Dispneea

Dispneea, denumita in mod general drept „dificultati respiratorii”, reprezinta 

manifestarea unei afectiuni care consta in  schimbarea ritmului si a intensitatii
respiratiei, fie in repaus, fie in situatia cresterii efortului fizic. Persoanele cu dispnee
au senzatia ca nu mai pot respira, desi frecventa respiratiilor creste si ele fac efort
pentru a respira. In continuare, poti afla care sunt simptomele asociate  si cauzele 
dispneei, cum se manifesta la copii si la gravide, precum si care sunt principalele
modalitati de diagnosticare si tratament.

Cauzele aparitiei dispneei

Dispneea poate avea cauze dintre cele mai diverse. Mai jos, poti citi mai multe despre
fiecare in parte:

• Cauze bronhopulmonare - prezenta unui corp strain, astmul, bronsita cronica,

pneumonia, edemul acut, embolia pulmonara, tumora bronhiilor sau a plamanilor,
anomaliile pleurei sau scolioza grava pot cauza dispnee;

• Cauze neurologice - afectiuni ale sistemului nervos sau coma;

• Cauze otorinolaringologice - laringitele la copii sau tumorile laringelui la adulti pot

cauza dispnee;

• Cauze metabolice - reducerea gradului de oxigenare a tesuturilor, in cazul existentei

unei hemoragii;

• Cauze cardiace - dispneea apare frecvent ca un simptom al insuficientei cardiace,

insa poate fi prezenta si in cazul unor afectiuni ale inimii, precum infarctul miocardic
sau hipotensiunea;

Dispneea la gravide
Simptomele usoare de dispnee sunt comune in timpul sarcinii. Acest lucru apare
deoarece capacitatea pulmonara creste in sarcina si, in acelasi timp, volumul
plamanilor este redus cu pana la 20% in timpul expiratiei.

Dificultatile respiratorii apar, de regula, in al doilea trimestru de sarcina si pot creste

in intensitate in trimestrul al treilea, pe masura ce copilul creste.

De ce apare dispneea la gravide? Hormonii eliberati in timpul sarcinii stimuleaza

creierul sa creasca frecventa si profunzimea respiratiei, asadar, gravidele respira mai
mult oxigen, pentru a-l imparti cu fatul. Aceiasi hormoni duc la umflarea capilarelor
din tractul respirator si la relaxarea muschilor din zona plamanilor si a bronhiilor. Mai
tarziu, in al doilea trimestru, uterul incepe sa se mareasca si impinge diafragma.
Drept urmare, plamanii sunt comprimati si nu mai pot sa isi mareasca in mod normal
volumul. Cu alte cuvinte, o activitate simpla, precum urcatul scarilor, se va resimti ca
alergarea la un maraton.  

Dispneea in sarcina dispare abia dupa nastere. Disconfortul resimtit de respiratia

incompleta poate fi diminuat stand cat mai dreapta - o postura corecta ofera
plamanilor mai mult spatiu pentru a functiona corect - si dormind pe partea stanga,
cea mai buna pozitie pentru circulatie.

Desi dispneea in sarcina este normala, daca apar dificultati respiratorii in mod
constant, este bine sa te adresezi doctorului. Problemele respiratorii pot fi cauzate si
de anemie, pe fondul unui volum mai mic de oxigen transportat de eritrocite
(globulele rosii).

Diagnostic
In general, medicul pune diagnosticul pe baza examenului fizic, a descrierii detaliate a
simptomelor si a realizarii unor investigatii. De regula, trebuie sa stii cand au inceput
atacurile de dispnee, cat de frecvente si cat de severe sunt. Medicul poate indica
efectuarea unei pulsoximetrii. Este posibil sa fie nevoie de teste de imagistica sau
computer tomograf (CT), pentru o evaluare corecta a starii de sanatate a inimii si a
sistemului pulmonar. O electrocardiograma poate ajuta la detectarea semnelor unui
posibil atac de cord sau a altor probleme cardiace(ischemie miocardica).

De asemenea, testele de spirometrie masoara fluxul de aer si capacitatea pulmonara

si pot ajuta la diagnosticarea corecta a problemelor respiratorii. Testele suplimentare
pot indica nivelul oxigenului din sange, precum si capacitatea sangelui de a transporta
oxigen.
La pacientii cu dispnee cronica medicul poate sa considere necesara efectuarea unui
examen CT, ecocardiografie si bronhoscopie.
Cum se trateaza dispneea
Tratamentul dispneei variaza in functie de cauza care o produce. O persoana care are
dificultati respiratorii pe fondul efortului fizic intens isi va reveni fara interventia
medicului. In cazurile severe, poate fi nevoie de suplimentarea cu oxigen.

