Professional Documents
Culture Documents
Alexandru D. Xenopol - Istoria Românilor Din Dacia Traiană (Vol.05) - Epoca Lui Mihai Viteazul
Alexandru D. Xenopol - Istoria Românilor Din Dacia Traiană (Vol.05) - Epoca Lui Mihai Viteazul
'
cum S.Cx.M.7
31\-C\'
Mihai Viteazul
1 'ort ret de pm ul iene,
1-
eL,
-'.' -
1110,
A
4 4...
°-
. .
t
-
A. b. XE110FOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.
VOLUMUL V
EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL
" Socotelile Brasovului, FItirm., Doc., XI, p. 792 : 13 Aprilie 1555 .,ve-
nient ibus legatis Patrasco Wayvode qui aderant ut pacein fecerint cum Stanylla".
Cilpitanul In Mug. ist., I, p. 179.
21
secuesti in Sincai, p. 319 ed. II.
Vezi izvoarele citate de Sincai, II, p. 320 321 ed. II.
2° Siegler ap. Katona, XXII, 2, p. 1036, Fr. Forgacs, ibid., XXIII, p. 66.
MUNTENIA DE LA ISIIRCEA CIODANUL LA MISAI VITEAZIII. 17
3' Scrisoarea lui SIbnilS in I3ogdan, Doc. Fi Regeste, p. 231. Comp. CApi-
tanul 5í Cron. ano/tima'. Mag. ist., I, p. 181 5i IV, p. 273.
33 Crtpitantil 5i Anon. romeinesc In May. ist., I, p. 182 5i IV, P. 274.
" Hurm., Doc., II, 1, p. 510 : mulier levissima". Ibidem, VIII, p. 132
madre publica meretrice". Ibidem, II, 1, p. 586 : infrenatae, monstruosae
bidinis".
" Carol Rym c. Imp., 1576. Ibidem, p. 607. Ferrari, raport din 19 Fevr. 1571
La signora Mirza voevoda di Valahia diede una sue filie vergine... qual signor
ora la tien per moglie et molto la amma", citat de N. lorga In An. Arad. rom.,
MUNTEMA DE LA IfIRCEA CIOBAN1L LA MIFIAI IT/CAZI L 19
fTe-9 4-ei
bens de mina lui Petru lsohioptil
5"A".
Ilerlec, April 24 ztli
11, toas XVIII. p. 5. Cf. Minn., Doe., II, 1. p. 711. Rueber c. Imp., 15 Mai
1575 : Daczue dann seine INInetter... al1erl Mittel gebrauche Sy selbst ist samlit
irer Tochter an die Porten erraiset hat die Tneliter dent Anturatli (sultan) ¡ter
haidnischen Branch nneh vermidilet,
90 I81'OR1 A ROM ANILOR
I I
Vezi dotal scrisorl in Harm., Doc., II, 1, p. 429 51 410. Comp. Ano:?.
rom. i Opitantil la amnia luí Petra Schiopul InMary. ist., IV I I.
I&UNTENIA DB LA HIRCEA CIOBANUL IA MINAI VITHAZUL 21
" N. lorga dupa actele timpului in Introducere la Hurm., Doc., XI, p. VI.
37Albert de Wyss c. Imp. Maximilian al II-lea, 26 tunic 5i 26 Iulie 1518.
I [um., Doc., I1, 1, p. 583. 58 I. Cf. Iorga introducere la Hurm., vol. XI, p. X IX-X X.
22 ISTORIA ROMANILOR
Alai multe rapoarte veneliane d'Ore Alai 1580 5i Fevruarie 1581, lbid.,
IV, 2, p. 110 5i urin. In raportul lid Paulo Contarini c. dogele din 4 Fevr 1581,
p. 112, se spune : Li governi della Valachia et Bogdania, che prima si soleva
dare a benemeriti, hora son) dati a quelli che oferiscono maggior tributo et che
innan7i tutto danno maggior donativo a sua Maesta".
5° Raportul citat In nota precedentfi a bailului venetian Paulo Contarini
catre dogele ne spune cA Mihnea avea Incil pe a lui marnil : Tutti quelli che pre-
tendevano la signoria della Valachia et erano stati chiamati qui, son° stati messi
in priggione, da che pare che quei figliuolo, che di presenti e a quel governo, sia
in miglior conditione de gli altri, havendo sua madre".
MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRA) VITEAZUL 27
tere 71. Fiul lui Neagoe, Teodosie, este pus sub epitropia unui
Pârvulesc, si cAnd este atacat de pribegi si de boierii Munte-
niei Mari, din Buzau, el fuge spre Craiova, unde'i erà spriji-
nul 72 La moartea lui Radu de la Afumati, draculesc si el,
insa incuscrit Cu Pârvulestii, deci domn pe placul lor, ei opun
lui Moisi, candidatul turcesc, pe fiul lui Neagoe Basarab " si
mai apoi in protiva lui Petru Paisie ei sprijinesc pe unul Laiot
Basarab, 'competitor ce slujitt mai mult ca steag de impreunare,
pe când adevaratul cap al miscarii erà Stroia Pribeagul ; dar
in once caz pentru a aduni pe Basarabesti in jurul rascoalei,
trebuià numele unui Basarab 74.
Boierimea olteana in frunte cu Parvulestii sprijinesc deci
totdeauna pe competitorii din familia Basarabilor, si cAnd ei
dau ajutorul lor unui domnitor din familia draculeasca, ci o
fac numai atunci and, neavând un candidat al lor, ei voiesc
s'A combata pe un alt draculesc, mai urAt si mai urgisit de ei.
AsA fac, bungoara, cand sprijinesc pe 1:Mica Radu In contra
lui Radu de la Afumati, innainte ca acest domnitor sa se fi In-
cuscrit cu ei 75.
Precum inceputul desemnarii unei opozitii teritoriale a
boierimei oltene in protiva boierimei Munteniei Mari, de la
candidatii de domnii, fusese opera familiei Pârvulestilor, asà
si descompunerea acestei injghebari politice se manifesta prin
sovairile si innecarea finala a acestei opozitii in valul a tot cu-
prinzator al silniciei otomane. In contra lui NIircea Ciobanul
si a lui Alexandru al II-lea, &AM si ucigatorii boierimei cu
grámada, nu se mai rascoala numai Pârvulestii, ca dusmani
firesti al Draculestilor, ci intreaga boierime munteana ; caci
nu mai el-à vorba de a pune pe cutare sau cutare domn pe tro-
nul tarei, ci de a scapà de niste tirani uriciosi si sfingerosi care
faceau din boieri adevarate hecatombe.
Ungaria, tara aceea in care una din cele doua partide
muntene cauth sprijin contra celeilalte, dispärând in cucerirea
turceasca, toti competitorii erau indreptati acuma spre a'si
ajunge scopul, la singura putere mare ce mai ramäsese in preajma
Munteniei, Poarta Otomana. Aceasta nu mai aveà deci inte-
rese politice in Muntenia, si schimbarile de domni se faceau
numai din dorinta de castig banesc. Daca irisa Turcii numiau.
in tron pe cine voiau ei si când le placeà s'o faca, este invederat
ca domnii nu mai cautau la partidele din tara pentru a obti-
neà coroana, ci numai la puterea turceasca care o daruià cui
2. PETRU CERCEL
1583-1585
" Regele Henric al 111-lea cAtrA sultanul Amurat din 2 Mal 1579 In Do-
cumente, I, supl. 1, p. 48: Nous voulons bien que votre Hautesse sache, que
l'un des plus grands et principaux plaisirs, satisfactions et contentemens que
nous puissions recevoir de votre Hautesse est de voir le dit prince (Cercel) remis
et réintégré". Aproape In aceeas cuprindere scrie Regele lui Mohamed Sokoli
marele vizir, 21 Aprilie 1579, Hurm., Doc., XI, p. 96. Scrisoarea lui Cercel Cu ver-
siunea nenorocirilor lui, din 1579 In N. Iorga Act. si Frag. I p. 29, Ceree1 era
In Paris MO pela 1 Febr. 1579, de unde el scriA cardinaluiui Comendone cl :
la sua Maesta Crestianissima ahraciato la mia causa molto ealdamento". El OA
In Paris plinA dupA Ianuarie 1580, cAnd pleacA la Constantinopole, trAind In tot
acest rAstimp din o pensie ce i-o dAdeA regele Frantic'. DouA scrisori ale lui Cercel
din 23 lunie 1579 II 18 Ianuarie 1580. Hurm., Doc., supl., I, p. 376-377. In 23
Aprilie 1580 erA acum In Constantinopoie. Scrisoarea din aceft datA Ibidem , p. 378.
" De Germigny c. Henrie al III-lea din 26 Sept., 1579. Doc. I Supl. 1, p.48.
.2 De Germig,ny c. Herirle al III-lea din 10 Oct. 1579, 'Weal, p. 49.
D. A. Xenopol. [Morin Rornanilor. Vol. V.
34 'STOMA 110MiNILOE
.4' Berthier cAtra Henric al ¡II-Tea, din 17 Aprilie 1585, ibídem p. 95.
I" Berthier cAtr6 Henric al ¡II-lea, din 9 Aprilie 1585, itddem, p. 94.
3" Berthier cAtrA Hernie al 111-lea, din 19 Aprilie 1585, ibidem, p. 96:
s'estant levé le soir avant le jour par luy assigné (pi fut le mardi XVI du present,
avec tout son train de 4-500 soldats et quarante troys charriots charges
de deniers (du tribut et autres), meubles et autres facultez, qu'il auroit pu re-
cueillir en ce brief temps, print la route de Transylvanie et a son lever fait tirer
trois pieces d'artillerie conduites ensemble autre avec Soy"
MUNTRNIA DE LA MDICEA 010BAN1JL LA M1HAI VITEAVUL 41
III De Maisse clitrli Henric al 111-lea, din 15 Iulie 1586, ibidem, p. 100.
Comp. de Villeroy clitrii de Maisse, din 2 Aug. 1586, ibid., p. 101 : Sa Majesté
trouve bon que vous n'ayez donné espérance aux gens du prince de Vallaquie
de tirer faveur d'Elle en ses affaires, car Elle est trAs mécontente de lui".
Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, III,-p. 582.
1" Tot ce spune Tocilescu (Col. lui Tr., 1874, p. 56), despze fAgkluinlele
lui Cercel catrè Papli, e pentru a tntri In liga contra Otomanilor provocat4 de
Spania, este neexact. Pe la 1588. data petreceril lui Cercel la Roma, Spania erk
In pace cu Turcii, pe care o tpcheiase In 1580, ;1 care pill piing la moartea lui Filip
44 I8TORIA ROMANILOR
al II-lea, in 1598. Zinkeisen, in Gesch. d. osm. Reischs, (III, p. 308), care raporteazil
toate andiruntimile, nu stie nimic despre aceasta liga. Mijlocul prin care Corcel
castigli pe papa fu fagaduinta intoarcerei Munteniei la Catolicism : singura favoare
pe care Cercel o ceril de la papa, fu implicarea lui cu regeie Frantiei.
10 De Maisse c. Henric al 111-lea, din 28 Ianuarie 1688. Documente, I, Su-
plement, 1, pag. 102.
us De Maisse cátrá Henric al III-lea, 4 Aprilie 1588, lbidem, p. 102
au Heuric al 111-lea cätre Lancosme, 4 lunie 1588, Ibldem, p. 103.
us Henric al 111-lea catre de Saucy, 24 Auest 1588, Ibidem, p. 103.
MUNTENIA DE LA M1RCEA ClOBANUL LA 11IRAI viTrAztm 40
111 Giovanni Moro &Ara dogele, 22 Martie 1588. Hurm., Doc., 1V, 2, p.
136: et il maggio impedimento che ha 6 perch6 si trova povero de danari".
1" Giovanni Moro catra dogele 19 Sept. 1588 si 1 Oct. 1588, lbidem, p.
136, 137.
"1 Giovanni Moro catre dogele, 16 Maiu 1589, spune ca s'a dat ordin cii-
pitanului flotei a-1 aduce pe Petni Vorlii din Venetia, lbidem, p. 139. Un alt raport,
al lui de Maisse catra Henric al III-lea din 8 Tulle 1589, spune di Petru a sosit la
Poarta. Hurm., Doc., I, Supl., 1, pag. 104.
1" Asupra ultimelor peripetii ale lui Cercel, vezi documentele din 16. 26
Maiu, 6 Tunie, 21 Julie, 4 August, 2, 28 si 29 Seot., 28 Oct. si 11 Noemv. 1589,
17 Ian., 17 Martie si 28 Aprilie 1590 In Hurrn., Doc., IV, 2, p. 139 150.
46 IBTORIA ROMANILOR
113
morjei lui Cercel vezi raportul lui Pezzen cätril arhiducele
Ernest din 27 Martie 1590, In Hurm., Doc., III, p. 134. Nu frifelegem cum de To-
cilescu a dat erezamant unei asemenea fabule (Col. hit Traian, 1874, P. 57).
lU Capitanul In Mag. ist., I, p. 220.
Pezzen c. arhid. Ernest, 2 Martie 1591. Hurm., Dc., III, pag. 143:
Elias Veiwoda so nicht lengst ein Kiirschner gewest". Tot asa fi zice si Hieronimo
Lippomano c. dogele, 16 Fevruarie 1591: il pellizzaro". Ibidem, IV, 2, p. 154.
La cronicari poarta numele de Stefan Surdul 1591-1592 (din anul identic al ur
carei In scaun se vede ca era aceeasi persoant3/4). Anon. rom. l Capitanul In Mag.
ist., I, p. 222 si IV, p. 276. Numele de Stefan in loe de Ilie al cronicarilor se rep-
seste i In documente. In 1594 Rudolf al II-lea, creand cli tot el domneste In Mun-
tenia, II trimite o scrisoare sub adresa Stephan° Bogdan Hospodaro Valahlae",
Hurm., Doc., III, P. 185; compara p. 186. Filnd scos de Alexandru al ¡II-tea din
scaun, el cere un ajutor dogelui de Venej,la prin o serisoare din 6 Mai 1593, prin care
MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITIDAZUL 47
prin na§terea sa, mandrit prin norocul ce'i suridea, mai im-
Mat inca prin fastul barbar al domniei, Meuse datorii pana la
suma de 10 povere de aur 129. Mara de aceasta, atatia Turci
adusese in tara, care 0 panaad era destul de asuprita, incat
ei o priviau acuma ca pe o provincie cuceritii, storcand'o cu
chipuri nouà de o cruzime mai mult cleat tiranica, 0 mai Ina-
inte insu0 Turcilor necunoscute ; comiteau tot soiul de nedrep-
tati asupra tuturor locuitorilor, navaliau in casele lor, fi des-
poiau de averi, §i precum in alte locuri se Wit zeciuiall de la
vite, a§à acuma ei iscodira un nou i blastamat obiceiu de a
lua al zecelea copil, afara de aceea, spre multami patimile
lor câne§ti, mergeau pang acolo de a ru0nA femeile §i fetele
in fata chiar a parintilor lor, i alte mari Ma de legi faceau
cu cutezare §i fall de pedeapsa. Prin aceste violenti supu0i
îi perdusera toatä speranta de a'§i mai ca§tiga vechea libertate".
Aceasta sporire a Turcilor in tàrile romane era o fatala
urmare a sistemului cumpararei domniei pe bani. Competi-
torii, neavand de la inceput mijloace cu ce sa'0 multamiasca
lacomia asupritorilor lor, trebuiau sa se imprumute, i Turcii
gasisera in aceste daraveri un rnijloc minunat de a'0 a§eza eco-
nomiile lor care le raportau, fata cu procentele cele exagerate
abuzurile comise la incasare, capitalul intreit i impatrit,
adese ori in putine luni de zile. De 0 domnul pus cu sprijinul
lor era de obiceiu schimbat innainte de a se fi platit de datorii,
ei §tieau cum sa scape de pierden, intru cat domnii urmatori
erau priviti ca obligati de a raspunde datoriile predecesorilor,
ceea ce faceau 0 de teama a nu'0 creea fare Turci chiar, peri-
culo0 du0nani. Astfel se tot adunaserä necontenit Turci in
farile romane, care, cum vom vedea mai la vale, umblau cu
incasatorii därilor, supuuând pe oameni la torturi, spre a stoarce
eu once pret banii ce li se datoriau. O asemenea sporire a ele-
mentului turcesc in tarile romane era cu atata mai ingrijiteare,
cu cat a§ezarea lor in ele putea sa se schimbe din vremelnica
in statornica, i prin un contact direct cu proporatia romana
s'A ademeniasca unele elemente, mai ales din straturile de sus,
a trece la religia lor, cum se intamplase lucrul in Bulgaria 0
Albania.
Jafurile asupritorilor ne mai putand fi suferite de locui-
tori, mare parte din ei parasiau indeletnicirile productive ale
unei munci, a careia cel mai bun venit 'era rapit de efirdul cor-
biter flamanzi ce se abatuse asupra lor. Ei nu se mai ocupau
ISTORIA MOLDOVEI
DE LA MOARTEA LUI PETRU RARE PANA LA A DOUA
DOMNIE A LUI ARON TIRANUL
1546 1593
47 Arh. ist., I, 2, p. 29. Forgach ap. Engel, Gesch. der Moldm, p. 196.
" Mai multe acte din 1560 In Hurm., Doc., II, 1, p. 368; mai ales, 373.
45 1560. Ibidem, 11, 5, p. 473.
" Sommer, p. 12.
Languet cutre Mordeisen, 15 Fevruarie 1561, Arh. ist., I, 2, p. 30. La
aceastA loviturA se rapoartA documentul lui Alexandru din 1560 prin care dii-
ruqte minfistirei RA5ca satul Popegii care a fost a Lupului biv Paharnie nepot
TAutului i l'a pierdut la vremea vic/eniei sale, and s'a ridicat asupra capului
domniel mele i cu alte viclend, and au pierit pentru vinovAtiile sale". Iorga
Studii f i documente, VI, p. 56.
" Inventarium, p. 143.
" Extract venetian din 13 Iulie 1560, In Revista lui Tocilescu, III, p. 175.
" Ureche, Letopisete, I, p. 178.
T8TORIA idOLDOVEI 67
gunit peste mare, cum aratA fiul sàu Bogdan in un doc. din
1570 61 Fria indoia16 agentii lui Despot, dal% de sporirea
tributului pe care veniau s'o ofere cu anta amide, nu se vor
fi prezentat cu mânile goale innaintea sultanului si a marilor
dregAtori. S'ar Oreà ins6 cà insusi ambasadorul Frantiei, care
critid pe Turci pentru obiceiul lor de a nu incuviinta nici o
-cerere acelor ce o fäceau pan'a" ce nu aduceau vre un dar 62, fu-
sese tämAiat de domnul cel nou, de oarece Il vedem la inceput
foarte rece fatá cu cererea lui Despot de a dobAndi protectia
Frantiei curând ins6 dui:4 aceea 11 affan raporttind regelui
d Despot, prin rarile sale virtuti, merità de a fi favo-
*rizat de fie cine, i ea" hind pasnic stApAn al Moldovei, el poate
fi privit ca mare si puternic doma in aceste pgrti" ".
Dupà ce se asigueä din partea sultanului i dstigA pro-
tectia nmbasadorului Frantiei, Despot notifid tuturor regilor
Europei suirea lui In scaunul Moldovei. In exemplarul ce s'a
regAsit adresat regelui Boemiei, Maximilian al II-lea, el spune :
Cu ajutorul lui Dumnezeu si a prea puternicului impkat al
Romanilor am ocupat Statul Moldovei, si am respins pe acel
Alexandni care a fugit peste Dunk-e. Acuma am trinais soli
cAtre Impkatul turcesc ; destule i-am promis i i-am arAtat
credintA, i hnpArtind daruri la supusii lui care se .aflà locuind
'pe lang6 margini, cu totii imi vroiesc binele i mA vor ajutà
pe langg acel imp5rat", Mai adaug6 el un lucru insemnat anume,
cà ar aveA Intelegere tainid cu boierii Statului muntean, care
s'a legat dtre mine a trddà In mânile mele pe Petru (Schiopul)
domnul Munteniei impreunA cu muma lui (Kiajna) si mi-au
fggkluit domnia, numai dad va vroi Maiestatea Voastd
regelui loan (Sigismund al Transilvaniei) sä" inA ajute cu
armatA". El sfarseste spunând cà ar aveà de gând a da Mol-
dova fratelui s'au Dimitrie, iar el s5. iee Valahia" ".
