IS. Cbd BE i USA DE Ivy 9.01, Ru bypite Bidd level = Beragii WTERAATIOWALE ConTE, 4P0Q, : TENE CENTRALET ANG POL Me Son SALT Capitolul XI Guvernanta globala Paula Ganga cesare solutii globale” (Whitman, 2009, p. 1). $i tot mai multe dintre provoctrile cu - confruntat umanitatea in ultimele decenii au fost la sal’ global&: de la problema lor cu efect de seri sau a pandemiilor pana la chestiuni legate de terorismul inter- nal. Acestea si multe alte provociri au necesitat modificarea cadrului de refering’ izat pentru gisirea de solufii, Daca in trecut statul era insArcinat cu rezolvarea acestui ‘de evenimente si procese, magnitudinea problemelor contemporane a necesitat nu doar ste noi provoctri se gisesc la nivel subnational, transnational sau supranational, ori ful ci afecteazi regiuni transfrontaliere sau regiuni in care nici un stat nu exercits late si antarctice - au necesitat regandirea modului in guvernanta global si relatiile internationale traditionale in general. Conceptul de Wernant& global in sine pune probleme in definire si din cauza dublului sens care fi atribuit: acela de fenomen observabil in realitatea international’, dar si acela de mocratie, suveranitate sau echitate, va aduce in discutie principalele critici la adresa estui fenomen,mE PEL STILE INEERNA TION ALE CONTE MPOR ANT Globalizare si guvernanta Bxisten globalizarii nu este un fenomen nou, Din contra, eaista dovezt ed globalizare, a insofit istoria umand de la primele meereati ale comunitailor umane sedemare deg depagi orizontul untversului cunoscut prin comert, explor’n geogratice sau cucerg, teritoriale. Incercarea Ue a reglementa aceste snterconesiunt este ins de dat recent, Guvernanta s-a dezvoltat cu multi pagi in urma globalyzati (Chanda, 2007) Desi comercianti, aventuriert, musionart 91 razbonuct au creat treptat conexiuni inte comuntti{i umane desparite de continente 91 oceane, regulile Gare guvernau legtturije dintre acesti partenert au aparut dear iv urma nesoilor cotudiene Asttel, comerciangii di (ari diferite au creat reget tot mat untorme pentiu tranzactiile cu alte comunitati, de jy stabilirea de reguli asupra modulur de convertire dint moneda intr alta pana la conce. perea de sisteme legale comple — aga-numuta Jew mercatoria din Exul Mediu ~ care gj protejeze partenerii comerciali afla{i uneori la distante considerabile intr-un sistem politic lipsit de stabilitatea si relativa siguranta a rutelor de transport contemporane (Cutler, 2003), Conducatorii si rizboinieii acelor timpuri au impus tase yi tributuri populatillor supuse, creand administratii imperiale ce s-au extins odatd cu inaintares trupelor cucetitoare Degi au existat reguli informale asupra tratamentului einiulor de razbor sau a populatillor civile, abia in secolul al XIX-lea s-a dezvoltat o practica tormalé gt uniform in acest domeniu. in mod similar, globalizarea 4 fost promovata si de mistonarti crestini, care prin activitatea lor au creat ui mod de a infelege Jumea comun pentru o parte important a populatiei mondiale. in contestul actual, echivalentul comerciantilor medievali: precum cei din cadrul Ligii Hanseatice il reprezinta cele peste 63.000 de mulunationale ce compun piafa globala, rézboinicit imperulor antice au fost mnlocuig de forte mternationale pentra mentinerea pci, IN UMP ce MUsiOnarilor Crestint He s-att alaturat asistentt umanitari gi activigti pentru protectia mediului (Chanda, 2008, p. 120) Prezenta acestor semine clare ale globalizaru 91 createa de regult informale de regle- mentare @ anumitor domenii uu au accelerat formarea guyernan(e: globale, De exemplu, probleme legate de transmiterea ciumet au afectat Europa timp de secole, ducand la erearea pentru prima data in Venetia secolulut al X1V-lea a regulilor legate de carantind in calatortile internayonale. Insa prima conterit4 mternayonala in domeniul sanitar a avut loc abia in 1851, crearea Organizatie Mondiale « Sanataqi find aménata pana in 1948. in mod simula, dey: legatur comerciale imue comunitayy indepartate au existat ined din Antichitate, un set global de regu comercial @ fost creat abia in 1948 prin Acordul General pentru Tarite st Comert (General Agreement on Taritts and Trade - GATT), imlocu in 1993 de Organizatia Mondvala a Comertului, Cresterea mfrastructurii de transport 51 noile tebnologat in comunicatn au dus in secolul al XEX-lea la intensificarea globalizaru, ficand necesara coordonarea international. Servictile postale rudimentare dezvoltate de imperitle antice pentru a transite ordine militare si administrative nu puteat face fafa acester provoeari. Dupa un decenmu de negocieri, in 1865 a fost stabilits Uniunea Internationala a Telegrafului, care mai tarziu a fost incorporatd in ONU Ins adevérata uniformizare 91 globalizare in domentul ontunatulor a avut loc in L882, edind s-a convenit adoptarea unui sistem comun de mdsurare a longitudimi —masurati de acum pornind dia Greenwich, Marea Britanie Prim instituites acester regulr globale sau mstituit timpulGUVERNANTA GLOBALA. 