See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/333561661

GLOBALIZAREA _ O REALITATE COMPLEXA

Article · June 2016

CITATIONS READS

0 2,768

1 author:

Andrei Spulbar
Bucharest Academy of Economic Studies
6 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Andrei Spulbar on 02 June 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 ECOSTUDENT - Revist ădeăcercetareăȋtiin ific ăaăstuden ilorăeconomiȋti,ă Nr. 7/2016

GLOBALIZAREAăOăREALITATEăCOMPLEX

AndreiăCristianăSpulb r, elev cls. XI

Colegiul Na ional "Fra ii Buze ti" Craiova, Matematică - Informatică
e-mail: andreispulbar@yahoo.com

Rezumat:
Lucrarea î i propune o analiză a conceptului de globalizare plecând de la cuno tințele nivelului de studii liceale i
aprofundând literatura de specialitate, dar i un tratament al avantajelor i dezavantajelor globalizării fără a ne
propune să stabilim dacă globalizarea este bună sau mai puțin bună. După introducerea în tematica studiului, în
prima parte este realizată o sinteză a opiniilor din literatura de specialitate cu privire la conceptul de globalizare.
Începând cu anii 1990 globalizarea s-a impus ca fiind un fenomen şi un proces complex şi cu un ritm extraordinar
de extindere, la nivelul tuturor structurilor economico-financiare şi sociale, temperat într-o anumită măsură de
declan area crizei economice globale în anul 2008. În secțiunea a doua a studiului este analizat ritmul de cre tere
al globalizării prin prezentarea unor indicatori precum indicele compozit al globalizării (șOF) i investițiile străine
directe (ISD). Următoarea secțiune tratează succint factorii determinanți ai globalizării, iar în ultima parte, după o
sinteză a opiniilor din literatura de specialitate cu privire la avantajele i dezavantajele globalizării, am examinat
câteva dintre efectele globalizării prin luarea în discuție a corelației dintre șOF i PIB la nivel mondial. În lucrare
am utilizat, în special, datele statistice furnizate de șOF Swiss Economic Institute i International Monetary Fund.
Ultima secțiune a lucrării prezintă concluziile. Putem aprecia că accelerarea globalizării a asigurat suportul unei
cre teri uniforme i într-o mai bună corespondență cu nevoile productivității a economiei globale, dar a condus i
la situații precum crize financiare i economice regionale i globale i la numeroase stări de incertitudine care au
afectat i afectează i astăzi în mod semnificativ economia.

Cuvinte cheie: globalizare, indicele compozit al globalizării, investiții străine directe, produs intern brut, inflație.

Introducere

Globalizarea este o realitate complexă cu care se confruntă economia globală actuală, o realitate pentru care
nu am optat i care există în absen a acceptării noastre. Pare a fi singurul drum, evident cu sens unic, pe care circulă
vehiculele societă ii actuale: economia, finan ele, cultura, politica i religia. Orientarea omului actual spre inova ie,
mobilitate, valorificarea oportunită ilor, schimbare permanentă reprezintă suportul dezvoltării globalizării. Nu ne
propunem să cercetăm, în acest context, dacă globalizarea este bună sau mai pu in bună, obiectul studiului nostru
fiind o discu ie sintetică cu literatura de specialitate în scopul asigurării unui suport rezonabil pentru a în elege mai
bine globalizarea i pentru a valorifica oportunită ile pe care le generează, dar i pentru identificarea amenin ărilor i
limitării efectelor negative.
"Dacă un economist scrie despre globalizare poate fi acuzat de necunoa terea lumii reale" spunea Krugman
(2007) în prefa a lucrării "Învingători i învin i în globalizare" pentru că "economia globală este o problemă atât de
complexă încât cei care încearcă să o deslu ească se află adeseori în situa ia de a le fi pusă la îndoială competen a".

