Pulmonii (pulmones) sebuah Deftnitie + organs burile gazoase din in cavitatea toracict, Ia nivelul celor doui cavitifi pleurale intre care se delimiteaza, pe linia mediana, mediastinul, cele de Mi fixare pulmonard sunt in A cu structura ela Parodi) dows zone: cleul - zone centrali, situaté in tatea hilului-pulmonar (zona rigida); manta’ - zona periferica 2 pla i prin jocul de presiune intra al ce formeazi parietopul- fiind comparat cu 0 membran& lastica intins& intre dovs zone “servinutea fixare: ) si servinutea pari- ‘ferie), Orice deze- nivelul servitusii pa nucleul (zona central etopulmonar chilibra pro etale a plimanului atrage dupa sine modif- (lap ieari ale formei plimanului care se colabeazacitre bil (zona relat rigid® de fixare a plimdnului la elementelé bronlioe vasculare mediastinale) Formi + segment de con cu baza orientatd inferior pe diafragm, iar virful. asezat cranial, depi- seste prima coast cu aproximatiy dout uri de deget (3-4 cm). Dimiensiuni + variazi in raport cu virsta, sexul, si tipul con- stityjional, avand in medie un diametma sagi- tal de 15-16 emfla nivelul bazei), diametrul vertical de 23-25 cm si cel wansvers de 8-10 em, Dimensiunile celor doi pl&méni my sunt egale, astfel diametrat vertical al plamfnului sting este mai mare, datoritt hemidiafragma- {uj sting situat mai jos, iar diametral tans- vers al plamimufai sting este mai mic. deter- minat_ de pozitia cordului, Odats cu deschiderea cavitajii pleurale, pliminii suferi un proces de colabare spre hil,’prin patrunderea aerului in cavitatea pleural 26 Consistensa * aspect buretos elas. Presume excita ducerea creptailor (2gomote asemanstonre cu efectul ‘sonor prods de. iersul prin 2ipada affnatd). Acest 2gomat se prodiice prin distrugerea alveotelor pulmonsrey-fn ‘mod normal, un fragment de plamén pluteste Ja suprafeja.apei (docimazie hidrostatica negativa), avind o mare valoare fn activie latea medico-legald. La un nou niseut care ‘nw a respirat sav la o persoan fnecat frag mentul nu pluteste (docimazie hidrostatict pozitiva). in ceea ce priveste distensia pul- ‘onara, dup nastere aceasta se realizeaz’ inijial in_partea_amerioari, apoi lateral $1 bazal, definitivandu-se posterior $i la ¥ Culoar + ciocolatie - Ja fatul care nu a respira + rozacee-rosiatic- ls now naseuts + alb-cemusie - J adult, ou pete negre, antra- cotice, la varstnici gi famatori Greutate - in medie este'de 1200 g, reprezen- tnd. 1/50 din grevtatea corpului, in funcjie de sex si tipul constitutional (Ia barbat sunt mai rei si mai mari), Greutatea plamanului drept este de aproximativ 600-700 g, iar a celui sting este de 5002600 8. Configurafie externa Pulmonti prezinti: dou fee (mediala i costala), douk margini (anterioara si infe- oar), 0 bazA si un varf. La plamaninl emfizematos si mai ales ta caidatr, coastele imprim’ sanjuri cv dispo- zifie transversal numite impresiuni costale, “in vivo” ele nefiind prezente datorita elasti- citifij plaménului si a tonusului muschilor intercostalsie ra viscerali pind apropape de hil (a¢operind fefeleinteriobare), Ele impart plaminul in Job si pot fi primare sav secondare,, Scizurile primare, numite scizurile oblice sunt prezente la ambii plimani. Scizura oblica pleaci de pe-fats mediali« plimanului, in partea postero-superioara @ hilului. Ajunge pe fafa costala la aproximatiy 6-7 em de varf (colul coastei 4), apoi coboari oblic anterior, incrucisind marginea