Pentru a multAmi boierilor ce'i ajutaserä la dobAndirea
domniei, el ridid pe Motoc la rangul de vornic, ceea ce
-reste si mai mult incá bAnuiala d acest boier ar fi trklat pe
LApusneanu in bätglia de la Verbia ; pe Stroici Il face logoral,
pe Barnowski batman, i ca secretar se slujeste de un francez,
Georges de Revelles, care slujise mai inainte si sub Alexandru
7' Lucru pentru care 11 mustra Sommer in una din elegiile lui, p. 86.
7' Scrisoarea lui Despot cAtre Zygomalas ritorul bisericei patriarchale
In Crash's, Turco-Graecia, p. 247.
?' Graziani, p. 29-31.
7' Reprodus de I. Burghele (mai sus, p. 61, nota 29), insit cu o gresitA
indicatie a izvorului, Hurrn., Doc., III, No. 105, unde raportul nu se af14.
72 18TORTA TIOMANTLOR
" Scrisoarea lui Schreiber din 1562. Hurm., Doc., II, 1, p. 445: Despot
soll allain gelerte Personen zu lingnad schickhen, die khunten die Sprachen in
das Walachisch transferiern". Emile Picot, Chronique d'Ureche, p. 423. PAn5
la editia I-a a Istoriei RomAnilor din Dacia traian5, eri curentii credinta ca Schrei-
ber vAnduse cartea protestantA t1p5rit5 In limbo romdnd, lucru despre care nici
urm5 nu se af15 In documente.
" Aceasta a fost cauza tnchiderei lui Schreiber din partea lui Despot s
nu cum spune Crusius, Turco-Graecia, p. 492: captus fuerat... qoud pios libros
a. d. Primo in schlavonicam linguam comersos qui hie (in Wittenberg) excude-
bantnr... in illis locis (Moldova) distrahere voluisset". Asupra acestei chestii vezi
mai multe acte In Hurm., Doc., II, 1, p. 445-454. Schreiber nu t5g5dueste cl (15-
duse aceste sfaturi ; se apAril IrisA spunAnd cA le driduse dup5 cererea boerilor lui
Despot Vod.5. Amb. din Const. c. Ferdinand. 17 Fevr. 1563. Ibidem, p. 462 si 468.
MORI& MOLDOVEI 73
"7 Ureche, Lelo pisete, I, p. 188. Comp. Eptscopul d'Acqs cAtre Carol al
IX-lea, August 1571. Hurm., Doc., I, Supl. 1, p. 23. Vezi mai sus, vol. IV, p. 126.
98 Haidenstein ap. Engel, Gesch. der Moldau, p. 214: Sutzawam qoud
tilde a Despota pulsus erat, tanquam infaustum locum detestatur". (1564).
" Neculcea, Letopisefr, II, p. 202.
1°0 Arh. ist., II, p. 10.
84 181r0111A ROMANILOR
remotos, quorum magnus numerus erat, disponit ; qui Ivoniam apud se retentum
haud patiuntur progredi, non mediocriter de vita ipsius, ne a primoribus deceptus
vivus in potestatem Turcarum veneret, pertimescentes solum ad Kosacos Po-
lonos eum interdum commeare patiuntur ; nam pedites, gens rustic% singulari
fide ac animo in Ivoniam fuere".
ISTORIA MOLDOVEI 97
254 Gorecki In Papiu, III, p. 215 : vir procerae staturae, facie decora oculis
gracilibus quodarn modoque minacibus, toto corpore lacertosus, viribus pollens".
117 Hurm., Doc., II, 1, p 709.
1" Gorecki, ibidem, p. 222.
15, Senatul Poloniei care Selim 18 Sept. 1574. Hurm., Doc., IT, 1, P. 725
160 Gorecki, ibidem, p. 244.
Vezi un document din arhiva Statului reprodus de Hasdeu, 1. c., p.88,
care spune ca' batAlia s'a intAmplat, la vadul ce se zice Doamna langA satul
Jiliste".
100 ISTORIA ROMAN1LOR
17, Vezi locurife din Gorecki 5'1 Paprocki reproduse mai sus notele 148 5i 149.
17, Asupra acestei tradAri vezi Sommaire de la vie de Selim 1574 in Hurm.
II, 1, P. 730: En cette guerre le Turc à diverses rencontres perdit beaucoup de
gens ; mais enfin vint à bout de ses ennemis, partie par valeur, partie par trahison
de sviecene (?).
171 Gorecki, I. c., III, p. 211 : Habit autem Czarnievicius (Golia Cer-
n§utanul) fortissimorum equitum quibus praefuit tredecim millia, optime arinis
instructa".
IT, Gorecki, I. c., p. 2-12.
ISTORIA MOLDOVRI 105
179 Gorecki, III, 242, ibidem : sed maxim° detrimento Valachica turmenta
aftecit quae cis magno adiumento contra omnem vim Turcarum fuere".
180 Fredro ap. fiasdeu, 1. c., p. 161.
106 ISTOR1A ROMANILOR
In domnia a doua a lui Lapu5neanu (mai sus p. 109). Insa attic] cum ar fi putut
lovi Ha5deu In Ie5eni, care depiangeau la 1864 pierduta lor capitaiii, 5i cum ar
fi putut arata ea Sueevenii nu faeura tot astfel eand loan Voda transfera re-
sedinta la Ia5i" (p. 32-34). Mai vorbeste lia5deu 5i de o Improprietarire a Ti_
ganilor, deci cu atat mai mutt a taranilor pe timpul lui loan Voda (p. 41 12),
tot spre a putea aduce din vremurile trecute exemple pentru cele de fatA, cea
mai fal56 din toate conceptille istorice. In sfar5it autorul exagereaza atat de
mult figura lui loan Vodil, bleat vrea sil faca din el cel mai inare om al timpului
Singurul om din toata Europa, carele In loe de a lasa pe preoti sil toed
vietime, facea vietime din preoti Singurul orn In toata Europa care ghiel se-
cretul democratiei! Singurul om din toata Europa care inerita coroana!" (pag.
XXI). Exclamatiurd de cel mai rau gust bazate pe ni5te premise ce nu le justi-
fica Yarn nimic, se Intalnese la fiece pas In scrierea lui Ha5deu, d. ex. : Puteti
judeca cine fu loan Voda!" (p. 75) sau Inehipuiti-va acuma o oaste moldove-
neasea sub un loan Von!" Ioan Voda din fata, loan Voda din dreapta, loan
Voda din stangal" (p. 87). Aiurea voind sil ridice talentul strategic al eroului In
lupta de/a Jilistea, unde cum am vazut, el surprinsese o5tirea In soinn 5i
nepregatitd, 1ia5deu, pentru a prentampina Invinuirea de neglijenta ce se poate
aduce o5tirei turco-muntene, de a se fi dat odihnel, fall a se Intarl cu 5an¡urI
sau cara, vrea sa dovedeasca cil dupa toate principiile strategice ea (rebuilt sd
roinuind in cdmp liber (p 90-91). Nu cumva dupil acelea51 principii, trebuia sa
doarina? Argunmetele aduse In aceasta privire sunt a5a de extraordinare, In
cat trebuie cetite spre a erede ca au putut fi scrise. Doar numai una din isco-
dirile lui Ha5deu sa le Intreaca, anume argumentare pentru a dovedi
stapanirea Moldovei asupra Pocutiei : Aeeasta mica provincie, pitulata
nordul Moldovei tntre Prut 51 Nistru, forma In antichitate o parte a Daciei lui
Traian, precum dovede5te nu numai pozitiunea sa geagraflea, ci ehiar numele
celor douft orase ale sale : Colomea adica Colonia romand si Snetin in veehime
Netindava" (if p. 52). Si apoi sil ne miram daca strainii 151 bat joc de istorio-
grafia romana (Hunfalvy, Die Rumdnen und ihre Ansprliche, P. 80). Aiurea ga-
sim ea Ioan Voda ghaeise pe Montecuculli!" (p. 03). Inteun euvant Hasdeu
voind sti hinalte pana la ceruri pe eroul sau, i-au Intuneeat adevaratele, indestul
de stralucitele lui merite. Pacat ca nu si-a adus arninte, In loe de Confucius, pe care
11 eiteaza la istoria lui Ioan Voda (p. 30), pe Voltaire care spune : Du sublime
au ridicule il n'y a qu'un pas". Acesta este fondul istoriei lui loan Voda ce) Cum-
plit. Forma ei este potrivita cu fondul. Pretutindeni se Intalnese dectamatii pom-
poase, fraze sforaitoare, 5i am numarat vre-o fret sule de punte de exclainatie.
Pretutindeni aluziuni la timpurile actuate, care turbura lini5tea istorica, precum
d. ex. ea : eamerile legislative nu fae un 2 Maiu 1" (p. 31) sau urmatoarea fe-
nomenala comparatie: Aventurierul ne apare de odata milionar, ca cel inai
avut comerciant de pietre scumpe din capitala Tureiei, Intunecand prin bog-
luxul sail pe pa5a1e 5i pe agate 1 Faptul e tot atat de cert precum e cell cd
d. T tired( sau d. Bossel posed cele mai frumoase fi cele mai scumpe case In Bucurefti" I
Si cu toate acestea luerarea lui Hagleu are o valoare netagaduild : pune In lu-
mina o suma de punete nouri, aduce multe izvoare neeunoscute la lumina care
trebue hisa culese precum grauntii de aur ce trebue sa-i speli Indelung din na-
sipul raurilor.
ISTORIA MOLDOVEI 109
pap 201. Cat de mari trebue sä* fi fost jafurile Sasului in Mol-
dova, se vede de pe insemnata avere pe care o duce cu el din
tail, la iesirea lui din domnie, dupà mai putin de trei ani de
ocarmuire, i cu toate insemnatele lui cheltueli ; anume o sun
de carä ; din aceste patruzeci cu bani, pe cat adunase i contim-
poranul sàu Petru Cercel in Muntenia, in o domnie atat de
scurn 222.
Se pare insA ca." atotputernicia Kiajnei se stricase Cu Sasul
dupà suirea lui In scaun, probabil din pricinadaraverilor
nesti avute cu el la procurarea domniei. Un raportal ambasa-
dorului german ne spune ca Sksul era in relatii dusmAnesti cu
Mihnea al Munteniei, c,are domnea acolo sub epitropia bunicAi
sale, care dusingnie nu se poate referi la copilul Mihnea, ci numai
la fäcatoarea i desfacgtoarea domniilor române, bAtrana
puternica Kiajna 203. De indata ce el pierduse sprijinul aceleia
ce-1 multase, in scaunul Moldovei, zilele domniei lui Ii erau nu-
märate. Stiind el aceasta, i temandu-se a se duce, la caz de
mazilire, in pàrtile turcesti, el intra in corespondentà cu colonelul
german Rueber din Transilvania, si-si cumpsárà mosii in comi-
tatul de Zips, si anume castelul Kesmark, unde el transportà
o parte din comorile sale. Turcii aflând de aceste pasuri ale lui
Sasul, i temAndu-se ca s4 nu umple Moldova pe neasteptate
cu Germani, care apoi ar fi greu de alungat de aici" 204, se ho-
tArAsc a dà ascultare Kiajnei, si a mazili pe Iancu, spre a-I in-
locui iarAsi cu fiul ei, Petru Schiopul.
Catastrofa care arunea pe Sasul de pe tron in surgun
mormânt, fu gräbità incg i prin un eveniment lAuntric, anume
o fäscoalà a boierilor care nu mai puteau suferi jafurile lui. In
fruntea miscArei se pun boierii Lilpusneni, care ridicandu-se
impotriva Sasului, îi alesera" de domn pe unul loan Lungul.
Sasul insa trimise asupra lor pe Bucium vornicul cel mare si pe
Brutti postelnicul, care izbutira a razbi rezmerita la Babia.
Wizand boierii c'd nu iese la nici un capAt cusàlnicia, apucait
pe o cale mult mai sigura' care rgsturnase de atatea ori domniile
In ambele %äri, anume aceea a pribegirei.
Din acesti boieri se inseamn6 cu deosebire familia Movi-
lestilor i anume vlàdica Gheorghe, Vornicul Ieremia, Simion
221 Cavazza catre dogele, 17 Alartie 1580. Ibidem, IV, 2, p. 110.
002 Preuner catre fmparatul, 29 Sept. 1582, ibidem, III, p. 81-82 : Das
Iancula Wayvoda Aloldaviae gewiss mit Weib und Kind sampt allem dem wasz er
in Gelt und Gelts wehrt mit sich auf hundert Gutschy darunter die vierzig allein
nnt Geldt geladen sein sollen, seinen Weg nach Polen genommen". Alai sus, p. 40.
203 catre imparatul 31 Alartie 1582. Hurm.. Doc., III, p. 72: ,,als
von dem Michne Valachen, der dem Iancola sonsten leindt ist".
204 Raportul arnbasadorului polon Dzerzek catre sultanul, 15 Ian. 1582,
Ibidem, III, p. 71: ne ab improvisio Moldaviam Germanis impleat, qouos delude
ejicere difficile erit". Comp. Preuner ciitre imparatul, 11 Noemvrie 1581, Ibidem,
III, p. 67.
A. D. xenopol. Istoria nomanitorVol. V.
114 ISTORIA ROMANILOR
2" Preuner catre imparatul, 29 August 1582, Hurm., Doc., III, p. 78.
210Alt raport din 15 Sept. 1582, Ibidem, III, p. 80.
Brutti catre nunciul papal din Polonia, 5 Sept. 1587, ibidem, III, p. 96:
gran camerier de Moldavia et capitano di Lapusna".
Asupra acestui plan vezi N. Iorga, Nichifor Dasccilul In An. Acad. rom..
tom. XXVII, 1905, p. 14 (7).
2° Arldepiscopul Lembergului Solikowski catre cardinalul Montealto, 9
Aprilie 1589, ibidem, III, p. 122. Papa raspunde lui Petru in 20 Maiu 1588, Ibldem.
2, p. 384.
116 ISTORIA ROM.1.14ILOR
"I Brutti dare nunciul papal din Polonia, 5 Septemvrie 1589, Hurin. III,
p. 96 : potendo far un seminario et educar gli filiolli de questi catolici". Vezi
reproducerea relatiilor lui Rafael Skrznecki pentru silinlile lui Brutti de a 1511
Calolicismul In Moldova, 1588. Arh. isl., I, 1, p. 174.
216 Brutti catre Hanibal de Capua, 1! Ianuarie 1588, Hurrn., Doc., III, p. 100.
216 Ibidem.
Solikovski catre papa Sixt al V-lea, 26 Fevruarie 1588, Ibidem, p. 103
euitts (Petri) ohm antecessor Stephanus et Turca divicto, et Poloniae ac Unga-
riae regibus superatis, triumphum egerat Valachiac".
ISTOItIA31OLDOVEI 117
219 hlitropolitul Gh. Movilá catre Papa Sixt al V-lea, 15 Octomvrie 1588,
lbidem, p. 111.
220 Mitropolitul Gh. Movilä catre nunciul papal din Polonia, 15 Octomvrie
1588, Ibidem, III, p. 113 : ,.Rogo itaque R-mam celsitudinem vestram ut per
litteras suas me Suae Sanctitati commendet, ut Sua Sanctitas me dehinc pro obe-
dientissimo filio sanctae ecelesiae catholicae habeat et agnoscat". Papa raspunde
mitropolitului i episcopului Romanului Grigorie In 5 Aprilie 1590. lauchand rdvna
lor pentru hiserica romana, Ibidem, III, 2. p. 385.
IBTORIA MOLDOVEI 119
1590, ibidem, III, p. 136, Tot acolo la pag. 135, 138 si 139 se afla cateva din Cri-
sortie papei In interesul lui Stefan Voda. AllA scrisoare a papei cqtre Imparatul
Rudolf al II-lea, Ibidem, III, 2, p. 25.
OSTORIA MOLDOVEI 121
281 Hieronimo Lippomano catre dogele, 16 Martie 1591, Hurrn., Doc., IV,
2, p. 155. Stefan luA chiar titlul de domn al Moldovei i ImprumutA 97.300 de
aspri de la Aidin pap pentru a-si plAti domnia.
Stanislau Golski catre Petru Voda 12 Maiu 1591, Hurm., Doc., III, p.
149. Ureche In Lelopfsele, I, p. 204. Islavala lui Lazar amintita Intr'un doc. din 1589
prin care se cla slugei noastre Septelici armasul, un loc pustiu Fantana Caplena
pentru ca a slujit Cu credintA cand s'a fost ridicat un talhar din tara Landiasca(?)
si a venit cu acei tfilhari Cazad arnpra domniei mele si am rApus pe acel tMhar".
GhibAnescu, Ispisoace i Zapise, I, 1, p. 177.
238 Vezi staruintele sale In mai multe rapoarte ale ambasadorilor puterilor
straine din anii 1591, 1592 si 1593, In Hurm., Doe., III, p. 152, 155, 158, 159, 162,
163, 166, 167, 169, 170, 171, si 176 si IV, 2, p. 156. Mai vezi o cerera de mill si
Indurare de o desgustatoare Injosire In care Petre Sehipul numeste pe regele polon,
tatä, lar pe dansul se calificA de orfan In Hurrn., Doc. Supl., II, 1, pag 327.
Thomaso Contarini care dogele, 8 Octomvrie 1593, Hurm , Doc., III,
2, p. 33 : Si ritrova presso l'altezza dell' Archiduca in Inspruch il principe Pietro
di Valachia, et essendo vecchio et indibposto, cu un solo figliudo di tenera eta".
Asupra intervenirei deestuia vezi Vol. VI, §. Cantactizenisti.
ISTORIA MOLDOVEI 1 23
238 Pe lang5 rapoartele citate mai sus, mai vezi i raportul lui Lorenzo
Bernardo cfitre dogele, 16 Noemvrie 1591, ibidem, p. 158: E partito questo novo
principe di Bogdania lasciando qui debito di un milion di oro, parte al gran signore
et alii grandi della Porta et parte a particolari, per robbe tolte n grossissimi in-
teressi, et pero parte con lui un chiaus, il qual habbia da aFsister colla persona
sua fino che cavera da popoli almeno tanto, che sia pagata sua Alaesta et li prin-
cipali di questo govern°. Hora pensino le Eccellenze Yostre a che termine di
ruina et disperatione sarano ridotte quelle misere gent dalle vite de quail fi-
nalmente si havera da cavar questo e molt° altro denaro per questa causa".
2" Lorenzo Bernardo atre dogele, 2 Noemv. 1591. Columna lui Tralan
1876, p. 286. Aceastà depe5A nu se afirt reprodus6 In Colectia documentelor Hur-
muzaki. (Pentru ce?)
240 Ureche, Lelopisete, I, p. 206.
ISTORIA DIOLDOVEZ 125
Ureche, 1. c., confirmat prin raportul lui Marco Zane ciltre dogele din
27 Iunie 1592. Hurm., Doc., IV, 2, p. 161 : Di Bogdania vi son avisi di qualche
rivolutione per le gravezze et estorsini grandissime che patiscono quelle genti,
essendo li populi tanto esausti che a pena possono contenersi in vita".
242 Marco Zane care dogele 18 Ittlie 5i 14 August 1592, Ibid., p. 162-163.
Comp. Bielski In Ark ish, I. 1, p. 175.
126 ISTORIA ROMINILOR
151comia loi s6-1 fi despoiat" 243. Pgrerea aceasta asunra lui Ema-
noil Aron este nedreapn ; purtarea lui ulterioarg i rgscoala lui
In contra Turcilor algturea cu Mihai Viteazul, in timpul domniei
sale a doua, o dovedesc.
Aron, hind, depus din pricina fgscoalei intamplate, plead'
spre Constantinopole, insotit de rigvala de a editori cai e-1 into-
vgr5*iser5 la venire, *i care mergeau i ei la Poartg, s5 stgruiascg
nentru reintronarea lui, de oarece in scurtul timp cat statuse el
domn, nu putuse a le plgti datoriile, cu toate lgudabilele lui si-
linti de a o lace 244.
In timpul mazilirei sale, se ivesc Meg doi pretendenti
unul Alexandra sustinut de Ienicerii din Constantinopole, cg-
rora le faggduise un mare bac*i* *i un altul Petra sustinut de
Cazaci, i care izbuti pentru un moment a pune mana pe Ia*i,
*i a alungà de aici pe ceau*ul turc care mazilise pe Aron *i cgutà
de trebile tgi ei pang la randuirea altui domn. Sultanul insg
roagg pe Sigismund Batori sg alunge pe Petru, ceeace dom-
nul Transilvaniei indepline*te prin Gaspar Sibrik 245, iar tro-
nul Moldovei, fatg cu interesele cele mari bgne*ti ale Turcilor
creditori, este inapoiat lui Aron, care, mazilit in Iunie 1593, se
intoarce in scaun dupg dou'a" luni, in Septemvrie aceluia*i an.
