INFECTII CUTANATE BACTERIENE

FLORA BACTERIANA A PIELII:

 FLORA REZIDENTA = flora cutanata normala

 Bacterii nepatogene care colonizeaza permanent pielea

 Bacterii

 coci Gram-pozitivi: Staphylococcus spp, Micrococcus spp

 bacili Gram-pozitivi: Corynebacterium spp

 bacili Gram-negativi: Acinetobacter spp

FLORA TRANZITORIE

 Localizati o anumita perioada la nivel cutanat

PATOGENIA infectii cutanate bacteriene depinde de factori ce tin de virulenta germenilor (aderenta,
rezistenta la fagocitoza, producerea de endo/exotoxine) si de factori ce tin de gazda: bariera cutanta
(integritate, hidratare, pH, flora rezidenta) si imunitatea cutanata.

INFECTII CUTANATE BACTERIENE

 PIODERMITE

 INFECTII CUTANATE BACTERIENE SECUNDARE

 BOLI PRODUSE DE TOXINE BACTERIENE

 ALTE INFECTII MICROBIENE

PIODERMITE =Infectii cutanate bacteriene produse de organisme piogene

IMPETIGO

 Piodermita superficiala, contagioasa, 2 forme:

 Impetigo veziculos (impetigo Tilbury-Fox) - Streptococcus pyogenes

 Impetigo bulos - Staphylococcus aureus

 Favorizat de:

 aglomerarile din colectivitati

 igiena precara
  leziuni cutanate minore

 afectiuni cutanate preexistente

 Clinic: vezicule/bule pe fond eritematos ->se rup -> suprafete denudate ->cruste galben-brune
(melicerice)

Diagnostic diferential: Infectii herpetice HSV, candidoze, varicela, eczema, intepaturi de insecta

COMPLICATII: GLOMERULONEFRITA POSTSTREPTOCOCICA

ECTIMA

 Piodermita caracterizata prin formarea de ulceratii acoperite de cruste aderente

 Agent etiologic: Streptococcus pyogenes, rar Staphylococcus aureus

 Favorizat de

 igiena precara

 malnutritie

 leziuni cutanate minore

 afectiuni cutanate preexistente

 Clinic: ulceratie stantata acoperita de o crusta aderenta si inconjurata de halou eritemato-

edematos

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: ULCERATII VENOASE/ARTERIALE, ULCERATII POSTTRAUMATICE,

VASCULITA ULCERO-NECROTICA

COMPLICATII: vindecare cicatriciala, celulita, glomerulonefrita poststreptococica

ERIZIPEL

 Infectie bacteriana a dermului si tesutului subcutanat superficial

 Agent etiologic: 80% Streptococ β hemolitic de grup A,

 Rar stafilococ auriu, Gram -, germeni anaerobi

 Poarta de intrare: mica pierdere de substanta (eroziune/ulceratie post-traumatica sau

epidermofitie)

 Factori favorizanţi: stază venoasă/limfatică, obezitate, imunosupresie, igienă precară

 Clinic: placard inflamator, net delimitat (burelet marginal) şi manifestări sistemice (febră, frison)
  Forme veziculoase, buloase, hemoragice

 Localizari frecvente: membre inferioare si fata

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: celulita, tromboflebita profunda, dermatita de contact, intepaturi de

insecte

 COMPLICATII: ulcerare, recidive ->limfedem cronic , glomerulonefrita poststreptococica, faciale:

tromboza sinus cavernos

CELULITA

 Infectie bacteriana a dermului profund si a tesutului subcutanat

 Agent etiologic: Streptococ β hemolitic de grup A, stafilococ auriu, Gram -, germeni anaerobi

 Poarta de intrare: mica pierdere de substanta (eroziune/ulceratie post-traumatic sau

epidermofitie)

 Factori favorizanţi: stază venoasă/limfatică, obezitate, imunosupresie, igienă precară

