cnn pag scrise pacalaureat pentru*) pisciplin Anatomic si fuziolowie ymnand si geneticd x ciasele xX = ee | profesor corector Nota acordata 40 (zece) \ Nota acordata 40 (zece) \ acordate ~~ J rector 2 i, | Ie: 1 aT Editura GIMNASIUM MEN Sci anned with CamScan nerANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA 1. ALCATUIREA CORPULUI UMAN TOPOGRAFIA ORGANELOR SI A SISTEMELOR DE Organele sunt alcituite din grupari de celule feats vederea indeplinirii anumitor functii in organism, fesuturi care s-au diferentiat in ccavitatea “raniana CAVITATILE CORPULU! UMAN cavitatea | (neurocraniul) : fee cavitatea (vosterioard) | rahidiand (canalul a vertebral) Mediastin cavitatea toracicd Cavitatea pleural cavitatea Cavitatea pericardic& ventral cavitatea ‘Muschiul diafragm (anterioara) } abdominala | Cavitatea abdominala cavitatea Cavitatea pelviand Sistemele de organe sunt uniti{i morfologice care indeplinesc functiile organismului: de relatie, de nutritie si de reproducere. Corpul uman este un tot unitar din punct de vedere morfologic si functional, fiind alc&tuit din: cap, gat, trunchi si membre. (fig.1) Capul este aledtuit din dowd parti: - craniana, corespunzatoare neurocraniului (cutia craniana); - faciala, corespunzatoare viscerocraniului (oasele fefei). Gatul (regiunea cervicala), prezint doua parti: - posterioara - nucala (ceafa); - anterioara - gitul propriu - zis. Trunchiul este format din: 7 ; - torace - cavitatea toracica; - abdomen - cavitatea abdominala; - pelvis - cavitatea pelviana. ; ; ; Muschiul diaframa separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala, Membrele sunt alcatuite din: : - centuri; - portiuni libere, Membrele superioare sunt alcatuite din: | ~ centura scapular care leagi membrele superioare de trunchis = porfiunea liber are trei segmente: brat, antebrat i mana. Membrele inferioare sunt alcatuite din: a . - centura pelviand care leagh membrele inferioare de trunchi; = porfiunea liber& are trei segmente: coapsa, gamba si piciorul, PLANURI IRI ANATOMICE ALE CORPULUI UMAN — : cena as tridimensional, stribatut de trei_axe si wei planuri, AXELE Corespund dimensiunilor spatiului si se intretaie in unghi drept. (fig.2) a Scanned with CamScannera, I gitudinal ~ yertical la om (in lungimea jon} : Axul i i poli: - superior - cranial, lo corpului) ate d0! PO" terior - caudal. tiny i I grosimii corpului) Plan ital - anteroposterior (a i Axal sagital - anterior; ital Se -posterior. | ata ‘Axul transversal - orizontal (al Lifimii corpului) are Sia oli - stang; li: gol pel - drept. PLANURILE corpului uman trec prin cate doua axe. Planul frontal, vertical: -este paralel cu fruntea; -trece prin axul longitudinal si transversal; | -imparte corpul in doud parti asimetrice:(anterioara — ventrala) si (posterioara — dorsal); . (exemplu: nasul este situat anterior, coloana vertebrala posterior). Plan Planul sagital, vertical: frontal axa = este perpendicular pe planul frontal; “ADT FP transveratt - trece prin axul longitudinal si sagital; - este planul simetriei bilaterale; - imparte corpul in doua jumatati simetrice: dreapta $i stinga; (exemplu: ochii sunt asezati lateral fai de nas si medial fata de urechi). Planul tansversal, orizontal: - este perpendicular pe planul frontal si sagital; ~ trece prin axul sagital gi transversal; imparte corpul in dou parti asimetrice: superioara - craniald si inferioard - caudal’; (exemplu: ochii sunt situati cranial faya de gura, iar gura, caudal fata de nas). AUTOEVALUARE |. Construiti patru enunturi afirmative, cdte dou pentru fiecare confinut, utilizdnd limbajul ‘inte adeevat.Folosif in acest seop, informatiireferitoare la urmatoarele conjinuuti + Organe ~ Sisteme de organe 2. Alcatuiti minieseuri intitulate: " ~Planul metameriei corpului; fegmentele corpului uman, In acest i cat ar Construit, na Se Cate sase notiuni specifice fiecarei teme alese. ne , ‘orul acestora, cate un text coerer it j-patru fraze, fol eee + -patru fraze, Siin corelatie notiunile anes) ent, format din trei-pat - Planul simetriei bilaterale; losind corest 2. FUNCTIILE FUNDAMENTALE, ALE ORGANISMULUI UMAN 2.1, FUNCTHLE DE RELATIE Clasific: SISTEMUL NERVOS ( fig.3) ‘area sist i T Din punet de sen eE¥es se face din punct de vedere topografic si functional. 1. SISTEM NERVOS | cogerat, Sistemul nervos se clasifica in: format di enctal $i miduva spininy. ~~ NEVRAX’ SAU AX CEREBROSPINAL, os Ncefalul 1 (locale Pinal (ocalizat in cutia craniana) este aleatuit din: Scanned with CamScanner-trunchi cerebral, format din: - bulb rahidian; = puntea lui Varolio; - mezencefal. = diencefal, format din: = talamus; - epitalamus; = cerebels > emisfere cerebrale. b) Maduva spinarii este localizati in canalul vertebral = canalul rahidian, se intinde de la gaura occipital’ sau vertebra cervicali C1 la vertebra Jombari L2, de unde se continu’ cu conul medular, iar acesta cu filum terminale pana la baza coceisului. Prezinta dou’ umflaturi sau dilatari, cervicala gilombari, care corespund regiunilor maduvei spindrii din care se desprind nervii membrelor superioare si inferioare. (fig.4) - metatalamus; = hipotalamus; 2, SISTEM NERVOS PERIFERIC, este format din nervi periferici si ganglioni nervosi. © Nervii periferici alcatuiti din prelungirile neuronale, sunt reprezentati de: - nervii cranieni, in numar de 12 perechi, sunt senzitivi, motori si micsti; - nervii spinali, in numar de 31 perechi, sunt micsti. © Ganglionii nervosi formati din aglomerari de corpi neuronali, sunt reprezentati de: - ganglioni spinali; - ganglioni cranieni; - ganglioni vegetativi. Il. Din punct de vedere functional, sistemul nervos se clasifica in: 1. SISTEM NERVOS SOMATIC - AL VIETI DE RELATIE care asigura activitatea motorie somatic’ si sensibilitatea senzitivo - senzoriala in functie de conditiile mediului inconjurator. Rol - integrarea organismului in mediul sau de viata. STEM NERVOS VEGETATIV (SNV), coordoneaza activitatea organelor interne (viscerelor), in conditii diferite de viaya. SNV are dou componente: ~ parasimpaticul, intervine in conditii obignuite de ving’; ~ simpaticul, intervine in conditii neobignuite, Periculoase, REFLEXUL ; Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la 13 ‘encefalul x cerebo- spinal smiduva, spindrié an} ganglionar 1 simpatic Fig. 3 Sisternul nervos) 6- filum terminate Scanned with CamScannerPy actiunea unui stimul asupra unei zone receptoare. Baza anatomici a actului Teflex este a reflex. ~ Componentele arcului reflex ( fig.5 ) 1. Receptorul este o structuri excitabila care rispunde la stimuli, . . Prin variatii de gradate, proportional cu intensitatea stimulului. Rolul receptorului est Poteniy fe de a transforma rropo cn stimulului in impuls nervos. re Clasificarea receptorilor: a iz % lea 1. Dupé localizare: el salon = exteroceptorii sunt situayi spre | C764 => => Re periferia organismului si primese 2 oa | informatii din mediul extern; Fig. 5 Componentele arculul reflex - proprioceptorii sunt localizati in muschi, tendoane, articulatii, periost (membrani conjunctiva a oaselor), pericondru Cinvety conjunctiv al cartilajelor); + interoceptorii (visceroceptorii) sunt situafi in perefii organelor inteme primesc informatii din interiorul organismului. 