233 global de referint’, Greenwich Mean Time (GMT), si fusele orare stabilind timpul exact jnorice loc pe glob (Tehranian, 2002, p. 10). ‘Absenta unor astfel de reglementari de natur& tehnic& in contextul actual ar impiedica mare parte din comerful ylobal. fnsi dezvoltarea guvernantei globale a continuat si _jntilneasci obstacole in pofida acestor reusite. Succesele inregistrate in domeniile tehnice qu au putut fi replicate Ja fel de ugor in arii sensibile pentru state. Acceptarea regulilor iehnice era necesaré pentru a continua dezvoltarea economicd, ins’ domenii precum “protectia drepturilor omului sau interventiile umanitare in caz de epuriri etnice au fost fipsite de mecanisme de implementare de ctre guvernele ce nu doreau si creeze reguli “ce ar fi facilitat amestecul in treburile interne ale statelor, Astfel, desi a fost semnati de membrii Natiunilor Unite, Declaratia Universala a Drepturilor Omului nu contine metode clare de aprare a idealurilor pe care le promoveaz’. Desi globalizarea a modelat realitatea inconjuratoare timp de secole, regulile care si guverneze aceasti realitate continua st rimén’ slab dezvoltate. Chanda consider ci dact trecut acest Jucru nu a avut repercusiuni importante, in contextul unei lumi puternic jnferconectate lipsa unor reguli globale pentru organizarea acestor interconexiuni poate avea consecinte grave, cum a fost cazul crizei financiare declansate in 2008. Necesitatea reglementirii unor domenii precum proliferarea nuclear, accesul la api potabilX ale " populatiilor sau dezvoltarea energiilor conventionale i regenerabile transforma guvernanta global’ intr-un concept-cheie a cirui clarificare este crucial’ (Chanda, 2008, p. 119). area Guvernanta si guvernamant in fiecare sistem societal exist’ functii ce tebuie executate indiferent dac3 exist sau nu institutii formale si responsabile pentru indeplinirea lor. Astfel de functii sunt crearea de politici sau administrarea resurselor. In mod traditional, aceste functii au fost indeplinite de guvernele statelor. insi, in contextul transformarilor din cadrul sistemului global, modul in care autoritatea, legitimitatea si dreptul de a utiliza constrangerea sunt exercitate sa modificat dramatic, Astfel, Rosenau sustine c& desi atat guvernimantul, cat si guver- nanta reprezinti sisteme de conducere i se refer la comportamente in sistemul international ce sustin activitatile umane, cei doi termeni nu sunt sinonimi (Rosenau, 1992). Stoker defineste guvernam4ntul ca ,,procese formale si institutionale care opereazi a nivelul statului-natiune si care mentin ordinea $i faciliteaz’i actiunea public’” (1998, p. 75). Guvernele sunt sustinute de autoritate formala, dispun de putere de coercitie pentru dasigura implementarea si conformitatea cu politicile create si igi pot continua existenta in ciuda prezenjei unei opozitii interne prin mijloacele coercifiei legale si formale. Guvernanta, de cealaltd parte, este un concept ce descrie 0 realitate mult mai cuprinztoare. } Rosenau defineste guvernanta ca un sistem de conducere bazat pe impartisirea de sensuri | colective (intersubjective meanings) ale faptelor sociale, ceea ce cuprinde ,institutii tare teal] guvernamentale si informale, mecanisme nonguvernamentale prin care nevoi si dorinte anea sunt implinite” (Rosenau, 1992). rata | Spre deosebire de guverniimént, autoritatea in cadrul guvernanfei nu deriv’ in mod yenit } necesar din sistemul de conducere formal, nici nu se sprijin pe coercitie pentru a obtine Idin } Conformitatea subiectilor. Guvernanta se sprijind in egal misura pe infelesuri sociale pulag a4 RELA UID INTERNA PIONAL! CONTEMPORANE, autoritate formala (Rosenau, 1992) Pentru ca guvernan(a si fie eficace, autortatey legitumd derivatd din realivarca efecuvd a funcuilor necesare pentru existenta sa trebyig si fie prezenti si trebuie s& retin acceptarea voluntara si consimeundntul majoritéii (gq, cel putin al celor mai puternici aetori din sistem). Prin urmare, este posibil s& existe _guvernant’ firs guverndmant” 0 sferd de activitate care opereaza efectiv far’ autorinas formal publick (Rosenau, 1992, p. 10). Astfel, guvernan(a este un concept care descrie transformarea recent’ produst in relatiile sociale, sistemul de conducere, legitimitate autoritate, conformitate si actiune colectiva atat Ia nivel statal, edt mai ales la nivel glopa, (Stoker, 1998; Weiss. 2000 Guvernanta fara guvernaémant: doua intelesuri ale conceptului Popularitatea termenului de .guvernantd globald” a antrenat cu sine utilizarea conceptulai in diferite forme si cu diferite infelesuri. Thomas Weiss a observat c& .numerosi cercetitori si experti internationali folosese «guvernanté pentru a deserie un set complex de structuri si procese, atat publice, cat si private, in timp ce jurnalistii folosese termenul ca sinonim pentru «puverniimint.” (2000. p. 795) Dingwerth i Pattherg sustin cH o utilizare mai selectivé a termenului este necesard pentru a face conceptul semnificativ gi pentru a depasi © posibila lips’ de claritate i precizie Acegtia sunt de plrere c& guvernana global’ ar trebui utilizata ca un concept analitic care si ofere © perspectiva asupra politicii mondiale diferts de demersurile traditionale din relatile inter nagionale (Dingwerth. Pattherg. 