TEMA SI VIZIUNEA Harap-Alb

Opera “Povestea lui Harap-Alb" scrisa de Ion Creanga este o

creatie epica, in proza, aparuta in revista “Convorbiri literare” la data de
1 august 1877. Ca specie literara, “Povestea lui Harap-Alb” este un
basm cult. Opera aparține realismului prin folosirea tehnicii detaliului,
dar și prin faptul că fantasticul este umanizat și localizat în Humulești,
iar autorul este considerat unul dintre clasicii literaturii romane.
Basmul este o specie a genului epic in proza, de mare intindere cu
personaje simbolice cu o actiune mai debraba conventionala ce contine o
imbinare de elemente reale si miraculoase axat pe ideea binelui ce
invinge raul, cu un puternic caracter moralizator.
Opera este un basm cult, deoarece respecta trasaturile sale de forma si de
continut. Remarcam prezenta naratorului obiectiv ce foloseste o tehnica narativa cu
un stil oral traditional. Personajele devin simbolul binelui si al raului, fiind puse in
antiteza. Totodata ne este prezentat conflictul
interior protagonistului. Fabulosul domina opera priin fiinte magice,
folosirea cifrelor magice si alte simboluri. Una dintre caracteristicele
realismului prezenta in opera este folosirea tehnicii detaliului in
caracterizarea personajelor. Harap-Alb este naiv, usor de manipulat,
Craiul are orgoliu familial si Imparatul Ros este aspru, carcotas.
O a doua trasatura a realismului o reprezinta influenta satului natal
al autorului asupra operei. Un exemplu este relatia Spanului cu Harap-
Alb. Harap-Alb parcurge drumul initiatic dobandind calitati de
conducator, Spanul fiind infatisarea raului, priceput la pacalit. Celelalte
personaje reprezinta oamenii staului, fiecare fiind o ironizare a
defectelor umane.
Tema basmului supus atentiei este lupta binelui impotriva raului,
incheiata prin triumful binelui. Mai exact, eroul parcurge mai multe
probe de-a lungul drumului sau de maturizare si de tranzitie de la un
rob(harap) la un imparat(alb). Basmul se transforma intru-un
bildungsroman. Motivele specifice basmului cult care se regasesc in text
sunt motivul drumului, motivul superiozitatii mezinului, pedeapsa,
probele, demascarea raufacatorului si casatoria. Motivul drumului il
intalnim in mai multe basme, insa acesta este particularizat prin
incarcatura de emotii ce o transmite, conflictul interior puternic al
protagonistului, aducand unicitate operei. Motivul superioritatii
mezinului releva faptul ca desi orgoliul fratilor mezinului este mai mare,
motivatia acestuia si puritatea lui il fac capabil sa treaca de proba
craiului.
Opera contine doua tipuri de conflict: conflictul exterior intre
Harap-Alb si Span, si cel interior, criza de indentitate a mezinului.
Conflictul exterior poate fi interpretat ca fiind cauza declansatoare a
celui interior. Conflictul exterior incepe cu scena in care Spanul l-a
pacalit pe Harap-Alb sa intre in fantana. Acesta a fost pus intr-o situatie
foate stresanta pentru oricine, o situati in care ori renunti la statutul
social, ori mori singur, uitat de lume. Stresul acesta l-a pus intr-o situatie
emotionala instabila, instabilitate ce a declansat conflictul interior.
Acesta este inceputul drumului de dezvoltare pentru Harap-Alb, acesta
constientizand defectele sale. Singura lui scapare era sa invete din
greselile lui, sa si dezvolte abilitatile si sa asculte sfaturile celor mai
experimentati ca el. Drept dovada calitatea lui de a-si alege prietenii ce l-
au ajutat sa invinga omul Span. Scena finala cand Harp-Alb a invis
ultima proba si s-a intors la Span cu fata imparatului Ros este importanta
in evolutia conflictelor, fiind scena ce marcheza finalul amandurora.
Fata imparatului dezvaluie identitatea reala a lui Harap-Alb. Spanul il
decapiteza, iar calul nazdravan il arunca in inaltul cerului. Fata de
imparat il reinvie pe Harap-Alb folosing ramurelele de mar dulce, apa
vie si apa moarta. Momentul decapitarii lui Harap-Alb seminfica finalul
initierii acestuia, invingerea spanului si recapatarea echilibrului
emotional. Acest drum si acest conflict interior i-au oferit calitatile unui
conducator perfect, astfel implinindu-si scopul initial.
 In concluzie, tema si viziunea operei “Povestea lui Harap-Alb” sunt
reprezentate de imbinarea armonioasa a realului cu imaginarul, ce
creeaza personaje rupte din realitate cu calitati si defecte umane,
prezinta drumul initiatic al eroului si cum si-a dobandit calitatile,
prezinta conflictul interior ce este considerat ca o motivatie.