Adrian DOLGHI, Alina FELEA ISTORIA ROMANILOR SI UNIVERSALA IN SCHEME SI TABELE IV. Epoca contemporana Material didactic pentru gimnaziu siliceu Chiginau - 2013,CZU 94(=135.1)+94(100)"1918/1991"(075.3) Ded ‘Autor: Adrian Dolghi, doctor In istri, profesor de istorie gra diacte superior Lceul ‘Teoralic.ORIZONT", mu. Ciginéu ‘Alina Feies, door in ison, conferentorcorettor,Isttu de Istre al ASM, Instutl de Itonie Social .ProMerrona (USM) Recenzent: at puso, pecs priocal, profesor de stor fad dct | DAIS Glens act Istoria roméniors universal n scneme sitabolo wt esto un compendiu de tabela 5 schome elaborate de auton in ste iteraturiddactico-sintce din tard se peste hatare 28 cunogtinjele ce reflect conjinuturlecurrculare are la epoca contemporana, Material WV Epose baza unei Tabolele gi schomelesistematizes entry casele a Da gia Xila refi Machetare gi corectare: Ludmila lina Descuenea CIP a Cavanet Napionace a CAnrt Dolghi, Adrian. [storia romanilor si universala in scheme gi tabele ‘Material didactic pentru gimnaziu gi liceu / Adrion Dolghi, ‘Alina Felea. = Chisindu : lian, 2013 (Tipogr. “Cetatea de Sus") ~ ISBN 978-9975-4392-6.8. Vol. 4: Epoca contemporand. ~ 2013. ~ 88 p.~200 ex ~ ISBN 978-9975-4421-9-0. © Adrian Dolph, Alina Felea, 2079CUVANT INAINTE. agi elev! si profescrt! Atualitatea prezentului material didactic rezida in caractorul acces al ma- evan clasifcat si stuctrat do auto in averse scheme 9 labele, Fiecara tema este elucidata prin infermedl schemoor gi tabelelor care inlocuasctxte- Jr plcistoare si care confer Un caracter interact gi problematic coninutirioe ‘udiate susciténd interesul gi In acelagi imp reflectand in ansambly material Studia. Utiizarea Schemelor si tabelelor la lctile de itorie contribu a ferma- fea competentolor curiculare. Contnutunile propuse tn curiculumul national la [store sunt cuprinse in prezentul material didactic tinénd cont atat de prnzipiul cronologic, cat si de cel problematic. jntregul set de materiale didactice storia romanilor si universalé in scheme tabele este alcatut din patru part |. Preistoria gi Epoca Antica I, Epoca medievala Ill Epoca Moderna IV. Epoca Contemporana. Prezentul material didactic [storia roménilor si universala in scheme gitabe- |e. IV. Epoca contemporand este un compendiu de tabele si scheme elabora- te de autori in baza unel vaste literaturi didactico-stintfice din tard si de peste hotare, Tabelele gi schemele prezentate sistematizeaza cunostinjele ce reflect confnuturle curricular pentru clasele a IX-a sia Xa, Lucrarea este insofta de indi tematic gi list bibliografica. Prezentul material didactic eet adresat profesnrilor de istorie,elevilorclase~ lor gimnaziale gi lceale, studenfilor, precum gituturorcelrinteresat de studierea istoriel nationale gi universale. Materialul didactic poate fifolosit, de asemenea, pentru studierea individual «a temelor, pregatirea pentru examenul de bacalaureat la istorie, admiterea la ‘acultile de Istore, $tinte police, Relati internationale, Drept Va dorim succes! Autorit1. Caracteristica generald a sistemelor si regimurilor politice i stconcterste:patecmeinstaie mal a promovat|nomiei romney |teroarea, bazaté pe un putemic| in regiune a pokiicd de dez-| dupa modelul sor, | aparat rpresv In fruntea carla najonaizare s care ou |viebe cu element: |sestua pot poli Impact dramate asupra con- le esenjiale: stinfe nationele a roman |nationalizaraa, co. asaraben. lectvizarea $i in Inlimidarle av contruat pe | dustialzaroa dupa tot parcursul peioadei so-| mode! sovietc.In- vetoes 1940-1941: 1944- |ocularea unui nou 1991. lgen de patriotism, | socialist $f intema-| onal 2, Caracteristica regimurilor democratice rutpesten| poeta | ae aS2S IN eat ‘race, eee4 Principalole deciarat si convent cu privira ta drapturil omtul Anul Promotorul 7789 | Adunarea Nationala con- stluantatranceza 1948 | Adunarea generala a ONU| Titluvconginutut Peco plc nu 9 enon Sfirmaroa dreptunlor de ibertate,egaltate, de garde ioe berate, agaltate, de ganre Decora rivera a rp sla eeptirior onli pip sbsclit al eal inv oh eames repr nda menial de via berate scare cept sve economic, sci cura 959 | Adunarea generala a ONU| Dectaratia drepturior copii / cop ebuie sa se bucuce de protectie social gi sae fie asiguratao de votare normala pe plan fic, marl, spinal i social 4961 | Consitial Europei [Carta sociala europeana /reglementarejurica a Irepturior economice si sociale prevazute In Declara- ia universala (1948) 706 | Adunarea generala a ONU| Pact international refeitor la drepturle sconomice,so-| ciale gi cufurale; Pact prvind reptile cvle gi police cu valoare obligatorie pentru semnatar. 7969 | Adunarea generala a ONU| (Conventie privind eiminarea oredr discriminari rasiale 7873 | Adunarea generala a ONU| [Conventia pivind eiminarea apartneiulat [1975 | Acordurile de la Helsinki (csce) Respectarea drepturior omului, a celor civil 3 polit ce: protectia minoritatior "7979 |Adunarea generala a ONU [Convente prvind elinaren disuininasifemoer 1984 [Adunarea generala a ONU [Convento impotiva tort “Sursa: Enocopedie de itor Universal, (De Agostine, Sucre, State cu regimuri democratice in perioada interbelica 45, Periodizarea evolutie SUA in anil 1918-1939 ‘Ai Eaucatons, 2008, 9549 (criza Cprosporarea’ | [Marea depresiune] [Now Dest postbelicé | -» ‘= [iF Roosevel 1918-1822 192-1929 1929-1933 1999-1999)6. Pregedintii SUA in porioada interbelica Numole Pinel Partial Thomas Woodrow Wilson 1913-1921 Partidul Democrat waren 6. Harding 4921-1828 Pariidl Republican alvin Coolie 1923-1929 Partdul Republican Herbert ©, Hoover 1929-1983 Partidul Republican Franklin D, Roosevelt 1933-1948 Pariidul Democrat 7. Criza dinastica din Marea Britanio in anil (1936-1937) Exonfa erizel dinastice Moartea Latron weeiat’ [=> Mostentorul wonutul a dovent Eduard al VIE. |= | sa urcat Bae atv | | cate a supus coroana unorincercriseroase. | ” | George te dorind sa se césatoreascé cu americanca| | at vioa Walls Simpson, Biserca, guvemu si famila regal a roactonat prompt, declarand .On tronul