Prof. Înv.

primar POPA Dorina-Ileana

Școala Gimnazială Bircii
 Vă propun câteva execiții cu sarcini diferențiate care se pot realiza în învățământul
primar/gimnazial:
 1. Pentru elevii de clasa a II-a, se poate folosi următorul joc cu sarcini diferenţiate
pentru consolidarea deprinderii de a citi:,, Cine stie răspunsul?” . Elevii primesc benzi de
hârtie cu întrebări şi răspunsuri. Fiecare copil citeşte întrebarea scrisă la care va răspunde un
elev ce are pe banda lui răspunsul corespunzător. Întrebările şi răspunsurile se împart
elevilor în funcţie de complexitatea lor.
a.Pentru elevii care au nevoie de sprijin:
• Ce fac maşinile? Ioana desenează.
• Ce fac păsările? Maşinile râd.
• Ce face Ioana? Păsările cântă.
b) Pentru elevii de nivel mediu:
• Cum învaţă şcolarii? Primăvara ne aduce verdeaţă.
• Ce ne aduce primăvara? Porumbul se coace pe câmp.
• Unde se coace porumbul? Şcolarii învaţă bine.
c) Pentru elevii avansaţi:
• Ce a desenat Ioana? Şcolarii se bucură de note bune.
• Cine sunt cele patru prinţese? Ioana a desenat patru prinţese.
 • Cine se bucură de note bune? Cele patru prinţese sunt
anotimpurile.
 După realizarea corespondenţei între întrebări şi răspunsuri elevii vor scrie pe
caiet întrebarea şi răspunsul potrivit.
 Acest joc se poate realiza şi sub formă de muncă independentă. Elevii din fiecare
grupă primesc şi întrebările şi răspunsurile, sarcina lor fiind aceea de a găsi pentru fiecare
întrebare răspunsul potrivit.
 2. Cu sarcini diferenţiate, pe aceleaşi grupe de nivel, se poate desfăşura şi jocul
“Cine ştie mai multe cuvinte?”
 a) Găsiţi cât mai multe cuvinte formate din două silabe prima dintre ele fiind
silaba “ta”.
 b) Găsiţi cât mai multe cuvinte formate din două silabe asfel încât “ta” să fie a
doua silabă.
 c) Găsiţi cuvinte formate din trei sau mai multe silabe astfel încât una dintre ele
să fie silaba “ta”.
3. Clasa a II-a
Tema lecţiei: Propoziţia – parte din text.
Obiective:
 Formarea deprinderilor de a alcătui texte pe baza legăturii de înţeles dintre
propoziţii.
 Consolidarea cunoştinţelor despre alcătuire cerectă a propoziţiilor şi despre
îmbinarea acestora în text.
 Activitate frontală: Învăţătorul prezintă elevilor un scurt text scris pe tablă sau pe
o planşă. Textul are propoziţiile încurcate.
‫ ڤ‬Aşa i-a pierit lupului pofta de iezi.
‫ ڤ‬Într-o zi lupul s-a apropiat de o capră şi de iedul ei.
‫ ڤ‬Preţul îl am scris pe copitele din faţă.
‫ ڤ‬Câte parale face iedul?
‫ ڤ‬Capra l-a lovit atât de tare că a văzut stele verzi.
‫ ڤ‬Lupul s-a dat mai înapoi să vadă preţul.
 Elevii vor citi textul în întregime şi vor explica de ce nu înţeleg conţinutul
acestuia. Apoi vor citi din nou oprindu-se asupra primei propoziţii. Vor motiva alegerea.
Se va citi iarăşi textul şi se va alege cea de-a doua propoziţie motivându-se de fiecare dată
de ce se alege o propoziţie sau alta. În căsuţele din stânga propoziţiilor se vor nota
numerele care vor indica ordinea propoziţiilor. Elevii vor transcrie propoziţiile şi vor citi
din nou textul. Se va concluziona că fiecare propoziţie are un anume loc în text.
Schimbând locul propoziţiilor dispare legătura de înţeles între ele.
ACTIVITATE DIFERENŢIATĂ:
a) Pentru elevii ce întâmpină dificultăţi:
1. Citeşte textul următor, formulează-i titlul şi adaugă la final încă o propoziţie.
 Rândunica a plecat după hrană. Ea a lăsat în cuib patru puişori. Deodată a apărut
Miaunica. Ea le-a pus gând rău puişorilor.
De ce stai la pândă? A întrebat-o Nicuşor.
 2. Alcătuiţi un text alegând numai propoziţiile care au legătură de înţeles. Daţi
un titlu textului.
• Ursul a pornit spre pădure. Ce mult ar vrea nişte miere de albine!
• Ion scrie pe caietul cel nou.
• “Îl voi păstra curat” îşi zice băiatul.
• Deodată apare cumătra vulpe.