2006, p. 185). Totusi, ci observa utilizarea conceptulur gi pentru a descrie un program de actiune politics Fenomen observabil in absenta unei unice autorititi politice in cadrul sistemului global anarhic, cercetitorii au incercat st giseasedl coerenti in noua ordine mondiali, Guvernanta global este un exemplu al acester incercdri de a transcende granitele nationale si internationale” (Rosenau, 1997, p. 44}. Conceptul a evoluat din literatura despre institujiile internationale, repimurile internationale si multilateralism, ca un rispuns la insatisfactia creat’ de abordirile 51 conceptele existente in relatiile internationale, care nu reugeau s& explice cresterea disparitatii dintre activitatea transnational intens’ yi capacitatea de guvernare ai statulun aga cum a fost ea stabilita ia sfirsitul Razboiului Rece (Rosenat, 1997, p. 101). Comisia asupra Guvernantei Globale (The Commission on Global Governance) defineste conceptul ca .suma a numeroaselor moduri in care indivizi si institutii, publice gi private, igi administreaza afacerile comune ... este procesul continuu prin care interese contradictori sau diverse pot fi gdzduite gi actiuni cooperative pot fi organizate” (The Commission on Global Governance, 1995, p. 4). Rosenau oferdi o definite mai precisa conceptului, sustinand c& guvernanta descrie mai mult decat niste mstitutii si organizatii formate prin care managementul relatiilor mternauonale este menginut sau uu. Sistemul ONU gi guvernele nationale rman in continuare centrale, dar nu reprezinti nici pe departe intreaga panoplie” (Rosenau, 1995, p. 13). .Guvernanta globali include sisteme de guvernare la toateGUVERNANTA GLOBALA 235 ivelurile de activitate - de la familie la organizarea international - in care urmarirea yarilor prin exercitarea controlului are repercusiuni transnationale” (Rosenau, 1995, p. 14). Definitia lui Rosenau are patru elemente centrale care contureazi esenta conceptului “de guvernanti. Aceste elefnente sunt: sistemul de conducere (system of rule), nivelurile .tivititii umane, urmirirea de scopuri si repercusiunile transnationale. Primul element, jstemul de conducere sa fie efectiv” (Rosenau, 1995, p. 15). in cadrul celui de-al doilea element al definitiei sale, nivelurile activitatii umane, gsenau include mecanisme de control Ia nivel local, subnational, national, international transnational. Includerea chiar gi a nivelului familiei in definitia sa sugereazd provocarea iresat§ cercetatorilor de a reconsidera problema scalei la care sunt conduse studiile, cu gumentul c% subiecte relevante pentru guvernanta global se gisesc acolo unde se afla actorii relevanti, de la membrii unei familii la reprezentantii statelor in cadrul Consiliului Securitate al ONU. "Al treilea aspect sugereaza c& interactiunile trebuie privite ca fenomene ale guvernarii “globale doar dac& acestea sunt intentionate, adici sunt legate de urmiurirea individual& iu colectiva a unor scopuri. Necesitatea acestei restricfii provine din faptul c& procesele be " neintengionate nu reprezinté obiectal de studiu al guvernanyei globale. Desi Rosenau insusi = recunoaste dificultatea de a distinge intre procese intentionate si neintentionate, trebuie 35). amintt si faptul c&, in contradictie cu definitia de mai sus, uneori procese ce nu urméresc un = scop precis ~ cum ar fi inv&tarea social (social learning) sau rispandirea inovatiilor - sunt considerate elemente ale guvernarii globale (Dingwerth, Pattberg, 2006, p. 190). Definitia Jui Rosenau incheie prin identificarea repercusiunilor transnationale ca elementul final ce caracterizeazi guvernanta global’. Precum nivelurile activititii umane, necesitatea prezentei acestor repercusiuni este un element restrictiv al definitiei. = Conceptualizarea ordinii globale a lui Rosenau este un punct critic in intelegerea a guvernantei globale prin faptul c& guvernanta si ordinea sunt considerate a fi fenomene ale” ce interactioneaz4. Desi o ordine globalii anarhicd nu are o autoritate centralizati, Rosenau iale, incearcd si determine ,,masura in care functiile normale asociate cu guvernanta sunt ie realizate in cadrul politicii mondiale fra institutii de guvernimant” (Rosenau, 1992, p. 7). Arhitectura ordinii globale este una anarhicd, nu in sensul stabilit de realism ca o stare | permanent de rizboi, ci ca un sistem ordonat care este construit pe o multitudine de -actori si interese, Actori globali ce nu sunt guverne indeplinesc functii in guvernanti si deriva autoritate formala de la consimtimantul voluntar public sau privat al majoritatii _ (sau al celor mai influenti) far de care aceste activititi si sistem de reguli apartin. Astfel, pentru Rosenau, ordinea global trebuie conceptualizata ca un set distinct de aranjamente $i structuri cuprinz&toare, diverse, organice, in continua schimbare, ,regisite in orice tegiune, tari, migcare social si organizatie privati” care functioneazé la nivel international - (Rosenau, 1992, pp. 12-13). Guvernanta global& construieste ordinea global’ ca un sistem _ Mnultietajat, complex si in evolutie constituit din idei, interese, autorit&ti, institutii, actori, " mniscri sociale si relatii independente si interdependente care realizeazi functii de guver- anti la multiple niveluri ale activitatii umane (van Staden, 2007, pp. 15-37).236 RELATILE INTERNATIONALE CONTEMPORANE Astfel, din punct de vedere analitic, Dingwerth si Pattberg considera c& guvernanta glob, descrie un set precis de fenomene observabile gi conectate (2006, p. 190), Utilizarea acesiyj fermen reprezint un raspuns la egecul teoriilor existente in relatiile internationale de . explica transformarilé globale. Astfel, conceptul apare ca un instrument euristic meni s& cuprinda si s& descrie schimbarile accelerate de la nivel global” (Weiss, 2000, p. 808) Program politic jn afard de fenomen observabil in realitatea internafionala, un al doilea inteles al coneeptulyj de guvernanté globali identificat de Dingwerth si Pattberg este acela de program politi, Pentru unii analisti, fenomenele prezente in arena transnational contemporana nu deseriy un concept empiric sau analitic, ci un concept politic ce promoveazii o viziune asupra modului in care societitile ar trebui si rispund’ problemelor globale urgente. Aceste probleme sunt de cele mai multe