz, un schelet-suport, Este cczul pldciior din glps carton unde este recomandata uflizared Ynot profile din tabla Indeité Ine structura casel ¢ piéicl, pentru c evita unele fsurGtH Sa defomatil ce pot surveni datorita Jucrulul ekementelor structurale. Batra contra vaporlor constitule un sublect de discuitle ce nu s-a gisit o solutie general volabild, Existe12 atitucini aifertte care ih esenta spun urméttoarele tucrud: a pentru evitarea producer! condensull pe fata rece a termolzolattel este obtigatote infroducerea pe fata caldé a termotzotatiel a unel barlere contra vaporilor «Pentru a aved 0 casa saindtoasa aceasta trebuie sa “respire”, dec! sé | se asigure 0 bund permeabilitate la vapor. prima pode © thidinim cu precdidere la aproape toate solutile de fafade din lemn in Gernoria 31 Franta th timp ce in Elvefia, fard cu 0 Tnaité tehnologle In reailizarea caselor din fern, aceasta barierd este in general absent, Post noastre este cc} barlera trebule pusd ntr-o manierd selectivé, anale€nd cu atentie fecare Context in parte, acolo unde umiditatea aerulul Interior se aprople in permanent de valocrea Gmiditati de saturatie sau o depayeste frecvent (bail, bucdita) s! unde soarele nu poate activa Siminarea Gondensulul eventual format pe acea fatada, acolo o barleré de vapor este binevenita. Este Cazu peretilor exterior! oi béllor expuse spre nord, unde soarele in sezontl Tce Pu "veda" aced fatada, si deci nu o peate Incdl, jar condensul eventual fornat nu va paited f Giminuat sau inéfturat, Prin efecte cumulative, in lipsa unor siratui de cer ventiat, efectole produse pot fl extrem de grave, lata de oe recornandam in principiu utllzarect locciG, in aoeste eeu @.unel barlere de vapor: 1 plus considerdm necesard prezenta und strat de ger verti, pe toatdé anvelopa cléait Gariera de vapor se redlzeczé de regulé prin aplicarea unor fall de polietiend: cu imbinéxt pettecute, continu sletange sau prin uilizarea unor temoizolatil ce au prevazute asttel de fotll de olletiiend sou oluminiu, Se mal pot executa barlere prin vopsired unor shraturl suport continu § etanse. ‘Atentie! © cktdire frebule si respecta prnojpluf cresteril perme abilrett le: vapor cie 1a inferior spre exterior, © placate exterloard cu scGndurl cu lamba si uluc vopate cu vopsele curerte poate Gevenl o barlerd de vapor nedioritai, acolo unde nu este prevézut un strat de aer venti 3/2CONSTRUCT DIN LEMNN PERET EXTERIOR! Jermobolatia se dispune obligatory la toate fatadele clédiilor permanente, si numal la cliidifle ce nu acapostesc spati incdizite ea poate lips, Termoizolatia este beneficd nu numal pentru obfinerea resistenfel termice nacesare a peretilor exterior, dar ea poate ameliors tp coz Fillzarl sortimentelor din vat mineral’, protectia acusticd necesard tak de zgomotele cerlene Sxtotioare. Spatite Interioare ale peretlor exterior devin de regula spatil de rezonan}a, cect ampiificatoare ale sunetulu; dacé inroducem 0 termotolate reaiizct dintrun material Gheoont (cum este cazul termoizolatiel din vat mineralé), atuncl vor Insonoriza aceste Cavite! rezonatoare, Jomotolatia se poate supradimensiona Cdungand asifel spre grosim! de 18-20 cm) cu scopul comperscit de inerfe fermicd. Toate fatadele usoare, deci si cele ale claiciflor din lemn, posedd o Inertie temic’ satistactitoare, 31 de acea pentru a compensa acest Ici, $e poate Cresta dimensiunea stratull termolzolant, fotug 6rd a rezolva pe depiin problema. ‘ale materiale utiizate in afara sortimentelor de vat minercié ca termotzlatil curente sunt polistrenul expandat., PFL-ul poros «mal far) 31 atte materiale din polmes expandate (atentie la Incendi in cezzul polluretanulul expandat), Barre contra vantulul, Termoizolatia este protejatd spre extertor de actunea cumuciG op6 4vant in care vantul poate mpinge picéiturle de apd proventte din picie sau Zapade Pane Tr porl temolzolatiel, anfhiiéndu rol, prin Thocuirea porlor de cer (cel ce cxigura efectul tetmotzolant propriu zis) cu picdtul de apd, bune conducétoare de Caldurd. Barlera de vant baredzé, bineinteles, s| pétrunderea vantulul_ spre interior prin discontinuttarle fatadel Ea so rediizeazt de regu din fol de polleltiend sau din folll de carton astaltat neliptie pe contur Eatfal Moat so permite cfuzia liberci a vaporlor sore exterior. Se mal reaizeazé sl din héitle groasc: tip Kraft, Boriera trebul sé permits uscarea eventuaiulul condens produs in temolzokate Barlera necesita un suport pe care si fle prinsei Suportu pentru barlera de vant se reaiizeard de reguid din scOndut bétute normal sau tn dlagona’a, sau din plac! din plac), PFL PAL sau O88, Acest suport indeplineste de mute od # fold de. rgldzare a elementolor structurale ae fafadel Din acest unghl de vedere coasts Slemente de rigidizcre so utllzeazé ¢ Ia perefit interion, acolo unde este necesar; plerzancus insd rolul de suport pentru barlera de vant, Stratul de cer ventilat jut la eliminated eventuaiulul condens produs. Activarea aeruul se face mai ales cand fatada este thealat2 pin insorire directa. Nu avem un strat propiu-zis ol o Gistanfare a placérl exterloore de suporiul barlerel de vant sau de temotoiate, Acest Goorfament este realzat de o serie de sipct dispuse vertical, orlzontal sau pe cmbele airectt Aceste spc] prezinta de regula géurl sau fante ce permit ascensiune cer sl dec! venitiorea © problema legata de acest strat este evitarec tirajulul In caz de incendiu, de aceea. fantele sau gautile se cispun slcanat (aitemat pe verticald) pentru diminuarea acestul tir} Placajul exterior se poate reaitza din orice material sou alcature capablle de a prelua tensunle Induse de lucrul stucturl, de a bloca penetrarea opel spre interfor, # nu th uttimul rnd, da a