 Clinic: placard inflamator imprecis delimitat, limfangita/ adenopatie inflamatorie

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: erizipel, tromboflebita profunda , dermatita de contact, intepaturi de

insecta

 COMPLICATII: ulcerare, abcedare, fasceita/miozita, recidive ->limfedem cronic, glomerulonefrita

poststreptococica, faciale: tromboza sinus cavernos/meningita

FASCEITA MICROBIANA NECROZANTA (GANGRENA STREPTOCOCICA)

 Infectie profunda produsa de Streptococ grup A +/- germeni anaerobi

 Poarta de intrare: leziune minima (intepatura/taietura)

 Clinic: placard eritemato-edematos, cald, dureros, necroza tesuturilor subiacente, bule,

pierderea sensibilitatii

 Diagnostic diferential: gangrena gazoasa (Clostridium) si alte gangrene produse de asocieri de

gram negativi si anaerobi

FOLICULITA=Infectie a foliculului pilos

FOLICULITA SUPERFICIALA

 infectie limitata la ostiumul foliculului pilos

 Pustule foliculare inconjurate de halou eritematos

  Fata, scalp, extremitati

 Netratata -> cronicizarea sau evolutie spre profunzime

FOLICULITA PROFUNDA

 afecteaza foliculul pilos in intregime

 Papulo-pustule eritemato-edematoase centrate de folicul pilos

 Fata (barba), scalp, axile, pubian

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Foliculite infectioase de alte etiologii (fungice), foliculite neinfectioase

(corticosteroizi, androgeni), miliaria pustuloasa, pustuloze nebacteriene

FURUNCUL

 Infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza produsa de stafilococ auriu

 Factori favorizanti: imunosupresia, diabetul zaharat, obezitatea, traumatizarea mecanica a pielii

 Clinic: nodul folicular inflamator cu tendinta la abcedare si evacuare (burbion=tesut necrotic,

detritus celular, secretii purulente) -> ulceratie -> vindecare cu cicatrice

 +/- semne generale

 Localizarea: fata, gat, brate, fese, regiunea ano-genitala

 Unic/ multiple (furunculoza)

 Furuncul antracoid

 Grup de foliculi adiacenti

 Ceafa, umeri, coapse

 Aspect clasic de “stropitoare”

 Stare generala alterata

 Furuncul “malign” al fetei

COMPLICATII: abcedare, diseminare septica, tromboza sinusului cavernos

PERIONIXIS (PANARITIU)

 Infectia tesuturilor moi periunghiale

 Factori favorizanti: traumatisme acute (manichiura), iritatii cronice, dermatoze preexistente

  Acut: stafilococ auriu, streptococ piogen

 Cronic: Gram negativi, Candida

 Clinic: inflamatia repliului unghial cu tendinta la abcedare -> retractia repliului unghial de pe
lama unghiala

 Diagnostic diferential: perionixis de alte etiologii (micotice, herpetice)

COMPLICATII: Distrofie unghiala secundara, abcedare

HIDRADENITA SUPURATIVA (HIDROSADENITA)

 Inflamatie cronica, recurenta a glandelor apocrine

 Etiologie controversata: infectie bacteriana (stafilococ auriu, streptococi anaerobi, Gram

negativi)/ sindrom de ocluzie foliculara

 Clinic: noduli inflamatori, ulcereaza, fistulizeaza

 Localizare: axile, ano-genital

 Diagnostic diferential: furunculoza, scrofuloderma

 Complicatii: : recidive, cronicizare, fistule, fibroză, retracţii

INFECTII CUTANATE BACTERIENE SECUNDARE –IMPETIGINIZAREA =infectarea bacteriana a unor afectiuni

cutanate preexistente ( de ex. dermatita atopica)

BOLI PRODUSE DE TOXINE BACTERIENE:

 SINDROMUL DE EPIDERMOLIZA STAFILOCOCICA ACUTA (SSSS – Staphylococcal Scalded Skin

Syndrome)