ori legate de globalizarea economica si de pierderea din atributele clasice ale suveranitatii. Aceasta viziune este sustinuta de actori participangi in sistemul guvernanfei globale si se centreazi pe potentialul de actiune oferit de acest concept aga cum este el definit de Comisia asupra Guvernirii Globale. in raportul Comisiei, autorii sustin c& 0 eticd civics global care si ghideze actiunea in cadrul comunititii globale, si a liderilor ce urmeari aceasta etic, este crucial pentru calitatea guvernantei globale” (The Commission on Global Governance, 1995, p. 335). ‘Acelasi mesaj programatic este prezent si intr-un studiu al Bundestag-ului german, unde Comisia de Studiu afirma ci ,pe misura ce lumea devine tot mai globalizat, iar activititile economice trec dincolo de cadrul regulator national, devine necesar modelarea politica a proceselor economice, sociale si de mediu inconjurator la scar global, Modul in care provoc&rile pot fi coordonate democratic este discutat in cadrul guvernanyei globale” (Dingwerth, Pattberg, 2006, p. 194) De asemenea, $i unii cercetitori sustin c& guvernanta global este un concept politic ce are drept scop recuperarea de cltre societate a controlului asupra fortelor pietei, inst de cele mai multe ori ambcle infelesuri ale termenului sunt integrate in aceeasi perspectiv’. Guvernanta global apare astfel ca un proces de integrare global de durati, cu Uniunea Europeani servind drept model. Pentru Gordenker si Weiss, conceptul apare ca ,efortul de a aduce rispunsuri mai coerente si de incredere la probleme sociale si politice ce tree dincolo de capacititile de solutionare ale statelor” (Gordenker, Weiss, 1996, p. 17). Oa doua categorie de perspective asupra naturii politice a guvernantei globale susfine © pozitie critic asupra beneficiilor anticipate de indep&rtarea de autoritatea statald. In acest context, termenul e vizut ca un concept puternic politizat in cadrul dezbaterii asupre autorititii la nivel international. Din punctul de vedere al teoriilor critice, guvernanta globala nu e atat un rispuns la esecurile statului in procesul globaliz&rii, cAt .un diseurs hegemonic ce ascunde efectele negative ale dezvoltirii economice neoliberale la scalé globali” (Dingwerth, Pattberg, 2006, p. 195). Promotorii acestei perspective critice vad discursul contemporan asupra mecanismelor de control la nivel global in afara statului ca provenind dintr-un trend politic citre re-regularizarea economiei mondiale menit si ascundi efectele negative ale capitalismului. In acest cadru, guvernanta global apare nu cao forti regulatoare a globalizirii, ci in dimensiunea sa ideologicaGUVERNANTA GLOBALA 237 _Aparitia termenului de ,,guvernant’ global” s-a produs in contextul existentei unui aparat conceptual suficient de dezvoltat in cadrul disciplinei relatiilor internationale, ceea ce a ius Ja aparitia unei largi dezbateri cu privire la relatia pe care noul termen o are cu meniul mai larg al relatiilor internationale, dar si a unor intrebari ou privire la ce anume ;Juce nou guvernanta globala si cum imbundtijeste aceasta intelegerea politicii interna- finale (Smouts, 1998). in opinia lui Dingwerth si Pattberg, guvernanta global este un concept util relatiilor nternationale pentru aducerea in prim-planul cercetirilor a patru noi clemente: noi ori-cheie in politica global, accentul pus pe nivelurile de analizd la care are loc dierea fenomenelor guvernanfei globale, scoaterea in evident a diferitelor tipuri de mecanisme de reglementare internationald si observarea emergentei pe plan international ‘a autoritdpii private (private authority) acolo unde in trecut doar statele puteau actiona ‘Mingwerth, Pattberg, 2006, p. 192). \ctori “primul rand, relatiile internationale sunt prin definitie centrate pe ceea ce Hans “Morgenthau numeste politica intre natiuni” si nu acorda suficienti atentie actorilor Wy) sonstatali. Guyemnanta global nu ierarhizeaz’ actor implicati in procesul politic global, ES statul este la fel de important ca organizatiile neguvernamentale (ONG-uri), corporatiile Sh; }_ttansnationale (CTN-uri) sau actorii din societatea civilé global (Whitman, 2009, p. 64). bic in acest context, guvernul olandez si Amnesty International sunt actori la fel de relevanti in cadrul guvernantei globale. ii {ntre actorii-cheie pan’ acum pusin studiati de relatiile internationale, dar centrali be pentru guvernanta global’ se observ& tot mai clar prin impactul lor indivizii, Rolul acestora Be) acrescut ca rezultat al transforma conceptului de cetafenie, identificarea cu statul-nagiune & deyenind tot mai problematici in contextal globaliziirii comunicatiilor. Identititi ce nu se aa suprapun ceti{eniei individului au devenit vehicule pentru actiune politicd in cadrul oa sistemului international. Astfel, desi sunt cetiteni spanioli, bascii si catalanii prefer’ identitatile regionale ca mod de identificare primara. Un alt exemplu al emergentei acestor tipuri de identitati ce transcend cetitenia si statul ca actor central este situatia comunit&tii _ musulmane globale. in opinia lui Rosenau, vedem o orientare spre autoevaluare in comunitate, ,,cstimarea pe care oamenii o fac cu privire la valoarea personala gi la “contributia lor in comunitate” (Rosenau, 2006, p. 133). Liderii (etnici, religiosi, politici, academici etc.) ai acestor comunititi reprezinti 0 It modalitate prin care indivizii isi las’ amprenta in politica internationald. in condi- le in care guvernanta global ofera acces unui numiir tot mai mare de participanti in