rezsta ta intemperi, De regula ‘sé Tones Pace cu scondurt din lemn, placalele metdice, mal rar s cu mutta precautie, tencuielile aditivate s armate cu fibtG de sticiés pe un substrat de Heraclit, 3/3(CONSTRUCT DIN LEMN PERE] EXTERIOR! COMPONENTELE UNUI PERETE EXTERIOR CU SCHELET; ORDINEA DE MONTAJ 81 POZITIA IN CADRUL ALCATUIRI MULTISTRAT. (SECTIUNE VERTICALA LOCALA) 1, realizarea 2, reaitzarea scheletului structural suportulul pentru 7 placarea interloara g “ep ext 4, punerea 3, realzarea placa temoizolate'—_| Interioare-—— ext int 5, baterea sc€ndurilor supor Pentru bariera de vant ext int 3/4(CONSTRUCT DIN LEMIN PERETI EXTERIOR! a 3 Z < g f = 3RS558 oe 53 Ssz2Q 3 EEE Bikes 3 gate e2euks 8 geae Setees 5 His Paes 2 a% gee 8 a 378 : = 3 8 So fa 5 s ge 3 Bg 2288 une a3 qo? yaad 285 aeee eRe ae 3 gees ieee a3 Bao ee 4 goa 38 g= « ees 552 Eas ae ae pe 8 agg 3 Ooze 3/5CONSTRUCT DIN LEMN PERETI EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) = A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B. PERETE EXTERIOR CU ~ TERMOIZOLAIIE C. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA $1 ETANSARE CONTRA PLOI + VINT D. PERETE EXTERIOR CU PLACA) VENTILAT i 1 $ipcd vertical de frare i A 2, Sip 3, Placare exterioard 4,Pracare interioaré 5 Saltea termozolonts 6. Placd termauolanta — 7. Astereala din scindur agezate [77 Rye dlagonol eT) EY saree 8. Barieré de vint ES 9. Strat de aer ventlat PAL o SRY, 7mm Seen ar a CELE PRY ES 2: 3/6‘CONSTRUCT DIN LEMN PERET EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) —— A, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 TM, eet f PLACAJ EXTERIOR BIN PANOURI F USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) >; a B, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 UMPLUTURA DIN PANOUR! USOARE PE BAZA, DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) C. PERETE EXTERIOR CU SCHELET $I UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA In cazul clédirtor cu mai mult de | nivel, rezolvarea de tip A se aplicé numalla sistemele cu stipi continu. Rezolvértle de tip BIC sunt specifice sistemelor cu stip! Infrerupt!n dreptul plangeulul 1, Plasé rablt 2. Stiip 3, Saitea termoizolanta 4, Panou user pe bazd de degeurt lemnoase (tip Stabilt) 5. Tenculals 6, Placare interloord 7, Umpluturd zkdGrie de carimida 8, Strat nivelare mortar a7CONSTRUCT DIN LEMIN © PERETI EXTERIORI CU SCHELET ‘COLTURI $1 RACORDARI CU PERETI INTERIORI (SECTIUNI ORIZONTALE) PERETI EXTERIOR! A-D, COLT EXIERIOR E-M. RACORDARE CU PERET! INTERIORI 1, Placare exterioaré cu strat de ger ventilat ~ 2. Astereaid cu bared de vint 3, Placare interloara 4. $ipcide monta| 5, Stiip 6, Rig superioar’s 7. Montant perete intetior 8, Scinduré sau montant de monta}CONSTRUCT DIN LEMIN ‘© PERETI EXTERIOR] CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) — PERET EXTERIOR! A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B, PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA, ALCATUIRE MINIMALA, C, PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA, D. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA $1 ASTEREALA, E. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SINDRILA (SITA) F, PEREIE EXTERIOR CU PLACA VENTILAT 1. Placa exterior 2. Saltea termokolantd 3, Placa] interior 4, Pinte 5, Parcioseatt 6, Talpa inferloara 7, Gtingoare 8, Fie de plocd termokoianta sau 2) Cala} 9. Folle izolanta 10, Astereala, 11. Barierd de vint 12. Placa termovolanta 13. Placa) ginallé (Ht) WeCONSTRUCT DIN LENIN © PERE]! EXTERIOR CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) PERE EXTERIOR! A. PERETE EXTERIOR PLAGAT CU PANOURI USOARE «tip STABILIT) B, SCHELET "IN ZABRELE' CU UMPLUTURA DIN PANOURI USCARE tip STABILI C. 8, SCHELET “IN ZABRELE" CU UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA Intrucitin variantele B31 C scheletu: de lemn este aparent, se recomandd folasirec lemnului de stejar, esenja mal rezistenta ja Intemperi deci snoasele. 1, Panou ugor pe bazd de degeur lernnoase 2. Tenculala exterioard: 3, Satea termovolanta 4, Placare interioarss 5, Pinta 6. Poding intre grinz, cw umplutura nvrac 7. Folie woiantd 8, Piatris si piatta sparta 9, Umpluturd din zidéine de cGrarnia’ 10, Nivelare mortarCONSTRUCT DIN LEMNN PERET EXTERIOR @ PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A. PLANSEULUI: ‘A. PE PLACA DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIG $I PIATRA SPARTA B. PEDALA DE BETON . PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDATH D, PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TALPI DE LEMN E, PE GRINZI DE LEMIN, LA SCHELET CU STILPI CONTINU! - GRINZ REZEMATE PE TALPI DE LEMN F, PE GRINZ DE LEMN, LA SCHELET CCU STILPI CONTINU! - STILP! $1: GRINZI PE TALPI DE LEMN |, Placare exterloard cu strat de ger ventiat 2, Astereald cu barierd de vint 3, Saitea termowolantas 4. Placare interioara 5. Tajpd infenoards 6. Pinta 7. Folle olorté. 8. Dugumea pe grinzoare 9 Piotr §| plata sparta 10, Panau termoizolant 11, Poding Intre grinzi, cu termoizolatie hn vrac 12, Dugumea cares (agezata diagona) 13, Centura(CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! DIN BIRNE SUPRAPUSE RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) ‘+ STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE Invelitoare: lespezi de piatra Inchidere la parlea superioaré a edpriorilor (olcdituire minimala, téra termoizoiatie!) “A, STREASINA DE POALA B, REZOLVARE LA TIMPAN (acopersin2 ape) Modul de rezernare a c&priorlor frebule 84 tind cont de tasarea peretelul pin contragerea bimelor, Caprio nu vor avea docit o singurd legdtua th, punctual, ia coma. La teate ceieiaite feazeme =— (pane intermediare, pane _iibere, eosoroaba) vor fl mentinuti ih poze cu agrafe care sd permit lunecarea iperd. 