orl Simpson” Eduard a renuntat la on. 8. imperil colonial englez in perioada intrbelica area Brtanie Watropol) Posesiuni coloniale Dominioane | [Tertori sub] [Store do (colonii cu mandate: | | influon- autoconduosre):| |Pelestna. Trans | | ta ‘canada, | | lordania, Meso- Australia, potamia Intanda (1921) | |To90, Camerun, Tanganyika9. Prim-ministrii Marit Britanil in anil 1918-1940 Prim-ministrut Partidul [David Lloye-George 1916-1922 | Partidul Liberal Fandrew Bonar Law 1822-1923 |Partul Conservator Stanley Baldwin 1923-1924 | Partdul Conservator ames Rantsay MacDonald 1924 Partidul Laburist [Stanley Baldwin 1924-1929 | Partidul Conservator [dames Ramsay MacDonald 71828 Paridul Laburist ‘James Ramsay MacDonald 71929-1935 | Guvemn de coalfo: partidele abu: fist, conservator, iberal [Stanley Baldwin 1935-1937 | Partidul Conservator [Arthur Nevile Chamberiain 1887-1940 _[ Paridul Conservator 10. Pregedintii Frantel in perioada interbelica ‘Numele Perioada mandatului Partidul [Raymond Poincaré 1913-1920 _[Partidul Republican Paul Deschanel 41920 Partidul Progresist ‘Alexandre Millerand 1920-1924 | Partidul Socialist [Gaston Doumergue 7924-1931 [Fara parid. Dupa convingert [conservator Paul Doumer 1931-1932 __| Partidul Radical-Sociaist [Albert Lebrun 7982-1940 | Partidul Republican REGIMURI TOTALITARE $1 AUTORITARE IN PERIOADA INTERBELICA 11. Sistemul politic in timpul regimului fascist in Htalia Duele [Revere 4 8 g 4.8 Marele Consiliu | ‘Organele | [ Armata Prefectii Fascist Partidul | | represive i g 4 Camera institutul pontru Reconstru corporatiilor g Industriala (IRI) 4 Corporatiilo (22 in total)412, Caracteristicile fascismului cULTURALE Sindoctinare SOCIALE ECONOMICE + Spilinivanpe o clastide mice inauetra setae mae Poumice ‘nayionatism srasisminazem) “ctetire wn Saupe S-ARASPANDIT PLEMENTAT tal cctatureunat *Spania Wee suprem BAZeLe *Germania PRINGIPALE *autoitarism “etal 8 mai Impertarrde sat frdoigur et carismatic 13. Etapole evolutiei Repubiicii de fa Weimar (1918-1933) 1919-1923 [Perioada afiemari ragimulai do fa Weimar = 1924-1928 |*Epoca de aur’ a republici dela Weimar N~1928-1883 |"Marea depresiune” —pericada dectinuluiregimulal democratic din Gow mania 14 Sistemul politic in timpul regimuiul nazist in Germania (1939-1948) ‘amit | Adria -—____IN. aa imgeats de [ _Conceor Me eemanian aren ba Cee sat \~ — 0 il15. Onganele reprosive ale celui de al Il-/oa roich [SA - Delagamente ce asalt fomatnl para] mitre ale partidulul nazist create de Hier Hn 1921, numite gi .cAmasile rune” dupal [culoarea uniformelor lor. Forta de goc a na ismului, Dupa instalarea regimului au do-| bandit o putere considerabia, dar pretental lo de a inlocui armata tracittonala ta facut pe Hiler 8 ortone eliminarea comandantu-| lui lor, E.ROhm. $a princialilor si colabo- ator in .noaptea cutitelor lungi. Din acel moment, trupele SA au avul un rol secundar in regimul nazist. ‘Organelo represive ale ‘8S - Formapiune de poli mitar-nazista a PNINSG, create din garda personal al lu Hitler (1926-1934 trupelo SS au fost sec- liune a SA), Din 1929 au fost conduse de H Himmler. In 1934 trupote SS au fost folo- site de Hitler pent a elimina statul major al SA. Tn impul celui de-al doles zboi mond al au fost constitute unite combatante ale |SS, insarcinate cu controlul si supraveghe- roa lagarelor de concontrare, ‘cou deal tlktea reich [SD — Serviciul nazist de securtate, direc tia de recunoastere a SS creat In 1934. In 1996 a fost condusa de R. Heyarich. Soo pul principal - asigurarea securitai interme] a celui de al Iilea reich. SD avea dreptul ide efectua urmari, pedepse, arestarl, per- cheziti, confiscari, operatit special secrete Je nimicire a dugmarilor reichulul etc, fr ‘acceptul sau implicarea instanteor judiciare. |Avea orelea vasta de agent, dosare asupra [conducatorir de vart a reichului sia statelor vecine. [Gestapo — poltia secreta de sta, institu ta do H.Géring In 1993 $i incredintata sore Jconducere ivi H.Himmler cu sarcina de a] ancheta pe orice ar fi amenintat siguranta | statulu nazist. Gating a asigurat si suprave- | gherea lagdrelor de concentrare gi din 1944] a asumat si sarcina de spiona) si contrasp ona) militar, Sacinile principale ale Ghesta- po-ului erau: lupta cu dusmanii nazsmut Jorganizarea spionajull $i lupta anti spion3j supravegherea actwvitati police a difertr| piserci, sectereligioase etc.; cercetarea ca- zurilor pe teritorile ocupate.16, Lovitura de stat bolgevica din 1917 Pregatirea |Intenfia bolgeviilor de a cuceri puterea cu forta | girealizarea | Transterarea puteri la 28 octombrie 1917 calre Comitetul Revolutio. Jovituri' dear din Petrograd. stat | Blocarea armatelor Guvernului Provizoru in Palatul de lar, |Asaltul Palatuul de tarna | |Arestarea ministrlor Guvernului Provizoriu gi intemnitarea for in | ‘cetatea "Petropavlovsk’ Gauzelo vie- |Acutizarea probleme toriel bolgevi-| Tergiversarea convocarii Adunani Constitutional. cllor | Caderea autoritati Guvemului Provizor, |Bolgevizarea Sovietlor. | Acutizarea contradictilor dinte tberali si socialist de dreapta | Promisiunle liderlor bolgevici de a rezolva problemele social-acono- mice. Decretul despre Pace. | Primele. | transformari | Lichidarea Senatului, Sinodului, Consilului de Stat; transferarea, ale Puterii_| organelor puteri locale in mainile Sovietelor locale. Sovi ichidarea starilor; egalarea in drepturile civle a femeilor si barbatilor. Separaea bsorick do stat a biserii de scoala | |crearea mii munctorir i frantor,a comisielextraordinare a | |itogi Rusia tibunalelor i jecdtoritorrevehitonae. |Ordinul de demobiizarea a amaei arise vec, Consttirea Armo- [le Rogi a ltranor si munctorior februare 1917) |Invodcereaziei de munca de 8 oro. ‘Inceputul nationalizaiii tabricilor si uzinelor; exproprierea averilor. inopinzatorior, negustorlr,bancherior et. Invoducerea contluks munctorese asupratntrepinderlor Aolcarenvelnil ca instrument al lpia de cles, Persecutarea burghezie! intelectual noo. Elareaiteectalor cu renume 17. Caure $1 efecte ale celor doua