Opinii cu privire la conceptul de globalizare

Demersurile reflectate de literatura de specialitate cu privire la definirea conceptului de globalizare pot fi

caracterizate, încă, prin lipsa consensului. De la prima încercare de definire (Webster Dictionary, 1961), termenului
globalizare i-au fost atribuite diferite sinonime precum americanizare, mondializare, rela ii globale etc. Una dintre
cele mai utilizate defini ii pentru globalizare este cea a Fondului Monetar Interna ional conform căreia "globalizarea
financiară reflectă interdependen a economică crescătoare a ansamblului de ări ale lumii, cauzată de creȋterea
volumului ȋi varietă ii de tranzac ii transfrontaliere de servicii financiare ȋi fluxurilor interna ionale de capitaluri,
concomitent cu progresul tehnologic" (FMI, 2007). Banca Mondială define te globalizarea ca fiind "libertatea i
capacitatea indivizilor i a firmelor de a ini ia tranzac ii economice voluntare cu reziden i ai altor ări".
John B. Taylor (2006) găse te globalizarea ca fiind "mobilitatea ȋi interdependen a crescută a pie elor
financiare, bunurilor ȋi muncii din întreaga lume, datorită îmbunătă irii tehnologiei informa iei ȋi reducerii barierelor
guvernamentale în realizarea de afaceri la nivel interna ional".
Globalizarea este un proces dinamic de liberalizare, deschidere i integrare interna ională pe o serie largă de
pie e, de la muncă la bunuri i de la servicii la capital i tehnologie (de la Dehesa, 2007). Ca realitate complexă
(economică, socială, politică, istorică, culturală etc.), în abordarea globalizării, conform lui Arrow (1972), trebuie
distinse "cinci aspecte diferite ale globalizării: comer ul interna ional, mi cările de capitaluri, migra ia popula iei,
migra ia biotopurilor exotice (inclusiv patogene) i difuzarea i omogenizarea posibilă a culturilor i ideilor de orice
fel". În acela i timp, institu iile interna ionale s-au implicat în încurajarea acestor mi cări spre exterior, ca i în
solu ionarea problemelor pe care le-au creat. (Bădulescu, 2007).

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă–7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 118 ~
 ECOSTUDENT - Revist ădeăcercetareăȋtiin ific ăaăstuden ilorăeconomiȋti,ă Nr. 7/2016

În jurul anului 2000 a început o nouă eră a globalizării - Globalizarea 3.0 sus ine Thomas Friedman (2007).
"În vreme ce for a dinamică a Globalizării 1.0 era globalizarea ărilor, iar for a dinamică a Globalizării 2.0 era
globalizarea companiilor, Globalizarea 3.0 este caracterizată de o for ă care îi asigură unicitate, i anume puterea
nou-descoperită a indivizilor de a colabora i de a concura pe plan global. Indivizii din orice col al lumii care nu
sunt nici occidentali i nici albi capătă putere, tot mai mul i oameni sunt gata de ac iune".
Luând în calcul diversitatea opiniilor privind abordarea globalizării, putem constata că globalizarea a
determinat multiple schimbări sociale i economice, a influen at i influen ează în continuare deopotrivă toate ările,
producând muta ii i generând tendin e în evolu ia i ordinea economică i socială mondială.
Despre ritmul deăcre tereăalăglobaliz rii
Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut, fenomenul globalizării a cunoscut un ritm de creȋtere
sus inut la nivelul ansamblului ărilor, ritm temperat de recenta criză financiară globală, a a cum rezultă i din
graficul următor.
Grafic nr.1 Evoluția indicelui compozit al globalizării KOF în perioada 1970 - 2013, analiză continentală
Indicele compozit al globalizării pentru Europa Indicele compozit al globalizării pentru Asia

Indicele compozit al globalizării pentru America de Nord Indicele compozit al globalizării pentru America de Sud

Indicele compozit al globalizării pentru Africa Indicele compozit al globalizării pentru Oceania

Sursa: prelucrare după http://globalization.kof.ethz.ch/aggregation/

Indicele compozit al globalizării KOF are în componen ă trei indici, câte unul pentru globalizarea economică,
socială ȋi politică. Acesta permite observarea evolu iei globalizării pe o perioadă extinsă (1970-2012) pentru 187 de
ări.