1. Jgheab 2. Citig jgheat 3. Céileniemn 4, Folle hidralzolants 5, Astereala 6. Lespezi de patra 7. Caprior 8,BImd de completare (hie céprior) 9.8md de rezemare 6 eG@priotlior (cosoroabd) 10. Pazie antivint 11. Rigi de rezemare 12, C@prior liber (exterion) 13, Caprior de margine(CONSFRUCTII DIN LEN, PERET EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS IN DOUA PANTE / TAVAN INCLINAT Invelitoare: tigle profilate Inchidere interioard la fata inferioards a céipriorilor A. STREASINA CU JGHEAB MASCAT B. REZOLVARE LA TIMPAN. C, STREASINA CU JGHEAB APARENT D, STREASINA CU JGHEAB MASCAT (varanta) |, Jgheab din table, 2. Invellloare din gid profiiata 3, Agroté 4,Pazle JU 5. Citig table gaivanizat’ 6, Plesti de fund a jgheabulul 7.Anchidere din seindurl, cu golurt de ventlare 8, Gol de ventliare 9. CBletide lemn 10. Folle hidrotzolanta 11412. Grétar de glpc! 13. Astereala 14, COprior 16. Talp& superioard (cosoroabé) 16, Saltea termokzolanté, V7Tavan din piicl (pe bard de lernn sau gips-carton) 18, Bul 1s05 3 19.c0 Ip Intermediar (intre console) 20. But(CONSFRUCTI DIN LEM, PERET EXTERIOR! | © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU O SINGURA PANTA / TAVAN INCLINAT Invelitoare: figle flamande Inchidere interioard ia tata inferioard a c&prioriior ge A. STREASINA CU JGHEAB APARENT B. REZOLVARE LA PARTE SUPERIOARA, G, REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL OOOOO” | Agate 2.Gol de ventlare 3, Cale de lemn 4, Pazie cu léerimar §.Inchidere din scinduri, cu gout ventilare, 6. Aster 7, Folle hidrolzolanta (hittie Kraft) 8. Invetttoare din tigle famande 9410, Grétar de sipel 1), CBprior 12, Talpa superioard (cosoroaba) 13, Saitea termolzotanta: 14,Tavan din plici (pe bazs de lemn sau gips-carton) 3 18, Pazie entivint A Qf Pom 0, ousap (capron de copst — - 17. Consol’ ZL ecagaiy, 18 DuSP htermedtior ante corso e be DOODO®(CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Invelitoare: figle sotzi. Inchidere interior Ia partea inferioard a grinzilor de plangeu | A, STREASINA CU CAPTUSEALA DIN = SINDRILA B. REZOLVARE LA TIMPAN {acopers in 2 ape) \ eye) CASIREASINA CU CAPTUSEALA DIN 2S" SCINDURI = |, Pazie cu Kicrimar 2. Agrafa 3. Ciel lemn 4, Rigi@ in lungul pantel 5. Sipel fheare gincirlla _ 6, COptugeaid din sind 7. Invelitaare figle solzi dublu ayezate: ' 6. Cosoroaba: 9. Saltea termoizolantt 10, $ipci suport tigie 11, Cprlor 12. Pazie anttvint 13, Plesd de completare /rezemare 14, Caprior de margin 15. C&ptugeaid scindurl (astereals) 16. Folle Nidroizclanta 315(CONSTRUCT DIN LENIN 3.2. PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE ROTUNDE MOOOOG ri | . L ff oe tT é x15 PLANSEE ‘A. PLANSEU MINIMAL B, PLANSEU PREVAZUT CU IZOLATIE FONICA (SI/SAU TERMICA) C.RACORDARE CU COSUL DE FUM. 1, Dugumea din seinduri Lu, 2,Grinda 3. Pints 4, Perete din bine rotunde 5. Satea lzolantd 6. Rost de tasare 7. Pervaz profit 8. Piafon (place| scindiurl Lu.) 9. Finisoj interior al peretelul 10. Scindura de capa (rigidizarey 11. Parament de zidérie la fojo Interoard a cogulul 12. Tencula'd interloards 13. Centura b.o. 14,Placd termolzoianta din material anerganic 15, Cog de fur din ziddrieCONSTRUCT DIN LEMIN PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE RECTANGULARE A. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (§1/SAU TERMICA) agezata pe posing intermediard Hl boed 60 OOO B. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (I/SAU TERMICA) cu pardoseaié fiotanta iI Lrnf |i }. Perete din bine 6. Grinzlgoarat 11, Rost de tasare 2, Barier’ de vint 7. Stat eolant 12, Acoperttor de rost 3. Pacare Interioara 8. Pociing IntermediarS 13, Platon 4, Pinta 9. Gtindd de plangeu 5, Pardoseald scindlurl Iu. 10, Sipe! sustinere platon NOTA: La fixarea finisajulul inferior frebule finut cont de fasarea bimelor ce alcdatulesc perefi 36‘CONSTRUCTII DIN LEM LANGE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET IN ZABRELE A.PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) ayezata pe padind intermediara Hy @OO IDET IIIIP SEY SN ad l B. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (SI/SAU TERMICA) cu pardoseaid flotanta g - @8OG® cry 4 a @ 3) © — —© —@ @ 9 © 1. Pinta 7. Talp8 supetioara 12, Grinela de tegeitures 2, Pardoseaié din scindu |. 8. Platon 13, Grinzgoore 3,Talp6 Inferioars 9. Placare interioart 14, Strat zolont 4,Podina intermadtara |O.Astereaia din. scindun_—_ 15. $ipc! sustinere piaton &,Scindurd de capat (rigidzarey #62018 dlagonai+ barierG vint 16, piaci PAL (sau contrapiaca)) 11. Placare exterioard, cu strat 6.Gtinda de plangeu oe planes de ger ventiiat on7CONSTRUCT DIN LENIN PLANGEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU! A. PLANSEU MINIMAL ZENS | i [3 B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (§)/SAU TERMICA) din saltele dispuse intre grinz| : ~ 4 = | e | | 2 | E | | ‘|e he Ss a a 1... __@) 8 & 4 en san — ecru ccars = ee | 1, Plintes 5, Piacare exterloaré cu strat de 9, Prafon din scindurl Lu. 2, Traversd de leg&turt serventicr 10. Placare interioarts 3. Pardosealé din scindui cu: Taversd de rezemare 11,Astereala din scinduri lamba | uluc 7, ScIndurd de rigidzare dispuse diagonal + bared de vint 4, Grind de piangeu 8, Saitea izolanta wieCONSTRUCT DIN LEMNN a PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU C, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) asezatd pe podindg Intermediara i i ELUNE EUARAIALON fy TAA 9 2 & Zz a é Q = ANIL “Beane rom |. Placare exterioard cu strat de 5. Pardosealé scindiur raifulte 10, Plafon Ger ventiat 6, Podind intermediara 11, Strat zolant 2.Astereala din scindurl dlspuse ere bomen oc wr 7, Grind