revolutii Ruse (1917) Cauze: Rusa jarsta | E162: Revolufa din | Efect: Revotuia Soe | ___marto |“ bolgoviea Conducerea tarului a |Abdicarea tarului ‘Guvernul Provizoriu este ras- fost sia me keene (tt Activates evolujo. | Gwernal Prov pia|Bolgevici peau puteea nae puters Lenin $i sovietele igi extind ateroa Semnarea Tratatului de pace cu Germania gi jegirea Rusiel in Primal Razbot Monctal Incepe Razboiul civil, | Nernuljumiree tuturor | Rusia continua sa participe: ‘categorilor sociale de_| la Primul Razboi Mondial. situala social-econo- mic $i poliica 218, Politica ,comunismulul de réizbo!” $1 NEP-ul Tndicele ] _.Comuniemul de rlzbor™ y ama NEP (1923-1928) Scop | Constructia comoniamaiar Lichiarea peicotaar una ou ‘bol cv salva regu bolgevic;imbunatsirea stati fconomioe nad, in condi, izoati pe plan extern, Principatee aciuni fnaustie + Natonalizarea inusiie, mita- |» Denajonalzarea paral (ae "zarea,inforzicereafunctiondni | da gi ransmitorea Tn proprotalo Intreprinderilor private. privat a intreprinderilor mici gi ioc; coneesiun fAgrcutura | Introducerea prodrazvyorsihai— |» mpozitn neturs aenda, Tunca Fechizitonarea surplisuriorde | maim ichidarea servicio: gro- produse agricole (c2ea ce depa- | tule, dervoltarea cooperate _gea minimum de subzisterta) Sent af redisrbuite populate oragenegt si armatelinterzicerea atendei, a munci nimi; incr. ‘area de a organiza gospodari colective (comunele, colhozurile). [Comer |= intericerea comertulu;schimut |+ Reluarea comeruli (do stat co- direct de produse; sistemul de operatist, privat); reluarea servicii- cartele, Anularea achtari pentru | lorcu plat. ombustibil, locuint, transport et, Faria |= Anularea banior Reluarea activi sistema fre acia-hanese (ntroducerea Value forte ~corvonetul). Sistemul ad-|- Centraizarea excesiva a siste- | Descentralizarea: ntroducerea inittiv | mului administra pe vericala; | sistemelor adminstrative pe impoztu in muncé, mibtarizarea | orizonal sister tusturor), a ‘munei, munca frit a“elemen- | angaiari ibere a fore de munca, telor burgheze", formarea detaga- | Stimularea material a muncii rmentelor de muncto antreprenoratl lunar” | Aezentuarea candi economice, [> Reslalivea ndustrei gia agr= ‘mobilzarea resurselor pentru | cului, distruso tn ani Primulu fuerul eu forfele antibolgevice, ne- | Razboi Mondial a cel cv mmultumirea generala a populatel | Tncatarea crizei police. learn i miscal gi revoteyaranost bolgevillo a puter, B19, Etapele constituirli Unlunii Republicllor Sovietice Socilisto 7 w i nsturarea patent Crearea unani matar-poiice @ epu-| — [Consiunay sovetce a porter | bce sovietco:Rusia,Ucraina, Bie>| — Junee fost! Imperia rusia, Letonia giLivania(1iunie 1919)] overuse Rus, Constisrea In Asia Central s-au constuit Repu-]_ |1972) hd. republcor sovitice | > bile Populae Buhara gi Horesm. In| => ltaroe Coney nationale: Ucraina, rate 1922, regina bogevc a format] fuer 954) Bilorusia, ei re- Jo uniune, pe baze tedoratve, a celr Public! caucazone: tei repubeicaucazine - Republica JAzerbaijanul,Arme- | | Sovetica Federativa Sovaisté Trane na, Georgia [caucaziana (R.S.FS.T). 20. Cresterea numarului republiclor unionale ‘Anal Republcile 1922 | RSFS Rust, RSS Ucraineand, RSS Biolorusé, REFS Tianscaucadara [RSS ‘Armeana, RSS Azerbaidjan, RSS Gruzina) 1824 RSS Turemend, RSS Uzbecd, 1929 RSS Tadica 1936 RSS Cazahd, RSS Chirghiea 1940 RSS Lituaniand, RSS Estond, RSS Letond, RSS Moldoveneasca, RSS Kareion Find 21. Marea teroare (teroarea rosie) ~ cole mal rasundtoare procese si dosare nal ‘Adjiunea sau Dosaral 1828 | "Doserd minalor — acizarea uri grup de conduction al nGuaie carbaalr de cauzerea daunelor materiale, organizarea explocilor nmin, rll logele fost propetarla minoor. 1830 | Demascarea”Pariduui munehoral anlar Th Rani Gi economigh Mc ROU tev 1A. Chaianov 1933 | Decizia plenumului CC al PC(b) din toata Uniunea de creare a sectillor politice in alate de institut penta contol siguraneicaolr 9 “epurrea a Ste 1834 | Incocares la congresu al XVilea a PC() dn toatl Uniunea a unui gp Go legate de a scoste pe Sian din funcia de secetar goneral, Un nov sa! Se Lepresine, provocat. de omorulideruicomunst dn Leningrad -& Kooy 1896 | rocesfabricat de polfapoticimpotivaGrupulu ansovtical sonar Pho views 3st — principal acuzaifind L Kamenev $1 6 znevion 1997 | fost fact dovaru Gri paral ansovitc al cen wolstory no visio? acuzai au fost G Platakoy , Rado 51 Socal nvm de spo) Si iverson 1838 | Dosaru bloc antsovetic ros "de dreapla” au foal condammnaliNBuhann ALRIkow. ga 1998 DosarutTuhacovek 422, Constitutia stalinisté din 1936 (forme docira si garanta dept bot ag) Declare Declara Exstonta tn URSS a Jdoua clase prietenoase| | muncitori i tranimea| Jcahoznicd - si a unui strat Intermediar ~ inte lectualitatea socialista Inviolabitates persoanei—(art127) Wer-| [Dreptul do] tatoa cuvantu, prose, intuniier, mitn- urior, demonstrailor gi margutior srada-| |sal egal, di fe (art, 128) dreptul asocien! in organiza-| _|rect gi secret ti obstesti (art. 126), caro putoau inaintal (art. 134) candidat la alogerie tn sovietele de toate vot univer 23. Numérul persoanelor condamnate pe dosare intentate de CK-OGPU-NKVD (1921-1940), (date oficiale, mii oameni) ‘noe Anil aloe x ieee 28 | 29 | 1930) Namanide | a5 | 60 2a7 | 582 | 207 apaionss | 97 [ 19 oe | a1 Joa wise [ei [ee = |» [oo crete | 1908] 1419 5542| 638 [718 xvas eh 18 | 27 szae| 28 | 16 ‘Sure: pew memorial kaka 24, Numérul definuflor in tagare gi colon de munca forfata in URSS la data de 1 lanuarie (date oficiale) Anil Numarut 1937 | 1938 | 1939 In agate gi colon, mil. oameni at | 18 | 16 [Condamnay din motive police, % 128 | 186 | 34525. Instauraren puter sovietica po teritoril Transnistria. Crearea RASS, Rogimul politic, represiunilo si deportarile ie Cauzole gi premiselo con: tur RASS [tre pti sovte Rui (1817), vob nc dn conatirea URES. exthderen Pur soveice pote ea a Fate exter exzansioiisae expos cnnisulin on Seva pera us In Europe de Est Bean Novecarenpee Unt Seaman erat | g rivire la Necesitatea