inferioard a pliménului, aproximativ in dreptul cartilajului costal 6. in continuare traverseazi baza in partea antero- medial, intersecteaza iar marginea inferiora, ajungand pe faja medisl& unde se termini in partea antero-inferioar& a hilului, Scizurile secundare pot avea pozitii diferite $i aproape constant gisim scizira onizontala ,prezent8 numai la plamanul drept. Ea pomeste de la jumitates distanjei pe care 0 descrie scizura oblic& pe faja costald $i merge orizon- tal spre marginea anterioard pe care inera- ciseaz’ aproximativ Ia nivelului cartilajuiui coastei 4 drepie. Apoi.trece pe faja mediala si se termina in partea anterioara a hilului. Fisura oblic& $i fisura orizontala impart plaménul rept in trei lobis superior, mijlociu $i inferior. Plaménul/sting prezinti doar fisura oblict, care il imparte in doi Jobi? superior si inferior. Faja medialé (facies mediastinalis) + este concava si prezinid doud portiun = partea vertebrali (pars vertebralis) sitvaté posterior: vine in raport cu: cor purile vertebrelor toracale; discurile imervertebrale; articulatiile costoverte- arterd pulmonard dreaptt ven pulmonard dreapti superioara ‘yen’ pimonari dreapit infenoar Fig. 118 Hilel pulmonar drept ‘colacacisigaes ieee lastly sig eiatanah inatomia functionalé a toraceli “bral; extremitatea posterioard a spavilor, stale; Janjul. simpatic. toracal: rnervii splanhnici; minunehiurile Vasey ‘Jomnervoase intercostale postesioare; + partes) mediastinala (pars mediasti- nalis), ‘situat’ anterior, pe care este localizat hilt pulmonar. Acesta se gisesie la jumatates distanfei dintre vart si baz, la unirea 2/3 anterioare cv 1/3 posterioars si reprezints locul de trecere i elementelor ce alcdtuiese pediculul pulmonar. Forma sa este diferita la cei doi plamani. Hilul pulmonar drept (hilus pulmonalis dexter) ____ Este situat mai aproape de partea poste- rioar’ a plamAnului, are un diametru de 5 cm $i se prezint& ca o depresiune de forma patru= latera. Elementele pediculului pulmonar s¢ dispun astfel (fig. 1.18) + posterior si superior- bronhia principal ‘dréapta; + anterior si inferior de bronhie-artera pul: ‘monara dreapt; + anterior si inferior de artera pulmonara se afl vena pulmonara superioaré dreapt§; + inferior de bronhie - se situeaz vena pul- ‘monaré dreapt& inferioar&: + posterior de bronhie se dispun vasele brongice (0 arterd brongicd si dou’ vene bronsice): + noduli limfatici- inglobati in rejelele limfa- tice peribronsice: B bronhie principal E Grea = vase bronsice zganglioni limfatici«. fibrele nervoase ce aleaiviese plextl nervos: pulmonar se dispun tit pe fee anterioart i pe cea posterioaraia bronhici. cit Hilul imparte didactic faja mediastinalA in patra portiuni: prehilar8, suprahilard, retrobi- lard si infrahilara; fiecare porjiune prezint o serie de sanyur ‘esiuni) date de raporturile cu clementele de vecinatate ale mediastinului Porfiunea prebilard prezinta: + impresiunea cardiacd = determinata de raportul (prin intermediul pleurei mediasti- si a pericarduui) cu: auriculul drept, faja antero-laterald a atriului drept si partial faja sterno-costala a ventriculului drept. intre pleuri gi pericard trec nervul frenic rept si vasele pericardo-frenice (fig. 1.19) + _impresiunea, venei, cave superioare -_s¢ prezint& ca un san} ce prelungeste superior, prehilar, impresiunea cardiacd. Anterior de mea venei cave superioare este Gescrisi 0 depresiune