Domnia lui de a doua, in care el se rgscoalg In contra Tur-
cilor, algturea cu Mihai Viteazul *i care tine pang' la 1595, va
afla expunerea ei In acea a istoriei eroului muntean.
Dacä priviin indärgt la perioada istoriei moldovene*ti stre-
curan dela Petru Rare* pang la timpul la care am ajuns, gAsim
de*i Moldova se mAntinuse in o atarnare aproape depling
de stgpanirea turceascg pang la a doua domnie a lui Petru Rare*
ea intrg de acolo tot mai malt in ivoiui supunerei otomane pang
cand, sub Petra Schiopul, *i mai mult incg sub Aron Tiranul,
ea ajunge in starea degradan i injosin in care o precedase
Muntenia. Intr'un chip fatal, neatarnarea odan pierdutg, su-
punerea trebuià sg se prefacg in robie. Cu toate acestea am vgzut
ea Moldova îi pgstrase incg vechea ei vartute care se argn la
laming sub domnia lui loan Vodg cel Cumplit, and bArbAtia
tgranului moldovan, sub conducerea unui cgpitan viteaz, pu-
sese iarg*i in cumpang stgpanirea otomang. Aceea*i primejduire
a ei era sg se reproducg, cu o i mai mare violentg, prin silintele
LUPTELE CU TURCII
1 Pezzen c. Arh. Ernest, 23 Sept. 1591. Hurm., Doc., III, p. 154: und
Sultanus resolvirt sein so balt diser aus der Moldau und der Waywoda Valaehiae
ir ordinarj tributt und extraordinarj zusagen völlig bezahlt alsdann in gemelten
zwein Ländern Beglerbegen und ein tiirggisch Regiment einczuseczen". Mai vezi
si un alt raport al aceluiasi ambasador din 16 Noemvrie 1591. lbidem, p. 159.
LUPTELX CU TUDOli 124
direct al lui Mircea ce! BAträn §i Vlad Tepe§ 5. 1Vluma lui erà o
Greacä, Theodora. a cäreia frate, lane Cantacuzino, a§ezat in
Muntenia, se cäsätorise aici §i obtinuse mai multe dregätorii
insemnate in timpul domniilor anterioare 6. Astfel el fusese sub
tatäl lui Mihai, PAtra§cu cel Bun, postelnic mare, sub Petra
Cercel, vistiernic mare, §i chiar ajunsese in domnia lui Mihnea
al II-lea a fi ban de Craiova, §i capuchehaia in Constantinopole.
Unchiul proteguind pe nepot in timpul bäniei sale, procurä. lui
Mihai isprävnicia judetului Mehedinti. Mai tärziu intre 1586 §i
1590, intälnim pe Mihai ca agrintai, apoi ca stolnic. In sfär§it sub
Alexandru al III-lea, Mihai ajunge chiar la bänia Craiovei, cedatä
lui de unchiul säu. Iane erà ca toti Grecii un intrigant de frunte,
cel mai mare trädätor ce a existat vreodatä pe pämänt", cum
11 nume§te ambasadorul Pezzen. El ajunsese a fi capuchehaia
ambelor täri române, 'Asti-And cu toate acestea dupä ordinul
vizirului, pentru atva timp, posturile de ban al Craiovei in
Muntenia, §i de mare vistiernic in Moldova, trecAndu-i prin
mâni toate sumele enorme plätite de Mihnea al II-lea, pentru
omorärea lui Cercel, §i acelea date de Petru Schiopul din Mol-
7 Pezzen catre Arhid. Ernest, IA Ian. 1590. Hurm., .Doc., III, p. 131-132.
Vezi mai jos, vol. VI, la cap. ,Alihaiu al 111-lea i Glzlcu1etii, unde se
vorbeste de Cantacuzinesti.
Alai sus, bunAoara, Vol. IV, p. 196.
LTIPTELE CII TURC1I 133
nepotului sail de soil, lui Mihai, bänia Craiovei ; dar dupà cele
petrecute cu Alexandru al IV-lea vrea sä-i dee chiar dornnia si,
sfäruind la Turci intru aceasta, obtina tronul pentru el 12
Recomandatiile si plangerile erau insa numai un mijloc
de a pregati pe Turci pentru atacul decisiv ce trebuià sä se faca'
cu punga in manä, cea mai strasnica arml ce a fost intrebuintatà
vreodata in contra Otomanilor. Mihai urmand obiceiurilor si
sistemului admis, ieà, mai ales pe garantia unchiului säu lane,
400.000 de fiorini dela Turci, Greci si Evrei, cu carnatä tradi-
tionala, din care da numaivizirului Sinan-pasa 200.000 de galbeni ;
iar restul ii da sultanului, validelei, beglerbegului Greciei si la
alti oameni influenti de la Poarta. Intre altele fägaclueste si
medicului Evreu al lui Sinan-pasa 4.000 de talen, pentru care
ii da un inscris. In 1595 dupa rascoala lui Mihai, Evreul, lacom
de bani, nu se teme a veni in Muntenia spre a cere plata datoriei.
El este insä retinut ca prins de Mihai 13.
Astf el izbuti si Mihai Viteazul a obtineà domnia pe calea
obisnuita a darurilor si cumpararei. Dar nu infra in sistemul
lui de a o mentinea prin aceleasi mijloace. El voise numai sa-si
deschida portile tronului Munteniei, pentru a puteà apoi arätà
Turcilor, de pe inaltimea lui, ca Inca' mai traiau oameni in tarile
romane. Alexandru se retrase la Constantinopole, de unde mai
tarziu pe cand norocul suradeà lui Mihai, el ne mai trägand IA-
dejde de a se urea innapoi in tronul Munteniei, incepe a intriga
contra lui Ieremia Movilà domnul Moldovei, care pentru a seal:4
de el, cumpará moartea lui dela Turci. Alexandru este ucis in
Duminica Floriilor 1597 14.
La rästurnarea lui Alexandru mai contribuise inca o im-
prejurare, anume intre creditorii lui erau si mai multi Ieniceri
care petreceau in Muntenia, comitand cate neorAmItieli,toate.
Unul din.ei se intampla sa fie um in timpul un6i bunte pcute
de er, de un soldat al domnului, de cale hiera simtindu-se
atins intregul corp al Ienicerilor, cell' a lui destituire" 15
Mihai vine in Muntenia pe la Iulie 1593 16, fiind foarte bine
primit de pOporul intreg. Pe larva insusirile caracterului sau
chiar si chipul lui erà ademenitor. De o statura proportionata, fire
1,4V/10440 ?
I
. A
W!
teva trädki, n'a mai mers in Valahia". SoIli lui Mihai cu care
se intAlni Raguzanul in Ardeal, erau fratii Buzesti, despre care
anonimul românesc aratä, cä au mers, Stroia in Moldova si Radu
In Transilvania, spre a cere prin ei ajutor contra Turcilor"29.
Aceasta imprefurares°, ridicci cu atilt mai mutt valoarea lui
Mihai Viteazul; amid pornirea sa ln contra Turcilor, ca o deter-
minare ploprie a lui, neateirnatcl de sttiruintele strelinilor; al ea
numai din inteimplare se inidini cu liga pltinuitei de Germani tn
contra Turcilor, i ca Mihai ar fi intreprins'o §i sin gur, ca §i _loan
Voda al Moldovei, chiar dace(' o miqcare mai generala in contra
Otomanitor ar fi lipsit In vremile lui. Nu sunt deci exacte cele
sustinute de Bälcescu cä. solul papei la tarul Moscovei, Corneliu
Drecona, fu trimis in Moldova si in Ardeal pentru a räsculà pe
principii lor In contra Turcilor ; iar la Mihai Ii spuse sä nu se
ducä, din pricina pozifiei sale critice, i fiindcä era sigur pe
intentille lui" 31. Cum ar fi putut fi sigur papa pe intentiile lui
Mihai, când am vkut cà atät marele pontifice cat si impä'ratul
nici nu stiau numele, i credeau c5. tot stefan Bogdan lima scau-
nu/ Munteniei?
Tratatul incheiat de impáratul Rudolf prin ambasadorul
AIarini Pauli Raguzanul cu Aron, domnul Moldovei, prevedea
primirea Moldovei In confederatia germanä, i apärarea ei
contra Turcilor, iar la caz când doinnul ar fi fost i7gonit din
Moldova, sä gä'seaseä adilpostire in tärile românesti. Aron la
randul lui se obligh a ajuth cu credintä pe impäratul in lupta
contra pägänilor, i sä se sileascä: a surprinde toate secrete/e
miscärilor turcesti, spre a le destäinui impäratului 32. Dupä cum
vedem impäratul nu cereh dela Aron o participare activti la
lupta contra Turcilor, ci numai cAt ajutorul säu ascuns, prin
descoperirea misckilor turcelti, si de aceea prevedeà ipotetic
numai cat alungarea lui Aron din Statul säu, presupunându-se
astfel cä panä la sfärsitul luptei, care se astepth bine inteles
de Germani a iesi in favoarea lor, Aron va putek multumitil
fáäriei credintei care Turci, pästrà cu invoirea lor scaunuf
Moldovei. Vom vedeh cá Mihai intelegeà cu totul altfe/ decát
Aron a scilpà de uricioasa stäpänire turceascä. El vroià sà iee
parte activä, hotärätoare la luptä, si el singur porneste actiunea
prin un ingrozitor mäcel fkut in contra lor. Aceastä imprelu-
rare pune pe domnul Munteniei in o pozitie cu totul a parte
In lupta ce era sä se incingä, aratä nu ca pe Aron, un sim-
plu instrument al politicei germane, ci ca un domn care mergea
" Zinlicisen, III, p. 596. Comp. raportul bailtiliii venetian din Praga, 15
Noemvrie 1594, Hurm., Doc., JIl, 2, p. 58 : Et gill èl intrato tanto timore net
popoli per la memoria del passato, che in Viena ognuno attendeva a manometter
te robe più importanti, etc." Alt rapoit din aceeasi zi (lbidetn, p. 50) simile ca la
discordia della Germania, la tardith di questa natione, U maucamento di molte
cose pare che necessitano Viinperatore et li ministri a procurare la pace". Vezi
si pag. 61
40 Walter in Papiu, Terour, I, p. 10.
Lurnms cu TURCIT 145
4' Marco Zane c. dogele, 26 Fevruarie 1593, norm Doc.. IV, 2. p. 171
Pentru bate a maruntimile la care nu I duccin (iON e zi, ne reedit' la serierea
corotiineioaA a Billeescului.
A. 1), Xenorol. Istoria Homlailor. Vc1 V. to
146 ISTORa. ROMAN1LOR
44 Baleeseu dupa Walter, 1. c., p. 54. Spusele lui Walter confirrnate prin
raport al bailului venetian din Praga, 13 Dec., 1594. Hurrn., Doc., /II, 2, peg. 65.
47 Marco Venier c. dogele, 7 ¡anuncie 1595, Ibidem, IV, 2, p. 186.
lbidem, 19 Fevruarie 1595, Ibidem, p. 187.
LITPTME CU TURCII 140
13igismund Bator'
67 Textul original latinesc din 0 Maiu 1595, Ibidem, III, p. 472. In 3 Iunie
se incheie cu Moldova un tratat in aceeas coprindere, Ibidem, p. 477.
" Stiri din Alba Iulia i Casovia, 7 si 13 Maiu 1595, lbidem, XII, p. 205.
156 'STOMA ROMINILOR
Aron de jean, se explicil mai ales din faptul cà Aron era eau
vrizut in tara lui, din pricina jafurilor sale anterioare, care du-
seseril ptinii la Roma vestea avutiilor sale73, pentru care si fusese
el prins de garda lui, fart ca rara srt sar6 pentru el. Sigismund
ins6 nu se multumeste a fi lipsit pe Aron de scaunul lui. Dui-fa
ce 11 aruncá in inchisoare, umle un document ne spune eá se afla
la 12 Main 1595 74, pune sä."-1 oteAveaseä, pentru care Mihai Vi-
teazul, in memoriul sal, din 1601, care impiiratul Rudolf, spune
c5. Aron fusese ucis prin venin, numai fiindcá vroià sit se supun5
impaatului si nu lui Sigismund" ".
Sigismund Batori, erà cu atata mai doritor a pune mâna
pe- Aron, cä odatà cu el dobAndea si intinsele lui bogAlii care Ili
eran foarte trebuincioase in nevoia de bani in care-1 pusese
76.
Se spune cá Stefan RAzvan fusese nriscut din un tatii Tigan
si o manA. Moldovancà. El intrase de tarair in armata poloná i,
deosebindu-se printr'o vitejie neobisnuit6 in räzboinl cu Muscalii
fu lidicat din simplu soldat la cele mai inane trepte ostAsesti,
de craiul Poloniei, Stefan Batori. In urmil intorcandu-se in Mol-
dova, intrà in slujba lui Aron Vod'A, care-i dete rangul de agii
trimise in Mafia 1593 sol la Sigismund Batori. Apoi RAzvan
primi comanda gardei de Unguri a lui Aron. El trase la sine dra-
gostea acestor ostasi, i izbuti cu ajutorul lui Batori, a r'ästurnà
pe domnul sàu,si a se urcà astfel in locu-i pe un tron de care se
Meuse de altfel vrednic prin vitejia lui 77.
De si Sigismund scosese pe Aron din tronul Moldovei,
pentru a dobandl dela itimasul pus de el, inchinarea personan,
vrtzlind cá nu mai e timpul indeplini gusturile lui de msäretie,
se multiimeste a cere i actim dela ambit voevozi tlimiterea a-
celor 12 boieti. Mihai Viteazul viizand cà Sigismund si-a moderat
pretentille, cerând numai o solie in loe de venirea lui in persoan5,
se supune si el, trimiOnd ca i RAsvan solii ceruti, cu att'it mai
" Instrucila data lui Visconti, nunciul papal in Transilvania, Arh. ist.
I, 2, p. 151.
74 Analcle lui Fugger, 12 Main 1595, Hum., Doc., III, p. 266. Aron fusese
rästurnat pe la inceputul lui Maim Sliri muntene din 25 Main 1595. Stephan
Razvan era capitano generale di soldali di Aron; ma alla sua cattura convenne
con i soldati del principe", XII, p. 50.
lbidem, IV, p. 230. Aron fu ucis in Main, 1597, Engel, Gesch. der Moldaa,
pag. 239.
74 Analele lui Fugger, 12 Alain 1595, Ilurm., Doc., III, p. 237.
77 Bglcescu, I. c., p. 92. Izvoarele pe care se interneiaza biogratia lui
van, vezl In publicarea luergrei lui Balcescu din Revista Romeincl, 1861, p. 475.
Este curios cg documentele italiene dau lui Ruizvan numele de Giaslovechtz.
Vezi bung °all Marco Venier c. dogele , 15 Septem. 1595. Hurm., Doc, IV, 2. p.
205. D. Nicolaescu sustine cg Stefan Rgzvan ar fi fiul lui Petru Schiopul si-1
ca ngscut la 1584, Doc. slavo-rom., p. 273. Dar atunci la 1595, cAnd ajunge domn
din hatman, ar fi fost numai de 11 ani !
168 ISTORLI1 RomkuLon
Oh.
IN
7^.
, .
, ,
T:k. re:
°
t
I.
O 7 .`
_
,
Ce. .1 01)3?
niala lui privire descoperi de indatA locul cel mai potrivit pentru
a sustina Cu putini atacul celor multi.
Drumul atre Bucuresti inainte de a ajunge la CAlugAreni
se restange intre doug clAmburi care desi putin Inalte, opu-
neau o piedia dezvoltArei frontului unei armate, fiind pe atunci
acoperite cu pAduri. Acele dAmburi se intind pe o lAtime Indestul
de mare, spre a feri pe cei din dosul lor de o grabnia incunjurare.
Pe partea nordicA spre Bucuresti, clAmburile se las6 iarAsi
tr'un ses prin care curgeaproape de piciorul lor pArAul Neajlovul,
care taie deci drumul atre Bucuresti ce-1 trece pe un pod, pe
atunci indestul de Ingust. Apa Neajlovului in curgerea ei in-
ceatA, formeazA tocmai aici niste bAlti i mocirle care apArA
ele asezarea acestui loc, de altfel cuprins inteo IntinsA ampie
ce Ora a nu puteA oferi nici o pozitie strategia. (Vezi planul
alAturat).
Mihai VocIA tinfi un sfat cu capii armatei sale si cu tatii
se rostirA pentru luptA, hotArire mare and ne gAndim cá unul
trebuià sA lupte contra sapte i cà toatA armata lui Mihai nu
numArA mai mult de 12 tunuri, pe and cea turceasa ava peste
80; hotArire mare and ne gAndim cà acei ce o luaserà stiau prea
bine a merg la o moarte sigur5 ; hotArire frumoasA, cAci porniA
numai din curata imboldire a Implinirei datoriei.
De si drumul Turcilor era prin aca strAmtoare, pentru a
merge dela Giurgiu atre Bucuresti, totusi Mihai se tema ca
nu cumva ei sA a puce pe aiurea, spre a-1 1'1A pe din dArApt, pe unde
fiind locul .es i deschis, erà abso/ut peste putintA de a sustina
bAtAlia. El se hotAri deci sA atragA pe Turci In aceastA cursA,
provocAndu-i la luptA. O relatie a ambasadorului venetian lu-
atA din gura medicului Moecato care se gAseA de fatA cu Ferhat-
pasa la Constantinopole, cAnd imprejurArile furA povestite de
cAtre mai multi Turci sosirti de pe cAmpul de luptA" ne spune
cA Crestinii adunaserA trupele lor la Strigonita85, loc departe
ca trei zile de Bucuresti, unde se intArirA. Un apitan al lui Mihai
Ii cerir 200 de cavaleri ca sA facA o recunoastere. Mihai Ii dete
10-20.000 ( ?) de oameni, cu care apitanul plecà spre Turci
provocei a se lua dupei el i a-1 atacei. CApitanul se retrase pAnA
la locul mocirlos uncle Crestinii stand ascunsi, ArirA deodatA
asupra Turcilor lovirA cu mare furie. O multime de Turci se
asvArlirA In laml apropiat, unde rAmaserA innecati i ingropati
in- mocil là; alt numAr mare fugi si selmprAstie ; multi pienrA,
care de foc, care de fier, cu difeiite soiun de morti. Fu asprA
fina de dup6 amiaza pdn'd in sarà,§i stiurA bine Crestinii
a se luptA pentru a zdrobi o atare multime. Sinan alergA innainte au-
tAnd a restabili rAnduiala in armata lui ce apucase la fugA. El fu
însà trAntit jos de pe cal de o loviturA de lance, rAnindu-se la
Numele Cillug5reni1or In gura Turcilor.
A. D. Xenorol. Istoria RomaniIor. Vol V.
162 iffrbRIA ROMAN-Iteat
Sinan Pa'a
seits viel Volks umbkommen, ob nun wohl die Christen vom Feind zwei mahl
zurtickgetrieben, haben sie durch frische Entsetzung sich wieder gewendet. Das
dritte mahl haben die Siebenbiirger mit solchem ernst angegriffen dass der Feind
die Flucht genommen, und der Briicke mit solcher Unordnung zugeeylet dass
sie einander selbst in Gedriing hauffenweise iiber die Briicken hinunter gestossen,
darunter viel ersoff en sein wie dann der ICriegsoberster Sinan Bassa sampt
noch zwei Basschas iiber die Briicken in den Sumpf herunter gestossen und von den
seinigen aus dem Koth gezogen und in ein Sessel in ihr Ltiger getragen worden".
" Walter In Papiu, I, p. 28. Comp, cele raportate la Venetia de ambasa-
dorul venetian din Praga in 19 Sept. 1595, Hurm., Doc., III, 2, p. 133: ma es-
send° stato il conflitto lungo quasi per il giorno intiero, et essendo stato una volta
comminciato et due volte redintegrato, inchinando la vittoria ora da un canto
ora dall'altro. Si crede she gran numero sia mancato in ambedue gli eserciti".
