2.1 CURENTUL ELECTAIC CINCUTTUL ELECTAIC-recapitulore Formulafiipoteze care si explicedece becul din montajul reprezentat in figura 2 a) lumineazi in timp ce becul ‘din igura21.b)nu lumineaza, Bateria (generatorl electric), firele de legiturd si becul (con- sumatorul formeazi un circuit electric simplu ‘Cireuitul eleetric este ensamblul format din generator electric, fire corductoare de legtur, intrerupstor si consumator (receptor). Un cireuit electri poate 6 reprezentat cu ajutorul simbolurilor elementelor care aleatuese cireutul, ‘Tbelul 2.1, Simbolurileunorelementedecireuit slaleli Reprezentati schema circuitului electri din figurile 2.1. a) si 2.1. b), utilizdnd simbolurileelementelor di tabelul?.1. Unciruitelectic are dous potuni distincte(fig2.2): -— => + portiunea din exterior susei (cireuit exterior), care contine | {; = condiuctoare de legituri (1) iconsumatoare (2); A * porfunea dininteriorl suse (crit interior) ~(3). a Tigz2 ‘ntr-un circuit electric elementele lui pot fi legate dn serie (unul dupa alta) gsau in paralel(intreaceleasi doui puncte alecicuitulu.) schema din figura2.3 ?Dar becurileBsiBy?Dack becul By se defectesza,celelalte becuri mai lumi- 1neazi? Dar dacé este defect becul B,? Ceeste sicumse produce curentul electric? Conductor dint-un circuit electric sunt in general me- talici. in nodurile reli crstaine a unui metal (fig.2.4) sunt dispusi foni pozitiv, iar electronit de pe ultimul strat energetic find slab legati de atom tree de aun atom, la alt. Fi se numese electron liberi sau elecironi de conduetie. ‘Miscareaelectronilor liber dint-un metal este dezordo- nati, asemandtoare cu migcarea moleculelor unui gaz Jnchis far-oincin | Inmod obisnuit, metal este neutru din punct de vedere electric, Expl Generatorul electric dincireut are douk borne care se comport fei: *borna posit (+) care atrage cletroniide conducte; + borna negativa(-)carerespngeclectoni de conduc, In ichidele conductoare (electro) purttori de sarcing clectricd suntionipoztvi tion negativi (fig. 2.5). Toaiipozitvisuntatragdeborna negativdiar cei negativisuntatayi Viteza de deplasare a clectronilor prin conductoare, sub acjiunes cémpului electric, este in realitate mica (10-Smils). "Apartia" aproape instantanee a curentului la {nchiderea cicuitului se datoreaz4 propagiri cimpului electri prin acesta cu o vitezi foartemare(=3-108 m/s). > Migcarea purtitorlor de sarcind clectricd nu poate fi "vizuti" ci doar evidenfat indirect prin efectele produse (incilzirea conductoarelor parcurse de curent electric, deviatia unui ac magnetic afl in apropierea unui conductor parcurs de curent electric sau separarea componenjloruneisoluilatrecereacurentuluieletrc pina) Sensul conventional al curentului electric || Verificasi printr-un experiment sugerat in figura 2.8 c&: Sensul de deviaje al acului magnetic depinde de modul de legare 2 firelor conductoare la bomele generatorului, devi de sensul de migcare a purtitorilor de sarcind electric prin conductor. CCurenul electrics fost descopert cu multimainteaelectronu. Farbacunoest natura curenfluiclectic,inscoall al XIX-le, zien austabilit ci: Prin convene, sensulcurentul electric in exteriorul generatoruli este de la borna posltivsprebornanegatt (58.29). Observatie: > Sensulcurentului electric este opus sensulu de deplasare a clectronilor de conducte. em) st, Sess oy eis |< tegatar— aa 5 cli \/ seis! Tt Curent continuu si curent alternativ Un generator electri transformé o energie oarecare in energie eletricd. Dupa felul cnergiei transformate in energie eleeticd, generatoareleeletrice pot + elemente galvanice si acumulatoare electric, care transforma energia chimici in energie electrics; * dinanurisialtemmatoare, care transform energia mecanicd in energie electric; *termoelemente,care transform energia termicd in energie elecricd; *fotoelemente,care transforma cnergialuminoasiin energie electric. 84 Elementele glance gi acumlatoureleelectice sunt generatoare electrice care produe ccurent continua: purttori de sarcin se deplaseazi continu inacelasisens (fig. 2. 10). ‘Altematoarele sunt generatoare clecirice care produc eurent alternativ: purtitori de sare se deplaseazi altematy,intr-un sens si apoi in celalalt (fg. 2.11). —oae = ee . = —e- ZrS= Feat jferite suse de informere (Interetul, enciclopedii multimedia etc), selectafi si sintetizai informatile despre termoclemente si fotoclemente si in format electronic. {In figura 2.12 este reprezentati migearea electronilor fnr-un conductor metalic parcurs de curent electric dela bbormanegativl(-)laborns poztivi (+a generatoruli (Cind conductorul este parcurs de curent continu, ficaresecfiune ali este parcurs in timp de o secunds, Sarcina electricd ce traverseazi orice secfiume a unui conductor inr-o secundi, de ‘exemplu, este aceeasi, adic se conserva (legea conservirilsarcniielectric). Sarcina electrcaaclectronuluiarevaloarea: e~=~1,6- 10° C ‘Curentul electric este caracterizat cantitativ de mirimea fiziek numita intensitatea ‘curentului electric. Intensitatea curentulul electric I print-un conductor este marimes fizicd scalari ‘numeric egalé cu raportul intre sarcina electric totald Q ce traverseazi secfiunee ‘ransversalaaconductoruluiinintervalul de timp Atsiacest interval detinp. a 2 Unitatea de misurd a intesitiiicurentului electri fn 8.1 este amperul (A), unitate fundamentaldin SLObservasi > Numele uniijii de misuri a sarcnii electrice, coulomb, provine de la numele fizicianului Charles Auguste de Coulomb (1736-1806) care a sfirsitl secolului al XVILea a pus bazele Electrostatic (parte a fizcii care studiaza sarcinile electric aflate fn repaus gi cdmpul electrostatic ereat deacestes). | Dein coulombuluiliznd rela; C=1A-18 > Numele de ampére provine