• Încotro, dragă ursule?
• Cărţile stau bine rânduite în bibliotecă.
• Spre zmeuriş, cumătră.
b)Pentru elevii de nivel mediu
 - Aranjează propoziţiile de mai jos aşa încât să formeze un text. Dă textului un
titlu potrivit.
• Le-am scris bine şi frumos.
• Ioan îl întreabă pe Mihai.
• Ioan şi Mihai merg la şcoală.
• Mihai, ţi-ai scris temele?
• Ce mult se va bucura doamna învăţătoare!
 Alcătuieşte două texte din următoarele propoziţii. Dă fiecărui text un titlu
potrivit.
 Andrei este un băiat harnic. Grivei stă la soare. El învaţă bine. Un pisoi trece pe
aproape. Adesea îşi ajută părinţii la treabă. Câinele latră la el.
c) Pentru elevii fără dificultăţi în asimilare:
Înlocuieşte în textul următor cuvintele care se repetă în mod supărător.
Dă un titlu potrivit textului.
 Eu am o prietenă. Pe prietena mea o cheamă Maya. Calificativele prietenei mele
foarte bune. Ieri am luat-o pe prietena mea la plimbare.
 Alcătuieşte un text în care să foloseşti şi următoarele cuvinte: vacanţă, mare,
munte, bunici, excursie, nisip, brazi, munţi împădutiţi, valuri înspumate.
Dă un titlu potrivit textului format.
 Activitate frontală: Se analizează cu toată clasa sarcina dată fără dificultăţi de
asimilare şi se corectează în caiete. exerciţiile diferenţiate ale elevilor din grupele a) şi b)
se corectează de către profesor şi se discută în orele următoare.
Se vor alcătui oral şi alte scurte texte cu titluri la alegere.
 În încheierea activităţii se poate juca un rol didactic “Locul propoziţiei”.
Învăţătorul spune elevilor diverse enunţuri cu care se poate începe sau sfârşi un text. Elevii
trebuie să stabilească dacă enunţul este “de început” sau “de sfârşit”.
Exemple: • A fost odată un om sărac.
• Şi-am încălecat pe-o roată…
• Trăia demult o femeie harnică.
• Din ziua aceea copilul n-a mai pus mâna pe un lucru străin.
• Se spune că undeva, într-o ţară se afla un păstor etc.
 4. După realizarea lecturii explicative a textului “Sfat cu Sora-Soarelui”
(fragment din “Dumbrava minunată”) fixarea şi consolidarea cunoştinţelor Se poate realiza
cu ajutorul unor fişe de muncă independentă diferenţiate care au permis fiecărui elev să
lucreze eficient în ritm propriu şi la nivelul posibilităţii fiecăruia.
a) Pentru elevii cu ritm lent de învăţare:
Răspundeţi la următoarele întrebări:
 • Cum se numeşte cartea în care se povestesc peripeţiile Lizucăi şi ale lui
Patrocle?
• Cartea în care se povestesc peripeţiile Lizucăi şi ale lui Patrocle se numeşte
………………………………….
• Ce i-a povestit Lizuca florii?
• Lizuca ……………………………………………..
• De ce voia Lizuca să ajungă la bunici?
• Lizuca ……………………………………………..
Subliniază ceea ce este adevărat:
• Lizuca şi Patrocle au plecat la bunici.
• Patrocle vorbea cu Lizuca.
• Lizuca s-a întâlnit cu Sora-Soareluui.
• Floarea i-a răspuns la întrebări.
• Fetiţa ocroteşte muşuroiul furnicilor.
• Împărăteasa furnicilor poate sări în ajutor împreună cu toate furnicile ei.
b) Pentru elevii cu un ritm mediu de învăţare:
Rescrie propoziţiile, înlocuind cu cuvinte extrase din text:
• Floarea-Soarelui se înclina uşor spre fetiţă.
• Mă bucur că te găsesc mare şi frumoasă!
• Lângă ea, căţelul scormonea încetişor cu un picior în muşuroiul de furnici.
• Rămâi cu bine, Floarea-Soarelui!
Formează perechi de cuvinte cu înteles opus:
- a se clătina violent
- înaltă a înţepeni
- lin scundă
Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles:
- copilă pericol
- primejdie fetiţă
- a ajuta a se legăna
- a se clătina a spijini
c) Pentru elevi cu un ritm rapid de învăţare:
Scrieţi în paranteză care sunt sensurile cuvântului coroană.
• Floarea-soarelui are o coroană galbenă. (…………………..)
• Ştefan purta pe cap o coroană de aur. (……………………..)
• Coroana mărului este rotată. (………………….)
• Şi-a schimbat coroana dentară. (…………………..)
 Continuaţi textul din manual cu câteva propoziţii în care să arătaţi cum vă
imaginaţi că au decurs peripeţiile Lizucăi şi ale lui Patrocle.