2, Dupé natura agentului excitant: ~ mecanoreceptor ( tactili, termici,durerosi, auditivi, vestibulari); - baroreceptori (pentru presiune); - osmoreceptori(pentru presiune osmotica); -chemoreceptori (olfactivi, gustativ: ~ termoreceptori (pentu diferente de temperatura); algoreceptori - nociceptori (pentru durere); ~ fotoreceptori - celule cu conuri si bastonate din retina 3. Dupa viteza de adaptare: * fazici —receptori care se adapteazi rapid ( ex. receptorii olfactivi) * _tonici — receptori care se adapteaza incet gi incomplet (ex. receptorii vizuali) 2. Calea aferenta este senzitiva, face legitura dintre receptori si centrii nervosi. Este reprezentata de: © dendritele si axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; * — dendritele si axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni. 3. Centrii nervosi reprezint& toate structurile sistemului nervos central cu cele trei etaje — medular, subcortical, cortical, 4, Calea eferent& este motorie, face legiitura dintre centri nervosi si efectori, transmitind comenzile. Este Teprezentata de: + axonii neuronilor motori sau motoneuronii din coarnele anterioare ale miduvei spinirii; > axonii neuronilor vegetativi din coarnele laterale ale ~~ maduvei spinarii. 5. Efectorii (fig.6) sunt muschii striafi si netezi nd pri i eames gi glandele endocrine gi exocrine care raspund prin se sau viscerelor § Receptori cutanati Neuron intercalar Posterior Substanta alba ‘Anterior Substang 8 conusi (ventral) 18 cenusie erefie. Scanned with CamScannerMADUVA SPINARII. CONFIGURATIE INTERNA (fig.7) ‘Substanta cenusie este dispusa la interior, sub forma literi H. Prezint& trei perechi de coarne: - posterioare = dorsale contin neuroni somatosenzitivi si intercalari- somatosenzitivi au semnificatia de deutoneuroni (al [I-lea neuron) ai cdilor senzitive, cu ei le asociatie. Neuronii ficand sinaps& protoneuronii (primul neuron), al cdror corp este localizat in ganglionul spinal. - anterioare = ventral contin neuroni somatomotori, care coordoneazi activitatea musculaturii striate si ai clror axoni formeaza radacinile anterioare ale nervilor spinali. - laterale contin neuroni viscerosenzitivi si visceromotori simpatici. intre coarnele posterioare gi laterale siin jurul canalului ependimar este substanta reticulata, mai ‘sept median posterior cordon lateral cordon anterior: substan alba cordon posterior -—“—> | com posterior — com lateral posterior canal ependimar substan cenusie fisuri mediand anterioara Fig. 7 Miduva spindril bine individualizata in regiunea cervicala si formeaz& neuroni agezati in rejea. Substanfa alba este dispusd la exterior, este alcituitd din fibre nervoase: mielinice, amielit sinevroglii. Prezintd trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare si laterale. Cordoanele sunt c&i de conducere = tracturi a impulsurilor intre diferite etaje ale SNC. Caile pot fi: - scurte leagi segmente medulare = lungi-ascendente, situate periferic, conduc informafii de la receptori - descendente, situate spre interior, conduc informatii spre efectori - de asociatie, situate profund, in vecindtatea substanfei cenusii. FUNCTIILE MADUVEI SPINARII sunt reflexa si de conducere. 1, FUNCTIA REFLEXA este realizati prin substanja cenusie de c&tre neuronii somatici $i vegetativi, Reflexele spinale somatice sunt: monosinaptice si polisinaptice de intindere = miotatice=de extensie = Constau in contractia muschiului i intinderea tendonului = Arcul reflex are 2 neuroni — senzitiv si motor timp intre aplicarea stimulului gi rispuns ), este scurt = Sunt limitate gi nu iradiaza ( deoarece lipseste neuronul intercalar) = Receptorii specifici sunt proprioceptorii > Reflexele monosinaptic = Timp de latenta ( intervalul de Exemple - reflexele osteotendinoase: plantar, tricipital > Reflexele polisinaptice = Vasodilatator, sudoral, mictiune, - — Constau in retragerea unui mem! = Are reflex cu minim 3 neuroni- + Timp de latengf lung ahilean, rotulian, abdominal, bicipital, de flexie = nociceptive=de aparare bru ca raispuns la un stimul dureros, de aparare senzitiv, intercalar, motor = Tradiaza diferit in functie de intensitatea stimulului ptorii gi exteroceptorii pupilodilatator, cardioaecelerator, vasoconstrictor, = Receptorii specifici sunt proprioce Reflexele spinale vegetative sunt: defecatie, sexuale. 2, FUNCTIA DE CONDUCERE se realizeaz prin substana alba, formata din cai ascendente gi descendente. 15 Scanned with CamScannerCLASIFICAREA CAILOR ASCENDENTE 1. Caile sensibilitatii exteroceptive cuprind: a. Sensibilitatea tactila find epicritica si vibratorie este condusa prin fa, spinobulbare Goll = gracilis si Burdach = cuncatus. Are rolul de a condy; fine gi simul vibratiilor. “ b. Sensibilitatea tactill grosierl protopatici si presionall este condust pring il asciculy spinotalamic anterior oo , , Are rolul dea conduce informafit tactile grosiere si de presiune usoara de la musehi i, tendon articulatii a € Sensibilitatea termicd si dureroasil este condusti prin fasciculul spinotalamie later Ate rolul de a conduce informatii termice gi dureroase. IL. Caile sensibilitatii proprioceptive = protopatice cuprind: a. Sensibilitatea proprioceptiva constient inestezic = simful pozitiei si mised spatiu este condust prin fasciculele spinobulbare Goll = gracilis $i Burdach = cuneats. rolul de a conduce informatii de la proprioceptorii din derm, muschi, oase, articulaji, aponevroze, pentru coordonarea miscarilor constiente. b. Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta = de control a migcarii este condusé prin: ~ Fasciculul spinocerebelos direct = dorsal = Flechsig * Fasciculul spinocerebelos incrucigat = ventral = Gowers ~ Are rolul de a conduce informatii proprioceptive pentru coordonarea tonusului muscular. IIL. Caile sensibilitatii interoceptive sunt: a. SPECIFICE pentru fiecare tip de sensibilitate.Sunt reprezentate de doua fascicule: Fasciculul spinotalamic anterior Fasciculul spinotalamic lateral b. NESPECIFICE sunt reprezentate de substanta reticu! sensibilitatea interoceptiva. Au rolul de a con Sciculele Ce informayi ata si conduc impreund cu caile spinotalalamice, duce informafii de la viscere. CLASIFICAREA CAILOR DESCENDENTE Caile descendente = ale motilititii, deservesc: 1, motilitatea voluntara = piramidalat 2, motilitatea involuntara = automatd = semiautomata = extrap! 1, Motilitatea voluntara = piramidald este condusa prin: a. fasciculul piramidal direct = corticospinal anterior Are rolul de a conduce motilitatea voluntara a muscu fine, rapide, precise si coordonate b-fasciculul piramidal incrucigat = corticospinal lateral Are rolul de a conduce motilitatea voluntara a musc' gtului, trunchiului gi extremitagilor. 