1351cescu culegAnd stiintele deosebite continute in numerosii scriitori asupra luptei
de la CAluglireni, face un tablon incurcat al acestei lupte pe care 0 pune sä Una
dou5 zile, ba chiar trei dacA socotim lupta de avangard5. Dacii ar fi tinut mai
mult de o al, Turcii s'ar fi priceput a trimite o armat5 care sA Inconjoare pe Mihai
pe la spate. Ceea ce explic5. izbanda armatei lui Mihai, este faptul cA el atriisese
in o curs5 pe Sinan Pala, prin acel cApitan trimis spre 'a-1 provoch. TeutsehlAnder
164 ISToitIA ROMINILOR
Relatia lui Tompa, citatl In nota 10: sey der tfirkische Kaiser so
ergriimbt, dasz cr ein schermeszer begert, sein Partt abzuccheren, das in sein
muetter trösten und zusprechen muszen".
92 Aug. 1595, Ibidem, XII, p. 98.
" De aceca panA la un punt, drept spune Frauz Iurkowitsch c. deputatii
Stiriei 13 Oct. 1595: Haben mit dem Sinan Wascha ein starkhes Treffen gethan
und gedachten Sinan Wascha nit allerdings ant' s Haupt, gleichwohl ettlich Tausend
Mann erlegt dass er sich hat miissen retirircn". Hurrn., Doc., XII, p. 120.
94 Walter in Papiu, I, p. 30.
Ibidem, p. 31.
9 Ibidem.
" Anon. rom. in Mag. isl., IV, p. 283.
" Marco Venier c. dogele, 27 Sept. 1595, 1-lurrn Doc., IV; p. 206.
166 isToRta. ROMINILOR
van aduce din nou in ajutorul lui ilihai numai 2.300 de pede-
strasi. Fatä cu niste cifre a-tat de mici ale prilor române, con-
tingentul Ardealului de 80.000 de oameni va Oreà f.rä indoialä
meat cu mult peste valoarea lui efectivA. Nu credem ca el sä fi
fost nici mäcar de 50.000, cum spun analele lui Fugger cfl.: prin-
cipele uostru (Sigismund Batori) au trecut cu mai bine de 50.000
de oameni in Valachia, si se asteaptO zilele acestea o luptO intre
el si Sinan-pasa. Desi dusmanul este evaluat la 100.000 de oameni
totusi ai nostri au o puternicà sperantO de izbAndä. Armata noas-
trà ar fi fost inert mai numeroas5.; fiind ins6 cà Polonii au nä-
vàlit in Moldova, au trebuit sä rOmânä 16.000 indArOpt" ln. Mult
mai de crezut este Walter care cuprinde totalul armatei duse de
Sigismund in ajutorul lui Mihai in 16.000 de oameni 103,cifrà po-
trivitO pentru starea i poporatia tarei Ardealului de aceea
alfä'm pe Batori spunând in o scrisoare Ca' dup6 mintea sOná-
toasà, fiecare poate luà in privire cà noi cu puterile noastre
,cu acei 1500 de cAlAreti dati de impAratul nu eram pregAtiti pen-
tru o a,sà. nOvOlire". Oare asà ar fi scris Batori dacA s'ar fi aflat
In fruntea a 100.000 de oameni impreun5. cu Muntenii? 04 So-
-cotind armata ce aveà Miltai, i cu ceca ce va mai fi adunat la
un nurn`ár aproape egal, ajungem impreunä cu ajutorul adus de
Rázvan din non, la 32--34.000 de oameni cu vre-o 80 de tunuri.
Armata lui Sinan-pasa fsárá indoia1ä cà pierduse din numärul
sOu primordial, atät prin lupta dela COlugAreni, cât i prin ce-
lelalte pricini de sadere a oricärei armate, ce stà pe picior de
rilzboiu mai ales in tarà dusmanä : dezertiile, lipsele, bolle si
moartea violentO pe care armata lui Mihai nici °data' nu incetase
a o räspandi in sirurile páganilor. In rezumat armata turceased
_scOzuse In numOr pe eat i in vâxtute, iar aceea a Crestinilor
sporise cel putin la indoit de cum fusese la CAlugAreni.
Apoi dac6 numai 16.000 de osteni crestini fuseserä in stare
s'ä rOpunà un nurrar inseptit de dusmani, erau sà piardà ei
acuma, când un Crestin trebuià s5 ice cel mult doi Vägani pe
sama lui?
VOzánd Turcii cà armata transilvan6 indestul de nume-
roasá si de hofárâtO la luptà se apropià, intrà in toti, dup5' cum
se spune si se scrie, o mare spaim6 i incepurà unii din ei a face
-411 Walter In Papiu, I, p. 35. Analele lui Fugger, 51 Relation dessert, etc.,
citata in nota precedenta, Doc., III, p. 252-253. S. Miclosch c. Electoral de Bran-
denburg, 26 Oct. 1595, Iorga, .Acte si Fray., I, p. 149.
Ili Slid din Viena, 25 Noemv. 1595, Doc., XII, p. 183-185 sein Alter mit
einer schmelichen Flucht besudelt".
113 Harm., Doc., XII, p. 79-91; la Targovi5te caminava nell, avan-
guardie il Valaco", p. 81, la Giurgiu ,,andavan ii Valachi di avangardi", p. 86. In-
frangerea Turcilor confirmata de scrisorile lui Visconti din 15 Oct. 5i 3 Noem. 1595.
Ibidem, p. 121-127. Ruperea podului dupa un raport din Viena, 25 Noem. 1595,
Ibidem, p. 184. Acelas lucra impreuna cu luarea Giurgiului in raportul italian din
10 Noemv. 1595, Ibidem, VIII, p. 194. Vezi 5i Chronica Serbiae despotae Georaii,
apud larga, Studii si doc., III, p. 4-5.
114 Relation dessen, Hurm., Doc., III, p. 253. Alta relatie a lui Tompa, da
30.000 de morti 5i 150 de tunuri, p. 274. Call trebuiau sa fie raniti!
17.0 1SWE1IA ROMANYLOR
In sfär§it cea mai buná dovadg despre marele rol ce-1 avuse
Mihai in aceastä luptä, ne-o d insu*i Sigismund care, cand se
desparte de Mihai, lí aratg multe semne de .prietenie, multgmind
lui Dumnezeu cg, impreung Cu el, le-au ajutat a scgpà de urgia
turceasc'ä 120.
. . .
Ieremia MovilA
128 Stiri din Cracovia, 29 Dec., 1595. Ibidem, XII, p. 202. Expunerea prin-
derii lui Rhzvan. 4 Martie 1596. Ibidem, p. 237-238. Vezi si Ieremia Movilh c.
Zamoiski, 26 Dec. 1598. Hurm., Doc., I, Supl., 2, p. 371.
", Marco Venier c. dogele, 22 Martie 1596, Ibidem, III, p. 505. Comp. un
raport din Praga, 16 Ianuarie 1596, Ibidem, III, 2, p. 162. In 20 Ianuarie 1596
Razvan era prins. Analele lui Fugger, Ibidem, III, p. 259.
Analele lui Fugger, 19 Septemvrie 1595, Ibídem, III, p. 270: Ihre
(Bulgaren) Gestanndter wartten dass Ihnen die hilf so Ihre Fr. G. durch den
Wallachischen Fiirsten schicken, sie mit guten haubtleuthen versehen thuen
welliche sie anfieren könnden, die weilen sie sich beraid in 30.000 starckh in Will,
dern befinden". Comp. un raport venetian din Praga, 30 Mai 1595, Ibidem,
2, p. 103: S'è anco intesso che fu mandato un huomo a quel príncipe dalli popoli
di Bulgaria, offerendosi di combattere contro Turchi sin all'estremo lor potere".
176 ISTORIA ROSIANILOR
aceea pleacà contra lui Ieremia Movi15, spre a linisti astfel tara
lui din spre Nord, si a rAzbunä tot °data' moartea aliatului sAu
si tovaräs de luptrt, Stefan Rravan ; nu mai putin spre a alungà
de acolo pe pretendentul fiul lui Mihnea, care erà, in 1114'h-tile
Polonilor si ale TAtarilor, o vesnicà amenintare pentru tronul
sAu. El dridit pustierei intreaga MoldovA, bàth inteo lupt5 pe
Ieremia alungti impreun5 cu proteguitul s5u, fiul lui Mitt-
nea 1". Mihal veni atunci dupà cAt se vede 'Arta in Iasi, de oarece
Ieremia Movilà pArsási capitala lui i fug' in Polonia. Lucru care
caracterizeaz5 de minune felul politicei acelui timp, mult mai pe
fatà in perfidie, decAt in vremile noastre, este c5. Mihai nu se
sfieste a cere ajutorul Polonilor chiar in luna când atac5 pe Mo-
vi15., omul Polonilor chip pentru acopen i miscarea "8.
Mihai nu se putuse mäntineà mult timp In Moldova din
pricin5 c5. Tátarii atacarà Muntenia. In 5 Septemvrie 1596, ve-
dem cà Mihai cere din TArgovistea ajutorul lui Batori contra
Tritarilor, trimitandu-i una dup5 alta vre-o cinci scrisori, atAt
de grabnicrt Ii erà nevoia. Ieremia Movil5 se intoarse, bine inteles,
indatrt dup5 iesirea lui Mihai din Moldova, si ajut5. TAtarilor la
prrtdarea Munteniei "8.
Dup5' ce Mihai isbuteste a respinge pe 'Mari, el se opreste
In Targovistea, de unde se apucg de indreptat starea des-
perat5 in care tara fusese aruncat5 prin nàvälirea tätärasc5
rechiam5 innapoi pe nenorocitii locuitori ce erau impr5stiati
ascunsi prin v5g5unile muntilor ; pune sg rezideascA caseie
cele d5râmate i sà reintocmeasc6 locurile cele pustiite ; imp5r-
teste gratuit seminte pentru cultivarea pAmântului, pentruc5
toate grânarele fiind prklate, bucatele i vinurile luate i risi-
pite in cea mai mare parte a Värei, iar5 grânele si toate cele
trebuincioase vietei, aduse fiind dela munte si din vecina Tran-
silvanie, se vindeau foarte scump ; &it'd Moldova, stoars5 si ea
prin rAsboaie, de abià se puteà indestulà pe sine ; apoi comer-
ciul cu Turcia ()Heat era de samavolnic i p5gubitor, din cauza
nesigurantei, se intrerupsese cu totul. Pe lâng5 aceste, Mihai mai
aduce colonii din Bulgaria pentru a inlocui populatia disp5rutà,
trimete pe lefegii s5i peste Dunke sä prade, pentru a'i im-
pedicA dela prrnlarea Masi a Ord sale, inlAturând tot odat5
si molesirea armatei 14.
157
Venier catre dogele, 22 Martie 1596, Ibidem, p. 505. Inca din
Decemvrie 1595 Mihat avea de gaud sa faca aceasta expeditie despre care se si
raspandise o veste antictpata. Raportul aceluias din 31 Decemvrie 1595, Ibidem,
p. 498. Radu Mihnea fusese hotarft de Turci ca domn, cu toate ca Imbratisase
MahometanismuI. Huron., Doc., I, Supl., 2, p. 378.
ne 16 Martie 1596, Hurm., Doc., I, Supt., 2, P. 380.
1" Scrisorile lui Mihai Viteazui catre Sig. Batori din 5, 6 Septemvrie 1596,
Ibiclem., III, p. 275-277.
140 Walter in Papiu, I, p. 37.
411 In un raport al lui Marco Venier c. dogele din 9 Martie 1596, Hurm.,
Doc., IV, 2, P. 218, cetim che se il Transilvano si astennira dalle cose di Vala-
chia et di Bogdania, di prima gli sarit conceduta la pace". Comp. Socoli c. Sig.
Batori, Aug. 1596. Ibidem, XII, p. 274.
142 Analele lui Fugger, 30 Oct. 1596. Hurm., .Doc., I H, p. 271. Walter
In Papiu, I, p. 37-38.
143 Stiri din 8 Sept. 1594 Ibidem, XII, p. 276: Voivoda di Vala-
chia con 26 m. combatentti era passato il Danubio in Bulgaria contra Turchi4e.
Cf. p. 279.
LUPTELE CU TUROII 179
' Raport din Praga, 24 Fevruarie 1597, Hurm., Doc., III, 2, p. 231.
182 IBTORIA RONAN ILO)/
c., p. 278.
3° 13Alcescu, 1.
Hurm., Doc., XII, p. 381.
32 Ibidem, p. 388 (6 Sept. 1598).
lbidem, p. 393 i 397 (25 Sept. 1598).
INTRO/UREA 'ARMOR 110M.A.1E 193
o preumblä prin tabilrà spre a'§i bate joc de Turci. Dup5 r5s-
pingerea atacului turcesc, Mihai incepu a bate cetatea ; Turcii
se adunar5 din nou spre a o despresurà. Se dAdil iars5§i o IA-
-Mlle crâncensä intre Mihai i Turci, din care tot el ie§i inving6tor.
In 5 Noemvrie armata lui Mihai se intoarse biruitoare de peste
Dunä're, aducand Cu ea o nenumArat5 prad5 *i 16.000 de Cre§-
tini eliberati de robia p5ganilor 36.
Tot odatà Mihai Viteazul reinnoe§te iarà§i uneltirele
sale cu Bulgarii §i cu SArbii, spre a'i arunca §i pe ei asupra Im-
p5fAtiei Mahomedane. Planul unor rAscoale ale Slavonilor de
peste Dun5re incoltise in mintea lui Mihai de la primele lui
izbanzi in contra Turcilor, §i am vAzut cum Bulgarii H. cerce-
taser5 prin soliile lor, spunându'i cA mai bine de 30.000 de
oameni ar stà gata in pgduri a§teptându'l. Domnul Munte-
niei ins5 pArgsise aceste atat5ri ale popoarelor balcanice in
contra Turcilor, in tot timpul at tinuserà incercArile sale de
a reintrà sub suzeranitatea otomang, de teama cgderei sub acea
a Germanilor. Acuma insä vroind sà se pun5 iar bine cu im-
pgratul, spre a putea sprijini pe Sigismund Batori §i a'l impAch
cu Rudolf, avand sA rArnan5 acesta numai un sprijinitor mai
indep5rtat de la care sà" trag5 foloase MA tearn5 de cotro-
pire, Mihai Viteazul incepe iarà§i, a aduce pe tárâm uneltirile
bulgare, atat de plAcute impAratului germa-n. In luna lui Sep-
temvrie 1598, Mihai trecand Dungrea pe la Nicopoli, impinge
pe Bulgari §i pe SArbi a se rAsculà contra Turcilor, ceca ce ar
fi adus armata acestora din Ungaria, in cea mai mare cum-
Odd, prin täierea liniei sale de retragere36. Turcii vAzand pe-
ricolul, arunc6 un corp de Mari asupra Munteniei, ceea ce
sile§te pe Mihai a trece innapoi DunArea pentru a bate §i eft's-
pinge n5v5Iirea tätäreaseä 37.
Toate aceste isbAnzi §i uneltiri ale lui Mihai Viteazul
avur5 de efect a face pe Saturgi-Mohamed-pa§a care asedià
pe atunci Oradia Mare, sà" se retragA spre Solnoc, stäbind mult
atacul In contra Ungariei §i dând iarg§i imperialilor pasul asu-
pra armatelor otomane.
Imp5ratul incântat de eminentele slujbe aduse de Mihai
Viteazul ii trimete intAi o sumà de bani prin arhiducele Maxi-
u Balcescu, p. 290. Comp. asupra luptelor Cu Turcii $i un raport al lui
Girolamo Capello c. dogele din 3 Octomv. 1598. Hurm., Doc., III, p 524: Rotta
data da Michali Vaivoda ad Acmat Bassa. Timor dei Turchi che esso con l'ajuto
dei Bulgari possa penetrar fino in Andrinopoli". Comp. $tiri din C-pole, Oct. 1598,
Ibidem, XII, p. 395. 0 scrisoare a solilor lui Mihai din Oct. 1598. Ibidem, p. 401
egli passo et diedi il guasto a molto paese, ruppeli Turchi in tre lochi e s'impa-
troniva di Widin. Silistria et Nicopoli". Alta la p. 402. 0 expunere mai pe larg
P, 408. Asupra luptei mai mari dela Nicopoli o scrisoare a lui Mihai din 16 Oct.
p. 411, consunAtoare cu raportul lui Toldi Istfan, 29 Oct., p. 414.
" Raport din Praga, 21 Octomvrie 1598, Ibidem, III, 2, p. 298.
117 Raport din Praga, 9 Noemvrie 1598, Ibidem, p. 300.
iNTELUNIREA TXRILOR R031ANE 193
2. CITCERIREA ARDEALULUI
Andrei Batori i Trawavania. Intronarea cardinalu-
lui Andrei Batori in Transilvania trebuià s'A pericliteze ata
interesele germane, cat si mai ales pe acele ale lui Mihai Viteazul,
lovind in ambele pärti prin faptul &A el, fiind omul Polonilor
reprezintà prin aceasta insusi predomnirea Turcilor asupra Da-
ciei centrale. Cuibgrirea acestui instrument al siluirei vágäne
In mijlocul a doug State care, prin evenimentele petrecute päng
atunci, se puserg in dusmgnie de moarte cu Otomanii trebuià
sg le ving peste m'Alfa' la amândoug. Mihai mai ales, prins de
acum innainte 'filtre dou'ä focuri, i despgrtit de Batori tocmai
de ajutorul i alianta germang, trebuià sä se simtä mai greu
lovit prin aceastg neasteptatg schimbare.
Domnul Munteniei de indatg ce se convinsese &A ame-
nintgtoarea veste devenise un fapt indeplinit, trimite soli peste
soli la impgratul, expunându'i primejdia cea nesfärsitg in care
incgpuse el si rara lui, prin suirea lui Andrei in scaunul Ardea-
Turcilor ; apoi mai ales spre a purie mai bine la cale intocmirile
sale cu imparatul german.
Mihai deci se prefaca a primi propunerile lui Andrei, si
In 26 Iunie 1599 subsemn'ä un tratat de supunere i vasalitate
catre noul domn al Ardealului, iar boierii lui : Eftimie mitro-.
politul, Vornicul Dimitrie, banul Mihalcea, logofatul Teodosie,
Mirislau logofatul, banul Calotä, Radu clucerul, Preda pos-
telnicul, comisul Radu, Stroia stolnicul, vistierul Andronic,
armasul Saya, paharnicul erban, aga Leca si Pana vistie-
rul, declarara printr'un act separat cavor fi cu aceeasi cre-
dinta care Maiestatea Sa Andrei Batori, principele Ardealu-
lui, Munteniei ì Moldovei, pe care o pa'strase lui Sigismund" 54.
Mihai Viteazul jura innaintea solilor lui An.drei pe unul Dum-
nezeu, Taal, Fiul i Duhul sfant, cà va fi cu aceiasi credint.a.
catre Andrei cu care fusese catre fratele sau, de a aveà de prie-
teni pe prietenii sai, de dusmani pe dusmani, si de a'l instiintà
despre toate uneltirile pornite in contra lui" 55. Mihai jurà ca
deplina constiintd ca nu se tinca nici de un cuvânt al juraman-
tului ; dar in aceste timpuri juramantul era o forma sacra,
precum este si astazi cuvantul dat i chiar legaturile scrise intre
domni si imparati.
Intre cinstea politica i cinstea privata au fost i va fi
tot deauna o prapastie I Ceca ce in una se numeste tradare,
In cealalta poarta nurnele de necesitate politica ; insalaciunea
se numeste dibacie, iar despoierea este salutata cu titlul de
triumf. i nici un popor nu a experimentat mai crud cleat acel
roman amavul acestui adevar. De aceea sa nu invinuim pe Mihai
cà atunci dud îi veni la indemana a insalat si el pe alii, caci
acestia tot cu gaud de tradare se apropiau de el. Dad. Mihai
le-a plätit anticipat prin aceeasi moneda, aceasta a trebuit
s'o fad', spre a se pune in legitimä' apärare contra unor atacuri
ascunse care tindeau la peirea lui.
Andrei Batori cum pune mana pe actele de inchinare
ale lui Mihai, O. pe fata politica lui cea prieteneasca Turcilor,
trimite o ambasada la sultan prin care supune la randul lui
tarile Ardealului, Munteniei i Moldovei la inchinarea catre
Poarta otomanä'. El cere prin actul de supunere, ca puternicul
imparat sal intareasca ca domn ereditar in Ardeal, iar in caz
de vacanta, sultanul sà confirme pe alesul tarei, si tot astfel sa
se urmeze i in Muntenia ; sa nu fie supus la dad neobisnuite
altele decat tributul; sa ierte Ardealul si Muntenia pentru 6
ani de plata chiar si a tributului, si, dad sultanul va incheià
pace cu imparatul, sa fie cuprinsá i tara lui in ea. Despre Mun-
tenia spune cum ca. ea fiind posesia noastra i afiându-se in
a Act din 26 Iunie 1599, Ibidem, p. 329.