ela numele fizicianului André-Marie Ampere, fn tabeul 22 sunt prezetate, co it informati,valoi ciruite elective inten praticd intensitijilor curengilor n Tubetul22 wSacuay | "| 1A iS 21074 S| s-wta 10-100 ma) | s-wa hor 1A 18-108 Problema rezolvata : Invenstetea curentulu elecric produs de acumulatorl unui ealeulator electronic, aturci cind finetioneaziestede 1 WA. ‘Sarcina oval aacumulatoruluieste de 16C. 4) Calcul sarina total frnisaté de acumulaorn timp de U30 min. 1) Cattimp poate funetionacaleulatorul pind laurmétoareareincdrcare? Rezolvare: DOLE Qes4me by =D ;101,85-102 zile (6 luni gi 5,2 zie. MASURARER INTENSITATH CUNENTULUI ELECTAIC Pentru msurarea intensitiii_curentului ' ‘electric folosim ampermetrul (fig. 2.13 a) summultimetru (fig. 2.:36). ‘Multimetrl este un aparat multifunejional caro, in general, afieazi valoarea marimii smisurate. =) b ‘Simbotulampermetrulus Int-un cireuitelectric aupermetrulseleaga in serie. Utilizarea ampermetrului Ampermetrul din imagine are o bor pozitiva notatt O (de obicei rosie) gitrei bore notate: 10mA, 1A, SA. ‘Legare lui in cicuit se face prin intermediul borei pozitive sia uneia din celdlalte tei borne favnd griji ca bora pozitivd si corespund ‘bomeipozitives generatoruui). Spunem cA acest ampermetruare tri calibre. Calibrulampermetrlu'esteintensitatea maxima pecareelopoate misura. Atenjie! Masuriind un curent a cru intenstate este mai mare decdt calibrul isc ‘sadeterioram aparatul Intensitatea curentului ce se masoarfiind necunoscutd, trebuie si legim initial apa- ‘aul la calibrul cel mai mare. Dack deviatia acului este prea micd se alege un calibra inferior astfe neat deviajiaaculu indicator fie mai mare, (Cum afkim intensitatea curentulul electric misurat? Exemplus = ent ampere dia imagine, call iia find mA, ele S juni mari ale aparatuluicorespund ao intensitatede0,01A. ‘ei Amiens eer areeRSE ‘Aculampermetrului ind la diviziunea4 intensitatea curentului va fi 1-221. 40,0088 __Wowsseiiniai_ Nntlde jumaruldiviziunilor scalei “ *iviziunicitite Intenst curentulu Deci: a7‘Un multimetru utlizat ea ampermetru permite mie surareaintensitiiicurentuluidintr-uncircut. Observate: Unele ampermetrepermitmasurarea atta itensitifitcurentaluicontinuu cat gi celui alteratv. Fle au un comutator cu douk pozifi: pentru curent ‘continua (€<) pozitia, altemativ (€8,),pozi ‘Misurai intenstatea curentului electri intr-un mont acirui schema estereprezenta in figura2.14, | ‘Misurati intensitatea curentulsi din circuit legind ‘ampermetrul in diferite puncte ale circu ficat cd: = ‘ura isco punta A repectvB din figura 215 wendnes ti conductoare. purl condcioaresemanegonod. ‘Montaji ampermetrl pe ramura A1B gi apoi pe ramura A2B a ciuitulu din figu- 142.15, Misurai in flecare caz intensitata I, respectv Iya curentului elect si verificatirelajadintrel, 1, sil. Suma intensitifilor curenilor care intr fntr-un nod este egali‘cu suma intensitajilor ‘curenjilor care ies dinnod (legea I alutKirchbof? — 88 41, Careestesarcina electricl aunuicletron? 2. Care este numele ionului care are deficit de electroni ? Care este sernnulsarcingi lui eleetrice?" 3, Care sunt purtitoriide sarcind int-un conductor metalic ?In ce sens se deplaseazi ci 4 Trecerea curentului electric fntr-un conductor este datoratéintotdeauna deplastrii electronilor? 5. Sensul curentuluielectricprincircuitul electricreprezentateste cunoscut. 2) Indcatbomete generator Indica sensolcurentului electric prin lament beculi. 6 Inteunconductor metalic, purtitori de sarcind se deplascai in sens conventional? 7-Cetascamnd nodal unuictcuit. Enusfalegeanodurier. 8. Un acumulatorfurnizeaz un curt cu intensitatea de 0,2 A timp de 4b Care este sarcinalocricd total care traverscazAacumulatorl?” 9 Ce mirime fic ae unitate de misurd AN? Transformaiaceat unitate in niti corespunzitoareinS 1 Nota timp deluer 15min. Seacondwn pet dno yedtewnpunc!penruiecarerispuns covet. bagheti din ebonts, dup ex a fost Osferimicl A, dinalumini, esteelectr- fiecatl cu o bland de pisied, are sarcita zatNavindsscinacecrciqy=+ 10°C. electrics q="10™'C. a) Baghetadeebonitf Se apropie de ea un corp B cu sacina aresuplussaudeficitdeelectoni? —[gg'=10~7C al cil | ') Cateulat nami de electon cores-semn nu este cunos- (A unzitor. c) Blana de pisic8, dupa frecare, cut. Sfera este atrasi | ‘ecorpulB. Careeste | este incarcati electric? Care este semnul semnul sarciniiqy,? sarciniielectice?Justificay rispunsul © ster mit diy aluminiu are sarcina electro q-r10-%C a) Stem are defen Inexperimenl dlaprebleme se ob- Sausuplusdeelecuon? ee b) Care este numirul de electroni cedati ester intimpul electriziri? Misurindsarcina final dep A, aceasta devine q',=-3-10-*C.4) Calculai numarul de eleetroni n care nec pe sfera A pentru a-i modifica sareina dela+10-*Cla-3-10-*C. © portiune dint-un conductor este pare ‘cuss deun curentcuintensitatea =3 mA. Determinaisarcina total ce strtbate por- tinea de circuit timp de $ minute ‘Un conductor metalic este parcurs de un ccurentelectriccontinuu timp de lms. ie Sea] Stine c& un miliard de electroni traver- seazi oporfiunes acest )ndicaisensulcurentul calcula valoarea intens electric. Intimpol uni furuniare loco descireare elected inte pamint st un nor de tp carol (len. Presopunem ein ime seaeslie 20Cintimpde I ps. 4) Determinati inten- sitatea curentului in timpul desedretrit clecirice . b) Care este rolul paratris- netului?c) Sarcinatotala a noruluieste de -300 C. Caleulati excesul de electroni acumulatianor. Se realizeaz4 un montaj ca in schema alitrat See ap ditt in vas sige const cd cal am —t—@> Peretti nu deviazl, Se — 4 ‘Dime spol fa apS, clorurd an ff fe. staniy (obfinindi-se —h— ionideSn?