crearii Republi Sovietce Socialista Moldovenest care a fost la 4 februari 1924 expecal la CC PCib) dn tata Rusia spre examinare, | 29 julie 1824 - Biroul politic al PC(b) din URSS adopts Hotérérea cu privire la crearea Republic Autonome Sovietice Socialiste Moldovenest, | 18 septembrie 1924 - conducerea RSSU a adoptat Holardrea privind necestatea formar RASSM | ae a 12 octombrie 1924 - Sesiunea a ila a Comitetulu Executv Central din Ucraina (Herkov) Ta decis consttuirea RASSM in componenta RSSU. RASSM: suprafata - 746 327 desetine; 12 raioane: 382 de localti 516 751 de locultos Capitala - Balta, din 1929 - Traspol g Regimul polit, epresiunite A fost introduse structure regimuui altar bolvie : creareasovitalor de depvtah ‘organizaior de tere, sindcatelor de tip soviet. Inustalizarea,colectviarea fons | eschiabunre™-sinarlacee. In pimavara 1051 fost teciatone wane wt, fami, cn care cca, 2000 au fost depodat n raioane indeparate ale URSS. I 1925 4 |incept foametea, care s-a repeat n cote mai mai sn ani 1882-1883, Pentru a cp exodul sa nti paza frontiers, uilizénd gi armele contra transfuglo intone | G x Maree Epurnre ain ani 20 | Su gone ajo-nune.Toka special |camen’ enna ‘au cazutférani, preot, intelectual, muncion, | g ne Umma unor principi aberante .de clasa, prin inventarea, 'storice gi etnocutturale, a une. \Comunist se face vinovat de reprimar In ipsa oricdror resertun tatiuni” mokovenest,distincte de cea romana. Regiml ea §/ mutlarea congtintei nationale a il. 1628. Regimul totalitar cor munist in RSS Moldoveneasca (1940-1941) - ——$—_" — —— ‘Anexerea Basarabial-28 iunie 1 Oto Pomate nase {a2 aut 1840. Soviet Soprom al URSS « acta ops |BSSM Le” august 1840 au fst frat regun Soneus alee fe ome | Regimut pote | ‘Asupra tertoruui RSM au fst extinse structure paral Bolgevic prin Hotirdrea dn | “4 august 1940, CC al PC (b) din URSS a transformat organizatia ds parld ar RASONd In Partial Comunist(Dolgevic) al Moido vel, La 12 ianuarie 1941 a fost ales Sovietul | Suprem al RSSM, care la 10 februarie 1941 a votat Consttutia RSSM. Se | Represiunt | | Ty nogpiea de 12 spre 13 iunie 1961 - operatune special sub egida NKVD-a, numa |cateia 24 360 de persoane au fost deporte ee ee i ‘Urmari j |Insaurarea po tortor dine Pru i Nistu a regime tlatar comunist cu tale park culate sale: colectvizare, teroare, deporte foaoteorganzata epresiun, deena. ‘nalzar,risicae ec. Crime cultural, pot spit enti basaraerior prin impunerea une mb Hterare moldovenest contrafazute; mutavea constine\najonale bastinasilor, ‘a bastinasilo nRegimurile poltice din Europa Centrala si de Est in perioa, 1918 da Imtrboieg 27. Cehoslovacia in perioada interbelica Evenimentul | 28 oclombrie | Prociamaraa la Praga a Republi Cehe Independente, |" iste 30 octombrie |Proclamarea de catre Consul National al Slovace despre Sebararea Si |vaciei de Ungar gaprea a Cehia, fo 1918 [teat 29-30 sep- ‘4 nolembrie | Prociamarea da catre Adunarea ‘unei Consttuti provizore, ba eee Cohos! Prin Acordul dela Munchen Germania anexeaza regiunea tombrie 1938 Nafionala, constitute prin l8rgitea Cong cafe de Cai Sra «Rept Coane as |lul Thomas Masaryk pregedint, iar K. Kramar- pimmivone, Elaberarea ovacia ~ Cehia 3 Slovacia in contextul rela international Iimpreuna ou Romania $i ugoslava, Cahoslovaca reeaza vica Sudeta pe ‘octombrie | Polonia ocupa regiunea Tesch, 1938 2roiembrie | Primal arbitral de la Viena" - Ungeia anexeaza Slovaca merdionala #] 4938 | Sudul Ucrainei Subcarpatic, Tena | ‘MA mame | Slovacia ii proclama independenja, deverind un Sal slelial Gomans 1938 _|Naziste, Ungana anexeaza inreaga Ucraina Subcarpatica. ee etc | Teas | Ceti esteccupata de tupel germane (Protetoatul Boemie sieve | 1939 [craeneee ee 1980 _| Le Londra $e consttuie guvernul cehoslovac ii ox 28. Ungaria ~ de la democratie la dictatura epublica |Proctamatala 16 noiembrie 1918 Puterea poled a fost prea de un Gon] camgaté su Najona,alcatut din iberal si conservator In frunte cu Mindy Kao Ungar __|—a existat intre 16 nolembrie 1918 si 21 marie 1919, Dictatura (1920-1944) |ichidat republica in ianuar Le instaual un regim autora judapesia @ fost ooupala de tupsle conduse de 8 restaural regimal monarhic. Parlamntl @| rie 1920, iar Miklos Horthy a fost ales regent. £1229. Polonia in perioada interbe! ica — de la constituirea uw Gomori constiuies anu sa “Steril Primi | Todngerea Ger |Dsaimogrese — Razboi Mondial || manioi opie + peri | Deziniagrarea iiperas| sees hi Habsburg g g og Restabilrea statlu polonez“proclamarea Republi Polon ie 1818). funte cu goer dost Powe ne erent iron 20 februari 1918, adoptarea -Micii Constitutie, 17 mart i ia 1921 Polaris Polonia - republicd prezidentialé,Puterea leglslatva apartnea Seimula 9 Se raul, cea executiva pregedinill si mingtrior.Constitia oferee largidreptur si tborta Jdemocratice cetitenilor tari. Primul pregedinte al ti, di sesoree rege , Josef Pitsudski, in 1922 s- retras| ‘volarea Constituil 1922-1926 - Instabiltate poltica gi riza economicd gu ze Pisudsk reine In mai 1826 prnt- lviura desta, nstaurnd un regim autora, pe care Tlmentine pana in 1935, cénd a incoat cin vat g Regimul poltic- SANACJA (1926-1935) ee Seoput ,oirsare' ii (ne Constituisadope- Police extra «Poon oo | sandtosire): stabilizarea eco- t8 la la 2 august entata spre alianfa cu Franta; intre| [fame incoarea osrepigp 1920— careers ek dou ea ost sete oud (Grae urea cejonfer gira aut pe-ecordut mite 1162" 1825 |polonezi sub semnul res- gedintele find inves- Fata de Germania si UR.SS., cei) | pectului fata de stat gi trans- tit cu drepturi sporite, “doi dugmani * ai Poloniei, Pitsudski) formarea Poloniei in mare. era adept unor rela bune, dar nu putere european, eviténd aliante cu ele dictatura. g [a 1 septembrie 1999, Polonia @ fost atacata de Germania nazistiarla 17 septembrie de |catre URSS, tortoriu ei find impart intre cole doud state, eee Ee 1»30, Regatul sArbilor, croatilor 91 slovenitor (lugostavia [Promisete lerearit statului * Dezmembrarea Imperiulul Austro-Ungar, + Migcarea de emancipare nalionalé a popoarslor iugosiave + Tendintele expansioniste ale Italei pe itoralul Adriatic + Planurile hegemonic ale elite! Arte. + Atitudinea binevoitoare a Antantel fata de Serbia, ‘Satu slovenior, 26 ine 1921 | fae ianuare ccroatilor $i sArbi- Constitutia Vidov- 1929 — lovitura tor (1 octombrie dana format de Stat. So insta | 1918) Regatel sarbl-| | edoraia savior | _|ureson ct or eroatior | sude!