Daca dispneea a aparut pe fondul astmului, sunt recomandate medicamente

antiinflamatoare sau bronhodilatatoare. In cazul unei infectii bacteriene la nivelul
plamanilor, antibioticele ajuta la tratarea cauzei si vor calma dispneea.

Atunci cand dispneea apare pe fondul obezitatii, doctorul poate recomanda un plan
de activitate fizica regulata si optarea pentru o dieta sanatoasa.

Doar in anumite cazuri , de exemplu atunci cand exista tumori, se apeleaza la

interventie chirurgicala, insa ca ultima solutie deoarece implica riscuri. Prezenta
cheagurilor de sange la nivelul plamanilor sau anumite probleme la nivelul structurii
inimii pot duce la dificultati respiratorii. Corectarea lor va ameliora si dispneea.

Cum se previne dispneea

Prevenirea dispneei consta in evitarea sau limitarea cauzelor care duc la aparitia
acestei afectiuni. Principalul factorul controlabil care poate duce la dispnee este
fumatul. Renuntarea la fumat va duce la imbunatatirea sanatatii inimii si a
plamanilor. Poluarea si expunerea la unele substante chimice toxice pot cauza
dispnee, astfel ca, daca lucrezi intr-un mediu poluant, este bine sa porti masca,
pentru a ajuta la filtrarea iritantilor.

De asemenea, este indicata evitarea temperaturilor extreme. Realizarea unor

activitati in spatii prea reci, prea calde sau prea umede poate intensifica dispneea pe
fondul afectiunilor pulmonare. Daca suferi de afectiuni cronice sau pulmonare, ia-ti
medicatia la timp; in caz contrar, risti atacuri intense de dispnee.

Disparitia sau ameliorarea dispneei depinde de cauza care a produs-o, precum si de

cat de repede te-ai adresat doctorului, pentru a urma un tratament corect, adaptat
nevoilor tale. Atunci cand cauza care a stat la baza dispneei a fost tratata, problemele
respiratorii se pot diminua sau pot disparea cu totul.

•
• Reactii alergice severe - anafilaxia se manifesta si prin dispnee;

• Anemie sau pierderi de sange pe fondul anemiei;

• Expunerea la concentratii mari de monoxid de carbon;

• Anxietate sau atacuri de panica;

• Graviditatea - schimbarile respiratorii si circulatorii din sarcina pot duce la aparitia

dificultatilor respiratorii, mai ales in ultimele luni de sarcina.

De asemenea, dispneea cronica poate fi cauzata de astm, afectiuni cardiace,

obezitate sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC).

In plus, dificultatile respiratorii pot fi declansate de:

• Poluanti din mediu, precum substantele chimice, fumul, inclusiv cel de tigara, praf;

• Alergeni, precum polenul sau mucegaiul.

Cum apare dispneea la copii

De cele mai multe ori, dispneea la copii se manifesta mai ales prin respiratie
ingreunata. In general, dispneea poate aparea pe fondul unei rinofaringite,
adenoidite, laringite, al unui astm bronsic, al unei pneumonii, bronhopneumonii,
bronsiolite, deshidratari cauzate de febra ori al diverselor afectiuni ale inimii. Debutul
brusc al dispneei, cu tuse si respiratie zgomotoasa la un copil care nu are infectie de
cai respiratorii, sau  alte afectiuni sugereaza drept cauza aspirarea unui corp strain. 

Simptome asociate dispneei

Dispneea reprezinta respiratia greoaie, cu efort, uneori suieratoare sau intretaiata