*siCl-)si se cconstatf cX acu ampermetrului deviazi, 1) Apa distilath este conductor? Indicati, pe o schema, sensul curentului din expe- rienfaa2-a ') Care este sensul deplasrilfonlor in vas? c) Serefi ecuaile reacyilor care au loclacletrozi Amaper-orl (Ah) reprezinti sarcina elec ‘rid totals transportat de un curent de 1A, ce taverseazlsecjiunea unui conductor in timpde 1h(1Ah=3600C). Stind c& un acumulator cu sarcina totals 40Ah debiteazi un curent de 2A determi ‘afi durata funcfiondri i. ‘Un automobil are 0 batcrie de 60 Ab. Dupé actionarea demarorulu, intensita- teacurentuluielecric debitat este “360A. Daca batera se defecteaza si sarcina sa totald scade la 20 % din sarcina inital deviata: 72 } © ow 30V <—> deviajia: 100 J” *° : U3. U-100=30-72-3U=30-22, =21,6V TENSIUNER ELECTROMOTOANE. TENSIUNEA LA BORNE Pentru a deplasa purtatori de sarin intre dou puncte ale unui circuit electric forele clectrice (ale cimpului electric "generat" de generatorul electric) efectueazd Iucru Imecanic. Inr-un circuit electric purttori de sarcind se deplaseaz at cireuitul interior. Luerul mecanic total efectuat este: incircuitul exterior ct Lastay = Leatrio) + Liaise co) Lcrul mecani efectuat penta deplasaunitatea do saving elect (q),de-a lngul Iniregulcieuitse numest tensluneelectromotoare tem.) ageneratorlui(E)- ew 4 E ey Unitatea de misurda tensiuni electromotoare: (Els, | Definigivottu‘Tensiunea exterioard (lensiunes Ia borne) U, este numeric egalé cu Iucrul mecanic cfectuat pentraa deplasaunitateadesarein clectrcdq,de-alungul cireuitului exterior. Fax 26 wena Raporul HA eprevinttensanenintrioara (0). | Defnttnsianes interior. Demonstrate nz tension existe =U+u en Lucrajlingrup. z Realizafiun montaj dupa schema din figura2.19. wt ©) Nota si compara tensiunile indicate de voltmetrul ‘electronic atunci end intrerupitorul este deschis, = respectivinchis. [rexis J Voltmetru legat la bornele generatorulul indicé Lem. Ea generatorului atunci cdnd cireuitul estedeschis$itensiuneala borne U atuncicdnd ciruitulesteinchis Repetati experimentul anterior legind ttre punetele Msi N diferiti consumatori si maura EU, u. Completa un abel de forma: Te.mesteo caracteristicd constructivé.a generatoruluicaremu depinde declementelecircuitului exterior | entra s misura te, m, @ unui generator se leagi direct voltmetrl la borne ui, : In figura alituraté este aritat modul in care se leagi voltmetrul Ia bbomelebaterici unui automobil, LLegati voltmetrl la bornele becului din montajul realizat dupa schema din figura 2.19 $i nota valoarea tensiuni la bome Uyy. Folosind un voltmetru care are 4iviziunea Ol mijlocu scalei gradate legaji bora pozitivia voltmetrului la bora negative gencratorului si misuratitensiuncalabomele becului Usa Ceobservati? Uses = — Ure fn figura 2.20 este reprezentatitensiunes intre punctele M siN ale unui receptor (consumator) numiti tensiune Iabornele consumatorului Uy). Refineied varful sige coincide cu primul punct cltat: ‘Uys vl sigetiestefn M. Lucrajiingrup ‘Realizaji un montaj dup schema 7 ui nail infigura2.21. Cele doudbecur sunt Tepate in parte. Mésuai tensinea la | J ‘bomelecircuitului Uy. Careeste valoarea tensiunilabomelebeculuiBy ? artensiunea abomelebecului By? Fig 237 ‘Tensiuneala bomeke unei grupiriparalela consumatoilorare aceeayivaloare. Legai becurle By si Bz in sere (fig.2.22) si ‘misurafi tensiunea la bomele becului By (Uy) $1 apoi tensiunea la bornele beculul 1B (Upy). Verificati cd inte tensiunile la ‘bomeleconsumatorlor exist relaia Uys “Une + Ups Fig 222 ‘Tensiunea la borele uneigrupiri sere a consumaforlor este egal cu suma tensiunTor labomele fiecira consumator (aditivitateatensiunilor). Usa = 2Ui es) Observai > Sensultensiuniiclectice Uy ne permite saflim sensu! curentuli electric into porfiune de circuit AB pe care nu se afli generator electric: Pentruo portiune de cireut electric fri generator: dacé tensiunea Ux este poztiva, curentul circuldde ala B. -Exemplu: pentracireuitul din figura2.23: ‘dacd Ugc > O rez ch dacd nu exist genera tor inte E gi C, curentul (1) cirulé e la E spre C; + dacd Ucp <0, eaulti Upe = Uc > 0 in absenja generatorului pe aceasta poriune de cit- cuit curentul (I) cireuld de la D spre C. > Dacd intre doud puncte Agi B ale unui circuit electric, tensiunea Ug =O rezuli cd cele dows puncte sunt in aceeag stare electricd (au acelai poteyial) si spunem cd inte aceste doud puncte nucirculd curen electric (1=0). act intre dowd puncte ale unui circuit electric tnsiunea electricd este nul, intre ‘aceste puncte mu circuld curent electric. 95In circuit din figura de maljos valor ensiuilor sunt Una =SVi Unc “ISVs Une =12V;U ab =20V. )Calculativalorle tensiunilor: Uwe ; Uses ‘cancurre etectaice cu Masi ‘Acumulatorul unui automobil alimenteazi mai multe becur legate in paralel (figura 2.25a)). Toatepunctele N, M, M,.. sunt legate a carostria metalickaautomobilulu pe ‘cere onumnim mash fig.2.25>). ‘Une; Uc; Ure. b) Indica sensul curentilor pe laturile triun- ‘ghiulul CDE, Rezolvare: 8) Uac“Uan+Use > Uar=Uas+Une = Unp=Uac#Ucp # Uco=Uao- Unc Unp=Uas+Uep > Usp=Uan- Uae Uac=Une+Ure HCDCD; EDE+D; ECE-C; TENSIUNEA LA BORNELE UNUI SCUATCINCUIT Lueragiingrup Realizati un montaj format dintr-un receptor (bec), un amper- ‘metru, un voltmetru si unfireonductor(fig2.24). CCeindick ampermetrul 7Darvoltmetrul? * © Lag nt ntcerabre tetris VO ‘si B) afi realizat un scurtcireuit. Experimental se Constati cd re- te ames ace tate curentul electric circul numai prin firul conductor (I" #1), iar ee eaeaerale Tensiunealabornele uni scurtircuiteste mil, ‘Atentie! Evita sd realtzapiun scurteicuit la bornele uni generator deoarece exist riscul 8 disruges generatoral _—_—$ > Circuitele reprezentatein figura?.25 a) i figura2.256) sunt echivalente, Proprietifilecircuitelor electrice