Alt act din 26 Iunie 1599, Ibidem p.331. Vezi p. 332, jurilmAntul boerilor.
202 'STOMA ROMANILOR
i
N!
r
.:
p
p
, ,vi4
MIN.
.___...7k';7
--
4.
Dz
z
T
trech Alpii cu mai mare iuteald cleat
odinioara Anibal" 75. Pentru a asi-
gura pe cat se putea Muntenia con-
tra unei ndvaliri turcesti, el trimise
o ambasadd sultanului , care sd'i
spunä cd Andrei a incheiat pacea ca
Doamna Stanca impardtia in contra Turcilor, si cd el
Soga lid Mai Viteazul se duce spre a'l intoarce iardsi sub std-
pânirea otomand. In relatiile in care
tocmai se aflau pe atunci Turcii cu Muntenia si Transilvania,
bune cu aceasta din urind si rele cu cea dintaiu, o asemenea
versiune nu prea aveà sortii de a fi crezutd. Cine insa ar fi
putut, in imprejurdrile de atunci, iscodi o alta ?
Lupta de la Seliellenberg.Mihai Viteazul alesese pasul
Buzdului spre a trece in Transilvania, din cauza cd pe aid intra
printre Virile Secuilor si ale Sasilor, ambele popoare ce erau cu
deosebire nemultumite de domnia lui Andrei.
Totusi pentru a fi mai sigur pe concursul Secuilor, Mihai
intrebuinteaza fatä cu ei urmatorul mestesug, spre a'i deter-
mina sa villa in armata lui. Insdrcineaza pe un secretar al &au
loan Daralli (care povesteste litcrul), sd inchipuiascd niste scri-
" BAlcescu, p. 358. Comp. raportul citat In Hurm., Doc., III, p. 319.
O scrisoare a lui Sigismund Forgacs c. Pallfy, 20 Noemvrie 1599, Ibidem, III, p.
357, spune c Andrel neingrijise a se pregAti de luptA wegen seines Bauchsorges
und dasz er nur dem Wolleben nachgangen". Totusi am vAzut a Andrei fusese
informat in mai multe rAnduri de scopurile_ljd Mihai Viteazul, si mai ales si and
se .tia dusmilnil 5i de Germani, nu putge 'Asa in aya de mare neingrijire trebile
ra'zboinice. Intre Marne cardinalului se gilsi mire altele o scrisoare in care spunea
nec palatino Transalpinensi esse fidendum, certissimas enim practicas et machi-
nationes cum imperatore romano instruant, ut ex improviso eundem inopinato
adoriri utrinque connentur". 'Vezi raportul secretarului lui Mihai VodA despre co-
respondenta aflatA intre hArtiile cardinalului, Noemvrie 1599, Ibidem, p. 367.
Toate arAtArile despre nepreetirea lui Andrei au fost scornite de LTnguri, spre a
indulci bAtaia suferitA de ei de la pAstorul de vite".
" Dare de seamA despre intrarea lui Mfhai VodA in Ardeal, Noemvrie
1599, lbidem, III, p. 363.
11s1TRUNIREA TXRILOR ROISIA.NE 211
8
Itaportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1598, Ibidem, III, p. 513 Ma
Michele con grandisissima valore, e temerita, per il pericolo a che egli s'espose
racumandandosi son lagrime a 3.200 Cosacchi, Pollachi e a Siculi che non have-
vano ancora investito l'esercito del cardmale, e revocando dalla fuga la cavalleria
e la fanteria, poste tanto piu facilmente rimettersi quanto che li nostri non seppero
servirsi dell'occazione di seguir la vittoria, che haveanon gia quasi ottenuta".
Incercarea lui Balcescu, 1. c., p. 369-376 de a deseric aceasta britalie in deose-
bitele ei momente este tot asa de gresitA ca 5i acea a celei de la Clilugarent.
" Sigismund Forgacs c. Palffy, 20 Noemtrie 1599, Ibidem. III, p. 357.
84 lialcescu, 1. c.. p. 379- 380.
212 ISTORIA RO MAN ILOR
ghi§oara csátre Odorheiul secuesc, tocmai prin locul cel mai pe-
riculos pentru el, prin acel popor care Il urià de moarte §i care
trecu SP In Tff1.n A uph insA sperant6 in nobilii din natia Se-
, I
- 3. CUCERIREA MOLDOVE1
prindA asà cevA 100. CurAnd dup6 aceea Mihai cautá iarási
capete invoirea unui atac al Moldovei, fácAnd s'A luciascá la
ochii Germanilor perspectiva unor ráscoale ale popoarelor eres-
tine de peste Dunilre : Bulgari, Macedoneni, Greci, contra Tur-
cilor mai tArziu, la 1 Octomvrie, g'Asim iar o solie a lui
Petra Armanul trimisá tot pentru dobAndirea invoirei cuce-
rirei Moldovei1°2. Pentru a adormi pe Poloni, Mihai caut'A a in-
drumà incá de mai innainte relaii cu ei. Asù in 10 Octomvrie
1598 gásim o scrisoare a lui Mihai atre Regele Sigismund prin
care intervine pentni eliberarea unui cAlugár Nikifor, dupà
stáruinta patriarhului de Constantinopole, fágilduind regelui
cá va fi tot deauna gata a'l sluji si a glorificA numele lui
intea lumei intregi 103.
DacA insA Mihai voise sri scape de Ieremia Movilk inna-
inte de a dobAndi, prin o strálucitá vietorie, stápAnirea
M'ea' indoialá cà acuma cAnd o avea, m'Ara in vazä si in
puteri, nu el-A s'A mai sufere atitärile necontenite ale domnului
moldovan. De aceea, indatá dupá cucerirea Ardealului se pre-
gAte§te Mihai pentru acea a Moldovei.
Incá din 24 Noemvrie 1599, cAnd nu [recuse nici o lunA
de la cuprinderea Transilvaniei, regele polon aflase de scopul
lui Mihai de a atacA Moldova i, prin o scrisoare c'Atre impä-
ratul Rudolf se jáluise lui despre acest gAnd al omului 0'111°4.
Mihai se preface ca i cAnd ar don prea mult s'A viná co-
misarii impárAtesti eArora s'A le predee Ardealul, fiind ea' el ar
aveA in gAnd intreprinderi mai mari care ar fi spre gloria si fo-
losul Maiest'Atei sale" 105. Pentru a mascA adeváratul te! al aces-
tei intreprinderi care nu el-A alta decAt cucerirea Moldovei, Mihai
Vodá spuneà ea' scopul s'Au este de a pregáti o mare armatá de
200.000 de oameni, cu care s'A treacá Dunárea i s'A'si aseze re-
sedinta la Sofia, in mijolcul tárei dusmane, unde intelegerea ce
o are cu Crestinii acelor párti i'ar aduce sub steaguri alte 200.000
de oameni cu care ar puteA pune un capát veacului
Turcesti 106
,°0 Comisarii imperiali c. Mihai, 30 Iunie 1598, Hurrn., Doc., XII, p. 368.
101 Alta din 3 Iulie 1598. Ibidem, p. 370.
loI Ibidem, p. 397.
103 Doc., I, Supl., 2, P. 483.
Ibidem, Hurm., Doc., XII, p. 513.
10, di Marco catre Dr. Pezzen, 22 Decenivrie 1599, llurm., Doc.,
111, p. 397 : l'ill-mo V-da arde di desiderio perche prima siano qui l'ill-mo co-
messari; acio in nome di sua M-ta posino ricever questo regno, poiche ill-mo V-da
e molto desideroso di consegnarlo quanto prima, afine di poter lui ¡are impresse
di magior importanza". Acest scop 11 rosteste Mihai In mai multe randuri. Vezi
actele de la p. 377, 398, 400 si 408, Ibidem.
100 Giovani Marini C. Dr. Pezzen, 22 Decemvrie 1599, Ibidem, III. p. 304.
Comp. David Ungnad c. Rudolf al II-lea, 31 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 408
,,Er Michel w011e resignirn, cedirn und wider den Tiirhhen sich begeben".
INTRUNIREA '14111LOR 110MANE 213
Arh. ist., III, p. 52. Vezi si un doc. din Pilsen, 2u Noenvrie 1599, asn-
pra conferintei ambasadorilor lui Mihai Viteazul cu acei ai tarului Moscovei, Ibid.,
II, pag. 47.
n7 Arh. ist., III, pag. 35.
1,9 Miron Costin, In Letopisete, I, p. 223.
Scrisoarea Hatmanului cAtre regele Poloniei din 22 Martie 1600 in
Revista lui Hasdeu, Traian, 1869, p. 52. Cazacii Indrumaserà plecarea lor contra
Polonilor prin o tilnguire critre regele in contra arendasilor -p5mAnturilor regesti.
Vezi 1 Fevr. 1600, Hurm., Doc., 1, Supl., 2, p. 575. Comp. p. 586.
ISTOBIA ROMANILOR
hoste post tergum relicto arma in Turcas convertissemus, quis non intelligit res non
modo nostras sed et christianas ingruentibus alia parte cum Ieremia et Sigismundo
barbaris, in maximum discrimen immo extremum exitium deduci potuisse ?"
Ungnad i Zeckel cfitre Mihai Vodrt, 29 Mai 1600, IV, 1, p. 63: neque
ocupationem provinciae illius nomen suae Maiestatis divulget, de qua re et nunc
protestamur". ARA scrisoare din 7 Iunie, Ibidem, p. 70 : Sua caesarea Maiestas
In summam deliberationem trahet ut se hostilem Polonis ostendat, novoque
bello se oneret, cum alioquin cum Turcis gravissimuin belluna incumbit".
iNTRuNIREA TIR1L0li 110MA.NE 225
Mihai cAtre comisan, 17 Iunie, 1600, Ibidern, p. '75 : Uncle miran i satis
non possumus, quod perditorum quorundam sermones aliquam de integerrima
fide atque constantia nostra apud Caesaream Maiestatem movere possint suspi-
cionem".
Vezi aceste trel scrisori In Traian, 1869, p. 64, 100 si 112.
A. D. Xenopol. ¡atora nomanilor. Vol. V. 15
226 'STOMA BOXINILOR
,.t
- ,..*-
.S/ :--- ..ef1--t. e Sekeli §i se intoarce in Alba
.T. Y.f
Julia uncle intra in triumf in
ziva de 1 Iulie.
Si inteadevAr cg puteà cel
putin pentru un moment sa
,6., ppins§ edea simprejurgri
d
4ep
ZVO
e c 6 co triumfgtor. Im-
el reali-
zase unirea tuturor tgrilor
romane fan) singurg dom-
Peoetea lui Mihai Viteazul domnul celor 'lie, si putea sa se intituleze
trei ¡Itri roma.ne cu fala : domnul Ungrovla-
hiei intregi, al Ardealului si
al Moldovei" 133. De si nu ant unirea tgrilor romane fu-
sese tinta lui Mihai in cuceririle sale, si el le intreprinsese
pe rand pentru a'si asigura pozitia lui de domn, al Munteniei
fatal prin cucerirea Ardealului, apoi prin acea a Moldovei, to-
tusi nu e mai pulin adevarat cd Mihai realizase, fie §i numai
cdt pentru o clipa, unitatea politica a larilor romdne, fapt de o in-
COM. c. Imp., 27 Iunie 1600, Hurm., Doc., XII, p. 952: den ist khein
Bestand".
IL. In documentul dat de el din Iasi In 1600 Iunie, prin care harazeste
rnanastirei Bistrita zecimea albinelor din satele maniistiresti a judetului Neamt,
Hasdeu, Arh. ist., I, 1, p. 117, a cetit rail data acestui document 1599 lane, intru
cat se constata din toate documentele autentice contimporane cA Mihai Viteazul
statuse In Moldova numai In lunile Mai si Dude 1600. Mihal Viteazul printeun
alt document din 7108 (1600) Mai in 29, in care se intituleaza tot domn pamantului
Valahiei, Ardealului i Moldovei, Intareste manastirei Agapia stapanirea proprie-
tatei sale Negrestii. Acest document se afta In arhiva Statului, nepublicat. Titlul
este dat lui Mihai si de subalternii lui. Parcalabul de Suceava jura ca va fi cre-
dincios stapanitorului si domnului Ardealului, Tarei Romanesti si Moldover.
Act romanesc, 29 Alai 1600, Hurm., Doc., XII, p. 951, nota 1. In convocarea dietei
transilvane. 12 'tine 1600, Mihai schimba titlul de domn al Ardealului in acel de
locotiitor imparatese, Aldan, p. 964.
INTRUNIRE4 01408 ROMINS 27
178 1241, Hung. Mon. hist., di plomataria XII, p. 282: 1324. Lexicon rei um
Transilbanarum a comitelui Ioseph Kemeny In Transilvania lui Gh. Baritz, 1868,
pag. 100.
Dupft canonul 53 al conciliului al IV-lea din Lateran, 1216 sub Inocentju
-al 111-lea, Crestinii schismatici, adicA ortodoxi rAsAriteni nu erau tinuti a rfispunde
zecimele cAtre biserica latinA (vezi Cons itiorum (minim etc. Coloniae Agrippinae,
1551, II, p. 960). In Transilvania Insil aceastrt scutire nu fu recunoscutA i Romknii
lurA, probabil putin timp dupA SI. Stefan, obligati a contribui pentru sustinerea
bisericei catolice. In anul 1425 gAsim in o scrisoare a regelui Sigismund cAtre
IsransilvAneni urmAtoru/ loe: Inter alia tamen vcstrae fidelitati appareri non
debit, quod nos instantibus ab haec satis ipsis vestris nunciis decimam Valachorum
episcopalium et eclesiasticorum exigere distulimus rationabilibus subsistentibus,
his videlicet, quod episcopus banderium proprium, capitulum autem et alit viri
ecclesiastici certas summas pecuniarium ratione exercitus solvere et propter lilas
expedlendas eorum Valachos exactionari habent", Benkö, Mitcovia, II, p. 322).
AceastA nedreaptk contributie impusk RomAnilor pentru sustinerea unei credinti
strAine, fu suprimatA de regele Matei Corvin prin un decret din 1489: Schisma-
tici ad solutionem decimae non adstringantur et neque per comites parochlales
instar aliorum ad huiusmodi decimorum solutionem non compellantur". (Mai1.
ist., p. Dacia, II, p. 160).
A. D. Xenopol. Istoria Roinftnilor. Vol. V. 16
242 IBTORIA ROMA-PILO R
181iMai sus. nota 179. Acea 0 EC Atire esLe InsA revocata de urmasul lui Motel,
Vladislav. Vezi un document din 1494 din colecLia Kemeny, reprodus de Tran-
silvania. VII, 1874, p. 43.
1" 1458, Harm., Doc., II, 2, p. 112.
1" 1459, lbidem, II, 2, p. 120.
"9 Document din 1467 in Arhin Inr sieb. Landeskunde, 1874, pag. 58:
qud ipsi visis ipsorum ac totius regni Hungariae oppresionibus, molestiis et
aerumniis quibus ex diruitione et abolitione privilegiorum per divos reges Hun-
gariae concessorum, per ipsum dominum Mathiam regem paene oppresis existant
et usque ad ultimara devenissen desolationen. Et eiterum quod si contra poten-
tiam regis fierat conflict us in campo se pugnaturos per conservandis praefatarunt
partium Transilvanarum ac totius regni Hungariae libertatibus".
190 Din colectia comitelui Ioseph Kemeny reproduse de Transilvania, IV,
1871, pag. 119.
246 'STOMA BOMANILOR
-regat hotdrd§te ca ori care iobag §i'ar pldti teragiul i alte datorii
ale sale, sd se poatä strAmuta ca toatä averea lui liber §i ne-
Impiedicat, ordontim nobililor ca s nu mai pund stavild unei
asemenea strämutdri" 191. Mai ordond regele printr'un alt de-
cret din 1471 ca iobagii din prunânturile nobililor sd se poatd
mirth fdrd oprire pe pdmântul regesc199, dispozitie iard§i fa-
vorabild tdranilor care eran mai putin expu§i la jafuri, pe pro-
prietdtile rege§ti. Toate aceste mdsuri ale lui Matei Corvin,
-explicd complotul urzit de nobili in contra lui.
In 1484, nici 50 de ani dupd marea mirare din 1437 o
noud räscoald a tdranilor izbucne§te In Transilvania. Regele
Matei Corvin vdzAnd plägereä nobililor §i a Sa§ilor in contra
turburdrilor pricinuite de Valahii ce stau pe pdrnânturile lor
§i care cu mftna inarmatd atacd posesiile lor, le pustiesc prin
pojajaruri i ucid in chipul cel mai crud pe multi nobili i cu
bate cei V alahii nici nu sunt chemaii nici neiscuft spre libertate,
totu§i indrdznesc insurascd acest bun prin crime". In
arma acestor plângeri regele ordond o inndbu§ire cruntd a mi§-
cärei 193.
O altä rdscoal'ä a tdranilor se intampld in 1512. Un soiu
de cruciatd fiind propovdcluitd in acel an in potriva Turcilor
poporul se adund in mare numdr sub steaguri, pentru a scdpa
astfel de asupririle nobililor. Ace§tia, temându-se ca tdranii
sä nu se substragd din robin in care'i tineau, incep a impiedech
inrolarea lor in oaste, Ii silesc a se reintoarce la locuintele lor,
intrebuinteazd mijloace silnice in contra acelora care vroiau
sd se impotriveased. Tdranii adunati längä Pesta i avand de
-conducdtoi pe un Secui Dosza, intorc armele pe care trebuiau
sd le indrepte in contra Turcilor, asupra stdpdnilor lor, mike-
ldresc un mare numdr de nobili i umplu Ungaria cu foc §.1 cu
sAnge. Nobilii nu isbutesc decAt ca mare greutate i cu ajutorul
lui Zapolia Voevodul Ardealului, a indbu§i rdscoala i impune
pedepse infrico§ate autorilor mirärei.
De pe nationalitatea conducdtorului rdscoalei, Secuiul
Dozsa 1", se vede cd i täranii Transilvaniei, deci i Românii
se inrolaserä in armatä. Insä, chiar i fdrd participarea lor di-
rect6195, incd rdscoala tdranilor din Ungaria trebuià sá aibd
112
lbidem, VII, 1874, p. 144.
at/ .Hurm., _Doe., II, 4, p. 297, 333, 335, si 660.
'° p. 404-407: opressione colonorum quorum clamor ascendit
jugiter ante conspectum Dei".
Vezi lbidem, p. 444, 466, 621, 690.
221
1" Judecata cea aspra a lui BdIcescu asupra lui Mihai Viteazul (p. 402) :
astfel Mihai trddase misia sa In Ardeal si merita a cddea", face o vind morald
din ceca ce era numai o frildn/uire fatall a Imprejurdrilor.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. V. 17
III
1. ILISCOALA ARDELEXILOR
Dusmilnia lui Mihai Viteazul. Cucerirea Moldovei In-.
credintase pe Germani, cA Mihai aveA de gänd sà urmeze o po-
liticà neatArnatil, sä"si croiasert o puternicA domnie sub scutul
casei de Austria, ceea ce nu l'ar fi impiedicat la vreme de ne-
voie a se anima in bratele Turcilor. Din un ajutor pe care im-
päratul crezuse dobAndise in contra puterei otomane in per-
soana lui Mihai, Ii räsärea acuma un pericol eventual, tocmai
spre acea parte ata de gravä a intereselor germane. Mihai de-
venise primej dios, i trebuià ca curtea germanä sà caute cu
ori ce pret a se desbärà de el. Vechea neincredere in Valah,
care îi intoväräsise in totdeauna o hräniserà in sufletul lor con-
tra domnului romän, si astf el suzeranul acestuia unindu-se
cu elementul politic de cäpetenie al Transilvaniei, care Os-
trase in mäinele sale, din ingäduirea lui Mihai, toatä puterea
ce o avuse si mai innainte, se sculà contra eroului muntean
acea furtunä care trebuià rästoarne de odatà din culmea
gloriei in fundul präpastiei.
Orb norocul la sui i alunecos a stare pe loe; grabnic
si de sttrg pornitor la coborir 1 Astf el fu soartà lui Mihai Vi-
teazul. Dula ce am schitat norocul lui, sä imbrAcAm pana cu
jale pentru a descrie ale lui nenorociri.
Chiar in timpul relatiilor celor mai bune cu Nemtii, nu
lipsiserà ponegririle si prtrile contra lui Mihai din partea
torva dusmani ai sài, persona/i mai mult deat politici.