determinatf de raporturile cu timusul (Ia copil) si fesutal adipos mediastina) le adult, Portiunes suprahilara prezint&: | impresiunea crosel venei azygos care ante rior se uneste cu impresiunea venei cave terior coboard retrobilar nei impresiu superioare, iar po: sub numele de sanjul (impresiunea) v in 2/3 superioare; brahiocefalice drepte presiunea venei azygos. prezen + impresiunea venei care se neste inferior cu ir} cave superioare: | impresiunea timicd | fisura orizontalé | impresiunea cardiac’: impresiunes venei: cave inferioare Fig 119 Fata medialt a plaménulul drept 28 — ii arierial brahio; antero-superioar’ sis impresione rune} ‘cefalic - dispusé in partes a fejei mediale aapexulniy + Jnwre var si sanqul crosel venel aZyEOS: 72 heea ginervul X drepi sunt fn stransh relate co plimanu fra sB determine imprest: Porjiunea retrohilar& prezintl: + impresiunea venei azygos; + impresiunea esofagiand. Porfiunea infrabilard + prezinti ligamentul_ triu monar), noduli limfatici mentare, + impresiunea venei cave inferioare = Spats ca un mic sant intre impresiumea cardiach $i ligamentul pulmonar. mnghivlas (pul gi vasele liga: Hitul pulmonar stang (hilus pulmonalis sinister) Este situat, de asemenea, mai aproape de partea posterioara (vertebrala) a plamanulvi $i imparte faja mediastinal in aceleasi portiuni ca la plimanul drept. Hilul plaminului stag apare ca 0 depresiune in § chet de tenis”, al care’ niiier este reprezeniat de liga- ‘mental pulmonar. Elementele pedicululsi pul- monar se dispun astfel (fig. 1.20): + ‘bronbia pulmonara stang’- reprezinté ele- ‘mentul/posterior: + aftefa pulmonar’ ‘se’ g&segte ‘Superior de bronhie; impresiunea munchiului brahiocefalic fisura oblicd mpresiunea crosei venei azygos impresiunea venei azygos impresiunea esofagian’‘vase bronsice. bronhie principala stang’ ganglioni limfatici ligament pulmonar arter’ pulmonar sting vend pulmonara stanga superioar’ vend pulmonara sténg& inferioara Fig. 1.20. Hilul pulmonar sting ena pulmonard superioara. sting’ se gi seste inferior de arteré si anterior.de.bron- hia principala stanga: vena pulmonera inferioara sting’ se afla inferior de bronhia principala stanga; vasele brongice reprezentate de: ~ dou anere brongice asezate posterior: - yenele bronsice asezate posterior de bronhia principala stings. in ceea ce priveste raporturile parjii medi- astinale, dup& imparjirea didacticé pe care o realizeaza hilul pulmonar sting, sistematizate astfel: Porfiunea prebilara: + impresiunea cardiaca este mailmare, flind determinata, prin intermediul pleurei gia perticardulti, de: fafa Sternocostals i pul- monaré//a’ ventriculului’ stang, auriculul stig si parted infindibulard a veniriculului Siig, care ascensioneazi si se continua prehilar cu trunchiu! pulmonar. intre pleura si pericard trec nervul frenic sting si vasele pericardo-frenice (fig. 1.21): + impresiunea aortei ascendente continuaté superior de hi) cu impresiunea crosei aor- tice. Anterior de impresiunea aortei ascen- dente si superior de impresiunea cardiaca exist o depresiune determinatd de timus la copil sau fesut conjunctiv adipos la adult. Porfiunea suprahilar prezinta: * inpresiunea crosei aortei determinati de Taportul cu crosa aortic, care este, Gisati anterior, inferior si posterior de pervu) Taringeu "putas ‘ lag. IQs ‘superior impre- , acestea pot fi siunea_arterei_carotide comune stingi $i gisesie. impresiunea. ‘arterei