cu masi fasa "inchide cireuitul electric" “ Tensiunea inte doud puncte oarecare ale masei este nulé, reprezentnd un scurt- circuit (Uyy=Osau Unye=0,.) Observatie: > Rolul masei este de a putea conecta receptoarele int-un circuit fir fire con- Firele de legatur, folosite in montajele electice, au gi cle rezstenfl elected, Rezistenfa eectricd a frelor esto mic8 in raport cu rezisten{arezistoruluiastfelineat poate fi neghjatit (conductor ideal). Rezistenja letricd a unui rezistorse poate determina: + prin caleul, dupa ce so misoari U si I eu ajutorul -voltmetrulu, expectiv ampermetrulu; + prin masurare direct utlizind ohmmetrul. Pentru aceasta: = se regleazi selectoru! multimetrului pe unul din calibrele comspunzitoare function ca obmmetr, notate 2%, +s leagi rezistorulintre bomele ,COM" g,.V-* ‘apaatul figeazd valoarea fn ohmi rezistenfe _Mirimea inversezisteneiloctrice senumeste conduetanfa (G). Get ay 1 ‘Unitten dersutiaconduanieleetice nS: (Glgx= TRIgg~25 Semen) Determinarea rezistentei electrice Jntrun moni se introduce oplacheti pecarese afli conductoare cu sectiuni diferite din mate- tale diferite, Cuajutoral unui cursor M se modi- fick langimsa conductoruli parcurs de curent electric (fig2.32). ‘Se misoardintonsitatoa curentuli pentru fiecare conductor atuncicind ensiunea esteconstant. Experimental se deduce c& Rezistena electrcd a unui conductor depinde de lungimea conductorului (1), de aria secfiunit lui(S) side natura materlalulul din careesteconfecfionat(p) t R-pt 13) ‘Marimea p senumeste rezistvitate electric: Unitatea demisurarezistvitigi electri Si [p]s,= 2m‘Realizind un montaj ca acela din figura 2.33 se ponte demonstra c¥ rezistena electric ‘ariazi cu temperatura ‘Deoarece lungimea conductorului gi scfiunea lui varia foarte putin cu temperatura, ezultl ci varafiarezistenfe se datoreaz varafieirezistivtii cu temperatura: po(l + at) en unde p gestorezistvitatealectricd a temperatura 0° C3 pestcrezistvitateaclectrict latemperaturat® C; ‘este coeficientul detemperatui alrezisivtii Rezistivitatea electrck si coeficientul de temperaturi sunt marimi caracteristice substantei. la metalele puro, Exist# uncle alige la care acest coeficient se considera nul. Unele je sunt foloste pentra confectionarea de rezstoare care au rezistenja electric ‘aproape independent de temperatut, iar altele pentru confecfionarea unor rezistoare ‘curezistivitate mare reistorul este construt pentru orezisten electricd data). > Existl o categorie de substanje, a clror rezistenf electricd scade cu cresterea temperatui, Aceste substanje (ca de exemplu: germaniu, siliiu) sunt cunoseute sub rnumele desemiconductoare. 102 2.2.3 LEGEA LUI OHM PENTRU © PORTIUNE DE CIRCUIT Generalizind rezultatele a numeroase experiments Georg-Simon Ohm a enunjat Teges lui Olan peutru o portiune de circ Infensitatea curentului electric ce strabate o potiunede circuit este direct proportional ‘cutensiunea aplicati lacapetele e end rezstenjaelecrica este constant, U R ay {In functie de conductanjaclecricdexpresia legiilui Ohm se serie I-Gu 2.16 Observatie: > Unconductor a ciruirezistenteste constant semainumestesiconductor ohmic. Problems reco ‘Se aplct la capetele unui conductor, din cupru, cu seciunea patra si masa m= 1 kg, 0 tense elestricé USV. Printr-o setune transversal a conductorulutrecn=1,75- 10" electron nt-o secundl Determinayidimensiunileconductorulu (4.8900 kg/m’ = 1,6" 10" Om). Resolvare v=s1)! f srtae R=pe RV *s A = 10m; $=. ° 2.9.4 REOSTATE Inpracticd sefolosese sirecistoare cu recistenfd varlabild numitereostat. Reostatul cu cursor este aleStuit dinteun fir ig ‘metalic infigurat pe un suport izolator (ig. 2.34). ‘eostatul are trei bore fig. 2.34 a), Bornele A siB aflate la capetee firului metalic (conductor ohmic) siborna C’legat deo bar metalicd flat in contact ‘0 fil metalic printr-un cursor C. Prin deplasarea cursorului se modified Inngimea conductorului par- curs de curent electric deci se modificS rezistenta electric aavestuia Daci este alimentat dela osurst de teasiune constant, se modified i intensitatea ccurentului din circuit (Conform lei lui Ohm), |Reostatl cu maneté (fig, 2.35). Rotind maneta in jurul axului S, de la poztia Ola poztia 6, rezistena electricd se modificd de la valoarea 0'la valoarea R. Se foloseste in Rezistenfainterioar este o caracterstci constuctivi a generatoruluicaitensiunea Inielectromotoare, Aplieand tegea lui Ohm pentru circuitul exterior pentrucireutul interior rezulté: Dar: E=Ustu,undeU=1-R siu=[-rrezulté: E an Rtr ou) unde: E estetem.ageneratoruli Retr esterezistenfa total acireuitului Relata (2.17) reprezinti expresia matematic&alegiflui Ohm pentru intregcircuitul: Intensitatea curentuluiintr-un cireuit este direct proportionali cu tensiunea eleetro- ‘motoare a generalorulisiinvers proportional curezistena total acireuitului LEGEn LUI ONM PENTAU UN GeNennTOR ‘Legea lui Ohm pentru un generator exprima rela intr tensiunea la bomele genera- ‘orului Upy ¢ intensitatea curentului produs de acest, Um =F ey eee eee eee ren Buon renin = mt ome te Seer ace ee aint a, 20 te ei ot i i ip ie | Ceesteseuteireutul? Cum sescurcircuteai generator? {In cazul scurtcrcuitisi bomelor generatoruluirezstena circitului exterior ete 20 (Re 0) siaplcind relia 2.17 rezult cd intensitatescorentuluilascurteircutly este: = ew | este intial seuticuiteze un poner Dece? 405INTERPRETARER MICROSCOPICH A LEGII LUI OHM - extindere Experimental, Ohm a dedus cd intensitatea curentuli pe o porfiune dintr-un circuit clecric (in care nu exist generator) este proportional cu tensiuneaelectric8 apicaté Incapetele portuniide circuit, candrezistenjaeste constant. ‘Reaultatele experimentale pot fi explicate pe baza structurii microscopice a conduc ‘orulu:electronii de conduetie ai unui conductor metalic se pot deplasaaproape liber prin interiorul acestuig; in absenfa unor forfe exterioare, migearea lor este haoticd, spontana si permanent (agitafie termicd). Migearea electronilor poate fi asemnati cu ‘migearea particulelorcealeftuiesc un gaz + Considerim © portune dint-un conductor metalic de Iungime ¢sioseciune transversal S (fig. 2.40). Atune ind ctor este introdusint-un cp electric de intensitate (time vecorit cr camctrzerh campul elect, vind modull egal eu modululforeicletrice ce actioneazi ‘supra unit de sarcin elected poztva,acceaidirecie si sens cu aceasta) asupra foci electron actioneazi dow fone: -forjaclectricd® , dairatd cmpului electric e-eE); neSWt se objine: I-ne'SBK (1) ‘Atunci cind la capetele conductoruui de lungime £ se aplici o tensiune UE fnlocuindinrelajia(I) => Fene®SUfet => T+UlkthnSe? @) cceste o constant universal, kesteo constant de materia, desi raportl ne2k est 0 constant care seumesterezisivitate(p):p=(ne%)* raw pe s care reprezini legea lui Ohm pe o portune de eiruit (in care R plS-esterecistenfa cconductorului) 406 teveat = I-neSvg—incareinlocuind vg Un generator electric cw rezistena interioard = 039 alimentdnd un rezstor de rezstent: 19,70 produce un curent cu ntensitatea 1,5A. Ceintensitateare curentul ce striate generatorul dacd din greseald sescurtireuiteazé rezisiorul? Rezolvare: 039 Aplcind lege ui Om penruinreg ciel rel LascurteirouitR=0, deci b= @) ee Re) a) Dinrelaile(si@) => numeric: Tye 100A. o ° Rezistnja unui conductorohmiceste R= In grafic este repre- (000, Determinajiconductanjacondue- zeta caracterst ton ca earent=tensiune e ‘lumi conductor miicderea Temsunea Ia bomele uni condstor |) peueminnt ne unc ee UIOV ar intensiaton cure Paneerereerte {uli care il traveseazl este THSOmA. {Cave one een intens Determinaireistenjaconductorului. ui ce trverseaed conductor, daca ° bomele i seaplict otensinne U; Dar dad seaplictensiunes U; Se compart intesitifile 1 si ale curengilor ce strat dou conductoare @ ohmice la bornelecirora se menfine aee- Caractristca curent-teasiune a uni 2) Calla, daca ~ 10.0. conductor esto 0 dreapt ce trece prin 1) CalulailpdacdRy~1k0 Comparand Figen unui sistem de axe ortogonale gi 1) $f juscali numele de recttenfg “nPUnetM de coordonate(12,SmA;5V). 4)Esteconductorul ohmic? electrict ta trecereacurentului electric ) Determinafi rezistenta si conductanja o ‘conductorul cuttin caracterstiii unui conductor ©) CE tensune trebuie apical labore conductorului pentru a fi parcurs de un cste:1=0,05 U dinAsiUinV), ee ee ae ) Conductorl este oltmie?) Determinati ‘ezstena giconductanja conduetoruli 107Generalizing, pentra un nod de rej cu curent, Tegea inti a lul Kirchhoff poate fi cenunfat sub forma: ‘Sumaalgebricl a intensititlorcurenlor care se intnese intr-un nod este nul Sho @2n Prin convene, se considera poritive:ntensitiilecurenilor care intr in nod sinegative cele care ies din nod, Pentru orejea cu n noduri, pentru a objine ecuati independente, leges Lai Kirchhoff se poate aplicade (n1) ot. Aplicai legea Ta Tui KirchhofY pentru nodule reprezentate mai jos si determinati intensiijle curenjlorale carorvalorinu sunt indicat: Da 1 X | ym ar 2 es _| A. dous legea ui Kircihot¥serefot le ochiurile rele, find o generalizare egi ui ‘Ohm pentruinteg circuital, Legea a Ta a lul Kirehhoff: Suro slgebrics (ensiunilor elevtromotoare din orice ‘chi de rejen este egalé cu sumaalgebric¥ a produsclor ditreintensitatea curentulu si rezistenja eletrcd, pentru fiecare ramura ochiuluirespeciv decks om) Pentru aplicareaaceseilegi se alegearbitrar: ~unsensalalcurentulu electric din iecare rarmurd unsens deparcurgereaochiuluiderejea «se folosesteconventia: + produsul IR este poztiv dacd sensul de parcurgere a ochiului coincide eu sensul ‘curentulu sinegati neaz contrat; team, este pozitivl dacd sensul de parcurgere a ochiulu stribate sursa de la borna negativi la cea pozitiv (sens direct si negativa incaz contra. Exemplu: ln imagine este reprezentatochiul ABCDA al uneirefele electrie. Pentru acest ochi derefe: sensul ales al curentilor I siz este cel indicat pe figura ~ sensul de parcurgere a ochiulu este sensul ‘opus acelor de ceasornic; legeaa ll-aaluiKirehhooft: By B22 YR, + hy ly—hRe 140 Observatie: > Intensitiile curenfilor dint-o reea electrick se determina rezolvind sistemul de cuafi objinut prin aplicarea leglor lui Kirchhoff. Dacd o intensitate a curentului clectic are valoare negativi, sensul curentuli prin ramura respectivi este opus celui ales arbitra Problema recolvati Caleutatintenitile curentilor prin ramurile refleielectrice din imagine stiind ed Rj -62;Ry=404;R3~20}E, =20V; Ep= IBV; Ey Rezolvare: Aplicim legea a lui Kirchhoff pentru nodul A: Ip * I, +13 Observatie: > PentrunodolB ccuatia ese aceeay, Pentru o relea eu. noduri se plik prima lege a lui Kirchhoff mumai pentru (n ~ 1) nodur,deoarece eeuafia pentru dul n nu este 0 ‘cuaticindependent (case objine dn ceellte cua Aplicim legeaaI-.li Kirehhoffpentre: *ochivlAMNBA: E2-Es=Intp* Ro hts HRs + ochiul APOBA: | E2~E)~Iyr,+1,Ry+y02+12Ry {nlocuind valorle mirimiloreunoscuteinceletre cous objinem urmitral sistem: R=hth 271, +51, 1151) +31 Prinrezolvarea sistemuluise obfin valorile: Tps-1A; Ip=1A; 15=2A. Observati: > Iz fis sunt pozitive, deci sensul ales coincide eu sensul real al curentuui prin ramurile respective > Semmul ,- pentru valoares lui, arati cl sensul eurentului este opus cel Figur, indicat pe aitEsty 9,605Rs~4.90. 