2. Motilitatea involuntard = extrapiramidald este condusa prin: ‘Are rol de a coordona tonusul muscular, st jiramidald laturii scheletice pent mised FA Tovituris = pierderea vederii; = respectarea regulilor - opacifierea total sau = diabet; - modificarea culorii de igiend a vederii; parjialé a cristalinului = intoxicati; pupilei; ~ varsta inaintata; = congenitale; - evitarea privitului - neutilizarea indelungat la televizor; echipamentului adecvat de catre itorii care , 5 tle - folosirea ochelarilor lucreza la 4 temperaturi ridicate, polar ia radia infrarosii : (tunatori, fabrici protectie la locul de de stil). _ — Glaucomul (apanneagid) = - atroierea nervlui J = ersten ensunt Produce atrofierea nervului | optic; a venderea vederii pant la optic $i ingustarea = vista inaintats | ~ seBderea cémpului vizual. * ereditate; P ure de cap violente; a = dibets re; | nove in chi - evitarea inotulu in “poli vasculares ape poluate. + miopie. —— 7 inflamarea si inrosirea Conjunetivita ~ infectie viral “amanaived globuul inflamatie a conjunctivei 25 Scanned with CamScannerocular; - senzatie de arsura la nivelul ochilor si vului ocular . BO ald contagionsd = TEste 0 ; se transmite prin secret licrimare; | care ajung pe" = scurgere purulent; méncdrimi oculare, | rosop, fata de perm. | Petrata duce Ia orbire. FOEVALUARE — Cc as patra enunturi afirmative, cate doua pentru fiecare confinut, utilizand Vimbajy 1 ie adecvat. Foosifi in acest SCOP. informati referitoare la urmatoarele conginutur Ferns Vedere scotopic ~ Vedere fotopicd 2, Alcatuiti minieseuri intitulate: “+ Calea optici ; ; ; ritiei si preventia cataractei. = Cauzele, simptomele apa i, i | | Caucele, simptomele aparifiei si preventia glaucomului. = Cauzele, simptomele aparitiei si, preventia conjunctivitei. in acest scop, enumerati cate sase notiuni specifice fiecdrei teme alese. Construifi, cu ajutorul acestora, cate un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. ANALIZATORUL ACUSTICO ~ VESTIBULAR | Urechea (fig.18) este REE ; ; formata din: d -urechea externé formata din pavilionul urechii $i conductul auditiv extern: -urechea medie ( camera impanica) - situatd in osul temporal; - prezintd la exterior timpanul, iar spre interior fereasta oval ‘fereastra rotundé ~ comunica cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio; ~ confine aer la presiune atmosferica; monte ing 1-ede ~ Intre timpan si membrana i sedriqa, ferestrei ovale se afla lanjul de trei oscioare: ciocanul, nicovala §! - ured ‘hea interna - este formats din lal + labirintul osos: conjine perilimfa; aleatuit din trei canale labirintul membra = labirintul membranow contine endolimta, : aledtuit din canale birintul osos in care se afta labirintul membranos; ulare, vestibul osos $i melcul osos (cohleea): | | semicirculare jo Md maglare membranoase, vestibul membranos (format a comical ebranos (canal cohlear): *» trict i ' ula si sacula se ala receptori vestibulari 26 * incanalele Scanned with CamScanner«in melcul membranos se giisesc receptori pentru aus SEGMENTELE ANALIZATORULUI AUDITIV calumela . ete perl fereastrs ovali we ‘cohlear Se 4 ganglion spiral Cort ‘membgana membrana fereastra &, organul lui Cort capa tc | Fetal pat = : membrana vestibular sag Re —_—canalul coblear vascularis) A ‘organu! lui Conti sili membrana jeter celuleaudiive | ia sade ityema Einglional exe — | pride hte FG sit < 7 oS Gent seblege . Pama rpcan WH EBT Fig, 19 ~ Anatomia cobleei si receptorii auditivi 1, Segmentul periferic (receptorul) (fig.19) - se afla in melcul osos (cohlee). Cohleea - este un canal osos rasucit de doud ori si jumatate in jurul unui ax central — columela; este impartita de Jama spirald osoasé, membrana bazilard, membrana vestibulara in: - doua rampe: rampa vestibulara si rampa timpanica care comunic& prin helicotrema; = canalul cohlear — delimitat de membrana bazilard, membrana vestibulara si peretele extern al cobleei; = confine receptorii auditivi - in organul Corti. Organul Corti - situat intre fata interna a membranei bazilare si membrana tectoria; - format din: © celule de sustinere - delimiteaz& tunelul lui Corti; © celule senzoriale auditive - prezinté la polul apical cili care stribat membrana reticulard, iar varful se inclaveaza in membrana tectoria. 2. Segmentul intermediar (de conducere) - este format din patru neurot = primul neuron (protoneuronul) - este localizat in ganglionul spiral Corti din columelai; - — dendritele sunt conectate cu celulele senzoriale; ~ axonii formeazi ramura acustic’ (cohleara) a nervului acustico - vestibular; al doilea neuron (deutoneuronul) - situat in nucleii cobleari din punte; + al treilea neuron - se afl in coliculul inferior din mezencefal; -al patrulea neuron ~ se giseste in corpul geniculat medial din metatalamus. 3. Segmentul central - se afla in girusul temporal superior. FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI ACUSTIC a ; Urechea umana percepe sunete cu frecventa cuprinst intre 16 - 20 000 Hz si intensitatea de 1 - 120 db (decibeli). Pavilionul capteazi undele sonore, conductul auditiv exter le transmite Ig membrana timpanict, care vibreazi. Sistemul de oscioare transmite vibrajiile la fereastra ovali de unde sunt preluate de perilimfa din rampe pe si timpanies. Oscilayile perilimfei determint si oscilatit ale endolimfel, deoarcce: menbrant Vestibulara este extrem de subjire. Oscilatiile perilimfei ees formance memt panel bazilare pe care se afli organul Corti. Cilii celulelor auditive se indoaie faji de membrana 27 Scanned with CamScanner- de actiune, transmis sub forma de impul ial ! ls za un potential forma in senzatia d Nery tectoria si Se Seal central, unde se aaercey sunetele vonse © au. La baza mele calea auditiva, la ee ‘ar la varful acestuia se percep Se. lig tele inalte, percep sune’ ULAR ANALIZATORULUI VESTI tat de crestele ampulare sj SEGMENTELE rie (receptorul) - este reprezenta Pulare $i aparatuy Ololte 1, Segmentul peri (macula) Crnstle amr rule cnaelorsemicireulare membrana; - © seal ‘ i celule senzoriale cu cili inglobati intr-o masa gelat i ustinere si celul = «contin celule de si (spa echilibrul in conditileaccelerafilorcirculare ale capului si corpului(miggs ment ; in jurul axei orizontale,verticale, laterale). Macula (fig.20) 7 = se afld in utricula si sacula; ; . - contne celule de sustinere si celule senzoriale cu cili care se afla in contact 0 mas& gelatinoasa, ce contine otoliti (cristale microscopice de carbonat de calciu); permite mentinerea echilibrului in conditii statice si dinamice. macula utriculei 2. Segmentul ; Direefia miei intermediar (de macula saculei menirancia conducere) - este ano pay acest) « 6 mem alcatuit din trei otolitica- neuroni: i " i = primul neuron 4 cool : membrana (protoneuronul) ~ se A ee afli in ganglionul vestibular Scarpa; af celule senzoriale woitbaloe LAWL eb - dendritele sunt Seed celule de sustinere conectate cu celulele ( i | endolinfi senzoriale; \C AR aula > axonii formeazi : celule ramura vestibulara a fibrele nervuluk ‘senzoriale b) vestibular) nervului acustico - vestibular, ~ al doilea neuron (deutoneuronul) - se afla i ii vestil n - in nucleii vest i dit idian; ~ al treilea neuron - se afta in talamus; Ces raat S.Segmentul central FIZIOLOGIA ANAL Fig. 20 ~ Structura gi functionarea unei macule Se afld in girusul temporal superior, ZATORULUI VEST! sr ibul 8 nemiseat otoiele some LEAR Scanned with CamScannerfae central. oe a Pomeact asupra migcdrilor in jot Calle semiciculareorizonale gi laterle semicirculare verticale informeaz& asupra misetrilor yenisat, "#84, intoarceri). Canalele iscirilor a. Ps NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $1 PATOLOGIE. rnontal crus een. ACUSTICO- VESTIBI ULAR BOLT CAUZE SIMPTOME PREVENIRE Oita etema~ | ens Otita externa Tespectarea regulilor - ofita = | -bacteriene; eczema i de igi ‘i, ee arta | aia ezeml cu sau crock