de piangeu 12, Grinaigoares 40 8, $Ipcl fixare plafon 18. Strat suport parcosealé din acare Interloaré pldcl PAL (sau din lemn masiy) 4.Piints 9, Traversé de rezemare Big(CONSTRUCTH DIN LEMIN PEREN SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $1 O FATADA ‘SISTEM CONSTRUCTIV CU STALP| $! GRINZ] COPLANARE PE 2 DIRECTII Sectiune axonometicd: ‘Sursa: Constuire en bois 1, 9.209, Lausanne 1988 Element de fatada prefabricat (exst6 15, sortimente diferite) Rama verlicalé a panoulul de fatadé Stdip pe 2 nivelel 15/115 mm. Placare exterioaré din sc€ndurl orizentale fatfulte Rama orzontales Inferioard a panoulul de fotadé Sort din tabi; protectie laapa NA N Ny N N Gtinda din lemn lamelar incleiat H zi g p ‘ yi oA 4 OEM Rad Rama ortzontela SS superioard a panouui de = AJ fofaca WS Fonobolatte din varies minerala Tavan din gips carton Placate interoara cu pact din gips carton Termotolatic: 2 randut din vata minerals, in eterno nintenrbner ma nmermnmestrmanveesacemer vederea compenséint lipsei de inertie temica Sistem constructiv finkandez, conceput pe o trame: de 3,75 / 3,75 min 2 varlante de inditime (2.16m / 2.68m), Toate grinzlle sunt din femn lamelar inclelat § au dimensiuniie 115/22 cm Legéttutile dintre elementele structurale se realizsazé cu ajutorul unor conectori metalic!, Grinzile planseulul cltemeazd (ca pozitie in plan) in “tabla de sah”. Existé o gam larga de Panourl cle fatadé (ca forme si dimensiuni. dar identice ca alcétuire), Acoperigul este de tip ferasé: cu panté zero. Stdlpil primesc: Ia interior o protectie termica suplimentara 320CONSTRUCT DIN LENIN PERET St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA STRUCTURA PREFABRICATA DIN DULAPI Sectiune verticala prin zona de pilin (in stanga) $1 prin zona vitraté (n dreapta) Surscx: DETAIL, 1/1997, p. 43-44 Alcdtuirea acopertgulul (de sus ih jos) * — Invelifoare din tabla cle zinc = astereala de 24mm, * psi curol de insonorizare fonica = pane de 60/120 mm dispuse la 625 mm sipcl pentru aistantore, 12/60 mm, carton btumat Panou aglomerat tip OSB de 19 mm Céprio# de 220mm, disous! la 625 mm izolare termica din vate minerald de. 120+100 mm, * _ batierd:-de vapor, fole polletiiona + sipci suport tavan de 24 mm ® favan din pidci de gips carton de 15 mm Alcaturea peretiior : (de la interior spre exterior) * plécl din gips carton de 12.5 mm+10 mm + barleré de vapor, folie de politiens: + olatie termica, vaté mineralts de 100 mm = schelet din emn: montanti de 60/140 mm dispus! ia 625 mm. * placa din lemn agiomerat (PAL) de 16 mm + barleré contra véntulul folle de: polletiionas * strat de oer ventilat, sipcl de 24 mn batute vertical + placare exterioard din scandur orizontale dispuse in “caplama” Alcatuirea planseulu intemediar: (de sus in jos) «shat de uzuré: mochetd + dad flotantis - sapa din ciment armat de 80 mm. strat separator, material fonoamortizant * — pldci aglorerate din lemn (PAL) de 16 mm + ginal perpendiculare pe planul Tatadel, dispuse la 625 mm una de cealalaté = material fonoabsorbant, vata mineralé de 100 mm, + schelet (codru) din sipci, suport tavan + tavan din pl&cl de gips carton de 12.5 9/2(CONSTRUCTH DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE! DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA. CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) 91 GRINZI (IN CLESTED Secfiune axonornetrica Sua: Les systemes constructs en bok, Paris 1984, 2.38 Acopetis in terasé cu Panta zer0 lesit in console pentru Protejarea tatadei Grind principald de fatadd, coplanara cu staipul Giinai n’cleste", Perpendiculare pe fatadé Supraluming Glinda de fajada Element de fatada moultistat ‘StGip continuu pe 2 nivele Uséi de balcon din tern, Prangeu fonolzolat (pe dai flotantay Grind’ de fatada in “L*, pentru coborarea nivelulul pardoselli interioare la nivelut celei exterioare (a baleonulul) \Srsseortons sc€ndurile sunt asezate distantat pentru buna scurgere a apelor meteorice Hementele de fatadé sunt alcditulte (de la intertor la exterior) din: Placare interioara (placi gips carton} Barieré de vapor (folle polietilend> Termolzolatie (vata mineral) Barlera de vant (polletiiena) Strat de cer ventilat (grika de sipcl) Placare extetloara (posibl orice material rezistent la intemperil) 3/22CONSTRUCT: DIN LEM PERETI SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) S! GRINZI DE FATADA (IN CLESTE) Sectlune axonometrica Susar Les systemes constructs en bos, Paris 1984, 0.39 Strat de cer ventilat Placare exterioard Told metaiicé introdluses Tntro fanka téiata Th cadrul stdipului mascata cu chit 4. Protejarea pieselor orizontale cu sortuni din tabla, 5. Grinda de fatade in “cleste” 6. Talpa inferioara bizotata pe miloc pentru fixarea vitrajului (fara cercevele) 7, Ranforsarea stapputul cu platbande metalice 8, St8ip continuu pe 2 nivele Planseu intemmediar 10, Grinzi de planseu perpendiculare pe fatade 11, lzolatie termicé ih spatiul dintre clesti 12, Pardoseaia plangeulut Perefil exterior se compun diintt-o rand suport in grosimea cé1teia se introduce materialul temoizolant. Pe fala interioaré atamel se fikeazd plc! din PAL. La exterionul ramel se bat sipcl peste care se aplice placaju exterior. La Interior se poate inlocul placajul din PAL cu pléct din ips carton “rae nee tte ara SRE RAGEFIRE SON AE ERE DEENA Observatis; spre deosebire de solutia prezentatd in pagina precedenta (3/22) In acest caz grinaile de fatads (31 nu cele interioare, ale plangeulu) sunt realizate in *cleste” 9/23‘CONSTRUCTI DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $1 © FATADA STRUCTURA DERIVATA DIN SITEMUL “PLATFORM” Secfiune axcnometiica. Sursa: Ameriked Csalodl Haz Epitese, Foszerkettel, Budapesta 1999 talpa