Mihai Viteazul 1§i instrttinase pe marele nobil ungur din Tran-
silvania, Stefan Boczkai, confiscându'i averile, pentru cä se
opunea a'i recunoaste domnia, ca unul ce el insusi avuse pre-
tentii la tronul Transilvaniei in timpul abdicärei lui Sigismund
Miron Costin In Lelopisele, I, p. 330.
CX DERMA LUI MIHAI VITEAZUL 259
" Ungnad i Zekel cAtre Mihai, 23 Maiu 1600 si aceiasi:cAtre banul Mi-
halcea, 25 Maiu 1600, ibidem, p. 53 si 59. Alt. doc. asupra aceleiasi chestii din 12
Maiu 1600, ibidem, XII, p. 904. Nici In grAdinA nu aveau voie Comisarli sA iasA.
Ibidem, pag. 921.
" Ungnad i Zekel cAtre Rudolf al II-lea, 5 Aprilie 1600, ibidem, p. 38..
Banul Mihalcea cAtre comisan, 24 Maiu 1600, ibidem, p. 57. Altd scri-
soare a aceluiasi cAtre comisan i din 26 Maiu 1600, ibidem, p. 61: cum vero in
pauca vel nulla regna peragravit neque adeo in aulis Caesarum Principumque
sit versatus".
CXDEREA LIJE MIFIAI VITEAZUL 265
11 David Ungnad cltre Rudolf, II, 3 5i 4 Ianuarie 1600. ibid., IV, 1, p. 6._
32 Rapoitul aceluia5i din 8 Ianuarie 1600, ibidem, p. 12: weill Eur Ala-
jestät gesante selbst an der täglichen Zehrung und Notturfft mangel leiden"-
Ungnad c5tre Rabuss, 26 Ianuarie 1600 ibidem XII, p. 651.
" Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, ibidem, p. 29.
CIDEREA. LUI MIHAI VITEAZUL 267
a' Raportul cornisarilor din 3 Aprilie 1600, ibidem, p. 36. Comp. Raportul
lui D. Ungnad catre Rudolf al II-lea, 9 Ianuarie 1600, ibidem, p. 14: Gott ver-
hiet das der Michal und Her Basta, dem der Michal ohne das zum ublisten gewo-
gen ist nicht ein ander in das haar fallen, dessen Eur Maj. Handlungen endgelten
inueszten".
Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, ibidem, p, 30. Acel din 3 Apr.
1600, ibidem, pag. 34.
268 TSTORIA ROMANILAR
" David Ungnad care Rudolf al II-lea, 19 Iunie 1600, ibid., IV, 1, p. 77
Sibenbiirgen welches zwar noch inn des Michael Vaivoda Discretion und will-
khur steht, wohin er sich ex possesso und ex profess° wenden will.., und muss dieser-
Punkht dieser Zeit in suspenso, bis man mit dem Michal daraus khombt, beruhen".
37 Raportul comisarilor din 3 Aprilie 1600. ibidem, IV, 1, p. 35: des herrn
dr. Peczczen brieff an Mihaltsch ist im gar depravirter vertulmatscht worden,
unndt glauben wier nit dasz er Mihaltsch selbst es recht verstanden hab ; denn es
ist hoch und verniinftig gestält, Sonderlich hatt del' herr Peczcz ihme die heilige
ivarheit im eingang geschrieben, dasz des herrn Weida resolutionen im selbst
zu endtlichen seinem verderben gereichen werden, wo er nit darvon abstehct,
tmudt sicir Euer-Majestät gänzlich unterwirfft. Den Punct inn des herrn Peezczen
schreiben dasz er sein Sohn auf ein Zeit an Euer Majestät hoff schiken solle, hatt
er ubell unndt mit verschimpfung aufgenumben, sehr unndt viel dariiber gelacht"...
CIDERS* LU/ MIHAI V1TEAZUL 269
" Raportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, III, p. 514: ,,quanto
gnominiosa cosa sarebbe, se un Valaco dominasse una provincia cosi nobile
come questa".
" Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, IV, 1, P. 31: Er wölle
neben sein zwen gesanten Boyarn auch zwen Sibenbiirger schikhen, das set da-
rumben verbliben die well er allerlei von irer verratterej gehört hab und kheinem
recht trauen dörffen".
" Raportul comisari!or, 1 Tulle 1600, IV, 1, p. 83 : die zwen Siben-
biirger dirf fen von dem Michaltscni nit khumben und mit uns reden".
Raportul comisarilor din 29 Martie 1600, IV, 1, 13. 2i: Das ist Hun
von den Sibenbiirgern und etlichen mit inen correspondirenden ober Ungarn
nicht gar unglaublich, aber auch nicht mit rechten Treuen gegen den Waiaa,
s )ndern allein von inen dahin angesehen das sy in von Ener Majestiit separi-
ren und abalienyrn möchten".
Ungnad i Zeckel cAtre Rudolf al II-lea, 3 Aprilie 1600, ibidem, p. 34.
aDEREA LUI MIHAI VITEAZUL 273
trem vor trimite ceva bani lui Mihai 62, aceasta tot spre a'lface
sà creada ea Nemtii nu erau amestecati in miscare.
Nemtii hotaraserä deci sa ajute cu puterea Ungurilor
sa trimita pe Basta in contra lui Mihai. Ei vroiau insa, pana
la desavarsirea pregatirilor acestuia, s'a mai momiasca pe Mi-
hai Viteazul cu speranta unui ajutor german contra revolu-
tiei ce'l inconjurà. Lui Mihai cu cat sporià primejdia, cu atat
i se intunecau vederile si el credeh. caci erh impins sa creada---
cà Germanii tot cu el tin, la care avea de dovada,poate in con-
tra insusi banuielilor sale, scrisorile comisarilor. Trebuie sa fi
fost cineva in o mare cumpana, in care poate säl piarda tot ce
a agonisit prin cea mai strasnica incordare, pentru a sti cu cata
putere se aninä mintea de cele mai mici carlige ale sperantei
cum ea fuge de tot ce poate sá o sfarâme si se tine numai
acele imprejurari, ori cat ar fi ele de iluzorii, care pot sa o in-
tariasca. In ash pozitie se aflà Mihai Viteazul, i de aceea nu
trebue banuim ch.' a putut fi ash de groaznic inselat. Nu ne-
dibáciei ci nenorocirilor lui este de atribuit asemenea aiurare_
Ca Mihai nu mai stià ce face, se vede de pe hotarirea luata
de el in aceste critice momente de a trimite pe stefan Csaki,
spre a ocupa cu putere comitatele marginase ale Ungariei, spe-
rand prin aceasta a impach pe Unguri, ca'nd el stieâ bine ca o
asemenea masura trebuià sa supere pe curtea imperiala, de la
care tocmai spell ajutor contra revolutiei Ungurilor 63.
Stefan Csaki, ultimul general ungur ce mai ramasese
langa Mihai, 1'1 paraseste si el, si lucru mai gray inca, hind
In legatura cu Secuii, provoaca si pe acest popor ce 'Ana atuncf
tinuse cu Mihai, a se deslipi cel putin in parte de el. In 5 Sep-
temvrie Csaki atata pe Secui la rascoala, fagaduindu-le men-
tinerea libertatilor lor, pentru a sc'äpa de mizeria de nelegiui-
rile ce au cázut pe capul nostru". Este de observat ea in toata
aceasta proclamatie, nici odat'l nu este amintit numele lui
Mihai Vodá., de si erà indreptata numai in contra lid 64. Tot
atunci paraseste pe Mihai si o trupa. de 700 de Cazaci, pe care
nu'i praise de mult, i pe cand astfel toate se naruiau in jurui
62 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 21 August, 1600, ibidem, p. 114: Wir
muesse so wall mit der Volkhs als gelts hülff vertrtistung gewatsamb un pr
crastinando, bis auf Eur Majestät allergnädigste schlus-resolution, so woll als
der herr Vicegeneral Velt obrist furgehen. Besorgend doch inn einer gahlingen
eiseristen noth, werden wir unerwarth Eur Majestät resolution, vor den wir doch
uns auf das allereiserist hietten wollen, mit etwas gelts im beystehen muessen".
63 Comisarii catre Mihai Vodä, 30 August 1600, ibidem, p. 119: Quod
vero ill-ma d-tio V-tra dominum Stefanum Csaky certis cum cohortibus versus
Zilagy et exteriores partes expediverit, hoc unicum est, ut veremur, quod suain
caesarem Maiestatem tamivam res, pendente adhuc compositionem, sane intem-
pestiva, maxime offendere, Pragae salutarem tractationem per multum impedire-
protrahere. sinistras suspitiones movere".
" Proclamatia Mr Stefan Csaky, 5 Septemvrie 1600, ibidem, p. 122.
278 ISTORIA ItOMINILOR
nu full iertati; punând apoi foe ora§ului, din 300 de case nici
una nu rämase in picioare" 81. Asemenea executie färà jude-
catä a unui ora § intreg, nu putea saintariasca simpatiile pentru
Viteazul. De §i fara indoiala ca nu el o ordonase, ha
nici chiar o incuviintase, fu nevoit Cu toate aceste sa priveasca
la ea fara a puteà pedepsi, de oare ce de altfel, daca Mihai ar
fi vrut sá puna. la oränduialä pe trupele sale, el ar fi fost de indatä
parasit de ele. Si tocmai atunci nu era momentul ca Mihai
provoace o asemenea slabile a puterilor lui. Singurul ski spri-
jin real in Transilvania îi era o§tirea. El trebuià deci, Cu ori ce
pret sal ierte toate abaterile §i chiar crimele, caci nu aveà bani
Cu ce sa o platiaseä.
Fiindca Mihai Viteazul cauta in toate modurile sa nu
nemultumiasca pe nobilii Ardealului, de aceea el infrana pe cat
viteà pradäciunile militiilor sale indreptate asupra nobili-
lor, läsandu-le deplina voie a le comite asupra poporului de
jos 82, pentru care raporturile comisarilor ne aduc destuleplan-
geri ale täranilor. Militiile nedisciplinate ale lui Mihai faceau
deci un indoit ràu domnului : intai Ii instraina i deslipea de
el poporatia româna a tarei, singura ce ar fi putut sa'i dee un
adevarat sprijin, §i faceà pe nobili sa se foloseasca de despo-
ierea la care era expus poporul §i care impiedecà sau con-
cura jafurile lor spre a ridich tipetele lor in contra lui Mihai,
aräta domnia lui in Transilvania ca o calamitate publica, §i
a acoperi interesul lor de clasa contra domnului roman, cu masca
celui ob§tesc.De altfel insu§i organizarea de atunci a armatelor,
bazata mai aies pe lefegii, a duceà neaparat dupa sine asemenea ne-
oränduieli. Sunt cunoscute cumplitele pradaciuni comise de han-
dele lui Wallenstein in timpul razboiului de 30 de ani, §i chiar
despre o§tirile ardelene, am väzut mai sus cum ele prada Bu-
cure§tii, sub pretext ca tot trebuià sá fie pradati de Turci, de
ele venise in o tara prietena, in ajutorul lui Mihai. Apoi chiar
-o§tirea lui Basta, dup.' lupta de la Mirislau, sub pretext ca
ar pradà averile Românilor, Sarbilor §i a Grecilor din Alba
comit o pea d'aciune ingrozitoare in acest ora § 83.
2. MIRI$LAU
Basta §i Miiai. Statele Transilvaniei stiau Insä cA erà
greu a lupta contra lui Millai, numai cu puterile lor, cäci os-
tirile lui, cu toatà defectiunea nobililor, Sasilor si o parte din
Secui, erau înc. impunAtoare. Prin o adresä din 6 Septemvrie
ele cer de la comisarii impäratesti intervenirea armatà a Ger-
martiei In contra voevodului roman. Avem, se spune in acea
adresä, Cazad i gata a apArà interesele noastre (cei 700 care se
desbinase de Mihai); nu mai este nici un corp de armatà un-
gureascä callare sau pedesträ, care sá nu fi trecut la noi ;o hula
parte din. Secuime de asemenea e cu noi, astfel cá pentru a aduce
provincia in partea Maiestätei sale, nu ne trebue nimic alta
decat ajutoarele fä'gkluite nouà de domniile voastre. Trimite-
ti-le deci in cea mai mare gräbire i noi vom fi gata la toatä
ascultarea, ca unii ce nu dorim altä ceva de cat a scäpà de jugul
prea crudului tiran.Dac'ä Insá, ceca ce Dumnezeu fereasck ce-
rerea noastrrt ar fi respinsä, protestäm innaintea lui Dumnezeu
si a oamenilor eá nu vom fi noi vinovati dacà provincia nu ta
adea in marine Maiestätei Sale". Aceastä de pe urrnä frazà.
continea o amenintare, a cäreia gaud Il dä pe fatä istoricul un-
gur Bethlen, anume cá s'ar vedea nevoiti sau a cherna pe
Sigismund Batori ce este la hotar cu oaste puternicä., sau a cere
ajutorul sultanului turcesc" 84. Tot aceastä rug'ärninte, cä. Basta
sä. Innainteze cu trupele sale In contra lui Mihai spre a'l scoate
din Transilvania, o face si trimisul nobililor cätre comisarii
impärätesti85. Spre intarirea supunerei lor cätre ImpAratul, sta-
turile Ardealului Ii jurä In forma solemná credintä In ziva de
7 Septemvrie 1600 86.
Basta si inträ indatä cu armata in Transilvania apucand.
spre Turda, unde curand dup5. aceea 1'1 urmeaz6 si comisarii
impärätesti care stätuserà pânä atunci in Satu-Mare. Mihai
Viteazul pentru a gsa'sì ceva bani de care aveà o nevoie neinlä-
turabilä, trimisese niste boi in Ungaria spre vanzare. Acestiboi
surit sechestrati de Nemti In ziva de 8 Septemvrie 87. Atunci
abià Mihai deschise ochii i väzir. c'a* i Nemtii trebuiau sä fie
In. joc, Nemtii ceilalti, dupä pärerea lui nu si impäratul
Basta ajungand la Turda îi uneste puterile sale cu acele ale
nobilimei si serie arhiducelui Matei in 14 Septemvrie, ea." maine
sau cel putin poimaine vom plecà cu ostirea in contra Vala-
hului care stä dincolo de Alba-Julia cu putini oameni. Indatä
85 Staturile Transilvaniei c5tre comisan, 6 Septemvrie 1600, ibidem, 1,
p. 123. Comp. Balcescu, p. 471.
85 Francini Alardi c6tre comisan, 6 Septemvrie 1600, ibidem, p. 124 1V, 1.
Ibidem, pag. 125.
" Comisarii c5tre oficiul comercial, 8 S eptemvrie 1600, ibidem, p. 127.
284 ISTORIA ROMANILOR
ce'! VOM goal din tarä vom atacà Temisoara spre a detrage
pe Turci de la asediu Canisei. Este sigur ck numitul valac a
trimis dupä ajutor la pap din Temisoara" 88
Aceasta va fi de acum innainte imputarea de cäpetenie
ce se va face lui Mihai Viteazul, anume cá vroià sä se spunä
'Turcilor i deci sä le dee tara cuceritä de la Andrei Batori, rä-
pind-o impäratului. Inteadevär cà Mihai erà pus prin insusi
politica lui ce nu tineà samá de ordinele impärätesti, in nevoia
-de a'si cAutà la vreme de pericol un ajutor in taberile turcesti.
Asa l'am väzut tratând cu Turcii indatä dui:4 cucerirea Tran-
silvaniei, In acelasi timp pe când fäcea impäratului cele mai
eálduroase protestäri de supunere si de sinceritate; de ase-
menea l'am väzut trimitänd iaräsi soli la Turci In timpul chiar
cand tratà cu dr. Pezzen 89.
De si tratärile lui Mihai cu Turcii nu isbutiserà la nimic,
totusi el stiind c5. In impärätia mahomedanä i cei mai mici
pot mult, c'äutase cel putin pentru castigà libertatea de
_actiune In Transilvania si mai apoi In Moldova, sä se puná bine
cu pasii märginasi, spre a nu fi stingherit In intreprinderile
sale. Astfel el trimite Pasilor din Temisoara si de pe la Dunäre
In mai multe ränduri prezenturi i elibereazà pe mai multi pe
care 'Ii aveà prinsi din expeditiile anterioare, ceea ce nu lip-
seste a'i fi pus In sarcinä de räu voitorii sài 9°
Pasii räspund arätärilor sale de prietesug, trimitändu-i
mai multe daruri, pe care Mihai le primeste, spunând Nem-
c5. aceasta ar face-o numai spre a inselà pe Turci. Asupra
_acestor daruri si a ceremoniei primirei lor, ne spune un izvor
_al timpului, cä." Mihai a primit in public si pe ambasador
darurile stäpanului säu : un iatagan persan strälucitor de aur
de pietre scumpe pe care trimisul Turc 1'1 inmânä el insusi
lui Mihai ; doue steaguri roii, apte cai, un soim prea frumos
impodobit cu surguciuri de cucori si mai multe alte lucruri
pe care Palatinul ing5.dui sá fie duse innaintea lui dupä obi-
ceiul Turcilor, cinste care nu puteà decAt sà nemultumeaseä
pe impärat" °liar dacá nu vor fi fost lucrurile intocmai
asà, astfel le merse vestea i pentru compromitere i svonu-
rile ajung. Altä dat5. Pezzen scria Banului Mihalcea c5. voevo-
(Jul a iesit insusi &Mare intru intämpinarea ceausului, cá l'a In-
tovärtisit aläturea, arätändu-i mare cinste i &And tuturor a
intelege cá el recunoaste pe impäratul turcesc drept stäpAnul
-drept al tärei i ca nu mai cinsteste i respecteazti pe M. V." 92
" Basta ditre arhiducele Matei, 14 Septenwrie 1600, ibidem, p. 132.
" Mai sus, pag. 218 si 233.
vil Mihai Voda cAtre arhiducele Matei, Ianuarie 1600, Harm , doc., IV., p. 17.
Comisarii cAtre Rudolf al II-lea, 3 Aprilie 1600, ibid., p. 31. Cf. Journal
de l'Etal d'Orienl, 1659 In N. Iorga, Acle qi Frag., I, p. 45.
°, 31 Maiu 1600, ibidem, XII, p. 926.
CÀDEREA LUI MIF1AI V1TEAZUL 285
A-A RApA adAncA in dosul zAreia stA Calea de la MirislAu la Alba lulia.
Mibai Viteazul. II Asezarea lui Mibai Viteazul In tina
PAdure lAngA malul Muresului. de 17 Septemvrie.
C Satul MirislAu. I Asezarea lui Basta In ziva de 17 Sept.
D Dealuri pAduroase apArAnd pozitia StrAmutarea lui Milla' Viteazul In lana
lui Mihai din stinga. de 18 Seotemvrie.
Pod peste rApA. M Asezarea Jul Basta In ziva de 18 Sep-
F RAul Muresul. temvrie.
Conditiile din 2 Oct. 1600, ibidem, XII, p 1056. Ace1ea5i conditii sunt
puse lui Mihai de staturile Ardealului In inielegere cu Basta. Staturile Transit-
vaniei cAtre Mihai Vod5, 25 Septemvrie 1600. lbidem, IV, p, 141.
U0 Ungnad cAtre Rudolf II-lea, 30 Septemvrie 1600, ibidern, p. 147: So
hielt er die Cronstadt und den driten Thaill inn 7 biirgen unter seiner Joch, derwe-
gen die begern durchaus nicht zu willigen".
in Stefan Csaky care Baba Novae 5i c6pita1lii lui Mihai, 1 Octomvrie 1600,
hidem, pag 149.
us Ungnad catre Rudolf al II-lea, 6 Octomv. 1600, ibidem, p. 153-154.
r XDHREA LOT M1HAI VITHAZt7T, 293
12° Ungnad ciltre Rudolt al II-lea, 14-15 Octomvrie 1600. ibidcm, p. 168
die Siebenbtirger alle sein mit dem höchsten Zimider, dasz man im Michal hulf
schikhen soil. iha in der gemain sein vir inn dem verdacht allsz forderten wir den
Mihal herein ins Land damit 'ir mit seiner hulff sie, die Sibenbtirgen, desto besser
zu Eur Majestiit Gehorsamb zwingen möchten". Comp. Ungnad cötre Fludolf
al II-lea, 12 Oct. 1600, ibidem, p. 146 : Gott hab Inen von einem Teufel geholfen
und 10 wider auf den hals geschikht".