de igiend a urechii. exteme; - durere; -otita medie + Sclderea auzului; infecta urect + febri, frisoane; medii. + stare generala proasta; + perforarea timpanului; - complicatii: meningite, encefalite. AUTOEVALUARE 1, Construiti patru enunjuri afirmative, cate doua pentru fiecare confinut, utilizénd limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele confinuturi: © Utricula si sacula © Creste ampulare 2. Alcatuiti minieseuri intitulate: © Segmentul periferic al analizatorului acustic. * — Segmentul intermediar si central al analizatorului acustic. * | Mecanismul auzului. * Segmentul periferic al analicatorului vestibular. * Segmentul intermediar si central al analizatorului vestibular. * Cauzele, simptomele aparitiei si preventia otitei. | in acest scop, enumerati cate gase notiuni specifice fiecdrei teme alese. ; Construifi, cu ajutorul acestora, céte un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect siin corelatie notiunile enumerate. ANALIZATORUL CUTANAT Analizatorul __cutanat confine receptorii tactili, termici, durerosi, de presiune si vibratorii, situati in piele. : Pielea este format din tei straturi: epiderm, derm, hipoderm (fig.21) Epidermul ~~ — esut _epitelial Pluristratificat, keratinizat, agezat Pe membrana bazal’. Dermul - yesut conjunctiv dens; angen rector at + prezint& papile dermice. tu de pir Hipodermul - yesut conjunctiv !ax, u celule adipoase; Scanned with CamScannerte rezerva de grasime subcutanata a organismului. - este SEGMENTELE ANALIZATORULUI CUTANAT 1, Segmentul eriferic (receptorul): 2 ii tactili: a) Receptorii tactili: eissner, corpusculii Merkel - sunt situati in derm; ‘ corpusculii M xe . im « —corpusculii Golgi, corpusculii Ruffini, corpusculii Vater-Pacinj - b) Receptorii termici: , — corpusculii Krause - in derm; © corpusculii Ruffini - in hipoderm. ¢) Receptorii durerosi: . terminafii nervoase libere - in epiderm, derm. 2. Segmentul de conducere - este reprezentat de cdile sensibilitayii exteroceptive = conduc informatiile de la exteroceptorii tactili, termici, dureros + scoarja cerebral, pentru formarea senzafiilor specifice; mh = au pe parcurs trei neuroni; = conduc impulsuri prin fasciculele: a) spinotalamice - lateral - pentru sensibilitatea termica si dureroasi; = anterior - pentru sensibilitatea tactild grosiera si protopatica; - primul neuron - neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal; ~al doilea neuron - in cornul posterior al maduvei spinarii; -al treilea neuron - in talamus. © se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii. b).spinobulbare - pentru sensibilitatea tactila fina; = primul neuron - neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal; ~ al doilea neuron - in nucleii Goll si Burdah din bulbul rahidian; - al treilea neuron - in talamus; * se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian. 3. Segmentul central — se afla in girusul postcentral din lobul parietal - ariile somestezice. Sat nine, FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI CUTANAT . Sensibilitatea tactild find (epicriticd) - este determinatd de deformari ugoare ale tegument - zone cu sensibilitate mare sunt pulpa degetelor si buzele. Sensibilitatea tactild grosieré (protopatica) - este determinata de apisare; = receptorii sunt situafi in profunzimea tegumentului. . Discriminarea tactila - dou’ sau mai multe excitatii tactile aplicate simt Tecepjionate numai daca distanja dintre puncte este suficient de mare. yultan Sut Sensibilitatea termicd - este neuniforma pe suprafata tegumentului; = receptorii pentru rece sunt mai numerosi decat cei pent cald: - intensitatea senzatiei depinde de mirimea suprafetei excl Sensibilitatea ememciote de temperatura dintre tegument si excitant. . Sensibilita - este determinata de excitanti care produc leziuni celulare; - zone cu sensibilitate mare: degete, buze, varful limbii; - durerea tegumentara se manifest’ cu o mare capacitate = algoreceptorii sunt mai rari in viscere; + durerea visceral’ nu se poate localiza precis. ate $i de discriminates Scanned with CamScannerNOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE A ANALIZATORULUI CUTANAT sour ‘CAUZE | SIMPTOME PREVENIRE Fierpesul- boali'a | - virale; | - eruptie de mici ~ baie generala regulata; piel sia basicute pline cu lichid; | - spatarea pe maini cu apa si spun inainte mucoaselor ~ eroziuni; __ | de mast si dupa folosirea toaletei; ~ senzayie de arsura si | - folosirea prosopului individual; mancirime. ~ evitarea contactului direct cu persoanele bolnave. AUTOEVALUARE 1, Construiti patru enunturi afirmative, cate dou’ pentru fiecare continut, utilizind limbajul stiintific adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referitoare la urmatoarele continutui = Receptorii tactili = Receptorii termici "= Receptorii durerosi 2. Alcdtuiti un minieseu intitulat: _ © Cauzele, simptomele aparitiei si prevengia herpesului. in acest scop, enumerati sase notiuni specifice teme alese. Construifi, cu ajutorul acestora, un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate. GLANDELE ENDOCRINE HIPOFIZA - GLANDA PITUITARA . Localizare (topografie). Este localizat’ la baza creierului, in saua & a turceasc a osului sfenoid (fig.22) lea Te fe Structuré: Are trei lobi: anterior, 2 intermediar si posterior. Hipotalamus. Hipofiza este legati de baza Hipofiza hipotalamusului prin tija__pituitard.Tija ee Pituitara este alcaituita din: ‘i ‘Trunchi cerebral ~ sistemul port - hipofizar, alcatuit din . vase de singe dispuse intre hipotalamus si Fig, 22 ~ Hipofiza lobul anterior al hipofizei; are rol in ; ransportul hormonilor de la hipotalamus la adenohipofizs; . + tractul hipotalamo - hipofizar, aledtuit din fibre nervoase dispuse intre hipotalamus si lobul Posterior al hipofizei; are rol in transportul hormonilor de la hipotalamus Ia lobul posterior al Lopy; LA) produce: ANTERIOR (ADENOHIPOFIZA) pro glandulotropi: ~ hormoni care controleaza activitatea altor glande endocrine = orticotropina, hormonul luteinizant si hormonul foliculostimulant. ~ hormoni non - glandulotropi: hormonul somatotrop, profactina tirotropina (TSH): 31 Scanned with CamScanner- controleaza cresterea si dezvoltarea glandei tiroide; - stimuleaza secretia de hormoni ai glandei tiroide. 2. corticotropina (ACTH): = controleazi cresterea si dezvoltarea glandelor corticosuprarenale; - _ stimuleaza secretia glandelor corticosuprarenale. 3. hormonul luteinizant (LH) — determin’: = la femei ovulatia si aparitia corpului galben; = la barbati stimuleaza secrejia de hormoni masculini (androgeni,testosteron) 4. hormonul foliculostimulant (FSH) ~ determin’: _ ; la femei cresterea si maturarea foliculilor ovarieni si secretia de estrogen (hormoni sexuali feminini); " la barbaji stimuleazi. spermatogeneza (producerea spermatozoizilon), j nivelul tubilor seminiferi ai testiculelor. Hormonii non - glandulotropi: 1, hormonul somatotrop (STH): cn gh are rol in cresterea si dezvoltarea organismului, prin stimularea crete oaselor lungi, dezvoltarea masei musculare, dezvoltarea organelor interne (viscere); - _ stimuleaza sinteza de proteine; = are efect hiperglicemiat; = determina mobilizarea acizilor grasi din depozitele lipidice. Hiposecretia de STH, determina la copii nanismul hipofizar — piticismul hipofzar, caracterizat prin: talie (indltime) redus, dezvoltare fizica redusd, dar armonioas& si dezvotare psihicd normals. Hipersecretia de STH, determin’ la copii, gigantismul caracterizat prin crestere exagerati in inaljime (peste 2 metri). Hipersecretia de STH, determin’ la adult acromegalia, caracterizati prin crestere exagerat a méinilor, a oaselor fefei, a mandibulei, limbii si buzelor, a unor viscere (organe interne). 