Irul proceselor politice contemporane mondiale, e necesari gisirea unor solutii la ‘blemele ce apar din faptul ca acesti actori nu vor avea experiente sau opinii uniforme. Daci in trecut influenta si puterea se giseau in randul reprezentantilor Europei si Statelor Unite, ce aveau in comun un mod similar de a gandi procesele politice si necesititile “comunititii, astizi e necesar& crearea unui ,dialog intercivilizational” care s% permiti238 RELATILE INTERNATIONALE CONTEMPORANE colaborarea Ja nivel international a indivizilor provenind din culturi si taditii extrem ge diferite (Moshirzadeh, 2011) Organizatiile neguvernamentale sunt actori multicentrici care au devenit centrali pe scena mondiali prin informatia practic’ oferita si prin autoritatea dobandit& prin activititije Jor, care influenteazi cursul evenimentelor prin lobby, consultant’, expertiza, imple. mentarea de servicii etc. (Rosenau, 1992), Create prin initiativa privat a unor grupurj de indivizi ce urméireau rezolvarea unor probleme cu caracter imediat ~ precum efectul testelgr nucleare asupra mediului inconjuritor in Alaska, cum a fost cazul Greenpeace, sau incap. cerarea unor siudenti in Portugalia anilor 1960, ca in cazul Amnesty International ~ organizafiile neguvernamentale internationale au astizi un rol crucial in semnalateg abuzurilor in domeniile care nu au primit suficienté atentie din partea comunititii interna. tionale. Interconectarea ce are loc intre aceste organizatii, state si domeniul privat ararg nivelul la care guvernanta globald implica actori tot mai variati. De exemplu, indexul de perceptie a coruptiei publicat anual de Transparency International, 0 organizatie interna. tional’ neguvernamentala, nu influen{eazi doar companiile care sunt mai putin inclinate sf investeasc’ intr-un stat semnalat ca avand un grad ridicat de coruptie, dar si compor- tamentul celorlalte state, care vor ridica problema coruptiei in dialogul cu guvernul statului respectiv, precum si comportamentul unor institutii financiare internationale ca Fondul Monetar International, care va lua nivelul coruptiei in calcul atunci cand va decide acordarea unui imprumut statului respectiv (Wang, Rosenau, 2001 ; Saner, Yiu, 2008). Organizatiile internationale sunt create de cooperarea intre state intr-un anumit domeniu in jurul unei structuri organizationale permanente. Desi e necesar acordul statelor pentru crearea si functionarea acestor actori, organizatiile internationale au reugit s& obfing un rol autonom din ce in ce mai semnificativ pe scena international. fn aceast’ categorie, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) ocup& un rol special prin faptul c& majoritatea progreselor ce au avut loc in domeniul guvernangei globale in a doua jumState a secolului XX s-au PEcut prin intermediul siu gi in special al organelor sale specializate (Weiss, Thakur, 2010). in opinia lui Weiss, ONU esie unul dintre precursorii reorient&rit ,,prioritatilor de la exigentele cresterii economice si eficientei citre exigentele politicilor si institutiilor guvernantei care promoveazi mai niulte libert&ti, participare eficient& si dezvoltare uman’ sustenabili” (Weiss, 2000, p. 806). in pofida criticilor la care a fost supusa in ultimul deceniu sia cererilor de restructurare a organizatiei, ONU continua sé functioneze ca o punte intre lumea centrati pe state si lumea multicentric’ a ONG-urilor (Rosenau, 1997, p. 387). Organizatiile cu caracter international cu scopuri stiingifice au gi ele un rol important in influentarea politicii mondiale. De exemplu, Conferinta Interguvernamentalé asupra Schimbarilor Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change) sau Codexul Alimentar al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultur a Natiunilor Unite (Codex Alimentarius of the United Nations Food and Agriculture Organization) au un impact vizibil in domeniile lor de activitate prin transmiterea datelor citre guverne, ceea ce va influenta in cele din urm politicile publice implementate. In contextul actual, actori cu expertiza juridici, precum Organul de Rezolvare a Conflictelor al Organizatici Mondiale a Comertului (Dispute Settlement Body of the World Trade Organization) ori Curtea Internajionala de Justitie, sau organizatii cu functii in domeniul economic, precum Fondul International Monetar sau Banca Mondiala, functioneazi alituri de actori hibrizi ce reunesc actori privati precum companiile internationale si organizatii publice in cadrul unor initiative c@ Uniunea pentru Conservare Mondial’ (World Conservation Union) sau Consiliul de Coordonare Forestier’ (Forest Stewardship Council) (Carin, Higgott, Scholte, 2006).GUVERNANTA GLOBALA 29 ____ Companiile ransnationale ocup% la réndul lor un loc tot mai important in azhitectara nationala contemporani. in condigile in care bugetele unor companii-gigant precum erosoft ajung si fic mai mari decat ale multor state, aceasti schimbare a balanjei de re s-a observat si in modul in care companiile functioneaz4 la nivel international, Pe -9 parte, companiile detin astizi o capacitate sporiti de a convinge statele sf creeze un u favorabil dezvoltirif lor intrucat in contextul globalizarii operetiunile unei companii © fost la randul lor nevoite st rispunda la necesititile comunititii ale cirei resurse — umane lc au fost presate de fortele sociale si ereeze bunuri colective precum scoli, local sau programe mai largi in domeniul protectiei mediului inconjuritor . 