subclavit sténgi: + impresiunea venei brahiocefalice sidngi se prezinti ca un san} usor oblic anterior $i inferior la nivelul fejei mediale 2 apexului, amprentind si marginea anterioard Porfiunea retrobilard prezint&: + impresiunea aortei descendente toracice: + dmpresiunea-canalului toracic. Porfiunea infrahilara prezint’: + ligamentul pulmonar cu vasele”sivnodulii limfatici de Ta acest nivel, Anterior de liga~ mentul pulmonar se afl& impresiunea esofa~ giand. Prehilar, de ambele pari, tree nervii frenici si vasele pericardicofrenice, in timp ce nervii vagi tee retrokilar Pediculul pulmonar este acoperit de pleuré anterior superior si posterior iar inferior aceas- ta formeazé ligamentul pulmonar (riwighiular). FPaja diafragmatica (facies diaphragmatica) s-feprezintabaza pulmonului, cu o forma -voncava, care se muleazi pe fata superioars 4 diafragmmului, 3 + prin intermedi pleurei diatragmatice gi a diafragmului, baza pulmonului drept vine {n raport ev lobul drept al fieatului, in timp ae Pulmonului, stan eeorseis fornixul 1 sting al “ficatului, f polul sup ‘or si parjial faja dia’ “splineAparatul respirator resiunea arer smpclav SB crosei impresiune® a aortice sresiunea a0rtel gescendente toracice impresiunea esofagian® Fig. 12) Fafa medialt plimAnulat stn primul ganglion toracal, el ocupind foseta supraretropleurala Sebillaut. ‘ + originea nervilor C8-T1; + trunchiul arterial costo-cervical (rat ae ‘anere subclavie), care in dreptul colulur Aparna prime coast eimpace ns artera comical aatulu. Acestfapt permite auscultatia hi fn profundd si artera intercostala Suprema, fosa supraclaviculerS mare - Procesele neoplasice sau wbereuloase de ; pul previ: 0 Sih lara 12, ge pe aaa a sindromul de (externa) si una mediald, separate prin mar ?7/aHie simpaticd Claude-Bernard-Horner, c@- racterizat prin midriazd, enofialmie si pioza palpebralé, Prin prinderea si a plexului brakial se produce sindromul Pancoast- Tobias, caracterizat prin dureri in membrul su perior, cu scdderea foryei museulare. Varful pulmonului (apex pulmonis) + este rotunjit si depageste apertura toracala coximativ 4-5 om, iar superioara cu apr extremitatea. stemalé a claviculei eu 23 ‘ind in raport prin intermediul le de la baza riourd ginea a Raporturile varfului pulmonar + vérful puimonulvi este acoperit de dorm] pleural. Posterior: Anterior vine in raport cu pawe planuri, + prezinté aparatul suspensor al domului ‘suprapuse dinspre profunzime spre suprafati: ers pleural format di + planul arterial, format de artera subclavies “Tigamentulransverso-pleural,de la pro- * Planvl nervos, format de ansa recurentu- cesele transverse ale vertebrelor C7-T1; lui, ansa subclavie (Vieussens) si ansa ae vertebro-pleural, de la cor- _frenostelara;, eae vertebrelor C7-T 0 f Senet 7-7 planul venos format de vena subclavies. ~ higamer - on ae ntulcosto-pleural, dela coastal, * Planul musculo-osos ones Win eed Ja care se adaugg -‘milatea sternal a clavicul a nies a ce planului osos al __Stemmoclaviculara, muse} sper re, determina: apariy “muse eee scent __ mugchiul stemocleidomast _288e9te ganplionul telat, provenit din fuziunea-~ genglionului simpatic cervical inferior cuugh sealenimijlocioy poijiunea intersealenicl a aricre, subelaviis ie Jui) , ‘vena sul plexul brahial (onigines Medial vine in raport: in partea dreapti co traheea, esofegul, trun chiul arterial brahiocefalic, nervul X si vena