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă–7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 119 ~
 ECOSTUDENT - Revist ădeăcercetareăȋtiin ific ăaăstuden ilorăeconomiȋti,ă Nr. 7/2016

Constatăm, din graficul anterior, majorarea semnificativă a ritmului de cre tere al globalizării după anii 1990,
în special pentru Europa i Asia ca urmare a liberalizării fluxurilor de capital, a cre terii semnificative a investi iilor
străine directe (ISD). De asemenea, un rol deosebit de important în această evolu ia l-a avut inova ia tehnologică la
care adăugăm liberalizarea comer ului i reformele economice i politice din unele ări.
Investi iile străine directe atingeau 500 de miliarde de dolari în 1997 (de 7 ori mai mari fa ă de nivelul
anilor 1970), iar înainte de recenta criză erau de 4 ori mai mari fa ă de nivelul anului 1997 (2.000 de miliarde de
dolari), a a cum rezultă din graficul următor.
Grafic nr. 2 Evoluţia ISD (intrări), la nivel global şi pe categorii de economii, în perioada 1995-2011
mld. USD

Sursa: World Investment Report 2012: Towards a New Generation of Investment Policies, UNCTAD, p. 37

Conform indicelui KOF, în anul 2012, Irlanda a fost ara cea mai globalizată din lume, următoarele locuri
fiind ocupate de ări din Europa, cu o singură excep ie - Singapore, care ocupă pozi ia a cincea conform
clasamentului prezentat în graficul următor. La capătul opus, ările cele mai pu in globalizate sunt Insulele Solomon,
Somalia, Laos i Eritreea.
Grafic nr. 3
Top 15 cele mai globalizate țări la nivel mondial Top 15 cele mai puțin globalizate țări la nivel mondial

Sursa: prelucrare după http://globalization.kof.ethz.ch/aggregation/

Eliminarea barierelor din calea comer ului interna ional a permis multor ări să înregistreze ritmuri de
dezvoltare ridicate i sus inute. "Globalizarea a făcut să scadă sentimentul izolării resim it în multe ări în curs de
dezvoltare, mul i oameni din aceste ări având acces la cunoa tere într-o măsură mult mai mare decât cei mai boga i
oameni din lume în urmă cu un secol" (Stiglitz, 2005, p.31).
Graficul anterior ne arată, în acela i timp, i discrepan e i inegalită i între ări, sărăcia fiind prezentă la
nivel global. În ările industrializate sărăcia este mascată prin statistici i, cu toate acestea, un număr semnificativ de
persoane este afectat de omajul sau de un venit sub pragul de sărăciei.
Grafic nr. 4 Evoluția indicelui compozit al globalizării KOF la nivel mondial
Indicele compozit al globalizării KOF
Indicele globalizării economice
Indicele globalizării sociale
Indicele globalizării politice

Sursa: prelucrare după http://globalization.kof.ethz.ch/aggregation/

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă–7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 120 ~
 ECOSTUDENT - Revist ădeăcercetareăȋtiin ific ăaăstuden ilorăeconomiȋti,ă Nr. 7/2016

Factoriiădeterminan iăaiăglobaliz rii

Mishkin (2008) apreciază că "globalizarea are poten ial stabilizator pentru economiile individuale ȋi se
constituie într-un factor cheie în promovarea creȋterii economice în două maniere: (1) prin efectele asupra
comportamentului infla iei ȋi produc iei ȋi (2) prin efectele asupra modalită ilor în care politica monetară
influen ează infla ia ȋi produc ia, cu alte cuvinte, prin impactul asupra mecanismului de transmisie monetară".
Tehnologiile informa ionale au schimbat maniera în care se produce, în care se formează pie ele ȋi în care
se consumă. Expansiunea comer ului mondial, multiplicarea fluxurilor de capital, progresul tiin ei i tehnicii,
tranzi ia sistemului economic comunist la economia de pia ă au generat accelerarea procesului de integrare regională
i mondială i noi oportunită i de afaceri. Rela iile dintre state i indivizi au atins niveluri de neimaginat cu câteva
decenii în urmă.