2000). ‘sigur fancjii ce acopera nevoi colective la nivel national. Tosi, pozitia lor nu este ‘fel de dominant ca in trecut. Mai mult, locul for va continua si se schimbe prin stimua eroziune a autorititii, suveranititi, competentei, cocreatei, legitimitatii gi cacitiii lor (Rosenau, 1992). Alsi actori ce au fost identificati in literatura de specialitate think tank-uxile, fundatiile flantropice, miscArile sociale transnationale, corporatiile sfionale, mass-media globale, institutile economice internationale si actorii ce oferi curitate privat (Rosenau, 1997). ionale, regionale si globale sunt strins conectate (de Prado, 2007). Asifel, guvernanga pbali va studia logiturile existente inte diferitele niveluri la care pot fi itaplememtate slticile publice. In acest context se va studia, de exempla, modul tn care regulile stbilite #: Orzanizatia Mondiala a Comerjulul afecteaza comunititi in diferite regiuni ale -globului, ‘i felul in care, la randul lor, aceste comunitati vor afecta regulile acestei organizati Sssomentul guvemantei globale i-a reorientat pe cercetitori dinspre studierea insttutilor mationale ,citre studierea formelor mai largi ale comportamentului internayional itutionalizat” (Kratochwil, Ruggie, 2006, p. 34). Afirménd ci o caracteristick principald a guvemnanfei centrale este conectarea inte actori siferite niveluri ale relayilor sociale, Rosenau propune o tipologie a straturilor ordinit =opirice din cadrul ficcirui mecanism al relattilor sociale. Pentru Rosenau, nivelurile ional/intersubiectiv, obiectiv/comportamental si politic/colectiv interactioneaza ca un = organic de aranjamente care sustin ordinea global si oferi o baz pentru cooperare in oltica mondial (Rosenan, 1992, p. 13). Aceasti ordine globali cuprinde fiecare regiune, , relate internationali, migcare sociald si onganizatie privat care conecteaz’ activititile sensnationale, Nivelul ideational/intersubiectiv este caracteristic seturilor de valori, site ‘de credintt si valorilor fmplttisite. Acestea sunt articulate prin discursur, editoriale si - Ceea ce actori fac in general sau in mod obisnuit (de exemplu : a negocia, a coopera)240 RELATIILE INTERNATIONALE CONTEMPORANE, constituie nivelul obiectiv/comportamental. Nivelul politic/colectiv implic& dezvoltarea institutiilor si regimurilor care vor urma inclinatii ideationale si comportamentale. Rosengy sustine c& ordinea globalii este un produs al interactiunii tuturor celor trei niveluri in carg o multiplicitate de actor la nivetul ideational/intersubiectiv construiese sistemul guvernante; globale. in acelasi timp, idei si identititi creeaz’ comportamente si obiective, care persist, jn stabilirea institutiilor ce constituie ordinea globala si viceversa (Rosenau, 1992, p. 19), Reglementarea internationala Relatiile internationale acord& un rol central problemei relatiilor de putere, precum s, negocierilor interstatale bazate pe urmrirea intereselor nationale. Abia in ultimii ani sa acordat atentie normelor gi retelelor de lobby ca forte ce pot schimba politici cu autoritate in afara statului. Guvernanta global porneste de la supozitia cl exist o larga diversitate in formele guvernantei, o& aceste forme coexist& simultan, influentandu-se reciproc, si c§ oierathie este dificil de observat din cauza complexititii acestor procese, dar si a varietiqi | domeniilor de exercitare a autorititii, Astfel, pentru Rosenau, ,,guvernanta global este | suma mitiadelor - literalmente milioane - de mecanisme de control n&scute din contexte diferite, scopuri, structuri si procese... In cadrul guvernantei, realitatea actual este prea dezagregati pentru a fi guvernati de o logica atotcuprinzitoare care si sugereze coerenja globala” (1995, p. 16). Exemple ale unor astfel de mecanisme includ procedurile Consiliului de Securitate al ONU cu privire la utilizarea forfei conform Cartei ONU, procesele prin care miscirile sociale transnationale isi propun si conving’ sau s& puni presiuni asupra guvernelor pentru a imbundtiti respectarea drepturilor omului, eforturile comune pentru respectarea mediului inconjurator depuse de c&tre corporatii i ONG-uri ori aliantele transfrontaliere intre orage si regiuni create pentru a promova intelegerea mutual (Dingwerth, Pattberg, 2006, p. 192). Conceptul de guvernanti global reugeste si exprime aceasti pluralitate de mecanisme care conecteazi activititile unor diferiti actori. Forme ale autoritatii O ultima diferent intre relatiile internationale traditionale si guvernanta global const in intelegerea autoritatii. Daca relatiile internationale se centreaz pe fenomenul autorititii i al legitimititii sale in strani leg’turé cu abilitatea statelor de a-si urmari proprille interese, perspectiva guvernaniei globale adauga noi sfere ale autorititii independente de state, Tot mai multi autori au semnalat emergenta autoritatii private pe scena internationald ca rezultat direct al noilor mecanisme de control international ce difera atat de forma ierarhicd a procesului decizional de la nivel statal, cat si de negocierile interstatale nonierarhice, Aceast perspectiva scoate in evident faptul c4 actori non- si suprastatali detin putere de decizie considerabila. De exemplu, guvernanta globald reuseste si surprind’ autoritatea existent in acorduri intre corporatii ce reglementeaz intregi segmente econo= mice, in cooperarea dintre actori societali pentru stabilirea de standarde private, in modal de exercitare a autorititii morale de citre refelele transnationale de lobby, precum si in activitati ilicite precum cele ale armatelor private de mercenari sau ale