inferioars- traversa supetioara scanduri batute in caplama: ‘termoizoiatie talpa inferioara y fraversa inferloaré my acoperire schelet + bariera contra vantului Structura casei deriva din sistemul "platforn* de care se deosebeste doar prin aparitia unel tind de fatada. Sistemul “platform” prezinté avantajul utilzéll aceloras! tipurl de sectiuni de lemn, fapt care conduce la 0 mal mare rapiditate de executie, |a 0 simpiificare a detailor 51 deci sila.o economicitate crescutd, dr, in schimb, conduce Ia o prolectare mai atenta si mal faborloasé, Utiizarea conectorilor metalic! (parent sau mascat}) méreste s1 mal mult viteza de executie. Rigidizarea constructiel este obfinuta pe 2 cdl: . th senor elernentelor structurale (montantii+grinaie plangeulul) fa un pas mic (pana la 60 cm) * Prin baterea unor placi aglomerate din lemn de tip PAL, OSB, (cGteodata sia unor scdnduri ), cu dublu rol, de rigidizare dar §1.ca suport peniru bariera contra vantulul, la peretii exterior 3/24‘CONSTRUCTII DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR S| O FATADA STRUCTURA DIN STALPI SI GRINZI (PRINCIPALE $I SECUNDARE) “IN CLESTE", CLADIRE INTEGRAL PREFABRICATA. Sectiune axonometrica (stanga), sectiune verticals (creapta) Sua: Consirure en bols |, p. 217, Lausanne 1988 g # | I i t [ § i EER NRE RO REARS TT SAAR IE Sistemul utilzct —"Herrenath’- pemnite ridicarea unor case extrem de: flexible ca plan, Scheletul se compune din stéipi de 14/l4cmpe2 5 etgje sl grinzi “in cleste” suprapuse. Panoutlle de fajadé contin toate stratuile Wuale 3! sunt integral prefabricate, flind montate pe santier.. 6 1. Invelitoare din placl ondulate de azbociment 7 2. Sipci 4/6.om 8. kolatie termicd de ¢ cmcu barieré de vapor + carton osfaltart Sc€ndurl fifuite de }gmm prinse sub caprion stl Alcétuirea fatadel + Pkici de azbociment lipite pe scheletul panoulul + lzolatie temica + folie PVC + Shot de oer ventiiat * Panou aglomerat pe bezd de lemn, imbrdeat cu un strat de materia! plastic (melarrinat) Rama panoulul, profilata special pentru realzarea Imbinglor . Tapa inferioards Pardoseala balconuluk scndutl: asezate distantat Grinzile in conso¥S ale batconulul 4 5, 2 eNe 3/25CONSTRUCTI DIN LENIN PEREN SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALP! $1 GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE Sectiune axonometicé de ansamiblu Sursa: Construire en bois 1. .230, Lausanne, 1988 Sistem constructiv japonez ce s8 remarcé prin imbindri simple si sectiunl reduse, Datorta sebmicitati ridicate, sstemul structural cu stdipi 31 grinzi al fost intét cu o serie de perefl Portanfi de rigidizare. Planseele sunt pretabricate, flecare modul find constituit din 4 gring solidarizate prin intermnediul unor pidici OSB" batute pe ambele fate (superioard sl inferioard) o otindilor. Peretti sunt tencuiti sau placati cu gips carton O88" (Orlented Strand Board = pide! din aschil lernnodse mei: servesc $1 ca supert peniru apicareo Fercutelilor Ferme tiangulare dispuse Ia 3.70 m una de cealalaité: Pane acoperis ‘Grinda de fatada Montanti din duop! de 3.80/10em igus! ka 60 cm unul de celalalt Placi prefabricate de planseu din 4 gringi rinse cu plac! OSB Stalpi continul pe 2 nivele, 10 /106m Planseul parterului, istanfat de sol ocluefundatie din beton Solidarizarea grindiior intre ele si cu stélpii_ se reclizeazd cu ajutorul unor platbande ¢eciise) din ofel batute in cule s! intérite cu buloane. Stdlpil, continul pe 2 etale, sunt dispusl pe 0 framéi de 3,70 / 3.70 rm. Suplimentar stucturii cu stéipi_ si grinzl. au fost prevézuti pereti de contravantulre . avaind sl rolul de a prelua anumite sarcini gravitationale Claditea va fi detallata in paginie 3/27 51 3/28 3/26CONSTRUCTI DIN LEMN PERETI St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI SI GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE sous axonometricd a detalilor constructive ‘Sursa: Construire en bol 1, 1.230. Lausanne, 1988 Ferd tiangulards Bulon de fxare Platbandé (ecisa) de of) —————{|__. Grind principaks 10/10.em Montant rigidizare si suport pentru or Inchiderea tatadel, 3.8/10 om Staip continuy 10/10.¢m Sr Bulon de fixer, —___" Platbanda (sclisé) din ote! | Montant rigidizare si suport pentru Inchiderea peretetul Interior 3.8/10 om 1,7 STRUCTURA OWN LEMN 3/27(CONSTRUCTH DIN LEMN PERETI SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI! $I GRINZI (COPLANARE) + PERE] DE RIGIDIZARE Sectiune axonometica (stngajos) si sectiune verticalé (dreapta) Suisa: Construite en bots 1. 9.230, Lausanne, 1988 1. Acoperire realzaté din: + invelitoare metalice + pléci aglomerate pe baze de lemn * pene din lemn de 6/6. crm 2. Femé trangulara 3. Gtinda de fatada 4, Tencuialé sinteticd pe suport de fbr de sticla §. Panouri OSB, béitute in cule 6. Placi din vata mineralé cu rol de termotzolatie (la exterior si de. fonoizolatie (a interior s! exterior) 7. Pla! din gips carton 8 Parcoseala din pléicl de PAL fummiruit 9. Grinai din dulapi de 3.8/18 cm 10. Comier metalic de racord 3/28CONSTRUCTII DIN LEMN PERETI Sl PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL TIP “PLATFORM" la clédiri P+4_ Sectiune axonometricd (vedere dinspre interior) Suis: Le bois clans la construction, Paris 1990, p:305 Pinta din tenn Rost elastic car stars |. Strat uzuré (Macheta litte) a gpm Immpasiturcs PAL de 19 mm suport mocheta PAL de 22 mm suport dolé flotanta 2. Gil din fern, suport favan 9. Grindd din lean 10. Panou de gips carton: de 13mm 11. Vata minerate 100 mm 12, Barlerd-de vapor 13. Vata mined de 145 men (100+45) 14, PAL de 12mm N oo 16. Panou din gips carton de 10mm 17. Schelet din temn 18. Impésiturd (barterd) Impotiiva vantull sia. pial 19. Placare exterioara cu scdndur din len de ada Acest sistem constructiv a fost utilzat in premlerd in Franja in 1981 la locuinfele sociale din Alp! Ia frontiera cu Italia, la cca 1700 m attitudine. Aceste clédirl au 4 etoje din lemn peste un parter din beton. S-a.utlizat un sister modulat i industrialzat ce a dat deplind satisfactie cu precdidere in domenile izolari temmice, a rapiditatil de executie si a capacitatii de a réispunde sarcinilor seismice,CONSTRUCT DIN LEMN PERE INTERIOR! 