Ciobănesc german

Alte denumiri Lup alsacian

Țară de origine Germania
Trăsături
Masă corporală 31-41 kg
Înălțime 56-66 cm
negru
Culoare
maroniu-roșcat
Durata de viață 10 ani

1 Scurt istoric
Ciobănescul german sau câinele lup este o rasă de câine care se presupune că a apărut prin
domesticirea lupului. Considerația are în vedere asemănările aspectului general. Literatura de
specialitate menționează folosirea acestui câine din vremuri străvechi de către ciobanii
germani, rasa prezentând variabilitate mare sub raportul însușirilor morfologice de la o
regiune la alta, adaptându-se condițiilor de climă și climaterice fie modificându-și talia, viteza
de mișcare pentru zonele de câmpie, fie având o talie mai mare pentru cei cu origine montană.
S-a constatat că au existat împerecheri numeroase între câinii ciobănești și lup, descendenții
fiind domesticiți și utilizați pentru pază.

Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea se constată aceeași neuniformitate a materialului biologic

până la expoziția din anul 1899 de la Karlsruhe, unde s-a constituit „Asociația câinilor
Ciobănesc german”. Inițiatorii și promotorii acestei asociații au fost A. Meyer, căpitan de
cavalerie, și Max von Stephanitz, care a fost ales și primul președinte al forului nou constituit.

2 Descriere
Ciobănescul german este răspândit la ora actuală aproape în întreaga lume fiind preponderent
utilizat pentru pază și protecție, dar și pentru alte activități, având în vedere calitățile pe care
le are. Constituția sa este robustă, cu oase puternice, personalitate fizică și psihică bine
conturată. Capul este mare, dar proporționat, cu formă ușor alungită spre trufă, fără a fi
ascuțit. Fruntea este lată, ușor convexă, cu stopul lin, botul puternic, cu buzele ce se închid
foarte corect. Maxilarele puternice, cu dinți masivi, ce se închid în "foarfecă". Ochii
migdalați, au dimensiuni medii, formă ușor oblică, privire vioaie și inteligentă. Urechile sunt
potrivit dezvoltate, purtate vertical, cu vârfurile relativ ascuțite și foarte mobile. Trunchiul

1
este lung cu greabănul ușor evidențiat, cu spatele și șalele relativ drepte, dar oblice antero-
posterior, coastele bine arcuite, lungi și oblice, flancurile scurte. Crupa este lungă, ușor oblică,
bine îmbrăcată în musculatură. Membrele sunt drepte, paralele, cu osatura puternică,
proporționale cu dezvoltarea corpului. Spatele este puternic, lăsat în jos la rasa pură și drept la
metiș. Chișița trebuie să fie de lungime medie, puternică și mobilă. Mobilitea chișiței este
extrem de importantă la acestă rasă, deoarece contribuie la elasticitate și rezistență în alergare.
Labele membrelor sunt mici, de formă rotundă și bine închise,cu falange bine arcuite, unghii
scurte și puternice. Coada este stufoasă și lungă, purtată arcuit și în jos, cu ultima vertebră
ajungând la încheietura jaretului sau chiar mai jos. Părul la această rasă poate fi lung, scurt,
sau mijlociu și aspru. Culoarea este extrem de variată, fiind acceptată o gamă largă de nuanțe
și culori, dintre ele: culoarea neagră sau neagră cu desen caracteristic, nuanțe maronii, roșcate,
galben, gri-fier, cenușiu, lupie sau chiar albă.

Caracterul: câinele este docil, atașat până la moarte de stăpân. Este ușor de educat pentru că
marea lui plăcere este să facă pe placul stăpânului. Este liniștit și ușor de abordat, înțelegător
și încrezător în stăpân. Este un cavaler care vă va însoți pretutindeni cu eleganță, echilibrat
afectiv, foarte ager, iute și cu reacții tipice câinilor de pază și protecție. Se adaptează rapid
situațiilor neprevăzute. Educarea lui necesită fermitate din partea stăpânului, dar nu suportă
tratamentele dure sau brutale.

2.1 Temperament

Câinele ciobanesc german este un câine inteligent, echilibrat și deosebit de devotat, cu un

temperament puternic, dar ușor adaptabil oricăror condiții. Perseverent, agil, îndrăzneț și
muncitor, câinele își duce mereu la bun sfârșit sarcina. Folosit în diverse activități, câinele își
arată capacitatea de a învăța repede și de a ajuta. Chiar dacă prezintă un aer dominant, dresat
într-un mediu iubitor, ciobănescul german devine un bun câine de companie și pentru copii.
Vioi și plin de energie poate fi un bun tovarăș de joacă. Câinele se atașează foarte ușor de
stăpâni și are nevoie de prezența lor, de aceea izolarea lui pentru un timp îndelungat nu este
recomandată. Loial și protectiv cu stăpânii săi, poate fi agresiv față de alte persoane dacă nu
este socializat de mic și cu alte persoane. Crescut în preajma altor animale, se poate împrieteni
ușor cu celelalte animale de companie din casă. Extrem de curajos, vigilent și incoruptibil,
ciobănescul german este un bun câine de pază sau de acțiune, fiind mereu gata de luptă.
Prezența sa elegantă și caracterul său îl fac, în prezent, una dintre cele mai populare rase de
câini din lume.