~ Regal tura regala. So Serio Jo] Sstovenitor FT Sse erator st | achive er sioveniormonar’ | {rea rece iano ) hie consttutonalay | |ivgost | DictaturaJAbogavea Consttujel Vidovdan Gaharea ParamantayTomareroe regelui | verti regain runt cu P-Jveovsintoricerea pardelor cose ace [Alexandru |irea organelor adrninistratiol publice locale cu institutia corisarilor de star (1928-1931) | Roforma administrativa ~ impartirea {aril In noua banate, fara a tina cont de traditile istorice si etnice, .Sarbizarea’ aparatului de stat. Raspandiros conceptiei ideologice de existenfa a unui popor jugostay format ain sro croati, sloveni, i} 31. Bulgaria in perioada intorbelica. Tabel cronologic [4 octombrie [Abdicarea farulul Ferdinand in favoaroa full sau Boris al licles [i918 a 1920 Formarea guvernului tn frunte cu Alexandar Stamboliski (de Uniunea Popula "Agrarian Bulgara) a [Siunie 1823 | Loviturd de stat organizaié de Allanja Miltardy Guvomnul Stambotish 8 | {aturat, lar promiorul omorat, Este format un nou guvern din reprezentan a | {Intelegerii Populare, in frunte cu profesorul Alexandar Tankov. G a ien3-1024 pA ‘artidul Infelegerea Democratic’ [test-1934 Th funte eu Alexandr Malin 9i Nikol Ni | __| ano, z 19 mai 1954 |Lovitura de stat reaizala de Alana Miltard s1"2vono” 1954-1995 | Prim-ministu - Kimon Gheorghe, Teama de a-9\piowdo coroana inensi® activtaiva polite hui Boris Il 1985 Regele indopdrtoaza mitt do la putero, dosomneaza guverne gl instae) __| un regim personal Nojembrie~ | Prim minis - Gheorghi Kowoivanov, Pw plan extom Buigaviaincope 88 In 1935-1040 tina lotonse rat poiice pt acrnamey cual roto Rew 20Monarive consttutionalaregele EVOLUTIA VIET POLITICE IN ROMANIA IN PERIOADA INTERBELICA 32, Monathin consti Hlonald in Romania _MONARHIA(REGELE) = errs Puterea legislativa Pute a oa vreau Piers nec (Parlamentul) | (Guvernuly pale Parlament! bicameral Re Regele incredinta_unei| In iunie 1924 a fost adop-| ersoane mandatul deal tata Legea pontru unit forma guvemul, ar acestal area judecatoraasca, alcatuia isa minigtilor pe| prin care se. prevedea| cave 0 Prezonia suvera-|cganzaren de junc Sului pentru aprobare prin} it urbane, rurale gi mise, Romania Secret de nate 12 Cu do ‘Senatul Se compunea din se-|-Legea pentru organiza-| Apel, une Inalte Curt de} nator alesi si senaton de drept,| rea ministerelor (1929).| Casate si Juste, Legea LLegea electorala din 27 martie| Servicite statulur rau! prevedes cd. magistral 1826 a sport numrul senatori-| grupate pe ministere(10).| nw puteau ocupa 0 alta tor de crept In 1931 - dublarea numa-| functie publi, nu pu-| Parlamentul avea drept de con-) rului de minis $i secre-| teau fi alesi in Parlament teol asupra puter execute, De-| tari de stat ‘sau in alte ocganisme ad: putati si senatoni se bucurau ae| ministrative, muntate parlamentara = Pentru a fi elgibil in Camera Deputatior se corea a fi ce tatear roman, exerctul drep- turior civile §! police, varsta de 25 ani implinl, domicity in 33. Principalele partide politice in Romania interbelica Partidul, lider Aetivitate gi idei Partidul National Liberal.|S-a aflat la quvemare in 1922-1926 si 1802-1937, c&nd s-au Personaltatea centralé | vat masuri police gi economice de desdvargro a unificai ost premieru fon C. Brati-| Roméniei gi de redesare economic dupa criza din 1923- ‘anu, urmat de Vintla Brat-| 1933. A elaborat olegistate economic a care! fundamentju- ‘anu. Din 1929 pregedinte al ricic se regseste in Constitutia din 1923. Guvernele iberale PNL e I.G. Duca, din 1934] au adoptat legea pentru invalaméntl primar. legea energie timministra, urmat de|egea comerciaizari. Guvemnarea din 1934-1937 a adoptat Gn.Tatarescu egea pentru infnjarea Cameretor de Comet si Industrie, e- [gea pentru Infintarea ¢reglementarea comerulu. Promova| /Goctina econemica ‘prin no insine Partidul Conservator. | Siabit dupa 1918, va parasi scena poli, Poitica progerma- -Pregedinte — Alexandru| na constanta a creat o imagine publica nefavorabila. Baza Margiiloman [socialé-mari propriatar, Reforma agrara, apo cea electoral au ingustat posiiltatls de supravijuire ale PC. Alexandru Marghiloman va schima numele in Partidul Con- servator Progresist, dar din 1922 nu mai ajung in Paslament Liga Poporulul (formata]A guvarnat intro 1920-1921 91 1926-1027, cind s-a adopt a 18 decembrie 1918), din|roforma agrara, s-a Tnlaptul unifearoa monatard. Ave 0 1820 Partidul Poporului,| iaza sociala utorogend ({arani- mull fost solday a tai Ave Condus de maregalul Ale-|resci, ofer Tn rezerva 3 uni foyti meme al cispavutul andy Averescuee ‘So baza po prostigil § ‘uli su pri consovetr, do fr program cooren. Dacia — sociale, ora dubaté de un dacurs populist, cu nocon o.Din 1921 a doveritoanoxd.aPNL mint olmstead Trios ms Pantidul National Demo-| erat rezidat de Nicolae lorga, primyministru in perioada] 4931-1932 Baza sa soon 0 consis o sire do lay cl personaliata savant dar si reprezertan te cae custo senltenecosta la poner roprorntalneresle locator sa ml sor rerio. loea do baza oa regenrarea apa iin con rocesit find sat, Programa ioe exproprierea mogior mal mar de 100 de ha: acordaoa gen ord vot fmol: mpoat progres pe vent ca raea vei Partidul National Tara nese ({nfntat la 10 ianue| Jie 1926 din fuzionarea| Part Tardnesc creat in| idocembrie 1918 in frunte cu fon Minatache, Partidul National din “Transivania fn frunte cu luity Mani) Primul pari neregional cu are de achune gi bazl soca rive iniregi fr. Else va stua ca parts de contustng, Promova polica ‘porter deschise’. In 1927 PNT va casa alegerie: 77,7% din volu gi 348 de lou th palamert oo 387. Guvemul PNT a promovat unset do reorme