2. prolactina stimuleaz’: = secrefia lactata; = dezvoltarea glandelor mamare. LOBUL INTERMEDIAR (MIJLOCIU) Produce hormonul melanocitostimulator (MSH) - stimuleaz& sinteza de melanin, in melanocite, cu rol de pigmentare a pielii. LOBUL POSTERIOR (NEUROHIPOFIZA) formoni Contine un depozit de hormoni , produsi de nuclei hipotalamici anteriori. Hi produsi se numesc neurosecrefii sau neurohormoni. Ei sunt: 1. Hormonul antidiuretic (ADH)I vasopresina: - determina reabsorbtia apei la nivel renal; - are efect antidiuretic, prin micsorarea cantitajii de urind eliminata; - creste tensiunea arterial cand se afl in cantititi mari, de aceea se numeste va sopresint prin poli Hiposecretia de ADH, determin’ diabetul insipid, caracterizat ri de apa), (eliminarea unei cantitai mari de urind), polidipsie (consumarea unei cantit&i ma hipotensiune (scdderea tensiunii arteriale). 2. Ocitocina stimuleazi: . atekh = contractia uterului la gravide in perioada travaliului, ducdind la expulzia faults 32 Scanned with CamScanner >~ _ eliberarea laptelui din glandele mamare, . TIROIDA - Localizare: este situati in partea anterioar’ a gitului, intr-o loja fibroasa (fig.23) _ Structura: are doi lobi, uniti printr-un istm, ee ii iroidieni: tiroxina si triiodotironina, < au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului bazal; Myu rol in cresterea si dezvoltarea organismului, in special a sistemului nervos; = determin’ descompunerea proteinelor si cresterea climinarilor de azot; «determina hiperglicemie; - stimuleazi activitatea gonadelor; Fig. 23 - Tiroida Hiposecretia tiroidiand determina la copil nanismul_tiroidian, caracterizat prin: indltime redusi, dezvoltare fizicd si psihicd redusi (cretinism), defecte ale dintilor, deformari ‘osoase. Hiposecretia tiroidiana determind ta adult mixedemul, caracterizat prin: erestere in greutate, senzatie permanent de frig, edem mucos, piele uscati si ingrosati, ciderea pirului, sciderea capacitatii de concentrare si invajare. Hipersecretia tiroidiané determin ta adult’ boala Basedow-Graves (gusa exoftalmicd), caracterizati prin: slabire accentuatd, iritabilitate, neliniste, hipertensiune, hiperfagie (cresterea poftei de mancare), gus, ochi exoftalmici (iesiti din orbite). Lipsa iodului din alimentatie produce gusa_endemicd, care se caracterizeaza prin: hiposecretie tiroidiana, insotita de mirirea glandei. Un rol important in alimentajie il are sarea iodatd, deoarece este 0 sursi de iod, care este necesar formarii hormonilor tiroidieni. PANCREASUL ENDOCRIN - Localizare: in cavitatea abdominald, in spatele stomacului (fig.24) ~ Structurd: este alcituit din celulele insulelor Langerhans, formate din: ~celule alfa care produc glucagon; - celule beta care produc insulin’. Actiunile hormonilor pancreatici: J. Insuline * Este principalul — hormon hipoglicemiant al organismului, deoarece: - ; = stimuleaza pitrunderea glucozei in {esutul muscular si fesutul adipos; = intensificd consumul de glucoza la nivel celular; = stimuleaza glicogenogeneza hepatica (formarea de glicogen din glucoza); = determing lipogeneza (formarea de lipide) din glucoza. © Lanivelul metabolismului proteic, stimuleaz’ sinteza proteinelor. Fig. 24 — Panereasul 33 Scanned with CamScannerHiposecretia de insulind determina, diabetul zaharat, caracterizat prin: pe piperglicemie (cresterea glicemiei peste valorile normale); | poliurie (eliminarea unei cantitati mari de urin8); ~ polidipsie (consumarea unui volum mare de lichide); = glucozurie (prezenta glucozei in uring); = polifagie (consumarea unei canttaqi mari de alimente); - sciderea in greutate; - stare de apatie; ce ; Hipersecretia de insulind determin’ hipoglicemic, scAderea fortei muscular 5 chiar pierderea cunostintei si aparitia starii de com’. 2. Glucagonul: Este principalul hormon hiperglicemiant, deoarece: ca - stimuleazi glicogenoliza (descompunerea glicogenului in glucozi), numai la nivel hepatic, ny si muscular; ~ timuleazi gluconeogeneza (formarea de glucide din aminoacizi). GLANDELE SUPRARENALE ~ Localizare: sunt situate la polul superior al rinichiului (fig.25) “sont aledtuite din doua formatiuni: corticosuprarenala si medulosuprarenala. ~ Structur Corticosuprarenala este dispusi la ~——£ periferia glandei si produce urmatoarele grupe Glande suprarenale de hormoni: glucocorticoizi, mineralocorticoizi si sexosteroizi A, Hormonii_glucocorticoizi sunt reprezentaji de cortizol. Ei determina urmitoarele actiuni: - stimuleazi gluconeogeneza (sinteza de glucoza din aminoacizi) si hiperglicemie; - la nivelul metabolismului proteic Rinichi determina cresterea excretiei de azot; - la nivelul metabolismului lipidic produce activarea lipolizei (descompunerea lipidelor). Fig, 25 — Glandele suprarenale - Glucocorticoizii sunt utilizati pentru tratarea unor afectiuni, ei avnd rol antiinflamat B. Hormonii_mineralocorticoizi sunt reprezentati de aldosteron care determin’ 13 nivelul tubilor colectori gi distali ai nefronului: - cresterea reabsorbjiei apei si a sodiului; - cresterea climindrilor de potasiu gi hidrogen. in acest fel, aldosteronul determin’ di r iti st fel, iminuarea cantitatii ind si aciditih ea cantititii de urind si cresterea C. Hormonii sexosteroizi au actiune aseminatoare cu cei produsi de gonade. Contribule a aparitia si menfinerea caracterelor sexuale sect ferent a s undare, le dout ie spat Acestea diferentiaza cel © Medulosuprarenata rej ij 7 . prezint& partea mijlocie a glandei Produce hormonii: adrenalina $! noradrenalina, Acegti bormbni pu urmBtonzele efe2t€: 34 Scanned with CamScanner= la nivelul sistemului cardiovascular inimii),vasoconstrictie si hipertensiune: = la nivelul sistemului digestiv produce: relax; ii emului iNairea mus i inhibarea secretiilor digestive; wusculaturii netede, contractia sfincterelor, = produce glicogenoliza si hiperglicemie, Adrenalina actioneaz’ in special pe metabolismul energetic, iar noradrenalina are actiuni vasculare mai intense, Acesti hormoni se mai numese catecolamine si au efecte similare cu efectele stimularii sistemului nervos simpatic, Produce:tahicardie (accelerareabatdilor GONADELE Gonadele sunt glande mixte gi sunt reprezentate de ovar gi testicul. Funefia endocrini a testicului a. Localizare testicul in regiunea inghinala. b. Structuré: contine tubi seminiferi care produc spermatozoizi si celule interstitiale Leydig ce produc hormonul sexual masculin, -numit testosteron (fig.26) Efectele testosteronult = stimuleazi cresterea si dezvoltarea organelor genitale masculin = asigur’ dezvoltarea si mentinerea caracterelor —sexuale _secundare (dezvoltarea scheletului si_a_masei musculare, _pilozitatea,ingrosarea vocii, distributia grasimii de rezerva - determina dezvoltarea ma musculare (anabolizant proteic Functia endocrini a ovarului J Localizare ovar: in regiunea pelviand, © Structurd: contine 0 zona cortical’, unde sunt prezenti foliculii ovarieni care produc hormonii sexuali feminini si o zona medular’, formatd din tesut conjunctiv lax, vase de sdnge si nervi (fig.27) . Hormonii secretati de ovarul endocrin sunt: estrogenii si progesteronul. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de: - celulele foliculului ovarian, in timpul maturarii; corpul galben; placenta, in timpul sarcini Efectele estrogenilor: ae stimuleaz& proliferarea mucoasei $i musculaturii uterine; stimuleazi dezvoltarea glandelor mamare; = stimuleazi dezvoltarea_—_caracterelor sexuale secundare la femei. ' Progesteronul este sintetizat de: + corpul galbens : + placenta, in timpul sarcint Fig. 27- Ovarul 35 Scanned with CamScannerD glandele corticosuprarenale. Efectele progesteronului: | - cen - seo vonearh asupra mucoasei uterine, determinand modificari secretorii care pregitesc pentru nidatie (fi ° ixarea celulei ou). DISFUNCTII ENDOCRINE DISNDA’ _ [HORMON | DISFUNCTIE | BOALA ‘SIMPTOME ENDOCRINA (MANIFESTARD TIPOFIZA | STH Fiiposecretiala_| Nanism ~talie (indljime) redasa copii hipofizar -dezvoliare psihic& normals (piticism) Hipersecrejia la | Gigantism ~crestere exagerata in indlime copil Tipersecrejiala | Acromegalie | -cresterea extremi adult ~cresterea volumului viscerelor (organe interne) ‘ADH Tiposeereyia | Diabet insipid | -poliurie -polidipsie -hipotensiune -dezechilibru mineral TIROIDA THiposecrejia | Nanism “talie (inaljime) redusi TIROXINA | lacopil tiroidian inapoiere mintala TRIIODO- (cretinism -gus TIRONINA gusogen) “deformari ale oaselor ti dinilor “intirziere in dezvoltarea gonadelor Hiposecrejia la | Mixedem -cresterea in greutate adult “react fizice gi psihice intirziate -guss -eaderea pirului -piele uscatt gi ingrogatt _ -intolerana la frig Hipersecrejia la | Boala “scldere in greulate adult Basedow- | -gusa Graves ochi exoftalmici (bulbucati) (gust “intoleranfi la cildurd exoftalmict) | -polifagie a INSULINA | Hiposecrefia | Diabet zaharat | -poliurie -polidipsie -polifagie -glucozurie finuté incorect a indelungat. a) cifoza (fig,31) — caracterizati prin accentuarea Curburii toracale a coloanei vertebrale (cocoasi). . Cauza — finuta incorecté a corpului timp indelungat. Mai des intdlnita la ceasornicari, cizmari, Ciclist, persoane care muncesc stand in pozitie aplecata. ») scolioza (fig.32) — const in devierea Jateraldt a “oloanei vertebrale, rezultatul find 0 asimetrie Mrunchiului, caracterizati prin ridicarea unui umir $i Coborarea celuilalt, ©) lordoza (fig.33) - caracterizat prin accel Vertebrale, corpului Coloani cu cifoza Coloand normals timp Figl2 -Scolioza Cauza — pozitia incorecta a corpull ntuarea concavitatii curburii lombare a coloanei Scanned with CamScanner€) piciorul plat — apare in timpul cresterii oaselor deoarece nu se formeazi bolta _piciorului, contactul piciorului se face pe toatl talp Cauza - statul in picioare timp indelungat; -folosirea unei inealfaminte necorespunzatoare 2, FRACTURILE constau in ruperea sau fi selor. Pot fi: = fracturi inchise, daca piel - fracturi deschise, daca pietea, iar capetele osului ies la exterior. Cauze ~ politraumatisme, accidente. Manifestiri — durere, echimoze (vinatai), deformarea regiunii, scurtarea regiunii, ; 3. ENTORSELE se caracterizeazi_ prin -4 ligamentelor intr-o articulatie. Cauze ~ migedri bruste, necontrolate, traumatisme. ; Manifestari — dureri locale, echimoze, umflaturi ale articulatiei. 4. LUNATIILE se caracterizeazi prin dislociri ale elementelor componente ale unei articulati, in special a suprafejelor osoase articulare, Pot fi = luxafii traumatice — datorate unui traumatism (exemplu, cdderea pe cot poate produce luxatia umiirului); = luxatii patologice — datorate unor infectii = luxatii congenitale — indivizii se nasc cu ele. Prevenire: - regim alimentar bogat in vitamine i sAruri minerale; ~ exerciti fizice: ~ regim alimentar bogat in vitamine si sAruri minerale; - respectarea regulilior de protectie a muncii si de circulatie. a nimine intact; unt afectati muschii si tinderea sau rupe | SISTEMUL MUSCULAR PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SCHELETICI ( SOMATICD (fig.34) Tota Obicular al pleoapelor Zigomatie Maseter Obicular al gurii Stemocleido-__Deltoi mastoidian Tri ices Deltoid brahiat Dup& regiunile corpului, muschii sunt grupati in: 1. Muschi capului; 2. Muschii gatului; 3. Muschi trunchiului; 4. Muschi membrelor. 1. MUSCHI CAPULUL haa abdominal Biceps brahial a. Muschi mimicti - sno Speer cutanati Flexion a Se coapse} Croitor adriceps fermural Bic ‘Tendon ase rotulian—— Castrocnemi auditiv Extensori. Rol in determi- | *Picionutui narea expresiei fejei, b) Muschi masticatori: = maseteri; Scanned with CamScanner= temporali. c) Muse d) Muschi extrinseci ai globului ocular: - drept superior si drept inferior; —- drept extern gi drept intern: ~ oblic superior si inferior. anaes 2, MUSCHI GATULUI sunt: - pielosul gatului; ~sternocleidomastoidienii; - hioidienii. ;. 3, MUSCHII TRUNCHIULUI sui a) Muschii spatelui si ai cefei: + trapez; = dorsal; -ai santurilor intervertebrale. b) Muschii toracelui: - pectoraliis = dinfati; = intercostalii; - diafragmul. - oblici externi; 4. MUSCHII MEMBRELOR © Muschii membrelor superioare sunt: a) Muschi umarului - deltoidul; b) Muschii bratului - biceps si triceps brahial; ©) Muschi antebrafului - flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori ai antebratului; 4) Muschi mainii. MuSCHNSCHELETIC | Muschi membrelor inferioare CONTRACTIA MuSCHTULUISCHELETIC sunt: TT STIPURIDECONTRACTIE a) Muschi fesieri - in jurul — femurale. coapsei: = muschiul croitor; ~ muschiul cvadriceps femural; - muschiul biceps femural; ~ muschii adductori ai coapsei. ©) Muschi gambei: = muschiul triceps sural alcdtuit din muschii gastrocnemieni i solear; a Sa een ai degetelor, Fig.3$-Tipuri de contratii masculare -mugchiul pronatori si supinatori ai piciorului. 4) Muschi plantei: “musehiul flexori si extensori ai degetelor. IPURI DE CONTRACTII (fig.35) _ a Muschii sunt es active ale miscirii care asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica gi migcarile voluntare. CONTRACTILE 1Z OMETRICE se caracterizeazi prin: 4 Scanned with CamScanner- muschiul nu isi modifica dimensiunile, ci starea de tensiune din muschi; ~ energia este transformata in caldura; ~ nu realizeazA lucru mecanic; - sunt caracteristice musculaturii posturale care asigura staiul * CONTRACTILE IZOTONICE se caracterizeazi prin: - muschiul se scurteaza si se produce migcarea; - tensiunea raméne aceeasi; - realizeazi lucru mecanic; = sunt caracteristice majoritatii muschi membrelor inferioare se realizeazi mersul). | * CONTRACTIA SIMPLA sau secusa musculard se ‘obfine daca se aplick muschiului 9 excitatie unica, de scurti duratd, declansata de 0 singura stimulare a muschiului. © CONTRACTILE FUZIONATE sunt de mai multe tipuri: a) tetanos incomplet; b) _tetanos complet; c) tonus muscular. a) TETANOSUL INCOMPLET se obtine prin aplicarea repetitiva a stimulilor cu frecventa joast ~ graficul inregistreaz un platou dintat care exprimd sumarea incomplet& a secuselor. b) TETANOSUL COMPLET ~ se obtine prin aplicarea repetitiv - graficul inregistreaz3 un platou regulat, ) TONUSUL MUSCULAR ~ reprezint& starea de contractie permanent, dar partial’ a musculaturii; ceee tezultatul unor impulsuri nervoase care provin de la miduvi si care stimuleazi alternativ fibrele musculare. Are rol in: = termoreglare; = mentinerea tonusului postural (pozitia corpului); expresia fetei; = usureaz declansarea contractiilor musculare. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE nea bipeda a corpului. lor membrelor (exemplu - prin contractia musculatur 4a stimuluilor cu frecventa mai mare; exprimind sumarea totald a secuselor. [Bort CAUZE ‘SIMPTOME, PREVENIRE ‘OBOSEALA ~ activitate fizicd dezorganizata, ~ dureri musculare; - dozarea MUSCULARA | - stress; - seaderea fortei efortului - scade randamentul energetic; musculare; muscular; ~acumulare de acid lactic, lipsa | - scaderea excitabilitayii | - evitarea oxigenului, scdderea substantelor | musculare; sedentarismului; macroergice (ATP), a glucozei la | - disparitia fazei de = tratarea unor nivelul placii motorii. boli endocrine; contracturii = stil de viata musculare. echilibrat. INTINDERISI | - eforturi musculare intense ~ dureri locale; ~ repaus; RUPTURI —_| (frecvente la spontvi); - echimoze gi tumefierea | - regim de vial MUSCULARE - intinderea musculara - echilibrat; contractie excesiva = varsituri gi colaps in | - tratament ; peste limita de elastici cazuri grave. chirurgical in cazu" = ruptura musculard; ruperea grave muschiului sau a fesutului conjunctiv adiacent. 42 Scanned with CamScannerAUTOEVALUARE 1. Construifi patru enunturi afirmative, cate dou’ pentru fiecare continut, utilizénd limbajul “sie adecvat. Folositi, in acest scop, informatii referi i" mat stoic esterea in lungime si in Paine reece aan + Tipuri de contracfii musculare », Aleatuiti minieseuri inttulate: > Scheletul si muschii membrelor superioare ‘i SKcheletul si muschii membrelor inferioare “Scheletul si muschii trunchiului “Scheletul si muschii capului = Nofiuni de patologie a sistemului sos si muscular na jn acest scop, enumerafi céte sase Glande salivare notiuni specifice fiecarei teme alese. Stomac Construiti, cu ajutorul acestora, céte un text coerent, format din trei-patru Vezica biliari- Pancreas fraze, folosind corect si in corelatie Coton wea Jae notiunile enumerate. Colon ascendet 2,2. FUNCTIILE DE NUTRITIE Funefiile de nutritie - realizeaz& a schimburile de substante dintre Cecum: mo organism si mediu, precum si Apendice. ‘Colon sigmoid transformarile din interiorul rina ent organismului. - se realizeaz prin urmatoarele Fig. 36 — Sistemul digestiv procese: digestia, (fig. 36), circulatia, respiratia si excretia. DIGESTIA $I ABSORBTIA Sistemul digestiv componente: - tub digestiv; - glande anexe. ~ cavitatea bucald — contine limba - organ musculos, cu rol in: - vorbire; = masticatie; - deglutitie; - sensibilitatea gustativa. dingii - organe dure, cu rol in: = masticatie; = vorbire. Tubul digestiv - format din: Jaringele - conduct musculo - membran‘ i. loc de incrucisare a c&ii digestive cu cea respiratorie; ~ Comunica anterior cu fosele nazale, cavitatea bucald, laringele; ~comunica lateral cu urechea medie; ~ comunica inferior cu esofagul. esofagul - organ musculo - membranos; ituat posterior fata de trahee; - rol in deglutitie. rol in deglutit 3 Scanned with CamScannerstomacul - situat in abdomen, in loja gastric’; - este organ cavitar; a - comunicd cu esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin orificiul pilor; ~ format din: fornix (Fundul stomacului), corp, antru, canal piloric: ; ~ in mucoasa stomacului se gisesc glandele gastrice ce secret sucul gastric. ~ intestinul subfire ~ se intinde de la pilor la valvula - ileocecal’; ~ are trei segmente: duodenul, jejunul si ileom | ~ duodenul - portiune fixd - cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului; ~ jejunul $i ileonul - portiuni mobile; | creernceasa intestinala se afl glande care secretd suc intestinal si mucus; = pe suprafaja mucoasei intestinale se afl vilozitatile intestinale. © vilozitatea intestinald - alcatuit& din: a epiteliu simplu cilindric ~ cu enterocite - celule cu microvili; = fesut conjunctiv lax; ~ vase de singe - arteriola, capilare, venuld; = capilar limfatic - chilifer central; - fibre musculare netede; > golul vilozitatilor: de marire a suprafejei de absorbfie. -~ intestinul gros - se intinde de la valvula ileocecala pana la anus; ose acoasa intestinului gros este lipsit& de vilozita{i intestinale, iar celulele sale secreti mucus; = alcatuit din cec, colon si rect; = cecul - se continua cu apendicele vermiform; « Colonul - cu segmentele: ascendent, transvers, descendent si sigmoid; = rectul - se continua cu canalul anal ce se deschide prin anus. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul si pancreasul. ~Glandele salivare - parotide, sublinguale, submandibulare; ~ sunt situate in vecinatatea cavitdtii bucale; = sunt glande acinoase care secret saliva - Ficatul - situat in cavitatea abdominal, sub diafragm, in loja hepatica; sare o secretie exocrina - bila - care se elimina in perioadele digestive in duoden, iar in timpul perioadelor interdigestive este depozitatd in vezicula biliard; = este alcatuit din lobi, segmente si lobuli. ¢ — Lobulul hepatic - este unitatea structural si functional a ficatului; = aledtuit din: hepatocite (celule hepatice), capilare sanguine, canalicule biliar® fesut conjunctiv; ~ Pancreasul - gland’ mixta; = _situat retroperitoneal, inapoia stomacului; = alcituit din cap, corp, coad’; - partea exocring secret& sucul pancreatic care este eliminat in duoden. TRANSFORMARI FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR iN TUBUL DIGESTIV Digestia reprezint& totalitatea transformarilor suferite de alimentele ingerate _ transform substansle organize complexe Ta substaneorganice simple, soluble, abso numite nutrimente. 7 jn tubul digestiv alimentele sufera transformari mecanice, fizice si chimice. Tansformérile mecanice: = masticatia; -— triturarea; Scanned with CamScanner= deglutitia, Transformarile fizice: ; - inmuierea alimentelor; + dizolvarea substantelor hidro - emulsionarea grasimilor, qransformarile chimice: - _ transformarea substantelor aliment sub actiunea enzimelor digestive. © Enzimele digestive: - sunt componente ale suc 5 sunt substante Organice care actioncazi numai asupra anumitor substante organice alimentare; solubile; are complexe in substante organice simple © Categorii de enzime digestive: * etzime glicolitice (amilolitice) - transforma glucidele in monozaharide: glucozi fructoza, galactoza: 7 enzime lipolitice - transforma lipidele in glicerina si acizi grasi; enzime proteolitice - transforma proteinele in aminoacizi, DIGESTA BUCALA in cavitatea bucala alimentele sufera modificari mecanice, fizice si chimice. Masticatia - proces prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate " amilazt mecanic prin t8iere, [Amidon preparer] mae zdrobire si triturare prin ert, copt) sallvara participarea mandibulei, ‘ . ‘ ma stor transformari: Tuschilor __masticatori, in uma ecesto Aintilor, buzelor, limbii, — Jimemeis mere obrajilor. in cavitatea bucall Saliva - este produsul glandelor —salivare si actioneazi in cavitatea bucala; - roluri: inmuierea i r ; my —— Pepsina ‘Albumoze gi alimentelor, solubilizarea ?Proteine ——_—_———> peptone unor constituenti alimentari, vorbire, Protectie —_antibacteriand labferment renee de (Prin lizozim), formarea Cob) hulu alimentar, 5 degluttas _ tet contine enzima Gelatina Slicolitica amilaza salivards L___—_—— ial gragi gi tiling) care hidrolizeaz& © tipaza gastrica nn amidonul preparat, Leiden S| $+ lutitia - — totalitatea dani Proceselor prin care bolul Scanned with CamScanneralimentar, format in cavitatea bucalt, Stribate faringele si esofagul, ajungand in stomac; ~ are loc in trei timpi: bucal, faringian, esofagian. DIGESTIA GASTRICA Digestia gastrica este rezultatul activitdtii secretorii sim Activitatea secretorie — consti in secretia de suc gastric, Sucul gastric ~ conjine apa, substanfe anorganice substante orgat ~ rolul HCl: nice (enzime, mucus); ctiveazi enzimele proteolitice din sucul gastric, actiune antiseptica; = contine enzime proteolitice: gelatinaza si lipolitice — lipaza gastricl. Activitatea motorie - este asigurati de doua tipuri jotorii a stomacului, produs de glandele gastrice, (HCI; eloruri de Na, K; fosfati de Co, yy) stimuleaz’ evacuarea Bastricg, = pepsinogenul inactiv devine pepsina activa, labfermenty, de contractii: tonice gi peristaltice. ‘migcarile tonice prin care stomacul se umple cu alimente; miscdrile peristaltice prin care alimentele se amestecd cu sucul gastric gs formeazi chimul gastric care se evacueaza lent si fractionat in duoden, DIGESTIA INTESTINALA Digestia intestinala este rezultatul activitatii secretorii si motorii a intestinului subjire. Activitatea secretorie - const’ in secretia biliar, pancreaticd si intestinal, ‘© Secretia biliard - bila (fierea): este secretat& de ficat si actioneaza in duoden; i (bilirubina i biliverdina), sAruri biliare, colesterel, contine pigmenti lecitina; nu confine enzime; rolul sdrurilor biliare: emulsionarea grasimilor, absorbtia grisimilor din intestin, activarea enzimelor lipolitice. ‘Albumaze gi ‘ripsina — chimotripsina Reale carboripeptidaze yaa elastaza flroe SS amilaza pancré ‘Amidon crud sharon 7 Iipaza pancreatic’ emulsionate een Peptide Tripeptide gi dipeptide Proteine fibroase hiidrolizate Maltoza Glicerol gi acizi gragi © Secretia pancreatica ~ pancreatic: = este secretat de partea exocrin’ a pancreasului si actioneazi in duoden; = confine —_substante anorganice (bicarbonatul care contribuie 8 neutralizarea chil gastric) gi_substanle organice (enzimele); = enzimele sunt proteolitice sucul ~ tripsinogen (devine tripsind in intestin sub actiunea enterokinazei), chimotripsinogen (devine chimotripsina activa sub actiunea tripsie’s carboxipeptidazele gi elastaza; lipolitice - lipaza pancreatict si amilolitice - smile pancreatic’. ‘© Secrefia intestinala: - glandele din mucoasa duodenala secret un lichid bogat in mucus gi bicarbonat 46 Scanned with CamScannerit it prezente la nively) . _ enzimele sunt P I ‘ul membranei api I i teolitice - peptidaze: amilolitice . qi ra 8 enteros cenzime pro! lolitice - dizaharida: + li ; lipo citelor si sunt Teprezentate prit litice - paz, a peptidaze lea_motorie - este a Atminoacizi asiguraté de trei tipuri de [ares Contractii: tonice, peristaltice tcahartece 51 segmentare; Maca miscdrile peristaltice ‘sunt en - unde de contractie circulars lipaza intestinala Acuioara] Cate Se propaga de-a lungul __ a yeast si intestinului spre colon; LL 6 - miscdrile — segmentare 7 constau in contractii inelare Activitatea i iene secretorie care apar la intervale Chima ‘Activin mands regulate, de-a_—_lungul intestinului, apoi_— se a os ; relaxeazi si apar alte contractii circulare la mijlocul segmentelor dintre contractile precedente. Amestecd chimul gastric cu secretiile digestive si transport confinutul intestinal spre colon. In urma acestor transformari: ABSORBTIA INTESTINALA Absorbfia reprezinta procesul prin care produsii simpli, rezultafi din digestie, strabat peretii tubului digestiv, trecdnd in sange si limfa. Adaptari ale mucoasei intestinale pentru realizarea functiei de absorbyie: - epiteliu unistratificat; = enterocite cu microvili la polul apical; - vilozitati intestinale cu capilare sanguine gi limfatice; = contractia vilozitatilor mobilizeaza produsii absorbiti. Absorbjia se realizeaza prin urmatoarele mecanisme: a) pasive - fra consum de energie; ; - substantele trec din lumenul intestinal - de la o concentratie mai mare, in sdnge sau limfa - la 0 concentrafie mai mic’. he 4) active - cu consum de energie furnizatd de ATP, impotriva gradientului de concentratie. . . . ©) prin vezicule de pinocitozd - la nivelul membranei enterocitelor. Absorbtia proteinelor Proteine Mecanismul absorbfiel Aminoacizi ~ Activ - in singe Proteine = Prin vezicule de pinocitoz’ Absorbric i Glucide eatlucidelon Mecanismul absorbtiel Pentoze Riboza Heroze ciara iv - in singe jucoza : rtor comun cu Na Fructoza cu un transpor Galactoza Manoza Scanned with CamScannerAbsorbtia lipidelor —* Lipide Glicerol Acizi grasi cu Tanj scurt Wns! — ‘Aciaii grag cu fam lung = Pasiv in limft sub format de chilomicron Absorbfia electrolitilor sia apei Electroliti ‘Mecanismul absorbfiet Nat ~ Activ - in intestinul subfire gin colon cr —_ Ca ~ Activ - la nivelul duodenului, in prezenta vitaminei D 7 - Pasiv -in restul intestinului _ Fe= = Activ - in jejun gi ileon, stimulat de vitamina C ‘Apa = Pasiv - in intestinul subfire si gros Absorbtia vitaminelor Aecanismad aise Vitamine ‘Mecanismul absorbiei Hidrosolubile Vitaminele Bi, Bz, Be, | - Activ - in singe Bu Liposolubile Vitaminele A, D, K, E ~ Pasiv - in limfa sub forma de chilomicroni FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS In intestinul gros se desfisoara activitati secretorii, motorii, de absorbtie, procese de fermentatie si de putrefactie in urma cArora se formeazi materiile fecale. Activitatea secretorie const in: ~ producerea de mucus cu rol in formarea materiilor fecale; ~~ secretia de potasiu. Activitatea de absorbtie consta in: ~ absorbtia apei (pasiv), Na* (activ), Cl, Activitatea motorie consti in; - contractii segmentare, stationare (in colonul ~ miscari segmentare si unde peristaltice (in c ~ contractii ,,in mas” rare, colonului spre rect. Procesul de fermentatie - realizatt de flora de fermentatie aeroba (localizata in colons! ascendent si jumatatea dreapta a colonului transvers): ~ scindeaza glucidele vegetale nedigerate in acizi organici (lactic, butiric) si gaze (CO2, CH} - sintetizeazA vitamina K si vitamine din complexul B. Procesul de putrefactie - realizati de flora de putrefactie anaerobé (localizat& in jumatate® sténgd a colonului transvers si colonul descendent): - scindeaza proteinele nedigerate in amine, indol, s ficat, unde sunt detoxificati. Defecatia - climinarea materiilor fecale; - este un act reflex coordonat de centri medulari si este controlat cortical, proximal) care favorizeaza absorbtia ape’; ‘olonul distal) cu efect propulsiv: Puternice (in colonul descendent si sigmoid) propulseazi conjinutil + ajung ® catol, amoniac, care se resorb si ajune NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE A SISTEMULUI DIGESD BOLI CAUZE SIMPTOME PREVENIRE Caria dentard - - bacteriene, ~ cangrend; = spailarea pe min ay s care distruge - descompunerea inaintea meselor $ eeemurile dentare fesuturilor dentare; folosirea toaleteli fesuturile = _granulom_- punga_de Scanned with CamScanner