8) Calculafi intensitiile curenyilor din lature reteei. ')Caleulafitensiunea Uss, G Determinafi intenstiilecurenjlor necu- oscufidin figurilea) sib) a) Determinati marimile pentru care nu se dau valoci mumerice in cireutul repre- ‘zentatin figura de mai jos. avuosa ova 2a) fo YR: mop 3a YA dy Ce relatie trebuie sexist intre elemen- tele circuitului din figuri pentru ca prin bateris Eq inucirculecurent’? fn montajul reprezentat in figurl se cu nose E=100V,r= 250, Ry=Ro=R3=500, La bornele A, B ale circuitului se mon- teaziun volimetrucurezistentaR,=750. TIntenstatee curentului care va stribate vvoltmetrul vai A=OA; B)Ly=O8A; lyn 0,24; 6A. By 2.4 GAUPAREA REZISTOARELOR $1 A GENERATOARELOR 2.4.1 GRUPAREA AEZISTOARELOR CONDUCTOR OHMIC ECHIVALENT ‘Daci intr-o rofeaelectic& exist mai multe rezistoare le putem inlocui cu un singur rezistor numitrecistor echivalent sau conductor ohmic echivalent a chruirezistenja cechivalenideste Re. Rezistorul echivalent nu modifica propretjileelectrice ale crcuitu Inlocuind o grupare de revstoare cu un rezistor echivalent mu se schimbi nicl intensitatea curentului electric principainiel tensiunea electrical labornele grupari {npracticd rezistoarele pot fi grupate in ere, in paralel ete {in figura 2.42 a) sunt reprezentte dow rezstoare legate in sri, iar in figura 2.42 b) este reprezentat reaistonul echivalent vind reistenjaechivalenttR, ‘Teasiunea Uc rimine nemodificat: Unc= Uns + Use nde: Upp RylsiUiye=Ral=> Unc=(R1 +R Upc Ret Reza (Ry +RITER, 1 [R= + Ry 25 Gener pentunreitowe pupae pense [Rok FRR) seu | ReER a2 Rezistenja echivalentl a grup serio a rezistoarclor este egal cu suma rezistenjelor rezistoarelor. Realizati un montaj aseminator celui din figura 2.43 si misurati cu obmmetrul rezistenta echi valentéa grupiriserie $F aXe8, GAUPAREA NEzIsTOARELOR oud rezstoare cu rezistefee Ry respectiv Ry. 8), | ‘sunt grupate in paralel (fig. 2.44)), 7 Recital echivalet are rezstena chalets | i Rectg 2440) tial abe 0} Sind ch tenses le bore rupttl Fgegee ea T puracesteacceas seplicindlegeauiOhm P-—*——{ Re} ——— pentru fiecare portiune de circuit si legea + {ntialui Kirchhoff demonstraj ci Cea — ——] Inversul rezistenei echivalente a grupari paalel a mi multorrezistoare este egal eu sma inverselor rezstenfelor ezistoarelor. 1 eet 1) su) 2 Fd Lert] t-2e] ao Aplicind relajia 2.25) pentru cicuitulreprezentat In fig,2.44rezultéc: easton 1 RiRy ale Low R= PR RR RB RFR Detonsr cine conductanfelerezistoareor pentru cizcuitul din igua2.44 0) exist reli G, 1 + Gp (Generalizand, pentrun rezistoare grupate in paalel, conductanta echivalenti G este: Ga6,7G+.4G| sm [G,-RG, 226 Pilea rh — (Caleulairezstenta echivalentéa montajulul reprezentatinfiguri sind ci Ry =100;R,=200; R36; Ry 92 Rezolvare ‘Rezistori Ry giRy sunt grupaiin serie, Revistentalor echivalenté R, este: R“Rs+Re rnumerie:R= 150 ; Schema echivalentia montajuluieste: Reristna shivalenta gpa reir R, gf Ry se objnaplicnd reli: = ge ge, mame: By 860 RR Schema cehivalessamntaulieste: Reaistenjaechivalenti Ra grup serie Ry, Rpeste: Re=Ry +Rp Reesterezistenjaechivalentiamontajulul; numeric: 18,60 ace 2.4.2 GAUPAREA GENENATOARELOR Care este team echivaleté i rezistenfainteroarlcchivalent tn eazul grupirut mat multor generatoare? Schema echivalent a montajului: A. Gruparea generatoarelor in serie Legind bora pocitivi (+) a unui generator Ia borna negativi (~) a altui generator spunem cl generatoarele sunt grupate fn serie si tn coneordanga (fig.2.45) Ts Aplicind legeaa doua ali Kirchhofpentruochiul de retea din figura 2.45 rezult: E,tE-GitntR | sa T= ELE @2n Generalizind, pentrun generatoare grupatein serie, ezuli cd ‘Tem. a generatoarelor grupate in sere gi in concordant este egalé cu suma tem. a sgeneratoarelor iar rezstenfainterioari este egali cu suma rezistentelorinterioare a ‘generatoarebor. a2» BeBe | oiIntenstateacurentului debitat den generatoare grupae in serie gifn concordant este: 229) aE. I 30) mr+R Generatoarelereprezentat in fig. 2.46 sunt grupate in sete gi inopozitie. Cvaloarearet.c.m.echivalenti? (ind generatoarele sunt legate in serie si tn opoziietensiunile lorelectromotoarese sad. ‘Aceasti grupare nu prezinti interes practic, deoarec tc:m. echivalentd este mai mic ‘decittensiunea unui din generatoare B.Gruparea generatoarelor in paralel La bomele grupirii parael = jgeneratoarelor reprezentate figura 2.47 a est legat un rezistorcurezistentaR, Montajul echivalent al gru- parii este reprezentat sche- maticin figura2.47b). Intensitatescurentuluil prin circuit se determind aplicand lege lui Kirchhoff innodulA:1=1, ++I : ‘peochiul ACDBA:—E) +E)=-y +a ‘pe ochiul ABGFA: By—Es=Ipry—Igrs ‘*peochiul ARBA:E)=IR-+Igt2 Rezolvind sistemul de ecuafise objine: 4,545 tes 7 i ee That a F Generalizind pentrun generatoaregrupate in paralel rezuli ci: 5 Ee Bin ea) Rb + Bre — ee ee a eee ziti simegativ in caz contrar,suma find algebra. Daca’ n generatoare sunt identice si grupate in paralel, generatorul echivalent are ‘crn erm vecistns incre, arnt cata nets: E i Eek om 2.4.3 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURA A AMPERMETRELOR $1 VouTmeTneton Pentru misurareaintensitiit cuentului gi a tensiuni electrce in diferite monje clectice se introduc fn montaje ampermetrl, respect voltmetrul. Ampermeteul se conecteaz tn seri, iar voltmetru in pralel cu elementul a eieui tensiune dorim si 0 ‘isurim, Odatéintroduse in montajul electri ait ampermetrul ct voltmetral devin clemente ale montajuluirespeciv.Pand acum am consideratampermetral ivoltmetral caclementeideale(elemente carenu modifica trea clesrick amontajulu). Un ampermetra este ideal daci rezistensasainerioardeste mula, iar wn volimetru este ideal daci areorezstentinfnitde mare. Instrumentcle foloste fa practc8 nu indeplinese aceasta condi. le se apropie de sitwafiaidealé doar dact sunt folosite pentru anumiteintervale de valor. Aceste intervale sunt indicat pe scala instrumentului respect iint-un mont treuie folosit instrumental corespunzitor. Aceste restrict au consecinfe practice nedorite, ‘conducting lanecesitatea dea dispune deo mare varietate de instruments de masur, Pentru a modifica domeniel de misuri a ampermetrelor si voltmetrelor se flosesc tri eurezstengicunoseuti A. Suntul_ampermetrulut Un ampermetru, cu rezistenfa electri proprie Ra, poate msuracurenjcuintenstatea maxim Ty Pentru a miti domenial li de utilizar den or, pentra al putea utiliza la misurarea unor curenfi electric cu {ntensitatea maxima I(n~ V1), se conecteazainparalel ccuampermetulunrezistordenumit sunt, curezistenaclectrickRs (ig. 2.48) Infietide valoareaezstaqe suntuli ampermetrelepataveacalibrediferite. 