retelelor mafiote (Hall, Biersteker, 2004 ; Bexell, Marth, 2010).GUVERNANTA GLOBALA 241 _ Avantajul includerii acestor noi forme de autoritate, dar si a diversilor actori si niveluri analizi in cadrul conceptual al guvernantei globale consti in posibilitatea de a intreprinde getri pan& acum neglijate cu privire la implicatiile guvernantei globale pentru concepte Jitice fundamentale precum democratie, suveranitate sau legitimitate, Fat de relatiile nationale, guvernanta global reuseste si explice natura variati a politicii mondiale ntemporane. Acest fapt este evident in numarul de probleme care in trecut erau plasate {a domeniul low politics de relatiile internationale, dar care odat& cu globalizarea au cApitat ent international’. Astfel, se poate studia guvernanta globala a mediului inconjuritor schimbérilor climatice (Saran, 2009 ; Green, 2010), a energiei (Cutler, 1999; Lesage, nde Graaf, Westphal, 2009; Goldthau, Witte, 2010), a snitatii (Lee, Dodgson, 2000), a igratiei (Marchi, 2010; Kalm, 2010; Grugel, Piper, 2007), a apei potabile (Conca, 2005 ; ers, 2008) sau guvernanta economic’ global (Helleiner, 2001 ; Camdessus, 2001), Critica guvernantei globale id se discuta critica guvernantei globale, trebuie reiterat distinctia initiala intre cele A infelesuri ale termenului. Astfel, guvernanta global este criticati din punctul de re al validit&tii conceptului stu, dar si din punctul de vedere al programului politic iat acestui concept. Dingwerth si Pattberg sugereaz’ o utilizare mai selectiv’ a fermenului, pentru a nu crea o ,extindere conceptual” (conceptual stretching) ce-l va si piardi din capacitatea explicativa (Dingwerth, Pattberg, 2006). Dup’ cum am mnceptul este aplicat unui spectru extrem de larg de fenomene si unui numir de in continua crestere, ceea ce face ca sugestia autorilor si fie nu doar oportun’ (ili, dar si greu de aplicat (Whitman, 2005). Din punctul de vedere al programului politic, deseori se observa c4 ceea ce se criticd i de fapt consecingele globalizirii studiate de guvernanta global, iar nu conceptul in e (McBride, Wiseman, 2000). {n aceast logic’, dezbaterile principale se concentreazi pe problema pierderii suveranititii statului, a democratiei, a eticii in interactiunile internationale si a securitatii. Astfel, in trecut politica internationala era construit’ in jurul | principiului suveranitétii de stat, care sustine c& statul are autoritatea exclusiva, suprem% Si indisputabil asupra teritoriului su si c& acesta nu rispunde nici unei alte autorititi | superioare. in acest context, suveranitatea depinde de teritorialitate. insd prin globalizare ‘eritoriul a incetat si mai fie elementul crucial in exercitarea autorititii, ceea ce a “transformat in consecinti si suveranitatea (Scholte, 2000). Globalizarea comunicatiilor a _ contribuit la aceasti situatie, rapiditatea si cantitatea lor fcdnd imposibil controlul statal. _ Prin acest proces, tot mai multi dintre cetiteni nu mai sunt sub directa autoritate a statului ‘51 se naste ceea ce David Held a numit multilevel citizenship” (2004, p. 114). in acest “context, chiar gi conceptul de democratic este supus provocirii guvernantei globale. ‘Volutia sistemului internajional a adus un beneficiu net in ceea ce priveste crearea unei oeietiti civile globale, care reuneste grupuri de activisti din diverse tAri si regiuni pentru Promova un sistem international care si réspund4 nevoilor unei parti tot mai mari din populatia globali (Coleman, Wayland, 2006; Walker, Thompson, 2008). in cadrul ivile globale sunt adresate probleme pe care statul-natiune nu le poate rezolva, orecum accesul la api potabilé in tarile in curs de dezvoltare, protectia mediului inconjurdtor | ternational, eradicarea epidemiei de HIV/SIDA etc. (Sorensen, Torfing, 2007).242 RELATIILE INTERNATIONAL {insi reversul medaliei este foarte important in ceea ce priveste evolutia democratie, in epoca globalizarii. Chiar dacd dezvoltarea unei societati civile globale este un pag inainte clar pentru a aduce problemele cepiignilor la nivel global si a se gisi sotug; suficient de cuprinztoare pentru magnituditea fenomenelor, nu toate vocile reusese «5 se fact auzite in cadrul acestei noi comunititi. Pentru ca o problema s& ajung’ in luming reflectoarelor scenei internationale este nevoie de resurse pe masura (Scholte, 2002). Din acest punct de vedere, societatea civil globali nu este una democratic’. Ba mai mult politica international nu este una democratic’. Logica ,un individ, un vot” ajunge si fig jnlocuiti de logica puterii economice. Dupa cum mentionam anterior, unii dintre noi, actori de pe scena international (precum companiile multinationale) au ajuns s& fie jg fel de puternici ca statele. Cu resursele lor financiare, aceste companii vor detine maj mult decat un simplu vot, ajungand sa influenteze regulile economice in intregi sectoare de activitate. In plus, spre deosebire de indivizi, companiile nu pot fi trase la rAspundere foarte ugor, intrucat de multe ori ele au sedii in numeroase tari, si nici nu pot fi incarcerate in cazurile mai grave de abuz (Tehranian, 2002 ; Bexell, Tallberg, Uhlin, 2010). Mai mutt, aceste companii ajung si devin& entititi aproape statale cu propriile servicii sociale § forte de securitate. Pentru a limita efectele negative, solutia cel mai des invocati este reformarea sistemului institutional international. Fie c& este vorba de reformarea ONU (Long, Woodley, 2009), a Fondului Monetar International (Boorman, 2007) sau a Bancii Mondiale (Birdsall, 