 SINDROMUL SOCULUI TOXIC

 SCARLATINA

SINDROMUL DE EPIDERMOLIZA STAFILOCOCICA ACUTA (SSSS –Staphylococcal Scalded Skin

Syndrome)

 Afectiune grava caracterizata prin necroliza epidermica

 Produsa de toxinele epidermolitice ale unor tulpini de stafilococ auriu

 Nou-nascuti si sugari, rar adulti imunodeprimati

 Clinic: infectie cutanata/mucoasa urmata la 2-3 zile de aparitia unui exantem scarlatiniform
+febra, frison -> decolari epidermice masive

 Localizarea: marile pliuri si periorificial (respecta mucoasele)

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: impetigo bulos, sindrom Lyell, sindrom Steven Johnson

 COMPLICATII: dezechilibre hidro-electrolitice, septicemie

SINDROMUL SOCULUI TOXIC

 Produs de toxine elaborate de stafilococul auriu (TSST-1=Toxic Shock Syndrome Toxin-1) ->rol de
superantigen ->hiperproliferare limf T -> citokine

 Clinic: febra, rash ->1-3 sapt: descuamare, soc circulator, afectare multisistemica

 Diagnostic diferential: soc septic

SCARLATINA

 Infectie acuta produsa de tulpini de Streptococcus pyogenes care elaboreaza o toxina

eritrogenica

 Poarta de intrare: cutanata sau respiratorie

 Clinic: incubatie 2-5 zile, apoi febra, anorexie, varsaturi +manifestari legate de poarta de intrare
(angina, secretii ale plagii cutanate)

 Rash eritematos punctiform

 Striuri purpurice in pliuri

 Descuamare in lambouri mari (extremitati)

 Mucoasa linguala: alba ->descuamata ->aspect zmeuriu

 COMPLICATII: RAA, glomerulonefrita, miocardita

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: rubeola, eruptii postmedicamentoase

ERITRASMA

 Infectie superficiala, localizata, cronica produsa de Corynebacterium minutissimum

 Favorizata de umezeala si caldura

 Clinic: placi neregulate, bine delimitate, eritematoase -> maronii, scuame fine
 Localizare: inghinal, axilar, interfesier, interdigital

 Diagnostic diferential: epidermofitii (tinea cruris, tinea pedis), intertrigo candidozic, pitiriazis
versicolor

KERATOLIZA PUNCTATA PLANTARA

 Infectie superficiala a pielii determinata de specii de Corynebacterii, Streptomyces

 Clinic: depresiuni punctiforme la nivelul plantelor

 Se asociaza cu hiperhidroza

ERIZIPELOID

 Infectie bacteriana acuta produsa de Erysipelotrix insidiosa

 Persoane care manipuleaza carnea de peste, pasare (bucatari, macelari, pescari)

 Clinic: incubatie 3-4 zile, apoi placa eritemato-violacee cu contur policiclic cu extindere
centrifuga

 Localizare: degete, maini, antebrat

 Diagnostic diferential: erizipel, celulita, eritem cronic migrator

ANTRAX

 Infectie cutanata produsa de Bacillus anthracis (bacil Gram pozitiv)

 Transmitere accidentala la om prin manipularea animalelor bolnave/ produse animale

contaminate

 Clinic: incubaţie 2-3 zile, pustulă-> bula hemoragică cu halou eritematos, ulterior placard infiltrat
cu crustă necrotică centrală

 Diagnostic diferential: furuncul antracoid

 Tratament: Penicilina doze mari, NU chirurgie!