3.3. PERETI INTERIORI In cazul ale&tulflor cu schelet, diferenta Thre PERE]II INTERIOR! PORTANT §1 NEPORTANTI const tn dimensiunile diferite pe care le au (diy considerente de rezsisienja) secfunile elementeior co compun scheletul. Spre deoseblre de fatade, peretil Interlor au 6 aledtulre mal simpld, sl anume : rama structural este placaté pe ombele fefe cu un placa ce poate fl Identic sau diferit. La interlor de reguics se introduce un material tonodbsorbant pentru a Insonoriza cavitated Interloard, aittel deosebit de rezonanté la sunetele aeriene. ‘colo unde avem 2 incdpet interloare cu regimuri termice diferite se dimensloneazd materialul fonoabsorbant (de regula vata minerailér) pdnd ce se atinge redstenta termicd necesard, Din considerente de izolare acusticd se poate lesta peretele piin dublarea materialulul de placare (de exemplu dublarea follor de gips carton) sau se poate merge chiar la dublarea scheletulul portant al peretelul, cu evitarea aga ziselor punti sonore. Acolo unde sunt necesare mésutl sporite antifoc se prevad imbrécared partialé sau totalé a pleselor din lemn din interlorul peretelui cu gips carton sau cu 0 varietate speciald a acestula cu Ridurit Acolo unde perefi, interforl sau exterior! se tenculesc, se pot folos| ca substrat, pentru tenculala aditivatd sl amata cu pared din fibré de sticid, piécl din Herakit, OSB sau si mal bine din Betonyp, material rezistent sila tentative de eftactie (sparget, lovin, strépungeri), 1, rama structural a ona Peretelul Interior 2, rama + placare pe ambele fete 8. alegtuire fonolzolata curenté 4, alcétulre fonoizolati speciald cu dublarea sI desolidarizarea ramelor vata mineralé sau alt material foncabsorbant 3/30CONSTRUCT DIN LEMIN PEREGI INTERIOR! PERETI INTERIORI - VARIANTE DE ALCATUIRE —— A, PERETE MINIMAL B. PERETE TERMOIZOLANT CC, PERETE FONOIZOLANT i D, PERETE CU FETE DIN PANOUR! | USOARE PE BAZA DE DESEURI | LEMNOASE, I |. $Ipe6 de montal 2, Stip A 3, Placore 4, Saitea zolanta 5, Placa izoianta: 6, Pasa rai 7, Panou usor pe baz de degeurl lemnoase 8, Tenculale 4 SIs eet CAEP a 5 ZY — Bianheed csi a a So Se x z ] EI a Ty er A SRI SS Ey TEE © © ©CONSTRUCT DIN LEMIN PERE INTERIOR PERETI INTERIORI - RACORDARI LA PERETI EXTERIORI, PARDOSELI, PLAFOANE SECTIUNE ORIZONTALA RR SECTIUNE VERTICALA — SECTIUNE VERTICALA JOS SUS 3/32 A, PERETE INTERIOR MONTAT FARA, INTRERUPEREA FINISAJELOR LA. PERETI, PARDOSEALA, PLAFON B, PERETE INTERIOR MONTAT CU INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI, PARDOSEALA, PLAFON CC. PERETE INTERIOR FONOIZOLANT D. PERETE INTERIOR CU FETE DIN PANOURI USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILITY 1. Placare exterioar’ cu strat de caer ventllat 2, Astereaié cu bariera de vint 3. Placare interioard: 4.Sfip 5. Montant perete interior 6 Saitea termozolanta 7. TalpG inferioara 8. Piinta 9. Pardoseald din iemn 10, Prafon 11, Duyumea oorba 12, Scinduré de montaj 13, Panou usor pe bazd de degeuri lemnoase (tip Stabllit) 14, Plas& rabit 16. Tenculald perete 16. Tencuiala plafonPERETI INTERIOR! - RELATIA CU GRINZILE PLANSEULUI CONSTRUCT DIN LEMN PERET! INTERIOR! PERET] DESPARTITORI (NEPORTANT)) DIN LEMN, DISPUSI| PARALEL CU GRINZILE PLANSEULU! A. PERETE DESPARTITOR DIN PANOURI PE BAZA DE LEMN, ASEZAT PE GRINDA. DE PLANSEU B.PERETE DESPAR|ITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLACI, ASEZAT PE GRINDA DE PLANSEU C. PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN, ASEZAT PE GRINZ-JUG(CONSTRUCT DIN LEMN, PRINCIPI DE PROIECTARE § PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 4. PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. ELEMENTELE STRUCTURALE: REZISTENTA $I STABILITATEA LOCALA Ala. DIMENSIONARE © IN RAPORT CU SOLICITARILE * ASIGURAREA REZISTENJEI ELEMENTELOR STRUCTURALE: aria necesaré a sectiunil este determinaté de raportul dintre incarcairle aterente respectivulul element structural ¢i rezistenta mecanic& a materialulul (lemnului la solicitarea specifica acelui element. + LIMITAREA DEFORMABILITATII ELEMENTELOR STRUCTURALE ( v. $i Alb) Dimensionare aproximativa a ‘zveltetel’ (raport intre sectiunea transversal $I inditime) pieselor comprimate din len mastv, supuse la incrcrr obigsnuite, pentru limitarea riscului de flambaj: dmin=1/18H (unde d = latura sectiunii; H = ihéitimea plese’) Dimensionare aproximativa a in&itimii sectiunii unel grinzi supuse la theGreéri obignulte (locuinte), pentru limitarea ‘séigetit’ (deforméri prin incovolere): = deschiderea intre reazemele grinzi) h=1/17-1/20L (unde h = inditimea secfiunil; SECTIUNI DE LEMN ECARISAT ‘$I TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RASPUND CU MINIMUM DE MATERIAL Deasuprainiel A: sectiun! supuse Ia eforturi de compresiune (stip|, popl, montant}, contrafiye, contravintui) Infre linile A ¢1B: _-sectiuni supuse la eforturi de Tnoovolere reduse, cu un raport al laturilor cca, § /7 (plese de scheletin zabrele, arbaletrier) Intre linlle BsiC:__sectiuni supuse Ia eforturl normale de Tneovoiere, cu un raport al laturilor cca. 4 / 7 (grinzi, taIb1, cOpriori de deschider! uzuale) ‘Sub linia C: sectiuni rectangulare dezvottate pe Inditime, permitind obtinerea unel bune rezistento la ncovolere Th conaitile unul volum mic de lemn cm. 6 8 10 2 “a. 6 18 20 2 4 10/10 toni2 122 4 ona] gna | sons aang saya rie frais 16/16 16 ons aie | 10s 148 16/1888 1420 18 ons ans 2 620 80 10/18 2 gn2 10722 14p2. 