demoxat, ce, program redactat in principal de Constantin Stee. JGuvernarea PNT se valvi de doud obstacole:zbucniea ce 28i economice, care va decianga tensiuni sociale gi reittoa. erea lui Carol al IHea in fara. Demisia lui Mant va inieal nceputul dectinuli partiduu Uniunea National Cres-| tind (formata tn 1922 de AC.Cura $i N.Paulescu) - Asociatia Studentilor ‘Crestini (19 1922 de (CZelea Codreanu) -Liga Aparari Nafional restine (formata in 4928 de A.C. Cuza); Le- ‘giunea Arhanghelulul Mibail (1927); Parti. ‘dul Totul Pentru Tard (1994); Garda de fier [UNC avea drept obiscl “apararea interoselor palit, ccm pomice gi cultural ale romanilor impotriva avreila prin nate jloacelor lt JSC milita impotiva acceptari evreiior tn univers. [Crearea Leglunil Arhanghelulul Mihal este inceputal is- cari fesciste in Romania, care va cunoaste cateva stu [ca Partdul Totul Pentru Tara s| Garda de fer. |Generic, miltanti acestor organizati vor f1 numi leionar |Aceste organiza vor avaa un rol decisv In erodarea c2mo-| crate in Romania. Legiunea Arhanghelului Mail sa remarcat print-o seve de asasinate a remarcabilelor personaliat si teroare: LG. Duca, JArmand Calinescu, Virgil Madgearu, Nicolae lorga; masacrl dota Jiava, 0. Partdul National Cregtin (PNC) (creat In 1998 prin tucunea Lili Apararii Na-| fional Crestine gi Partidului National Agra Tnfinjat do| Goga) Partid de extrema dreapta, violent antisemit, admirator alGer-| maniei nazste, dar nu ataca regimul palamentar. Guvenil | Goga a inauguratopoltica violent antsemita gi antdemocr-| ica. Prima cntre ee afotinterzcereazlaelor democsice | Adevarul ! Oimineata | Desi formal, uvern i destagura acivtatea Tn cal pai mentar, prin masure uate se incadreazd in afara rein JSemocrat. Dupa trei saptamani, quvernul Goga este demis si Carol al IlMea a inaugurat ragimul de diclatura person 2REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE POSTBELICE 34, Regimul democratic din SUA— Succeslunea partidelor la guvernare (1945-2000) ee pronase |M#%*| para | cry ' | we | Paar” | tat | Pet | orator poten prada mandate 8 |liry S. | 1845- |Damo- | Rabo raw” aonocaus Conroe \femen | ‘toss. oat boil rece, spionomania Continuorea reform lor *Noului Curs" (Conversiunea industriel mitre, Biul Soldétesc despre dreptur,Hargirea sistemuts| iqur socale).Ideea despre “statu bundstani go- Dwight D. | 1953 | Republic Elsenhower| 1961 |can ir Slabirearézboiuli rece, micjr | ‘ia roadelorstatuui bunasti generale. Migcarea. | Pentu drepturie civile ale pepulatiel de culoare (L- L - ‘der ~ Martin Luther King) John F. 1261- |Demo- [Masur de stimulare a cregeri economice. Debarea- Kennedy | 1963,_|crat__|rea americanilorpe lund, Crzorachetaoe 36 [Lyndon B. | 1963 [Demo- |[si pune drept scoplchidares sérdciei in SUA. Ad Johnson | 1969 [erat [uni de instru a populate. Migebn pentru crepurle | ‘Populatel. Razbotul din Vietnam si proteste ae tine-| I f (Nixon 1974 |can | Cresterea controlulut din patea statulu’ (contrlul L retului 37 [Richard | 1989- |Republ- | Diminuarea migodrior de masa. Gri2d economicd,| Dreturlor). Compromiterea reoublcanlor rn aface- rea “wotergheit 4974- [Republi | Stérsitul rézboivu din Vietnam: | s97_|can 1977- |Demo- | Societatea s-a canvins in inefcacitateaimplicani sta- 1981 _|crat__|tului in economia, 1961- |Repubi- |Limitarea implicii statuul ty economie, reallzarea 1969 can | planului de reinarmare. Cresterea gomajuil Streit! "Razboiuli rece’. 1989- |Repubi- | Continuarea poli lui Reagan. 1993 _|can 42 |BilClinton | 1993- [Demo- [Reformarea sistemului de ocotire a sén&tati Dez-| 2001 |crat | voltarea tn continuare a statu bundstani generale | ere cums aapererapea| a ‘George W. | 2001- |Republ- |In urma actelor teroriste din 1! septembrie 2001 sunt Bush 2009 [can pus norme stricte pentru imigrare, protetia hota-| lor, actiilatea seriilor de securtale etc. sunt m3- ste cheltuielle pentru inarmare, micgorarearitmurlor ide cragtere economic8, cresiarea deficit bugeta. [Lupa cu terorismul intemajional ~ dreptul la actuni preventive impotiva statelr- potential agresoare cu 'scopul de a inlatura percoul pentru SUA si ala, and la schimbarea regimutlor poltice ale acestora ian, Irak) Din 2009|Demo- | Criza economics mondiala oral al35, Democratia parlamentara britanica a _ Regains bare pn vores Pamariey J} een {ui sinbotl contnuiti Patlamentuyi” sures delegate se . ‘aftr ponor ‘Camera Comunetor — | Camera Lorzigy~ eputa alesi prin vot mem sim eon universal aleside ropor Alegitori cu drept de vot uninominal eee 36. Problema Ulster-ului 2 Se ee) Premisele _ |- Confictl dintre ilandezi-catolc gi englezi- protestant. [conflictului_|- Actvitatea terristd a armatel republicane irlandeze (IRA), 1969__|+ Tnceputulconfrunténi armate in Ulster. 1968 |= Semnarea injelegei cu privie la reglementarea pagnica, Oferrea une _autonomie!targite Ulster-ului. 2005 | Finisarea dezarmaii IRA, 37. Thatcherismul ‘Actinile + Susjnerea antreprenoraluui particular ca baz& a economil [principale |. Renunjarea la reglementarea strict a businessulul + Denajonalzarea (prvatizerea) indusrei petroliere, industriel constuctoare | ‘de masini (avioane, gi transport de marfur), a unei pati dn propitatea comunala |; Limtarea crept la greve, ingustarea sferei de actvtate a sindcatlor |; Mcgorarea taxelor scale ctecte, majrarea impazitelor indie. + Revizurea programelor sociale, - Simularea invajémantuui si medicine’ private. | DePairea lenomenelor de cia, imounatajiea eonjuncturl ecanonice. | Rasmur mari de cretere economical, Sosirea invesilorexteme. antlorman de strcturé tn economie pe baza Inovatiortehnco-tince: Noderizareeramurior tadiionale, Metaurgia-extractva, Mcsorarea sectoulul de slat, majorarea rental | + Rata mice ainflais Buget nodeictar | |; Halortaee englezlor au devenit propietari de imobile, Creer acivtay aconomice a popula pozitive Umar opatve |" arere ener ta Protest. Somajul, cor ‘servile comunale g anspor public, Miz’ de ndionat de transformer de strictura in econo.138. Primi-minigtt Marll Britaniel in perioada