147‘Curentul care intr tn nocul Meste: =I, +1s 221) @-Dh=ls Inala tg. Rezulth Aplicind legea lui Ohm peatr flecare poriune de cireuitrezult: Vw gp je Ua “RH BERS ‘Seal ampermeral 8, nezistente apmmonati Un voltmetru eu rezistenja eloctic& proprie Ry poate rmisura tensiuni cu valoti maxime Uy. Pentru a mari ddomeniul de utilizare de ori, se conecteazi in serie cu voltmetrul un rezistor curezistenfa electric R, aumitl rezstenjadivionald(Big.2.49). e329 ay Fig 2H stil, tensiuneamaximé care poate fimisuratt este: U(n=U/Uy) U=Uyn = Us + Uy 2 @ = by =U, U, Impirind eu ly => o- e= [Rea @=DRy eas) Observati: > Inpracticd, R, este indicat pe rezistorl folost, deci se poate determina din reayia (2.35), dupaccarese afl U folosin relia: U=nUy. ln functie de valoarea rezistenfladiionsle voltmetrele potavea calibre diferie ALGORITMI BE REZOLVARE A RETELELON ELECTRIFE - extindere Thansformarca iunghistea «+ Daci o portiune de circuit dito refea electicé este legaté de restlciruituli prin frei Borne, cele mai simple grupar de rezstoae sunt grapareatriunghi (ig. 2.508) $i sgruparea stea\ fig, 2.50%),Astfelde grupérinu otf inlocuiteeuunrezstorechivalent Tnanumite condi (deexcrpl:cind tn raport cu oricare dou neconectal-inaet), grup trunghi sta suntechivalente. rebome,atreia este +Pentrugrupareatriunghi (fig,2.51 8) inraporteubomele siB (bora find neco- nectat8) rezistenjaechivalent este: RiRas RiRRaRy SS hy EES unde Riek BOR shy + Peau gruparea sca Y (ig. 2.51, ngaport cu bomele A 5B (bora C find neco- neva) rezistenfachivalentteste: Rap Riz uniind condita de echivalenjs: RAB~ Rap-> Analog se objin ecuafile pentru clelalte perechi de borne rezultind sistem RRR; RRR “apg = BaRStRARy Ras*Ral RRR Ru2tRi= RRR, RartRas" RFR Algoritmal derecovareasistemuluide acuafi: *scadund cele dous ecuati care confinnecunoscutacetebui flat ise scadea rea, Pentru a afla Ria, Ray, Ry penta reflele din figura 2, 0, se plied pe rind algoritml derezolvare ise obfin ecu: po BR = -— Ba Riga RS Rak RI | 39 Relaile 236semumese rela de transformaretriunghi-stea. 220 o Cele dousrecistoure se grupeazkinpa- Caleta rezstenacoivalentia gpsii ae le bomee generator, Ce valare reprezenate tn igua deal jos tind cl be ineniatet cuenta car waver seaalgeerionl? ‘nmontajulreprezentat maijosse cunose: Ry=Ry=100;Ry=4002; Uyc=9V. a) Calculaji rezistenfa echivalenté intre 4 Re & punctele A si D a grupari: A ye ae C a pDeerminal seinen echivaeat a 5s bala neste Ty rn Secunose:Ry=150;Ry-2005R-500 Sbent um ) Siind ef Uxy=6V, care este intensit-)Determinaitensiunile Uqy Ugo. teneurenulupinrezistorul Ry? Calcul sls, ‘Care sunt intensitiiecuteilor prin ce- _¢) Verifiaf rezllatele de la punctul d) lelate3 rezistoare? plioind legea nti lui Kiko. Inmonisal a ce stent et res © zenlathenaijossecunose B-6V;Ry-Ry-Rye200siRy-600. po Ri Ry Ra t_84__t 8) Determinajivaloare intensitititcuren- Stinde8 Ry-Ry~S0Ry~3005Ry=100: aie cee peace! 8) Indica bomta poztva a generatorului byCaLel vale inksiiiloreuen- a Seal sale cancel Hoes recesses ws ‘ prupitri.c)Determinafitensiunea Uap, ° €) Completatuntabel de forma Dispunem de un genertor cu B=6V gi redlsteajaintriarSnepjabil de dou i 103i 150. itatea eurentlui din cireuitla gropareasericarezistorelor 124,‘Determinaiintensitiile curetilor in cit- cuitelereprezentaen figurilea) ib). Un generator (E=9V;=100) este scur- circuitat de un fir metalic cu rezigenti null. a)Care este tensiunea la borne ge- neratorului? b) Calculafi itensitatea eu- rentuluilascurtcireuit Se scurtiruiteaa,prnt-un fir derezis- tenjhero, obateri(E=9V;1-0,019). 4) Care este tensivnea Ia borne bate- ‘ici? Calla ntensitateacurenuti la seurtercuit © Tre rezistoare ou rezistenele R50; Ry=100 gi Ry=150 sunt grupate serie la borele unui generator de cuent con tina (20) Se masoaraUye-SY. Pescador mi jo wie te 8 i 039 neers Sanat es uae oi and Prin constructie la automobile, bome negativi (a ateriei se leag de earcasa ‘metalic a vehiculului. Un gofer pune, din {greseals, in contac, borna pozitva (+) a baterei gi carcasa metalic a vehiculului cov o cheie metalic. Observa o scinteie clecricd. Rezistenta cheii este R=0,010 iarbateria are B=24V sis0,010. ‘)Desenafi schema echivalenti a monta- jului electric. b)Determinaf intensitatea I ‘a curentului debitat de baterie.c) Deter- ‘minafitensiunealabornele baterit 4) Soferul dorind si ia cheia in mand, stabileste un contact electric cu cercasa ‘melalic a vehicululi Caleulsjiintensitatea curentului prin corpul sferului duct rezistentaelectricda ‘poriunii corpului lui, parcursi de curent electric, este considerati un conductor ‘ohmic cu Re=8000. 4) Care este sensu curentului care raver seazd rezistoral Ry? b)lndicai bores po- aitiva a generatorului G. c)Determinai tensiunea laborele ieciruirezistox ‘)Determinajitem. Ea generator, ) Soferul este in pericol? Se sie & este pericol pentru un om daca el este parcurs de un curent cu o intensitate mai mare de 24 mA pentruciteva minut. 