22 4 apa 10a 2ps 244 6 10726 26 24/26 ns 248 28 10728 @ B A Dupa TSCHUML A.G., LUPU, M., Construction 1 - Le bok. EPFL-DA‘IB Chaire d’Architecture et Construction, Lausanne, 1989-90. 4n(CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPI DE PROIECTARE §1 PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE Ala. DIMENSIONARE @ IN RAPORT CU REZISTENTA LA FOC DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT $I DIN LEMN LAMELAR, PENTRU © REZISTENTA LA. INCOVOIERE DATA, IN RAPORT CU NUMARUL DE FETE EXPUSE $1 DURATA DE CONSERVARE A PROPRIETATILOR DE REZISTENTA ( 30 si respectiv 60 min) N.B, Pentru a trece de Ia 0 rezistentd la foc F30 Ia F60, kétimea (b) $!inditimea (h) se dubleaz6. A laturi 3 laturi 4 laturi 3 laturi Expunere la foc Eforturl din Incovoiere (N/mm) laturi a 4 laturi 3 laturi z Expunere Ia foc EA Eforturi din incovoiere (N/mm) 310 Dupa TSCHUMI, AG. LUPU, M., Construction 1- Le bo’, EPFLDAITB Chae d’Architecture et Construction, Lausanne, 1989-90. 42(CONSTRUCT! DIN LEMIN PRINGIPI DE PROECTARE | PUNERE IN OPERA / STABIUTATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE A\lb. STABILITATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE In general, riscul pierderi geometriei initiale a elementelor structurale in zonele comprimate (flambajul sfiipiior, iesirea din plan vertical a elementelor de suprataté - voalarea ‘inimior de gtinzi, a peretiior, etc) poate fi mentinut sub contro! pri = coracteristicile materiaiulul (modul de elosticitate); - aria sl geometria sectiunil perpendiculare pe directia compresiunii (v. gi Ala); - conditile de rezemare a elementulul si eventuaiele legdturi suplimentare. © CONDITIILE DE REZEMARE Influenta conditilor de rezemare a unui stilp asupra risculul de fiambaj: conditile de rezemare determina lungimea de flambaj (Lf); riscul de flambo] creste proportional cu lungimea de flambaj. Exemple de rigidizare a unel grinz! lamelare incovoiate: impiedicarea lesiri grinzi lamelare din _pianul vertical — (voalare), —_datorit@ eforturior locale de compresiune. (1) Rigidzarea grinzi cu colfare @Rigidizarea grinzi cu bare din ofel rotund © GEOMETRIA SECTIUNI! ‘Impréstierea’ = materialului. In sectiune —influenteaza_—_pozttiv rigiditatea elementelor comprmate — (stabiitatea Ia fiamba)). Exempie de stiipi cu sectiuni compuse: @.Barele supuse la compresiune sunt asociate intre ele prin: fururi Tnclelate, fixate cu cule sau cu gujoane; zibrele fixate cu cule. b. Incastrarea unui stilp cu sectiune compusé: reazemul si legéturle care asiguraiincastrarea Cv. conaitile de rezemare). ary \ fa) (bd) f Incastrat ublu fey ~ oer articut incastrat omen -articulat ‘rnexiune 43CONSTRUCTI DIN LEMIN PRINGIPI DE PROIECTARE 61 PUNERE IN OPERA / CONTRAVINTUIREA (A2. ANSAMBLUL STRUCTURAL: CONTRAVINTUIREA SISTEMELOR CU SCHELET In raport cu fortele orzontale ce actioneazd asupra unel constructii (Vint, cutremur, etc), stabiltatea onsambiului structuri de tip schelet presupune prezenta unor aya-numite plane de contravintuire rigide (nedeformablie), verticale si orzontale. Comportamentul la actluni orzontale a doug semitravel structurale, m rel situafi: (1) F@ra. contravintuir: deformare laterala ce poate duce ia probusirea structuril (colaps).. (Numai —contravintulre verticals: Instabilitatea zonei comprimate a grinailorin sens longitudinal. 3) Contravintuire in plan vertical 3 ‘orizontal: stablizarea grinzlior impotriva jesin din plan vertical: structura nedeformatd. ‘SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVINTUIRE in 2 sisteme posibi ()Rigidizare numai th plone verticole: » | 4 presupune ctte un plan de contravintuire verticalai pe fiecare axa a tramei structurale, pe cele doud directi; grizle perimetrale ‘asociaza planele verticale gi le transmit ‘incércéitle orizontale; nu este necesard contravinturea la nivelul plangeelor. (2) Rigidizare 1h plane verticale 3 orzontale: prezenta contravintuitlor orizontale permite 2 reducerea la 3 a planelor verticale de ~ ire, cu condiia ca ele sé nu fie SK | presupune 0 conceptic _— particulard a plangeelor (tigide ih planul lor) T [ | Posibllitziti de realizare a planelor rigide: | nt ~ 1 Contravintuiri verticale: de utlizat pe cit posibil peretii de compartimentare; pot fi peret! din Ziddirle sau beton, sau peret! cu schelet de lemn prevézuti cu ssteme de rigidizare: diagonale din bare de ofel tensionate dispuse in cruce; diagonale din lemn; scindurl bétute diagonal: panour! tigide din derivate de lemn. Contravintuiri orizontale: in planul plangeelor §1 acoperigelor trebule prevézute sisteme de rigidizare: scindurl agezate diagonal in raport cu trama, in 2 straturi pe dlrectii opuse; panour din derivate de lemn, in doud straturi cu rosturi decalate; diagonale din platbande de ofel dispuse ‘incruce. Exemple de contravintuit verticale din lemnn. (1) Sembcadre contravintuite cu contrafige din lemn, rezstent la Intindere i compresiune. (2) Contravintuiri verticale cu 0 diagonalé rezstent aff ja intindere ct § la compresiune. 1 (3-4)Pereti contravintuiti prin thehideri realzate cu placare sau umpiutura din scinduri asezate diagonal. Fixarea unei diagonale din ofel rotund de o gtindé principal, cu sabot metalic. 44CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE § PUNERE IN OPERK / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA B, PROIECTAREA DE DETALIU B1. PROTECTIA IMPOTRIVA UMEZELII O constructie din lemn care se mentine intr-o stare higroscopicé stabilé, de echilibru cu mediul ambiant, se va comporta evident mai bine decit daca este supusti unel permanente instabiltati. Ca atare, functie de esentele de lemn 31 tratamentele hidrofuge alese, prolectarea de detaliu trebule sd albd in vedere protejarea lemnulul Impottiva riscului retentie! de apd. In acest sens, se disting 2 categorii de masur: ©. protejarea Mn raport cu surse de apd (ape meteorice si contacte cu alte materiale sau medii cu umiditate mai mare) b. asigurarea posibilitét!i de uscare a pieselor ocazional umede, prin ventilare Bla. PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Se va aveain vedere: =protejarea fatadelor expuse pioli (ceea ce poate totodaté asigura protejarea jemnulul impotriva radiatiel solare excesive); - prevenirea infitratilor directe ale apel de ploale - favorizarea scurgeri rapide a apel si evitarea acumularlor - eliminarea sau acoperiea suprafetelor orzontale - acoperirea suprafetelor oblice - acoperirea capetelor pieselor de lemn a céror expunere favorizeazd absorbtia apel - protejarea lemnulul Impottiva transferulul de umiditate prin ascenslune copilar’ - protejarea lemnulul mpotriva umiditétli din depunerea de zpada si din ricogeul apel de pioaie Stregin| ample, dectosuri pe verticalé: volumetrie tipicd pentru constructile din lemn, ca autoprotectie impotiva poll. Asigurarea unel cit mal bune etangeita ia peretil din bine suprapuse, prin forma acestora in sectiune + staturl de material zolant 1.Cloplirea concavés a piri inferioare a bimelor asigura o bund rezemare si impiedic& into ocrecare mésuré Pdtrunderea apelin rostur 2. Supratetele plane asigurdi rezemarea pe o suprafaté mal mare, dar nu Impiedicé patrunderea apel in rosturi 3.Profilul triunghivior adéuget si ulucul tat in bina superioara asigurd o bund etangare. In rostutl se introduc straturi de materiale kolante: muschi, tut, mortar, fuior de cinepd gudronat, etc Pereti din elemente profiiate cu lambd 41 ulue: imbinare etansa‘CONSTRUCT DIN LEMIN PRINGIPII DE PROIECTARE S| PUNERE IN OPERA / PROTECIIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Doud tipuri de placare cu scinduri verticale care favorizeazt scurgerea rapidé a apel: rezolvare preferabild pentru fatade neaddpostite. (1) Placare cu scinduri verticale cu lamba $i uluc, formind nuturi verticale; doug variante de rezolvare a colfulul. Lungimile scindurior sunt limitate pentru limitarea lucrulul lemnulul. Scindurile provenite dintr-o tdlere radial se vor comporta evident mal bine la variatii climatice mar. (@)Placare cu scinduri verticale simple, cu baghetd de ‘acoperie a rostulul. Placare cu scinduri orzontale. Profilele obgnuite de scinduri fGltuite (1) nu asiguré o bund etangare contra pioll + vint; (2) scinduri fGltuite cu 0 geometrie adecvatt unel protect! contra pioll + vint. (3 - 4) Scinduri orzontale in capiama, cu lGctimar. Suprapunere: 12% din iéitimea scinduti si min 10 mm. Scindurile sunt fixate cu un singur find de cule, pentu a le permite deformarea liberts. In loc de a ummdri impiedicarea infitratilor de apa in Imbin&tle expuse, este Uneor mai simpli gi mai flabilé prevederea posibiltatii de evacuare rapid a apel; exemplu cu lcrimar (1) si exemplu cu drenare rapidi din ‘scobiturd’ (2). Atentie la intretinerel (Rrevenirea infundaril scurgeri) 46CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Nuturie verticale previn formarea de crépaituri aleatori la supratata lemnului si totodata, in cazul expuneril exterioare, permit scurgerea rapid’ a apel de ploaie; in exemplu: stip circular cu piesdi metalic’ de imbinare. Evitarea suprafetelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibll de inlocutt (1) Protectie cu scinduré + tratament hidrofug; (2) Protectie cu piesdi de lemn cu sectiune curbé + tratament hidrofug: @ Protectie cu copertind de tabla asezata pe plese de calore. Capét expus, protejat cu o pies de lemn cu KScrimar, fixatd pe o fururd cu rol de distantier. Protejarea sectiunilor de capét ale pieselor de lemn, cu copacltate mare de absorbtie. (1) Traversi de parapet cu curbura redusd, prevézutd cu \dcrimare, protelind capetele montantlior de lemn; (2) Stilp tdlat obiic $i acoperit cu un strat protector subtire. Plesele orzontale de lemn al cror capat ar rezuita expus (pane, gfinz’ de plangeu) pot fi de asemenea tdlate oblic ih jos.CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE 9! PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Rezemarea unel grinzi pe toat& grosimea zidulul (traversanta) las lemnul sO respire, dar fafa sa exterioaré trebuie protejaté in raport cu riscul expunerii Ia apd. Exemplu cu sectiune de capat hidrofugaté prin badijonare (1), protejaté cu 0 piesd de lemn, prevdzuté cu \Gcrimar (2) si placa de calare din lemn dur, contrapiacaj sau material plastic (9). Rezemarea unui stip exterior pe un soclu de beton (h min 30 cm) ce fereste lemnul de acumuiditle de apd, pada 31 ascensiunea capilard a umiditatil. Componente: sociu din beton cu pante spre exterior, talpd metalicd in formé de T Incastratdé in capétul lemnulul, teaves pétratd, buloane (3), crestéturé Inchisd cu mastic elastic (4) Forma piese| metalice §/ legéturle sale cu stipul rspund necesttatii de transmitere a unor diverse solicit: greutate, dar si actiuni orzontale, intinderi, momente. Acest tip de teazem necesité 0 pregitire exacté a fundatiel si, pe cit posibii, prevederea reazemulul cu ssteme de regiare (pene, uri ovale, gurubur). Perete de lemn pe un soclu masiv din zidGrie cu inditimea de min 30cm de Ia nivelul terenului (protectie contra stropiti). Un strat hidrozolant separa lemnul de soclu (umiditate din ascensiune capliorG, transfer de la un material ja altud. Taipa, jor in consolG, formeaza impreund cu paramentul exterior un Wcrimar. 48 Tratament hidrofug Atentie la ‘Intretinere!