2
 Ciobănești germani, femelă(stânga) și mascul(drepta)

2.2 Comportament și personalitate

Este indicat ca socializarea să înceapă din copilaria câinelui, iar agresivitatea și atacul asupra
persoanelor poate fi rezultatul unei educații neadecvate a Ciobănescului german. Problemele
apar atunci când i se permite câinelui să creadă că el este stăpânul oamenilor sau când nu
beneficiază de exerciții și mișcare suficientă.

Un Ciobănesc german care are un stăpân pasiv poate deveni timid, sperios și poate fi
predispus la frică și să dezvolte probleme de pază. Nu te va asculta dacă simte că are o minte
mai puternică decât a ta și nici când dresajul este dur. Stăpânul trebuie să emane o autoritate
naturală. Nu trata câinele Ciobănesc german ca pe un om. Învață despre instinctele câinelui și
tratează-ți câinele în acord cu acestea.

Un Ciobănesc german are nevoie să-și canalizeze energia fizică și mentală către o direcție și
nu e genul de rasă căreia să-i placă să stea întinsă în sufragerie cât e ziua de lungă. [2]

3 Alimentația

Hrana este specifică carnivorelor, rația va fi stabilită conform activității zilnice. În acest sens
se impune menționarea că acestă specie nu valorifică resturile menajere sau alimente cu
conținut ridicat în celuloză. Alimentele utilizate sunt de origine

1. animală
2. vegetală

Dintre cele de origine animală:

 carnea de vită
 găină
 gâscă
 curcan
 pui
 oaie
 miel(în cantități nu foarte mari)

mai puțin carne de porc, (aceasta se recomandă, totuși, ca adaos la hrana câinilor cu
munci grele, sau pază în medii cu temperaturi scăzute, în cantități reduse și sub control
medical)

Subprodusele de abator

 organele
 oasele sub formă de praf
 laptele și derivatele lui; ouăle
 grăsimile animale

3
sunt interzise, deoarece la nivelul ficatului pot produce alergii și, în cele din urmă, leziuni
grave. Carnea de pește se poate administra dezosată. Carnea de vânat este acceptată în
alimentația ciobănescului german. Alimente de origine vegetală:

 orezul
 pâinea
 pastele făinoase
 făina de cereale
 grâul
 arpacașul
 morcovii
 cartofii
 zahărul
 salata
 spanacul
 fasolea verde
 țelina
 prazul
 uleiurile vegetale.

Se pot include pasta sau tocătura, conservele, mezelurile, deși nu sunt recomandate în mod
special. Nu se recomandă

 fasolea uscată
 varza
 conopida
 cartoful

Ocazional câinele poate consuma fructe:

 mere
 pere
 prune
 struguri
 caise

acesta se pot adăuga cu succes la fierberea mâncării, dar nu în cantitate mare.

4 Activitati

Ciobanescul german este folosit pentru pazirea si lucru cu cirezi si turme. Dar el este si cel
mai bun si folosit caine utilitar si de paza. Calitatile sale fizice si psihice au dat posibilitatea
utilizarii in cele mai variate sfere de activitate: paza, aparare, insotitor al nevazatorilor,
salvamont, caine de interventie in caz de cataclisme naturale, incendii, depistare de
stupefiante.

4
5 Boli întâlnite

Deși Ciobănescul german este o rasă robustă, el este predispus unei varietăți de afecțiuni.

 Torsiunea (dilatația) gastrică este o afecțiune bruscă ce pune în pericol viața câinelui
asociată umplerii stomacului cu aer și torsionării acestuia.
 Displazia de șold este o malformație a articulației coxofemurale a câinelui ce are ca
rezultat durerea, șchiopătura și artrita consecutivă.
 Epilepsia este o afecțiune a sistemului nervos care se dezvoltă între vârsta de 2-5 ani.
 Panosteita este o inflamație a oaselor lungi manifestată în timpul creșterii. Aceasta
determină durere și șchiopătare până la maturitatea corporală a câinelui.
 Piodermita se referă la infecțiile severe ale pielii. Punctele fierbinți sunt zone de
eczemă umedă.
 Pannus-ul este o afecțiune a ochiului care are ca rezultat apariția inflamației acestuia.
 Mielopatia degenerativă este o boală degenerativă, progresivă a măduvei spinării
care, încetul cu încetul, determină slăbiciune și, în cele din urmă, imposibilitatea
utilizării membrelor posterioare ale câinelui(paralizie).
 Diabetul este o boală a pancreasului asociată unei producții insuficiente de insulină.
 Insuficiența pancreatică este o altă afecțiune pancreatică care determină
imposibilitatea digerării adecvate a alimentelor.

În plus, Ciobăneștii germani prezintă o incidență crescută a alergiilor, infecțiilor auriculare

(ale urechilor) și a cancerului malign, cum ar fi hemangiosarcomul. Durata medie de viață a
Ciobănescului German este de 10-13 ani. [3]

6 Bibliografie

Ioan Buc,Elena Cristea,Ciobănescu German (Câinele lup), Creștere, educație , dresaj,

Editura Ceres, București, 1998.

5
6
7