2007), aceste institutii se afl in topul sugestiilor de schimbare. Problema acestor solutii este c&, dup% cum am arftat, autoritatea si puterea in domeniul international nu se mai gisese concentrate nici in cadrul lor, nici in cadrul statelor, ci sunt dispersate intre actori mult mai greu de modelat, precum companiile transnationale sau rejelele civice globale. Mai mult, unele entititi care au puterea de a ameninja securitatea globala sunt in mod clar opuse ordinii actuale, in special organizatiile teroriste (Cochrane, Duffy, Selby, 2003) in contextul atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, precum si al succesiunii de atentate teroriste la nivel international de dup 2001, problema securitatii apare din ce in ce mai proeminent in discursul politic. Descentralizarea adusi de globalizare si pe care guvernanta global a incercat si o surprind’ pare si fie respinsi de state. Pentru a-si apira ceti{enii, din 2001 pana in prezent, guvernele, si in special guvernul Statelor Unite, s-au reintors la rolul lor traditional de a asigura securitatea teritoriului de stat. Masurile luate sunt de cele mai multe ori menite si amplifice capacitatile de decizie ale statelor acordand autorit&ilor puteri sporite in supravegherea populatiei si controlarea activitétilor acesteia, Cu toate acestea, chiar si cu prerogative sporite, statul continua si functioneze intr-un mediu multicentric globalizat. Coneluzii Guvernanta globali este un concept-cheie care contribuie la mai buna intelegere a realititii internationale contemporaue. Modul traditional de concepere a relatiilor internationale ca politica intre state la nivel global a fost depasit prin emergenta unor actori nonstatali care dotin resurse economice sati sociale ce le confer suficient autoritate pentru a-si pune amprenta asupra modului de interactiune Ia nivel international. Capitolul de fat& a analizat modul de definire a guvernantei globale, infelesurile pe care cercetStorii, dar si practicieniiGUVERNANTA GLOBALA 243 relatilor internationale Je atribuie termenului, modul in care acest nou concept se saregreaz in cadrul mai larg al domeniului teoretic al relatiilor internationale, precum si siodul in care guvernanta globala rispunde criticilor sti. Procesele politice internationale aowale necesit’ perspectiva guvernanfei globale pentru a integra varietatea de actori, aiveluri de analiz3, tipuri de autoritate si moduri de reglementare prezente in sistemul jnternational contemporan. E ibliografie jexell, Magdalena, Mérth, Ulrika (2010), Democracy and Public-Private Partnerships in Global Governance, Palgrave Macmillan, Basingstone, Bexell, Magdalena, Tallberg, Jonas, Uhlin, Anders (2010), Democracy in Global Governance : The Promises and Pitfalls of Transnational Actors”, Global Governance, 16, nt. 1 (januarie- -martie), pp. 81-101. sall, Nancy (2007), ,,The World Bank: Toward a Global Club”, in Colin Bradford, Johannes "Linn (eds.), Global Governance Reform : Breaking the Stalemate, The Brookings Institution, Washington, DC, pp. 50-59. rman, Jack (2007), ,IMF Reform: A Confluence with Global Governance Reform”, in Colin - Bradford, Johannes Linn (eds.), Global Governance Reform : Breaking the Stalemate, The _ Brookings Institution, Washington, DC, pp. 15-31, Camdessus, Michel (2001), ,,The IMF at the Beginning of the Twenty-First Century: Can We " Establish a Humanized Globalization?” Global Governance, 7, nt. 4 (octombrie-decembrie), __ pp. 363-370, arin, Barry, Higgott, Richard, Scholte, Jan Aart (2006), Global Governance: Looking Ahead 2006-2010", Global Governance, 12, nr. 1 (januatie-martie), pp. 1-6. Chanda, Nayan (2007), Bound together : How traders, preachers, adventurers, and warriors shaped globalization, Yale University Press, New Haven. EMMMMClanda, Nayan (2008), . Runaway Globalization Without Governance”, Global Governance, 14, ide 7 nr. 2, pp. 119-125, CET | Cochrane, Feargal, Duffy, Rosaleen, Selby, Jan (2003), Global Governance, Conflict and Resistance, care Palgrave Macmillan, New York 1 asi 7 Coleman, William, Wayland, Sarah (2006), ,The Origins of Global Civil Society and Nontertitorial nite, Governance : Some Empirical Reflections”, Global Governance, 12, nr. 3 (iulie-septembrie), sure pp. 241-261. atelor | Conca, Ken (2005), Governing Water : Contentious Transnational Politics and Global Institution Sloe Building, MIT Press, Cambridge. mneze | ills, Claire (2003), Private power and global authority: Transnational merchant law in the global political economy, Cambridge University Press, Cambridge, New York. Cater, Robert (1999), ,Cooperative Energy Security inthe Caspian Region : A New Paradigm for Sustainable development”, Global Governance, 5, nt. 2 (aprilie-iunie), pp. 251-271. _& Prado, Cesar (2007), Global multisevel governance: European and East Asian leadership, : United Nations University Press, Hong Kong. | Phrewerth, Klaus, Pattberg, Phillip (2006), ,Global Governance as a Perspective on World Politics”, aa Global Governance, 12, pp. 185-203. Finkelstein, Lawrence S, (1995), ,What is Global Governance? ”, Global Governance, 1, nt. 3, | _ Pp. 368. sma oldthau, Andreas, Witte, Jan Martin (2010), Global Energy Governance : The New Rules of the Game, Global Public Policy Institute, The Brookings Institution Press, Berlin, Washington, DC. ordenker, Leon, Weiss, Thomas (1996), ,Pluralizing Global Governance : Analytical Approaches and Dimensions”, in Leon Gordenker, Thomas Weiss (eds.), NGOs, the UN, and Global Governance, Westview, Boulder,