posthoticé Perioada Roprezentant Roprezentant afiirtl lumeto " ‘onriie_| tt Pertiduil | ee ‘al Partidutut "7245-1951 |Laburist |Maroid wi [1974-1976 [Laburist 7951-1956 [Conservator | James Gal- [1976-1979 |Loburist laghan 79551957 [Conservator |Margaret [1979-1990 [Conservator | Thatcher 7957-1961 [Conservator Jota Major | 1090-197 [Conservator [951-1964 [Conservator Tony Blair | 1997-2007 |Laburist 7eee1970 |Laborst Gordon [2007-2010 |Laburist [Brown 7oTe4974 [Conservator (David Ca- [din 2010 | Gonservator meron FRANTA 39, Dezvoltarea Frantei in perioada postbelica Foroata Guvernani | <> [Republica alv-e Provizoriy 71946-1958 Republica a V-a 7958-prezent [-Prodamarea republic pararentare \-edarti ceptor mall ile cotseanat [rept ce asocere In sinicale la reve | Peetates tema races ocr fome de stminare,natamartl gra | sistem proportional de vot primul ministeu | Adunarea Natonalé = ‘Gonsil Republic - Camera | Guverm n frunte co 641. Cele cinci Republic! franceze 1 tk a2- 18804 lepoeoncaImpartltrer ye Taek TSNUTSET Thon xin pb ee [72 Jeaivteae-22x1.1852 | Apsrutd prin beicarearegeli Lidovc Fig, « ior ea fst pin viva de stata i Lone ng 15 [ADK te70 (La fares vest [fea Repub, neepand cu 301.1875, ae, | espe ntangeres i Ne- Fran condi destabilise, nchen | lenin eden, de | acres de puter dep mares pas | [te prusaci)~10.V111840 | rma infanger miltare suerte din partea Gen | a nceputul celui de-al Dolea RAzbo! Mong = “4 |27.X.1946 (Gar, In fapt, Creat pe baza unel consti care nstiuiao repay] | [nsauain august 1946 cd paramentart cu utr ede le resect | peninvrea in Pars © fot amerintal de irstabitate plies st cerns: | serra Ch. Gale, ile clo, inal nz dncauza zpos | _|setatguvernii povzor [Algeria tevorind rentcarere le putes a geroa [fe vs9s8 lide Gaull, 5 |28X1 1858 (elerendum De tp prezdenti, ra avat ca prim presedinta pe | |eareaaprotatoncus | Ch. de Gaulle ales fa 21.XI,1958, consti) aft in 2013 in vigoare Proclamarea Republic prezidentiale Pregodintele, ales pe un tormen de 7 ani prin vot direct _ I Setal ~ [Sefer |Comandant su. [Promulgi legleadop- [rept de ada atu cxecutve premalfoislor |tate de Parament, [va patanovaicn “amate rept ce @emte | anumte consi) | decete 43, Presedinti Republicil a Vea Auneie [natal [Nata an mand | [Ch de Gaule 1956-1060 [Francois Miterand | 1981-1095 ai [George Pompidou 186851974 |ecave Chirae o052007 | Vvliy Giscard tang | 1974-1981 [Nols Sarkony 20072012 | [Francois Hclends | ain 2012 644. Constitutia Republiciitaliene 1946 ~ Alogerea AdundriiConstituional,icidarea monavie 7) [__ Gonstttia din anul 1947 Wala republicdpavlamentard aomccrach le fur-] Drept de vot universal, ‘etre sea | Seperaea pir domaine arate | epezetre popororla tet in sat =o SNES pu egal n omen laborer gi crepe contol asipr guvemohi CCAMIERA DEPUTATILOR SENATUL 45, Separarea Germaniel.Crearea RFG si ROG Zoned caiea Geman I i qo rane aes Tere Senet B20 (56) Terese ue Germania de Vest. Criza z Bena (1948-1949) Reforme economice, monetars (1948) T | Declararea Republic Federative Germane (AFG) Proclamarea Republic Sa i ] | t ‘plcares intrarea in NATO Intrarea in CEE Intrarea in CAER ‘ero Planuiah (1955) (2957) (29590) in | faa 748, Uninearen Gerrmaniel _Evenimentul ‘sroemne 282 Disrugrea nel ‘unl porbuni din Zidl Bernuth bre 1989 | Disrugerse Ne [pele ager libere in ROG _ pe Te 1950 intrarea in vigoare@ Acoli despre comuntatea economics, a. asi monetard dintre RFG si ROG ia {poreugon 1960 _[Hottrres Pariamentui ROG cu priv a unireacu CURES 47. Cancelarii Germaniei Numele | Mandatul | Coalitia partidelor 7 [7949-7963 | Uniunea Crestin Democrat (UCD) / Unienes Gregan aration | I | Sosa cs), Pardes Denote | ‘Ludwig Emarc | 1963-1966 | UCD/UCS - PLD Pade a ‘Kar Georgkiesinger|1866.1969 [UCDIUCS - Partidul Social Demccrat af Germar (306) Wily Brandt /1960-1974 |PSDG-PLD [Hema Schmit [19741982 |PSOG-PLD 1982-1990 |UCD/UCS - PLO [cerhard Schroder 1698-2005 |PSDG— vezi | ‘Angela Merkel [Din 2005 | UCD/UCS- PSDG Regimuri totalitar comuniste din Europa in perioada postbelica 48. Etapele evolutiei URSS in anii postbelici “Perestrciks i dezintegrare? URSS 1985-199149. Demitizarea cultului personalitii tui Stalin Premise eS Actin Una Fceiunta in cel deal doiea] —7-cuvantarea us : aa Merde! ra conds] |Nctiugcovinca | |rrwtmcare sce, fattest polica sirraim| —[doalxconges | |niorsonea punuapt caltatea vt tn] a1PCUSprncare | [cates cu per [URSS. se condamné cut | |scane, dar nusietca cues ui San ast] _Jpesoaapise| | Jeserts ica fad de stat si repre, in (februarie 1956). | <> }3, Se impun i pRéccodele on Gulag) [2 Hotrdvee Coat | lomca panned resiereavalubideproteste] © |PCUS din 0 unie | | Represun ae persoo- sociale societal. 41956"Despre cut | Jelor care inclcau ita /f Condamnarea cultuli ca} |personaliatiside- | impusé.Impuscarea ijoc de uprté pent pute-| _|pdsrea umarlor’. | demonstrate dn 1956 re in réndurile elitel condu- cin Tolisiwunie 1962 eatoare. ia Novacercas. 50, Organigrama puterii de stat in URSS (1977-1989) (in conformitate cu Constitutia URSS din 1977) | Sovietul Suprem al URSS SSovietul Uniunii | Sovietul nationalitsilor | en peers Prezidivl Sovietulul Suprem din URSS onside | [ —Comitetul Procurorul I ‘curtea Suprems Ministi al controlulul enealal || dewustivedin | RSS: Norodnic din URSS URIS Le uss |51. A) Organigrama putert de stat in URSS (1 " 1900) [See eterno ns S|] sowetl Sopremalunss | = wan Pee | Preaete consis |] Supreme de |] Sovest | sovetulna: |! carstionng || "te | setins usttie || Uriun—| tionatitior | “Shes um : Constuide Mingtei | | CurteaSuprems Comvtetul |. cures” preie ete conti Contra et 51. B) Organigrama puter de stat in URSS (1990-1991) Congresuldeputar poporuui din URSS ¢ 7 + Pres || Sosa serenuRSS || peedise | Peeamescay |) ache” veins | conaiice | ‘Contttanses || [swat [seve |) tne vet || gen . nationalitatiior a] — Consitulde init cures Consttaonai rss52. Restructuraron gorhaciovista Caute $1 promise Necesiate obiectv8 condtionaQa de criza dn toate sleree seein 4a Scop declarat