Grafic nr. 5
Evoluţia indicelui globalizării KOF şi a ratei de Evoluţia indicelui globalizării KOF şi a volatilităţii
creştere a PIB real, la nivel mondial PIB, la nivel mondial

Sursa: prelucrare după http://globalization.kof.ethz.ch/aggregation/

Influen a globalizării a marcat i evolu ia produsului intern brut (PIB). Conform informa iilor anterioare
constatăm că extinderea globalizării a condus la o cre tere mai uniformă a productivită ii i în coresponden ă cu
nevoile, dar i la crize economice sau financiare care au antrenat o mai mare amplitudine a volatilită ii PIB-ului.
Globalizarea generează contagiune, care, la rândul ei, în condi iile interdependen elor dintre pie e,
facilitează transmisia dezechilibrelor. De cele mai multe ori, efectele de contagiune se remarcă în cazul crizelor
financiare, când, în condi iile tehnologiilor avansate, tensiunile de pe pie ele financiare se transmit extrem de rapid
i generează pierderi de capital pe fondul lipsei de încredere, dar i probleme de gestionare a lichidită ilor pentru
autorită ile monetare. Recenta criză financiară globală este un bun exemplu pentru a reliefa efectele de propagare a
dezechilibrelor, în condi iile pun ilor de legătură create de globalizare.

Concluzii

Scopul lucrării a fost acela de a identifica un episod din realitatea complexă generată de globalizare la
nivelul economiilor mileniului trei. Am încercat să ne atingem obiectivul prin parcurgerea unei generoase literaturi
de specialitate, apelând, în acela i timp, bazele de date pentru a evalua măsura i modul în care suntem afecta i de
globalizare. Demersul a fost dificil, literatura de specialitate oferindu-ne o cantitate impresionantă de informa ii, de
multe ori contradictorii, iar alteori simplist argumentate.
Am constatat că acest subiect este afectat de multe incertitudini. În aceste condi ii, concluzia noastră,
citându-l pe Stiglitz (2006) este aceea că societatea actuală i economia globală ar trebui să se orienteze "spre o
globalizare cu o fa ă mai umană" a ezată pe baze mai juste i care să conducă la o cre tere a nivelului de trai. Sunt
multe ări care au beneficiat de globalizare prin identificarea de noi pie e de export sau prin atragerea investi iilor
străine, dar sunt i mai multe ări pentru care globalizarea nu a adus nimic bun. Astăzi mul i oameni urmăresc
evolu ia globalizării cu speran a că ea poate fi regândită, iar de beneficiile ei să se bucure întreaga omenire.
Poate că globalizarea nu ar mai trebui privită doar ca o provocare, ci i ca o oportunitate, deciden ii politici
trebuind să depă ească stadiul actual de reac ie la efectele globalizării i să se implice în modelarea procesului de
globalizare.

Bibliografie

[1] Arrow K.J., La globalisation et ses implications pour la securite, Pax Economica, 5/2001
[2] Bădulescu D., Globalizarea i băncile, Editura Economică, Bucure ti, 2007
[3] De la Dehesa G., Învingători i învin i în globalizare, Editura Historia, Bucure ti, 2007
[4] Eriksen T.H., Globalization: The Key Concepts 2nd Edition, Bloomsbury Publishing Plc.,2014
[5] Friedman T.L., The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalization, Picador, 2012
[6] Friedman T.L., Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom, Bucure ti, 2007
[7] Mishkin F., Globalization, Macroeconomic Performance, and Monetary Policy, NBER Working Paper No.
13948, April 2008
Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă–7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 121 ~
 ECOSTUDENT - Revist ădeăcercetareăȋtiin ific ăaăstuden ilorăeconomiȋti,ă Nr. 7/2016

[8] Ritzer G., Globalization: The Essentials 1st Edition, John Wiley & Sons, Inc., 2011
[9] Steger M., Globalization: A Very Short Introduction 2nd Edition, Oxford University Press, 2009
[10] Stiglitz J., Globalizarea: speran e i deziluzii, Editura Economică, Bucure ti, 2005
[11] Taylor J.B., Implications of Globalization for Monetary Policy, Academic Consultants Meeting, Federal
Reserve Board, Stanford University, 28 September 2006
[12] IMF, World Economic Outlook, may 1997
[13] World Investment Report 2012: Towards a New Generation of Investment Policies, UNCTAD
[14] http://globalization.kof.ethz.ch/aggregation
[15] http://www.globalization101.org/what-is-globalization/
[16] http://infed.org/mobi/globalization-theory-and-experience/
[17] http://www.imf.org/external/np/exr/key/global.htm
[18] http://www.english-online.at/economy/globalization/advantages-and-disadvantages-of-globalization.htm
[19] http://ifg.org/

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă–7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 122 ~

View publication stats