(numita popular „zaduf”) iar persoana afectata poate sa aiba senzatia de sufocare sau
de lipsa de aer.Modalitatile de manifestare a dispneei variaza, in mod firesc, in
functie de cauza care a dus la aparitia sa, precum si de gravitatea sau durata sa.
Severitatea dispneei este apreciata in functie de gradul de efort fizic in urma caruia
apare simptomatologia. De exemplu, dispneea aparuta in timpul repausului este
considerata mai severa decat cea care apare doar in situatia efectuarii unui efortului
fizic intens.Aparitia brusca a dificultatii respiratorii insotita de durere toracica (o
durere care are caracter acut, o durere vie accentuata de tuse sau respiratie) si de
cresterea anormala a ritmului respirator (tahipnee) poate sa fie determinata de un
pneumotorax sau de o embolie pulmonara.Daca este vorba de ortopnee (persoana in
cauza are dificultati respiratorii atunci cand este in decubit dorsal, adica culcata) sau
dispnee in repaus, , sau daca la persoana aflata in sezut, cu capul pe 2-3 perne, apare
polipneea (cresterea frecventei respiratorii) poate fi vorba de o afectiune cardiaca
drept cauza a dificultatii respiratorii In pozitia culcat, plamanii sunt incarcati cu mai
mult sange, a carui intoarcere la inima ii este ingradita pe fondul existentei unei boli
cardiace.De asemenea, in cazul in care dispneea apare brusc in timpul noptii si te
trezeste din somn, este vorba de dispnee paroxistica nocturna si este legata mai ales
de afectiuni cardiace (insuficienta cardiaca). De exemplu, astmul cardiac se manifesta
prin dispnee, anxietate, tuse, transpiratie si expectoratii. In cazuri grave, poate
aparea edemul pulmonar acut, manifestat atat prin dispnee, cat si prin cresterea
tensiunii arteriale si invadarea alveolelor si a interstitiului pulmonar  cu fluide.O
forma particulara de dispnee este dispneea Cheyne-Stokes, in care exista o alternanta
intre polipnee si apnee. persoana este trezita din somn si poate chiar suferi de
insomnie; pe durata zilei, dispneea poate fi insotita de intreruperea vorbirii si chiar de
pierderea cunostintei.In acutizarea unui bronhopatii obstructive cronice, dispneea
este insotita de tuse ce se agraveaza treptat, care poate sa fie neproductiva sau
productiva ( persoana in cauza incepand sa expectoreze o sputa)iar pacientul
utilizeaza muschii respiratorii accesori.Printre simptomele care se pot asocia dispneei
se numara febra, tusea productiva, cu expectoratie, insotita sau nu de durere toracica
(care are caracter de junghi) atunci cand este vorba de o pneumonie.Semne de
gravitateEste necesara asistenta medicala atunci cand dificultatile de respiratie sunt
bruste si nu scad in scurt timp, daca respiratia devine accelerata, cu mai mult de 40
de respiratii pe minut, in situatia in care pacientul este fortat sa se aseze ca sa poata
respira sau daca starea se inrautateste ori este persistenta.

Alte modificari respiratorii

In mod normal respiratia are un ritm egal, o frecventa constanta si o amplitudine
egala. Prezenta unor afectiuni modifica aceste caracteristici ale respiratiei normale.
Dispneea poate fi insotita de alte modificari ale respiratiei: modificari ale
frecventei,ritmuluii sau a amplitudinii miscarilor respiratorii, ,.

In functie de frecventa respiratiei, manifestarile respiratorii care insotesc dispneea

pot fi de tip :

• Polipnee - o accelerare a miscarilor respiratorii si care poate aparea atat in boli

pulmonare, cat si in boli cardiace;

• Bradipnee - termen care definestereducerea frecventei miscarilor respiratorii;

aceasta, la randul sau, este clasificata in bradipnee inspiratorie si expiratorie.
Bradipneea inspiratorie consta intr-o inspiratie lenta, dificila, aparent incompleta, iar
expiratia este prelungita. Apare mai ales atunci cand exista un obstacol mecanic in
zona in care aerul patrunde in caile aeriene superioare. Bradipneea expiratorie, pe de
alta parte, consta in inspiratii scurte, suflante, urmate de expiratii de 3-4 ori mai lungi,
dificile si zgomotoase. Acest tip de dispnee apare mai ales in cazurile de astm bronsic,
emfizem obstructiv si bronsita cronica.

Dupa temporalitate, dispneea poate fi continua, asa cum este cazul persoanelor cu
insuficienta cardiaca, sau legata de anumite momente ale zilei.

De asemenea, mai exista o clasificare a dispneei: acuta, subacuta si cronica.

Dispneea acuta este cea care se dezvolta rapid, poate aparea accidental, ca urmare a
unei obstructii acute a cailor respiratorii, urmare a unui traumatism sau a expunerii la
anumite toxice - inhalare de clor, de exemplu. Acest lucru se poate intampla si la
patrunderea unui corp strain.
Dispneea subacuta se dezvolta in ore sau zile si poate sa aiba atat cauze pulmonare,
precum pneumonia sau acutizarea unei boli pulmonare obstructive cronice (BPOC),
cat si cauze de natura cardiaca: angina pectorala, pericardita.
Dispneea cronica apare treptat, in luni sau ani, in special pe fondul unor boli
pulmonare sau cardiace, dar si in anemie sau doar in momentul efortului atunci cand
persoana respectiva are un stil de viata sedentar.