121 Impöratul cötre comisan, 10 Noerovrie 1600: ibidem. XII,. p. 1080.
Ungnad cötre Budolf al II-lea, 17 Oct. 1000, IV, 1, p. 171.-Comp. altul
din 23 Oct., ibidem, p. 182.
na Ungnad cötre Rudolf al II-jea, 14 OctotnN rie 1600, ibidem, IV, 1, p. 169.
Comp. altul din 16 Octomvrie ibidem, p. 170.
296 1STORIA ROMAN1L011
3. GURU*LAU
Alihai la Praga. Mihai luAnd hotarArea de a se ida-
tosa Innaintea. Imparatului, spre a indreptati purtarea lui
a se araa ca jertfa unei nentelegeri, pleca din Craiova pentru
a merge la Praga, unde se afta Imparatul Rudolf al II-lea. El
treca prin pasul Vulcanului n Banat, si de acolo apuca spre
Lugoj unde'si spori Inca' IntovArasirea lui, care 'la In curand
aspectul unei mici armate. Fiind ca se temea sa nu fie retinut In
Ungaria, el cumpara de la Gaspar Cornis care resedeà In Alba
Iulia, Cu un dar de 2000 de galbeni voià de a trece pe granita
Transilvaniei. Totusi Mihai este Intampinat cu dusmAnie In
mai multe locuri, precum de catre locuitorii din Deva, care
Indreapta tunurile asupralui. Mai multe scrisori trimise de Tran-
silvaneni locuitorilor diñ Cornosbania cauta sa'i rascoale In
contra lui. Garnizoanele din Lippa i Ieno se ieau chiar o bu-
cata de drum dupa el ; dar sunt respinse de trupele lui Mihai.
In 6 Decemvrie Mihai serie lui Paul Niary, rugandu'l sà spuna
oamenilor de pe mosiile lui, pe care avea sà treacà sa nu'l In-
tAmpine ca dumanie de oare ce el se duce la frnparatul unde
'a fost chemat ca el nu a putut ramânea In Valahia nu atAt din
cauza Turcilor cal din acea a Polonilor; cà Niary stie cà Tran-
silvanenii sunt asa de porniti contra lui &A daca gäsesc pe vr'un
om de a lui, ti omoara numai decAt. De aceea se roaga de Niary
sa spuna la toti sa nu se sperie de sosirea lui; ca el vrea numai
binele tärei i vrea numai sä caTatoreasca la acel cäruia este
legat prin juilmAnt"121. La 11 Decemvrie el trece. prin Ora-
dia Mare 19, *i In Ianuarie1601 ajunge la Viena. Aici el roaga
pe Carolus Magnus, pe doctorul Pezzen si pe Lichtenstein
nu se dee nici un r5spuns solilor transilvani, Orla nu va vorbi
el singur cu Imparatu1129.
Proectul lui Mihai, arhiducele Matei iea pe domn sub scutul
sau si Ii da 4000 de florini bani de Intretinere. Mihai serie impsa-
ratului In 6 Fevruarie 1601 pentru a'i cere o audienta. Impà-
ratul refuza IntAi rugamintea Voevodului, pe urmà Insa II pri-
meste, anume tocmai la I Martie 1601. Intrat la Imparatul
Mihai Ii gruta Juana uitAndu-se. la el, cum spune un martor
al scenei, cu ochi rai; apoi rara a vorbi, se retrase dupa obi-
ceiul turcesc pAna la mijlocul camerei asteptand ca imparatul
porunceasca a vorbi, ceca ce faca prin mijlocirea unui tal-
maciu. El aveà multe de spus pentru a se desvinovali i a'si
oferi slujbele sale., dar se spune &A el vorbi numai putine cuvinte
2" Memorialul lui Mihai, 17 Ianuarie 1601, ibidem, IV, 1, (p. 230-237),
pag. 236. Scrisoare satre Nyari 6 Dec., 1600. Ibidem, XII, p 1105.
"8 Scrlsoarea lui Nyari din 12 Decemvrie 1600, IV, 1, p. 204.
Trei scrisori ale lui Mihai catre acele persoane din 12 Ianuarie 1601,
ibidem, IV, 1, P. 225-227.
298 ISTORIA ROMiNILOR
o
-
Po
.00 Anal catre Rudolf al II lea, 6 Fevruarie 1600, ibidem, IV, 1, p. 211.
Amb. venetian din Viena catre dogele, 5 Martie 1601, ibidem, VIII, p. 200.
CADEREA LUI VITEAZut. 299
1St Memorialul luì ilihai Voclil Care Imp:T:11111 Rudolf al II-fea, ibidern,
IV, 1, pag,. 231.
iss Ibidern, IV, 1. p, 232.
300 ISToniA ROmIN1L011
4.1
f
Mihai Viteazul, este data
d otii
i ca Indreptata de el catre
fh)(>4 acel Ibrahim Pasa, despre
care Ungnad spunea alta
Din iscaliturile lui Mihai Viteazul data a parea a fi chiar
fratele sau de cruce, si In
care domnul fi of era deadreptul supunerea aceea ara-tatà prin
scrisoarea catre boieri 160.
Basta raspunde Irisa foarte rece lui Sigismund Batori, d.
hotarirea asupra acestor scrisori, se cuvine imparatului, In cazul
cand ele ar proveni Inteadevar de la voevodul roman ; a Ba-
tori lusa ar face bine a iesi din Ardeal, pe care'l detine contra
tuturor legilor dumnezeesti si omenesti"161. Basta era chiar
dupa cat se vede In relatii destul de bune cu Mihai. In o scri-
soare a lui catre Donado, el spune ca : Noi suntem ceva mai
putin de 10.000 si avand cele mai bune corespondente cu Va-
lacul, suntem dupa cum cred uniti. Va urma de aici un bun
efect si sperez ca Dumnezeu va favoriza dreapta cauza. a M.
S. 162, Toma Cauriolo spune apoi ca dupa intrunirea armatelor
lui Basta si Mihai, ei se vizitau si Valacul arata vointa lui de
a se supune in toate la prudenta si experienta domnului Basta" 1".
Guru.slau si moartea lui Mihai Viteazul. Neizbutind
prin intriga, Batori se hotari sa cerce soarta armelor. Catre
Mihai Voda catre boierii citati In text, 1 Maiu 1601, ibidem, IV, 1, p. 249
'" Mihat Voda catre Ibrahim pasa, 1601, ibidem, IV, 1, p. 278.
'" Basta catre Sigismund Batori, 19 Iunie, 1601, ibidem, IV, 1, p. 257
Tuteo alta scrisoare a lui Basta catre Arhid. Matei din 20 Iunie 1601, ibideMs P-
258, Basta repeta Indoelile sale : le quali (lettere) se siano cose inventae da Tran-
stIvani o no, non lo posso sapere".
l'a Basta catre Duodo amb. venetian 9 Iulie 1601, ibidem, VIII, p. 217.
1" T. Caurich catre Donado, 9 pi 16 Iulie 1601, ibidem, VIII, p. 218 si 220.
CADEREA. LUI M1HAI V1TEAZUL 309
,g9 Asupra mortei lui Miltai Viteazul toate izvoarele consunA in ce pri-
veste cauzele si trimiterea lui Beauri. Vezi buna oarà Ortelius red ivivus el con-
linuatus, Niirenberg, 1665, p. 290-291. Un document posterior numai cu 15
zile uciderei, de,scoperit de N. Ionescu In Berna, An. Acad.,rom., 1881, p. 85. Ger-
manii si Ungurii sustin cA Mihai ar fi ranit pe cativa ostasi. Gaspar Ens, Rerum
hungariearum historia, Coloniae Agrippinae, 1604, p. 412 si Curiöse Beschreiburtg
von der Moldau und Vallachey, etc. 1669 sub cap. IX hiebe nach dem deutschen
Hauptmann". Tot asa i dintre istoricii vielei lui Mihai. Bisselun Mihael Valla-
chien Woytoode In Papiu Tesaur, I, p. 168 si Thuanus, Historiarum sui temporis,
ibidem, I, p. 246. Stavrinos in poema asupra lui Mihai Viteazul apune ea' Mihai
nu s'ar fi apàrat de loc. Alte doua povestiri anonime asupra uciderei lui Mihai,
din 18 si 19 August 1601. Hurm., Doc., XII, p. 1218-19. Insemnatà istoriceste
este imprejurarea ea Beauri avea ordin de la Basta ca sa ucidd pe Mihai In caz
de impotrivire la arestare. Spinolli nunciul papal catre Papa 4 Sept. 1601, ibidem,
VIII, p. 224 si amb, Ven. catre Dogele, 3 Sept. 1601, ibidem, p. 227 : con ordine
312 38T0RI4 ROMiNILOR
ad fin capitano vallone che dovesse farlo prigione a nome di sua Maestit, et se
volesse far resistenza che louccidesse". Adaogil Anon. rom., In Mag. ist., IXV,
pag. 303.
17. Basta cAtre Arhiducele Matei, 23 August 1601, Hurm Doc., IV, 1, p.
266: e dal'essermi io in Claudiopoli assicurato che le letere intercette mandate
gla da Sigismundo s'ano state veramente sue, scritte dal Ban Mihalce, fui forzato
cercar d'assicurarnif de la persona sua ; ma egli volendosi deffendere fu amazzato".
Toti scriitoril Ungurl gi Germani sustin aceastii Invinuire In contra lui Mihai.
Cilt de logicA InsA este ea se vede ce pe formularea el, de exemplu In Gaspar Ens,
p. 412, unde spune tuteo singurA frazA : Voivoda licet quum antea tum in hoc
maximo praelio (la Goroslav) Caesari sortem et i Metan operam navArit, frandu-
ente tamen cum Turcis, Tartaris, et Polonis, consilia agebat 1"
CADERSA LUI MIBAI VITYLAZI,IL 313
in lucrare deck dupa o mai coapta cugetare, clack firea lui cea
harnica la faptà nu l'ar fi Impins fara de voia lui a lovi inainte
de a gandi, lucrurile ar fi putut luà alta Intorsatura. Dar aceste
cugetäri sunt mai mult niste Intors'Aturi stilistice, caci este
tot atat de zadarnic de a critich felul de a fi al unei persona-
litati, cum e nepotrivit a o face fata de desfasurarea fatala a
evenementelor.
Din aceste pricini ins'A istoria i viata eroului roman
se desvolta ca o repezeciune ne mai pomenita ; Inceputul este
asà de aproape de sfarsitul ei, leaganul asa de aproape de mor-
. mant. Si Cu toate aceste In scurta clipita a celor 8 ani, ce In-
grarnadire de fapte aruncate unele peste altele, ce material
imens pentru istoric, nu mai putin pentru psiholog ! Timpul
neavand cleat o valoare relativa, masurata nu prin muta curgere
a valului sau, ci prin faptele purtate de el, se explica de aici In-
semnatatea doinniei acestui mare suflet al neamului romanesc.
Cat e de mare se poate judech din o singura consideratie. Pe
cand un lung sir de precedesori ai sai nu sunt cleat niste jucarii
In mainile Imparatiilor vecine, ale Turcilor, Ungurilor sau Ger-
manilor, Mihai Viteazul cum apare pe scena, determinä el §i-
rul imprejurdrilor, concentreazd asupra lui privirele lumei po-
litice, devine un factor insemnat in evolutiunea istoric6 a timpului
stiu. Din lut poporul roman devenise iar om, atins de degetul
datator de viata al acestui erou. De aceea Mihai Voda este
numit vestit chiar de contimporanii säi 171.
Care a fost gandul In Slujba caruia Mihai puse marimea
neprecugetarea lui?
La Inceputul carierei sale el vroià sà scape tara Munte-
neasca de Ingrozitoarea Ingenunchiere in care cazuse fag cu Im-
paratia Otomanä ; gaud mare si nobil, ca.ci nazuià In cotro a
tins toate sufletele mari, de la robie spre libertate. Aceeasi re-
volta contra asuprirei, care impinsese pe Mircea-cel-Batran
si pe 5tefan-cel-Mare, a combate de mai Innainte domnia tur-
ceasca, pe Vlad Tepes si pe loan Vodä cel Cumplit a cautà sa o
scuture dupa ce cazuse pe grumajii nenorocitelor tAri, îi Meuse
drum si In marea mima a lui Mihai Viteazul, i aceasta idee
a lui, sprijinita pe o energie fara saman, Il pun alaturea cu figu-
rile cele mari care au contribuit la darapanarea cumplitei pu-
ten i turcesti. Am vazut cA ideea rascoalei lui Mihai In contra
Turcilor nu'i fusese Insuflata de principii vecini ; ca. el se duse
s'A le-o propuna, jertfindu'si onoarea lui chiar, prin un tratat
Injositor fata cu starpitura de Sigismund Batori, i primind astfel
o alta robie Insa numai Inchipuita si pe hartie pentru
a scapa de una realà, Inlipta In sangele si carnea poporului sau.
"1 Polo Minio cntre Dogele, 1620, Hum., Doc., VIII, p. 391: Et hora
vive Petrasco /iglio de lamoso Michael Vaivoda".
ISTORIA R0111ANiL0R-
Daeä ar.fi lost dat lui Mihai sg rgman6 pe Iângä aceasth idee
primordial.; dacg si-ar fi pus puterile toate in combaterea
Turcilor, apoi supunându-si popoarele din peninsula
Balcanului, el ar fi ajuns departe, si undele Bosforului ar fi
vgzut poate rgsfrAngändu-se In valurile lor sclipirile coifurilor
românesti. Acest vis nu este doar numai o resfrângere a inchi-
puirei vremurilor noastre. El erà visat chiar de pe atunci. A$h
Mitropolitul Mateiu al Mirdei in cronica lui rimatà spune ch.
noi (Grecii) ngifájduiam cà Mihai va scoate coroana bizan-
ting cu sabia si cà ne-o va da-o flour 172
Cum am spus'o si mai sus, menirea lui Mihai, norocul
si viitorul sgu erau in spre sud si nu in spre nord, In cotro
intoarse fatalul sàu destin. El fu nevoit IBsà de la un timp a
pgräsi politica sa anti-turceascg., cci chimbgrile intdmplate
in fgri/e vecine, amenintau tot atata pozitia lui de domn, pe
Cat o amenintaserg pang acuma Turcii cei infuriati.
Nevoia de a'si apgrà domnia contra scopurilor rgsturng.-
toare ale lui Andrei Batori si a cuscrului acestuia, feremia Mo-
vilg, II impinsese peste Muntii Ardealului si de aici peste acei
ai Nloldovei. Mihai nu aveh constiinta cà, cucerind aceste
el uneste inteun singur corp poporul românesc, i numai noi
astgzi, vgzand realizat pentru o clipg de Mihai acest vis al
timpului nostru, punem in acel lut pRismuit de Mihai
direa care'l insufleteste; noi credem cg Mihai a realizat
unirea, fiind cà a. intocmit cadrul in care ea trebue sg se in-
fgptuiascg, fie inteun timp indepärtat. Cà Mihai nu aveh
In gAnd sà uniasch tàrile romane, sä" facg un singur tot din natia
româneascg, se vede din o suing de consideratii. Mai intai tim-
purile de atunci nu stiau ce vrea sà zicg popoare si interese po-
porane. Dinastiile i regii îi impgrtiau lumea ; popoarele se
tälau si se forfecau Meà a fi intrebate, pentru interesele cutgrui
sau cuVirui monarh. Apoi Mihai Viteazul nu tinsese nici
°deà la unificarea ocArmuirei acelor trei state, ce le pusese sub
el ; dovadg cg el trece in Ardeal impreung cu toatg familia si
averile lui, peïräsind Munten ia, In care .vroià sg pung domn
pe f iul stiu Piitragu. De asemenea dupg ce cucereste Moldova,
el se gandeste In curand a inlocui ocArmuirea provizorie ce o
intocmise aici in numele sgu, prin domnia unui .. tef an f iul lui
Peiru (Schiopu, cel mort in Innsbruck) 173,si de aceea stgruià
rului roman, niel pe vremea lui Mircea, nici pe acele ale lui
Stefan, nici chiar pe acele ale lui Mihai 174.
Cu toate acestea constiinta ca Muntenii si Moldovenii
erau acelas neam rilsarit din identitatea limbei si a religiei, nu
era cu totul straina timpului de atunci. Ba ea era chiar pusa ca
temelie unor cereri politice. Asa cand boierii Dan vistiernicul
si Vintila Clucerul care se dau drept reprezentantii boierimei
muntene, cer de la regele Poloniei Sigismund al II-lea ca sal
mantuie de voevodul Mihai si sa ice tara lor sub protectia Po-
loniei, cum este si acea a Moldovei, punandu-le domn pe fra-
tele lui Ieremia Movila, Simion, intre motivele pe care boierii
Isi sprijina rugamintea este si acela di toti suntem de aceeasi
limba si de aceeasi credinta si de aceea In vremile vechi gos-
podarul moldovan devenia gospodar muntean si gospodarul
muntean gospodar moldovan" 175.
Mihai cautà deci In cucerirea Ardealului si apoi a Mol-
dovei, singurele pe care din mult mai vastul sail plan putù sa le
aduca la Indeplinire, apararea si Intarirea pozitiei sale, nu uni-
rea Romanilor ; si tocmai faptul ca el In aceasta mare intre-
prindere nu putù sa se gandeasca la poporul roman explicg
lipsa izbandirei lui.
Intoarcerea de la Turci asupra Cretinilor. Cut timp
Mihai lupta In contra Turcilor avei in partea lui shntimantul
intregului eau popor, care pe atunci alcatuia chiar grosul ar-
matei lui, si era cu mima toata spre isbanda intreprinderei
sale. Apoi ajutorul ce'i venia fie din partea Moldovei, fie chiar
din parte Ardealului sau a Germanilor erh sincer si fara gaud
ascuns, Intru cat lupta pe care o Intreprinse era o nevoie sim-
tita de toate puterile ce luau parte la ea. Ea aveh rasunet In
toate inimele, dela acele rásfatate In palate pana la acele as-
tun.se In colibe. Mihai Viteazul putea O. se arate poporului
muntean si moldovenesc ca aparatorul drepturilor sale impi-
late, Crestinilor In deobste ca acel al intereselor lor celor mai
sfinte. De aceea Mihai Viteazul, sustinut de puternicul simti-
mânt al popoarelor, faca minuni In lupta dusa Improtiva Ma-
homedanilor, si sub conducerea si imbarbatarea lui, ostirile
aliate putura zdrobi acele urdii nenumarate, care pareau ca
vor nimici si inghiti Muntenia intai, Crestinatatea In urrna.
Cand Insa primejdia se mai indepartase din spre sud,
ea se Intoarse din spre nord, In persoana lui Andrei Batori si
174 Vom expune In vol. VII rAdAcinele si gcneza ideei unirei Romilnilor In
-un singur corp politic si In vol. XIII seria tntreagA a genezei acestei idei.
1" 1598 data cea mai probabilA a acelui act nedatat. Hurm., Doc. I,
Supt., 2, pag. 487.
CADEREA LUI M1HAI VITEAZUL 317
778 Asupra compunerei armatei lui 'What In decurbul anului 1594, vezi do-
cumentul citat mai jos nota 8. In toate luptele sale de peste munfi, ostirea ro-
maneascli este numai o mica minoritate. Vezi /mina ()ark scrisoarea unui anonim
catre hanul Tatarilor, Aug. 1598, care spime ca armata Impfiratului, a regelui
Transilvaniei si a lui Mihai domnul Munteniei se compunea ex Hungaris, Ger-
manis, Croatis, Rails, Gnus, Hispanis, Vallonibus alysque nationibus". Hurrn.,
Doc., III, p. 297). loan Darahi care vazuse cu ochii sai armata lui Mihai Voda
Inaintea luptei lui cu Batori, o descrie astfel In relatia lui din 1599 (ibidem,p. 431)
Equite,s Hungaros 1100 habebat, pedites 1000, Rascianorum (Sarbi) ego militum,
Cozacorum, Moldaviensium, non scio, sed certum est guod solos stipendiarios
eguites el pedites viginti ter mille. Praeter istos liberos Handones 8000 habebat,
pulcherrimum item Rosonum (Ro)ii sau curtenii roman» ut ipsi vocant, exerci-
tum, universitas Boeronum, Machokas (?) etiam aliquot mine._ In Transylvania
rursum agiles Siculos". Tot asa si raportul lui Malaspina din 14 Noemvrie 1599
(ibidem, p. 513) spune ca armata lui Mihai Viteazul ascendeva a 48 in 50
combattenti tra quali 27 m. in circa erano gente scelta d' Albanesi, Rasciant, Un-
gari, Cosachi, e Valachi," Ca Haiducii erau i el platiti, vezi David Ungnad care
Rudolf al II-lea, 3 si 4 Ianuarie 1600, ibidem, IV, 1, p. 6: So werde uns der Mi-
chal allspald die Khossakhen und Hayduggen auf den halsz schikhen ; wir werden
darnach woll erfahren was er Michal fiir ungestiembe insolenz mit dem Kriegs-
volkh aussten mtiss, warm im das gelt von Eur Mayestat so lange zeit ausbleibt".