Perectionarea socialismulu, ehmmarea totals a clementuhi stant ) ral “voareleleniriste “ a z Restructurare prin pregatrea unui nou Tratat Unional Ce Acceerarea dezvotitl socio-coromica Reformarea sistemuli politic si al PCUS Incercarea de a introduce intrenrnden a _ ogee z 4 | —_ i inant ‘hewtizarea contradictilor nationale a - il dn evgst 1081 7 a _ Umit "Destimares URSS Lhidera stm taitar ; Creare CSI Lichiares monopl PCa ptere ‘feceraia economia doped Arelerare rear cu saale Europe g SUA Dertanzores Libel pttee % ele cic ipsa unui concept justifoat Devalovizarea ideii comunismulu’ Incercare nereusita de refacere economicd Caderea nivelulu de tral Divizarea inre membrii conducer de partd 53, Etapele principal restructuraril in URSS 1885- Incercari de realizar a concept de accelrer a rimurlo: de dezvokare soca 4987 economice @ URSS. Incercarea de pastrare a sistemului economic existent pe | contul accelerérii progresului tehnico-stintific. Legfrarea concep de restructurars.Inceputu reformat econonvce in btsle “modernizén conservalise™.Orenlarea spe recerea cela mitodele inists- ive la cle coonomice, in conde pati asin centraiate 1988 Tinceputa reformat sisterului pokic. Constiurea nolor oxgane le puter (1969 de stat ~ Congresul deputajor Poporulu URS. Aculizarea crzoi esononvee | |Recunoasterea necesita plrlismului economic. Crs spre tecerea a econ: | mia de pial. Lupa in jurul varanteler cle trocere (ovoluionar sa raica), Pr mele ‘reve ale mineror.Inceputl forma opoziel pte | 3repute wenopoliil PCUS aap pul bie republclor unionale. Primela incercér de apn {N.Gorbediov cu opo7itia bere. Programul 600 dezile" Acutizarg, marae eee Lisa consecutiv In realizarea reforme). Irie ray ica CUS. Elaborarea unui nou Tratat Unional. GKCP ~ comite << Sela Pid a ‘Sconomice, Creslerea tensiunilor sociale. Acutizarea polarizer yrs Maja hice sti exceppon Tatjea ior c0 SUA reeerclenunes pens Mata ce ofensive c) despre forfle mitre din Europa Egecul restrucurari ~ dezintegrarea eur dee amass Interne ae tion secant are tor 1" Cotore veg dears roclr do razh dactune|Eurone Conta dee, ce oop 2 Uncarea Gorman dsr robe ltaesamvelrsrate|3 Deport CAER Ory RSS. ‘54, Noua mentalitate politica si politica externa a URSS [imbundtjres relafilor cu rile europene [Relat Mongolia. bo 55. Destrémarea URSS 4. Stabilirea relailor cu RSA Si Cll cu farile Asiei, Afrci 1. Relat ale URSS cu Comuritatea Europeana. | Americii Latine 2. Acceptarea URSS In Fondul Monetar intemna-| 1. Retragerea trupelor sovietce vin a tional. ganistan (1989), 3. Retragerea armatelsovietice gin fale Europel|2. Normalizarea relatilor cu China, '3. Retragerea armatei soviete cin ul de stat pon? uri ‘comunist jn in, si iza polis 1 Cresterea || iscreditarea si economiea constingei |] compromiterea | rofinsaunss | | nationale uteri centrale Cresterea ambitilor lideritor pots birocratieocale Fuperea relailor but trea] rage a econom ci oda edeire |! aust scat |} nates festelerepasci |! “economcoa |] onal! eo contr 2 Instaurarea egimurlior police democratce; a pluralismului politi56. Tare Europe Centrale I do Est poltcn URSS in ani 1940-1980, Ca ron Rope ipnats pop a es eneeurriee coor = geo1064- cron cul| 1955 -crearea OTV 1953 — revolt in Bein io personal} Wi] 1956 ~ Indbusitea de arma-| 1968 — acjun de protest. gree in ing ncercarea de| ele ungare a evotel cin Un-| Polonia, Sri a socialism | aria 1956 ~revota in Ungar 7 1962 — Albania ripe ‘elatile a JURSS. Fo5S-1887 Tncercarea|Adoptarea coctinel .soci-| 1967 ~Sustinerea demonstvatva a ass .s8 conserve" si-Ismului real” ca o sorietate|lraeluli de cAtre Romana Jenva in Europa de Est ideal, ce nu are neve de] 1968 —incercaren de recere a Ce finnore (Doctrina Breinev)|noslovacie: la socialismat cu chip Aplicares doctrine in relate uman’.Primavara de Praga. [cu Gehosiovacia in 1968 si] 1980-1961 ~ miscar de protest in percolul apical tn reati-| masa in Polonia, le cu Polonia (1981) {__ 996-1090 — ‘recerea| Renuntarea de a implcarea| Revoluti.de cata’: in Ungaria JURSS la poltica ,noilin treburle Europei Centrale} Polonia, Cehoslovacia; sérge-| entity police” |i de Est gi colapsulsocialis-| roast: revlta popular in Roma oul ria (1989). Unifcarea Germanie, Dezintegrarea lugoslaviel 57, Mecanismnul preluaril puter de e&tre partidele comuniste in Europa de Est Paricparea] [Controt | [Controut | [ovine | finsbur | }insta- activin asupra fasuprami-| |reama- | |irea urarea tronturite mministe- | [risterelor | —fjortatitn | Jopoztiei) puter lnopulare gi] Jrelor de de eco- Jguvere | [police | Jpart- jguvemele | fora (de } |nomie (de lor ldecoaitie. | _ interne, economia, coma Ietiava in Je>faparare |=p|finanje) — | c> 2 |nste estagu- etc.) area unor relorme de- rocratice si sociale vaste 3articulartatle ovatzal in fll Europel Cantata gy, s8.P% - Particularit! BB pri ie”depotea le 8 uonirna Haare ; ley vest nord a POON. ci Popuare Plone tn caltate de, | gue Prolemarea Republic Pop: SECU deme, fe pond nuoee nce de pregedinte. “axes goer 90% COMIN 5 rer vacie rial Comunist Cehosiovae, demiterea presecinteli Edvard, serena cou pesedtecomist- Clement Cota ones al. 7 ~canstaea Patil Mares dh Unga Para pclae Vega ofe_ proiomaree Republci Popuare Ungsre stat mune tan | mancitor’; anularea functie! de presedinte. (er ia | 146 —vctoriacomunigtor in logerlepalanentare Romina leierea moat, prodlomrea Repu Popuore Romine. coy, |candaraa pute n mnie ParSdui Muncteresc Roman iden ss Go |crhe Gheorghs-Det [Pawns [seed verre a putere@ Front Populer- lune antifascist, condues comun, nrezuitatl lotr de stat sustinute de URS. 1946 - prociamarea Republici Populare Gulcare. lugosla- [Din 1943 - ConsiilAntifascist pentru Elberarealugaslaviel (AVNO\) ua oul | |e gem provzonu 1945 - gavel ui Tito cstigd 20% din votur |noiembrie 1945 a fost convocatéo noua adunare constitutional, 29 nome 1945 - monarhia a fst abot gia fost proclamata Repubica Popvlra Fede. ‘atv lugoslava, 1848 -rupere relailor URSS cu lugoslavia dn cauza acuzsi li Tio de na- L {inalsm sindepdtare de marsism,