INFECTIA CU BORRELIA BURDORFERI (BOALA LYME)

 Infectie sistemica produsa de Borrelia burdorferi

 Vector capuse spp. Ixodes ricinus

 Clinic:
 Precoce (1-8 saptamani) eritem cronic migrator

 Tardiv (> 1 an) acrodermatita cronica atrofianta

 Sistemic: afectare neurologica si cardiaca

Diagnosticul infectiilor bacteriene cutanate

 Clinic

 Epidemiologic (sursa de contaminare, teren, factori favorizanti)

 Microbiologic: ex.direct (Gram), culturi

 Antibiograma

 Investigatii paraclinice:

 De autentificare: HLG, VSH, ASLO

 Pentru diagnostic de focar infectios, complicatii, factori favorizanti de teren

Principii de tratament în infectiile bacteriene cutanate

Tratament local: în infecţii superficiale

 Toaleta şi dezinfectarea leziunilor cu soluţii antiseptice /băi antiseptice (cloramină, permanganat

de potasiu)

 Badijonări cu antiseptice (coloranţi, clorhexidină, alcool etilic, alcool iodat)

 Comprese umede pe leziunile intens exudative

 Antibiotice topice (neomicină, acid fusidic, retapamulin)

 Pansament steril

Tratament sistemic : infecţii profunde, extinse, sau produse de germeni agresivi, pe fond tarat

 Antibiotice sistemic

 Conform examenului microbiologic şi antibiogramei

 Antibiotice de elecţie:

 Infecţii streptococice: penicilina

 Infecţii stafilococice: peniciline rezistente la β-lactamază, combinaţii

(Augmentin, Unasyn), cefalosporine, quinolone, macrolide
  Infecţii mixte: cefalosporine+aminoglicozide

 Chirurgical (evacuare colecţii purulente)

Tratamentul factorilor favorizanţi

 Igienă corporală

 Reducerea greutăţii

 Evitarea îmbrăcăminţii ocluzive, din materiale sintetice

 Tratarea precoce a posibilelor porţi de intrare

 Tratarea eventualelor boli de fond

EPIZOONOZE

SCABIA =Ectoparazitoza cutanata produsa de Sarcoptes scabiae

 Epidemiologie: contaminare prin contact direct/ haine/ lenjerie (24h-36h)

 Clinic: incubatie 3 saptamani-1 luna

 Leziuni specifice: vezicula perlata, şanţul acarian

 Leziuni nespecifice: prurigo, leziuni eczematiforme, placi urticariene

 Prurit predominant nocturn

 Forme clinice:

 Normoergica

 Hiperergica (scabia nodulară)

 Hipoergice (scabia crustoasa, norvegiană)

 Diagnostic: CLINIC, EPIDEMIOLOGIC, PARAZITOLOGIC, HISTOPATOLOGIC

 Complicatii: Suprainfectia, eczematizarea, lichenificarea

 Tratament: Lindan 1%, benzoat de benzil 25-30%, crotamiton 10%, permetrina 5%, sulf pp. 10%,
ivermectină (oral)+ deparazitare

PEDICULOZA

Afectiune infectioasa produsa de Pediculus humanus si Phthirius pubis

  Epidemiologie: transmitere prin contact direct/cu obiecte/lenjerie

 Igienă precară

 Supravieţuire în afara gazdei: 10 zile (Ouă: 1 lună)

 Clinic: arii pruriginoase, cu excoriaţii, prurigo, impetiginzare, lichenificări, hiperpigmentări

 Diagnostic: clinic, epidemiologic, parazitologic

 Tratament : Lindan 1%, crotamiton 10%, permetrina 5%, malathion 0,5%-1%, sol. acid acetic
diluat, deparazitare

Bibliografie

1. Giurcanenau C, Giurcaneanu D, Nedelcu I. Dermato-venerologie –note de curs

2. Forsea D, Popescu R, Popescu C.M. Compediu de dermatologie si venerologie

3. Habif T. Clinical Dermatology: A Color Guide to Diagnosis and Treatment, Mosby, 2009

4. J Bolognia, J Jorizzo, R. Papini. Dermatology, Mosby, 2003

5. O.Braun-Falco, G.Plewig, K.Wolff, Springer 2005 Dermatology and Venerology

6. www.derm101.com

7. www.dermis.net