brahiocefalici dreaptts in partea sténgX cu: arteraisubclaviey artera carotid’ comun’, nervul X, vena brahioce- falicd, ultima porfiune a canalului toracic $1 esofagul. Marginile pulmonare Pulmonul prezinti dou’ margini anterioara (margo anterior): inferioars (margo inferior). Marginea anterioara (margo_anterior)- ascupitd, se guseste intre partea mediastinala @ fejei mediale si fata costal&. Prin intermediul recesului costomediastinal vine in raport ante- rior cu artera toracica interna $i cu faja intern a sternului. 6 ‘Marginea anterioar® stanga, in dreptul car- tilajelor costale 4 si 5, descrie o curba/eu con- cayitatea spre stern — numiti ineizurajcardiaca (incisura cardiaca pulmonis sinister), sub care se giseste 0 prelungire) de) sesut) pulmonar numutd segmentul lingular inferior. Marginea inferioar’ (margo_inferior)- delimiteaza faja diafragmaticd de fejele costal i mediastinala; ea coboaré mai mult posterior si lateral decat amterior si medial, patrunzind in recesul costodiafragmatic al pleure Scizurile pulmonare Fejele pulmonare sunt strabarute de scizuri ce ajung pnd in vecinatatea hilului. Scizurile pot separa complet sau incomplet lobii pulmonar. Clasic. se descriu dows seizuri: 1. Scizura oblica sau marea scizurd, prezenta 1a ambi pulmoni 2. Scizura mich saw orizontalé (absent), prezentd mumai Ja nivelul pulmonului drept. Sctzura oblicd sau marea scizurd (fissura oblica) Separd, la de iobii superior § mijlociu, monul-drept, Jobul inferior. jaf 1a polinonul Leases asoracelish Anatomia functional a sting-lobul inferior de cel superion, MANE seizura pomeste gin parte perioar® a hilului pulmonar, se ind ‘or $i ascendent ajungand care 0 traverseazs oblic secteazi apo! marginea inferioare, sirabate {aja bazall5i ajunge inapoi la hil, partes fui anterocinferjoara,, La nivelul fejei costale phireonuli Grept, seize oblicl se SOIC vrcteazi eu orvgines ecizurii orizontale 1 dreptul spajiului intercostal TV, formand un ninghi aseuti desoris de Boyden. Fata dler fragmaticé este imparfitt de scizura oblica in doo porjuni! wai posterioard ~ baza [obUIu! inferior si alta anterioara, format in dreapta de lobul mijlociu, iar in stinga de Jingula. care-ocupé..ins&.0..zoné_palt. mal mica Seizura oblied imparte hilul pulmonar in dou’ porfiuni: 0 postiune superioard, care cuprinde in hilu) drept pediculii lobului superior $2 mijlociu, iar in hilul stang pediculu! Tobului superior: porjiunea inferioaré din hil confine elementele pediculilor 10 2 postero-sU jreapis oblic descendent; inter bilor inferiori drept sau stang Scicura orizontalé sau mica sciz (fissura horizontalis) Este prezenti numai la plamanul drept si sepera lobul- superior de lobul mijlociu.. Ea pomeste de In jumitatea distanjei pe care 0 descrie fisura oblicd pe faja extern. merge orizontal. anterior si medial, apoi incruciseaza ‘marginea anterioari a plimanului drept si se interior de bil. termina Segmentatia si structura pulmonilor Pulmonii sunt structurafi dup& tipul glande- Jor tubuloacinoase in care porfiunea tubular este reprezentati de arborele bronsic, iar portitinea acinoasi de acinii pulmonari Din punet de vedere functional, pulmonul prezint’ dovd portiuni: 0 porfiune de condu- cere aeriani reprezentati de sistemul bronsic gi 0 portiune respiratorie care fine de la bronhi- olele respiratorii pind Ja alveolele pulmonare, “unde se fac schimburile-gazoase- 0. poster” pe faja costalé PE