177 Vol. IV, p. 316 si urrn.
318 VITORIA ROMINILOR
17, Kurzer Berichl wie alle Sachen in Siebenbiirgen zwischen dem Fiirsien
Sigi.smund Balori und ellichen Verriithern anno 1591 (Ultima din
mai multe brosuri legate finpreuna sub No. 3410 g colectiei Sturza din Bibl. Acad.
Brosurcl nepaqinalci); la pag. a 8-a gasim urmatorul loe: Der Furst der Wal-
lachey, Mihael gennant hat bey ihm 10.000 Wallachen, 2000 siebenbiirgische
Trabanten; item 700 Pferde welche er richtig bezahlt, und giebt auf eines 5 Tha-
ler, auf einem Trabanten 3 Thaler, und auf 100 Personen alle Tage einen ocliscn, So
oft sie aber mit dem Feinde zu thun haben so ist das Monat aus, und die richtige
Bezahlung vorhanden. Allein was die Beut antrifft, miissen sie alles dem Fiirsten
geben, welcher pro arbitrio, einein jeden nachdem er sich dapffer verhalten, damit
verehrt". Aratarea compunerei armatei, mai mult din Romani, se ref era la luptele
cu Turcii din 1594. Un raport din 4 Tanuarie 1597 spune de asemene : i cavalli a
cinque talan i il mese, et i fanti a qoattro, computate in essi le provisioni de Ca-
pitani et officiali". Hurm.. Doc., II!, p. 508.
"b Aloisius Badibrati catre Dr. Pezzen, 22 Decemvrie 1599, ibidem, III,
pag. 399: Se V. S. Ill-ma vol sapere quanti denari spende questo V-da per pagar
li soi soldati sina hora li andava ogni mese talen i 98 m."
10G timpul lui Mihai Viteazul nu am putut descoperi nicairi pretul
chilei de grail. Von' vedea.Insii ca pe cel al lui Brancoveanu, (vol. VII) 100 de
ani mai tarziu, acest pret era de iy, lei sau un galben. Tinand seama de Impre-
jurarea ca cu cat ne apropiem, cu atat grâul creste In pret putem admite pentru
vremile lui Mihai pretul unei chile de grail un leu. Admitand pentru valoarea
absoluta a chilei de grail y2 din valoarea ei de astazi, adeca 25 de lei, Inca avem
cheltuiala lunara de 2.400.000 de lei noi, In bani de ai nostri, un budget anume
pentru cheltueli.
anituP:ALiii AtiliA I VITEAZI.I. 31
181 Citat mai sus, p. 296. Comparà Hurna., Doc., I, sapl., II, p. 551, 554.
,82 Ifridem, XII, pag. 872.
18; 1594 Ian. si Martie reproduse in extracte de N. Iorga Istoria tal Mihai
Vileazul In Cono. LUerare, XXXI, 1902, p. 986 si 988; 1595 reprodus de Iorga,
ibiclem, XXXV, 1901, p. 810.
320 BTO RI A ROMAN moil
L3
.jf- // -;, .1
.
.
"4 Vezi hrisovul cel mare al Buzestilor In rev. Tinermea romcinii, 1, 1898,
pag. 110-126.
"5 Magazinul istoric, II, p. 265. Si cu toate aceste, in alt document din
1608, Aprilie 20, dela Radii Serban, prin care spune ca dMveste acest sat Apele
VII Simei sotiei stolnicului Stroia, spre a multumi pe vaduva pentru rnoartea
sotului ei In o luptil contra Tatarilor arata ca locuitorii acelui sat fusese kneji
dar s'au vandut ei tnsii de blind voia lor lui Mihai Voder. In documentul lui Radu
Alihnea, se spune liisa ciar ca 3Iihai Voda fa'cuse siluire aeestor kneji i le-au
aruncat aspri 50.000 si le-au luat rnosiile de i-au teicut vecini". lath deci ce cre-
dinta se poate pune pe cuvintele stereotipe cele intalnim In documentele de vânztiri
de mosii ea s'a facut vanzarea de Nina vote. Alai afltim din documental lui Radu
Serban veni la domnia mea doamna Florica, fata lui 31thai Vodk vrand
sl'si ice inapoi satul, si s'a dus acolo la sus zisul sat, fara itirea domniei wide de
a facut multa paguba oamenilor 5i a ucis toate oile jupanitei Simei stoluicesei.
Dar domnia mea nu rÙ sa dee doamnei Floricai satul Apele Vii". Traian, 1860,
p. 332. Alt sat al Florictii dat In aceleasi conditii ca si Apele VII este Rucarul care
se rescumpara de rurnitni pe bani gata dela jupaneasa Buica 5i jupaneasa Ilinea
fetele doamnei Floricii, cum serie hrisovul de rtiscump5ratura dela Alatei Basarab
din 18 Fevruarie 16. Ariceseu, Istoria Uunpulungului, II, p. 87.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. V 11
322 ISTORIA ROmANILOR
p.
.:'
:'_,
Florica fiica lui Mihai Viteazul
Dupi mAritiq
' ..
7.-2-: .47'. "
-4.
:".
- .
:.
.vs N ,1
..
.'
CADERA LEI MIHAI V1TEAzUL 325
srt fie de 318 oteti i de mine cine va sparge pomana mea (sau
pomana, amin?) 189.
Care sä fie intelesul acestui hrisov? Este invederat cá
clomnul restitue actul säu de cumpäräturà mosnenilor ce'i
vanduserä mosia, i pentru a da o mai mare garantie acestei
restituiri, insamnä insusi cu mana sa reintoarcerea satului
tare vechii si stäpanitori. Insemnarea se vede cá a fost fa-
cutä in Belgrad sau Alba-Iulia, prin urmare cel mai timpuriu
In 1599 Noemvrie 1, când Mihai calca' pentru Intaia mea in
insusire de cuceritor in capitala Ardealului 19°, adecà aproape
patru ani dupà cumpärätura savarsitä de Mihai. Dar oare in
adevar sä fi cumpärat domnul mosia Surlanul de la mosneni?
Pe la 1 Fevruarie 1596, data actului de cumpäratura, Mihai
sävärsise toemai marea sa luptä cu Turcii, gonindu-i peste
Dunäre ca ajutorul Ardelenilor si al Moldovenilor, luase Giur-
giul, Nicopoli, Vidinul, si se aplica la data documentului,
raspinga o nävälire a Tätarilor si sà atace pe Ieremia Movila'.
In asemenea imprejuräri, cand Mihai cheltuise ata-La de mult cu
respingerea nävälirei turcesti, si se pregalia a intampina pe-
rico/ele ce'l amenintau de la nord, fiind data i lipsa lui vesnic4
de bani, ne vine greu a crede cvá Mihai sä fi dispus de suma de
40.000 de aspri spre a ~Ora o mosie, mai ales cd nici sbuciu-
märile in care se aflà cu respingerea dusmanilor nu'i vor fi in-
voit a se indeletnici cu daraverile sale prívate. Noi credem
sub aceastà pretinsä cumpäräturá se ascundea o räpire a sa-
tului räzäsilor, asemenea acelei petrecute cu mosia Apele VE.
Alihai aruncase acest bir asupra Surlanului de 40.000 de aspri.
Neputându-1 plàtì, mosnenii îi vânduserä mosia pentru acea
sumä lui Mihai, i domnul inchipui un contract de cumpärä-
turä, in care pretul platit era datoria mosnenilor care domn,
izvorâtä din neplata birului. Mosnenii vazandu-se saraciti de
averea lor i eäzuti in- starea de vecini, pun*maná.' de la man.à
aduna' para catre para timp de patru ani, i cand ajung a in-
deplini suma indoitä acelei datorite de 40.000 adicä 80.000 de
aspri, se duc dupä Mihai in Alba Julia, cad innaintea /ui
roagA sti' t faca ca ei pomand, sä le inapoiascä mosia, dandu'i
pentru ea 80.000 de aspri in locul celor datoriti de 40.000. Mihai
care tocmai pe cand era in Ardeal se afià in cea mai mare nevoie
de bani, primeste cu bucurie acest plocon neasteptat, si le iría-
11,2 Revista pentra istorie, archeologie filologie a lui Gr, Tocilescu, IV,
p. 512: Pe cdnd Tocilescu celeste ma mai, lar eu mi-a, un anonim criticAnd
arnbele noastre piíreri in Conlimporanul d-lui loan Niadejde. V. p. 119, observ.4
dreptul eh sernnul deasupra lui ma este mai emana o aruncilturA de condeiu
.decistt litera i, In fond deci interpretarea anonimului din Contimporctnut con-
cordâ cu a mea.
196 Mai sus, pag. 198.
191, Mai sus, pag. 160-161.
326 ISToRie ROMAN1LOR
155 Vezi mai sus, p. 297 nota In fine, reprodus documeaul din 3 Ian. 1000.
"5 G. Popovici primeste o tAlcuire mijlocie anume cá siitenii din Surlanul
fi-ar fi vandut de nevoe mosia lui Mihai Viteazul, pe care o rfiscumpkrá apoi cu
pret fndoit. Subtle hied putin vina domnitorului, In/Aturand si/uirea, dar nu mult.
Vezi Cony. lit., XV, 1886, p. 1065.
328 18Tome, ROMINILOR
lut inform, fArA glas i Mil drepturi, care sufereh in t'Acere tot
felul je nedreptAti. Am vAzut mai sus, cum Mihai Viteazut
mArturiseste singur cä Valachia fusese asa de despoiatA eä nu
erà cu putintA a mai scoate nimic din ea 205.
Dar Mihai Viteazul merge mai departe In aceastA privire.
Nevoia lui de a stà bine cu boierii Il sileh sà le invoiascA a pune in
lucrare, alAturea cu el, cea mai cumplitA desbrAcAtorie a tii-
ranilor. Am vAzut mai sus familia Buzestilor stApAnind 128 de-
mosii, i cAti alti1 vor fi avut tot pe atAtea, despre care isto-
ria nu ne spune nimic !"6. Vitrigele timpuri prin care trecuse
poporul romAn coborAser6 o sumA foarte mare de oameni in
rAndul tAranilor supusi. Cu trecerea timpului raportul lor de
supunere e ingreuie din ce in ce, si proprietarii pe mosiile
cArora ei st'Ateau, rAstrAngeau, tot mereu lanturile atArn'A-
rei lor. Exploatarea muncei lor In folosul stApAnului mergea
sporind. TAranii pentru a scApà din ghiarele asupritorilor,
fugeau de pe mosiile lor pe acele ale unor stApAni mai indurAtori
mai ales de pe mosiile boieresti pe acele mAnAstiresti. AceastA
fug5 pAgubeh atAt pe stat prin ingreuierea incasArei dArilor
cAt si pe tArani prin sporirea pártei lor contributive la cislA ; dar
mai ales pe boieri ale cAror pAmAnturi se desgoliau. De aceea
boierii luarA de la un timp obiceiul de a readuce cu puterea
pe omul fugit la mosia de pe care era. Cu timpul acest abuz
cApAtA caracterul unui drept, care deveni o parte intregitoare
din obiceiul pilmAntului 207. Totusi se iveau multe protestani
din toate pArtile In contra unei asemenea fArá-de-lege ce tinde
s'A se vesniceascil. Boierii care aveau interes de a o intAri pe cAt
puteau mai mult zmulseserä de la Mihai Viteazul care cum am vA-
zut nu puteh sA li se opunri, recunortsterea ei, prin un asezAmAnt
ce aveA. In contra obiceiului timpului, deprins numai cu asezäri
individuale, caracterul unei dispozitii obstesti. Prin un hrisov
al sAu, din care s'a ptistrat o amintire in altul posterior de la
Radu Mihnea, Mihai Viteazul dispuneh : care pe unde va fi.
acela s6 lie rumdn vequic, unde se va afle 208, consfintind astf el
aeela§ fel in tosi fratii lor de robie 21° ; apoi Mihai Viteazul
care se sprijineh In Muntenia pe elementul boieresc, cum ar fi
putut el cliutà razimul su peste munti In elementul poporului
de jos? Si In Transilvania el trebuia caute proptelele in
-clasa politich a Wei, in nobilii ei, care nu'i dhdurh niciodath
o ascultare pornith din inimh. El fu deci nevoit §i ad sh lase in
parasire tocmai pe acel element In care singur, ar fi putut gà'sì
sprijinul potrivit pentru indeplinirea uria§elor sale rlanuri; sä"
rhspingh pe Omni care se ofereau a'i aduce, lute° mare de sange,
Ardealul la picioarele lui, §i oprindu'i de la ori ce abatere contra
inhbu§e iar in sufletele lor speranta ce incoltise;
stei arunce iar in desnhdhj duke, instrhinandu'§i inimele lor.
Nedrept este deci Billcescu cand exclamh cu privire
Ja aceste fapte ale eroului muntean : Noi care robiserhm pe
fratii nWri, thranii din tara romaneasch §i phstrasem in robia
Ungurilor pe acei din Ardeal, mai meritam noi oare atunci
milrimea i fericirea?" El adaugh cà Mihai nu pricepti nici
data pe popor, §i cà numai in popor era adevhrata lui putele,
adevhratul shu sprijin, ei chuth cand in nobilime, cand in
c§tirile mercenare, cand in ocrotirea Austriei 1" 211, Este u§or
de a spune asthzi, cand poporul In universalitatea lui a do-.
bandit o uria§il precumphnire, cä trebuie sh'ti cauti razi-
mul In popor. Dar pe atunci ce era poporul §i unde era el?
Nici nu existà; de oare ce nu, avea mai mare valoare deck
urmele de vite ce se duc la tilietoare, de oare ce erà pri-
vit numai ca o massä bunh de despoiat §i de aruncat In mhcelh-
riile razboaielor, Parr' a'l intrebh nici dacil nici cand vroiete
-flee din tributul banilor sau din acel al sangelui. Mihai Viteazul
trebuià sa se razime pe thrani §i sä respingh pe nobili? Avu-
sese el doar exemplul cald inch, acel al lui loan Vodd cel Cum-
plit, care incercase aceasth nebunie, §i plgtise cu corpul lui rupt
mn patru phrti, instrhinarea nobilimei §i alipirea lui prea stransii
de poporul de jos. Planul lui Mihai Viteazul nu s'ar fi putut
realiza deck cu o conditie, aceea de a jelly pretutindeni elemen-
boieresc, a deskinful pe ¡aran, a'si adund o51iri1e din poporul
.sdu i a proclainet unirea tuturor Romdnilor. Veacul lui erh inch
necopt pentru asemenea idei. Mihai deci concepuse o hicrare
,pentrit care vremile In care trilià nu erau fiicute.
S'a obipuit in tot deauna a se considerà pe Mihai Vi-
teazul ca pe atat de slab politic, pe eat erà de mare general,
-§i ehderea lui se atribuie mai mult nedestoiniciei cu care el M-
I-Arta firele
212 Fr. Morosini cAtre dogele 29 Iunie 1583. Hurm., Doc., IV, 2, P. 116
un altro Chiaus ha expedito in Cipro per condur qui il fratello di questo che-
dovera haver il stato (Petru Cercel, mai sus, p ) per tenerlo in questa citta
comme ostagio". Comisarii ciltre ImpAratul 9 Aprilie 1600, ibidem, XII, p. 829 :
der Her Waida hab mit Schweinpekhen turkisch geredt".
Mihai Voda &are Basta, 14 Octomvrie 1600. lbidem, IV, 1, p. 167.
214 Raportul lui Malaspina, 14 Noenwrie 1599, ibidem, III, p. 515 : huomo
senza lettere di modo che a pena sa scrivere il suo nome". Malaspina exagereaza.
Mihai scrià romilneste, vezi mai sus, p Vezi si adunare de imbunatiltiri ale
lui Mihai Viteazul In Iorga Sludii i doc., IV, p. 14. Un anonim atre Napragi,
Maiu 1600, ibidem, IV, 1, p. 49 Ego cum vaivoda si valachicum idioma sciren
oplimeconvenirem".
2" Comisarii care Rudolf, 31 Martie 1600, ibidem, IV, 1, p. 29 se jillue2c
de modul gresit cum s'a redat spusele lor Voevodului. Scrisoarea lui Pezzen cAtre
Mihalcea ràu tradusa Vocvodului (mai sus p. 339). Zeckel, ibidem, XV, p. 1701
Diese Punkht hat uns der Stoica Vist, razisch (sarbeste) dis ich Zaggel verstehe
aus dem Walachischen vertulmatsch. Das khumbt uns nun so depravato un
corrupto sensu fur das wir aus etlichen Punckhten den rechten verstand gar nich`
gewunen khinnen". In unele cazuri cred nevoia a se traduce prin patru linbi.
Comisarii care Pezzen. 24 Iunie 1600, ihiden, XII, 9, p. 949: und des Herrn
1Vaida Schreiben inn originali in Wallachischer Sprach mit sich gebracht und
dasselbige wellisch (italiene5te) mundlich vertulmatsch und hernach ungriscli
schriftlich vertulmatschten lassen, welches wir in das Latein". Ce mai r6manea d n
Intelesul primitiv din aceastà strecurare prin patru graiuri? De sigur un Inteles
exagerat.
01 !NORMA LUI ELEA! VITEAZUL 337
Pagina
4. Dela Petru Schiopul la a doua domnie a lui Aron Tiranul 108
Petru al V-lea Schiopul, 1574-1579 108
Tamil (loan al II-leal Sasul, 1579-1582 111
Petru VodA Schiopul a doua oarA, 1582-1591 114
Emanoil Aron, 1591-1593 7 123
Caput VI. Doninia lul Mihal Viteazul, 1593-1601 128
I. Luptele cu Turcii 128
1. Mihai ocupA tronul 128
Starea tArilor romAne 128
Modal cum Mihai ajunge donut 130
2. LegAturile pregAtitoare rAscoalei 135
RAzboiul fare Turd i bupAratul Rudolf 135
Mihai lea parte la liga anti-turceascA 138
3. Räscoala contra Tureilor 144
MAcelArirea Turcilor 144
Primele lupte 148
Sigisinund Batori 152
4. Expeditia lui Sinan-Pa5a 158
Luptele dela CAlugAreni 158
Mihai se duce spre munti 165
5. IntAmplArile din Moldova si ultimele lupte cu Turcii 172
RAzvan inlocuit cu Ieremia MovilA 172
Primul atac al Moldovel 175
II. Intrunirea fdrilor ronulne 181
1. Schimbitrile din Ardeal 181
IntAla schimbare de cuget al lui Batori 181
Supunerea lui Mihai care Rudolf al II-lea 185
RAsgAndirea lui Batori 191
2. Cucerlrea Ardea/ului 198
Andrei Baton i Transilvania 198
Planul cucerirei Ardealului 202
Lupta dela Schellenb erg 208
3. Cucerirea Moldovei 217
Intinsele planuri ale lui Mihai 217
Cuprinderea Moldovel 222
Mihai i Ungurii 228
4. Mihai Viteazulksi RomAnil Ardealului 237
InrAutAtirea stilrei RomAnilor sub Unguri 237
Revolutiile Romanilor contra Ungurilor 241.
Raporturile cu Sasii 249
Sperantele Romanilor in Mihal 253
III. Celderea lui Mihai Viteazul 258
1. RAscoala Ardelenilor 258
DusmAnia lui Mihai Viteazul 258
Arestarea comisarilor 263
Doctoral Pezzen ......
, , , . , ........ 268
TABLA DE MATERIE 341
Pagina
Miscoala Ungurilor 275
Cauzele Miscoalei Ardelenilor 278
Mirislau 283
Basta si Mibal 283
Lupta filtre Basta sí Mlhal 287
Lupta cu Polonii 294
Guruslau 297
Mihai la Praga 297
Unguril, Germanil si Mihai 302
Impdcarea lui Mihai cu Basta 306
GuruslAu l moartea lui Milíai Viteazul 308
Caracterul luí Mihai Viteazul l politica luí 312
Ideea unirei HornAnilor 312
Intoarcerea dela Turci asupra Crestinilor 316
Despoierea pranilor 318
Politica prothnica poporului de jos caliza caderii lui Mfilai 334