122 ® {nmontajul reprezentatin igur se cunose: Vir 80; 100; Ry-Ry=400. s)Determinayi rezistenfa echivalenté a grup b)Determinai intensitatea curentului de- bitati de generator. )Completajiun abel de forma: inensiateac) @)Indicati sensul curentului prin port ‘nea BD $i aflaivaloarea intensitt ® oui generatoare sunt grupate in serie alimentind unrezistorR. (Cunoscind, Ey= 24V; r= 40; Ey=20V; 1-20; R=160: a)scrgf legea lui Ohm pentru ficcare go- erator. Dbjdeterminaji caracterstiile gene toruluiechivalent (Et) (O baterie format din 20 de acumulatoare identice, fecare avind em, E=2V gi 10,020, alimenteazi un rezistor eu re- jstenja electrics R=4,07502. Bateria este formati din patru ramuri paralele cu cate Selemente pe fiecareramuri. Determinafi 8) em. abaterieisirezistentainterioard; b)intensitatea curentulu in ramura pris cipal $i intenstatea curentului prin fi careelement; ©)tensiunealabomelerezstoruluiR; )intensitatea curentuli electric in bate rie iprin fiecare element la seureireuit. Un ampermetna cu redistenja electicd proprie Ry~O0,9520 ‘eu seal 0-10A tre baie uilizat pentru a misura curenji eu in- tensitatea pnd la 100A. a) Care trebuie si fie rezistenfa cletricd a suntului ataget, 7b) Ce intensitte are curentul misurat dacdampermetrul indicd35A? De eft ori se mireste domeniul de misuri al unui ampermetr daci se adaug’ in para- lel cu acestao reistenf de 20? Rezisten- {@proprieaampermetruui este 10. ous ampermetreidentice au fiecaresea- Ja pink la intensitatea de 10A. Ele se co- ‘necteazd in paalel si sisternul format se introduce fntr-un montaj electric. Care este intensitatea maxim ce poate fi mi surati cu acest sistem? Ce intensitate va indicainacestcazfiecare ampermetru? Un volimetrs avind rezistenja proprie Ry=1000, cuscala0-10V, tebuiewizat pontruamiburatensiunpindla 100V. )Caretrebuie fe valoarearezstenfet Adifonsle R,?6)Cevaloare are tensiunea Ja borele volimetrului daca volimetrul indiead.SV? 1232.5 ENERGIA $I PUTEREA ELECTRICA 2.5.1 ENERGIA ELECTRICA + Un receptor (consumator) este legat Ia bornele unui generator (fig 2.52), Receptoral este parcurs de curentul electric cu intensitatea I. ‘in timpul 4 treceptorul este parcus de sarcina total Q=I-at. Lucrul mecanic efeetuat de forjele electrice ‘entra transportul sarcini electrice totale prin receptoreste: Tqn=Ung-Q=Uag Tet e3n Conform legii conserviri energici acestIueru mecaniceste egal cu energia W furnizaté de generatorulelectricreceptorului: Lag=W- Reaulti We Ung 1 At 38) ‘Unitatea de misur a energie eletrice in S.L:[W] 1 ~J Goule). Inpractica se foloseste ca unitate de misurl pentru eneria cect i klowattor (kWh), 1kWh=3,6 108) + Dacé receptor este un rezstor eu rezistenfa clevrick R, aplcdnd legea lui Ohm. pentruaceastiportiune de ircuitrelafia 2.38 devine: wervat | sm fa ax + Aplicind legea lui Ohm pentru fteegcircuitulrezltéc8energiaeletrict fumizatl de tun generator electric cute Esirezstenfainterioarreste: z = = FR+y-at| sau | wapEn 40 W=E-Lat | sau |W PR+)-AC wegEzat | 240) unde Resterezistenjaechivalentiacircuitului exterior. ‘2.5.2 PUTERER ELECTRIC ri de cate or alegem un aparat electric tebuie si inem cont de caracteristicile lui constructive: tensiunea clectrici de functionare, putereaelectricd etc. Exempla: pe soelu unui bec cleciric sunt inserise valoarea tensiunii electrice Ia care func{ioneazi normal, numiti tensiune nominald si valoarea pputeriéelecrice nominale, Pe soclul becului din figura 2.53 este seri 12 V;21W (wat). + Energia electrics transferat consumatorului fn unitatea de timp reprezinté puterea electrickP: = pauat ean Unitatea de misurd a puteri electric in S.. este: (Ps, W W (watt) Dinrelaja(QdDezuick 1W= | Det waa Lucratiingrup Folosind un generator electic de curent con- tiny alimentayi la tensiunea nominalé de 12V, pe rind, becuri cu puterielectice diferite (SW; 21W; 40W) si misurai in fiecare caz inten- sitateacurentului ce strabat filamentul beculu Caleulat, pentru fiecare bee, produsul intr tensianea nominal U (V) st inten- sitateacurentuli electric (A). (Comparatirezultatele cu valorile puterlor electicetnscrse pe socturile becurilor, Puteres electricd P a unui consumator care functioneazi in curent continuu este rodusul inte tensiunea U aplicata la bomele consumatoruluigiintenstateacurentuluiL care stribate. 1 ea) | Veitch retain (242) 0 pont bine din eli (241 91 (2.38), Observe: >in tpl fonts, ptr cece a uni connumator pat f mai mic det tea nominal act tesnen de alimentar este mat mic ect cow nomial {Goosumato ete sbtensona) sa ta mae ett ea nomial dac enauna de tment te ale Get cba oma Consumaorl ee sopatenson cok coputn eos dteortea test. In tabelul 2.5 sunt trecute, cu titlul informativ, exemple de valori numerice pentru tesa sputernontnl cle difeilor splice “abc+ Dacé receptorul (consumatorl) este un rezistor cu rezistenta R, puterea electrica se caleuleazd astfel: —————7} P=us ea) + Puterea electric este o marime ce caracterizeazi nu numa consumatorici si genera toareleelectrice. Putereaelecticd unui generator electri, cu team. E si reistena interioair, ee este ‘stribatut de curent electric cuintensitatea Leste: potatoe ey unde R esterezistentaechivalentacircuituui exterior. 2.5.3 RANDAMENTUL ELECTRIC Generatoarel electrice transform alte tipuri de energie (mecanicS, temic, luminoas’ ee.) in energie clectricd (energie consumati sau energie foal ).O parte din aceast energie. este furizatd circuitului exterior generatorului si este numiti energie util {exterioara),restl find eonsumatl in inteioral generatorului (energie interioar). Astfel, putem defini randamentul electrical unui receptor. Wass _ Wes. 7 Wes” Wet ee Randamentaleleetric este subunitar gist exprim: + Pentru un circuit electric simply format dintt-un ‘generator electric cu tem. E, rezistenfa interioarér Si un rezstor cu reistenja electric R, randamentel lectriceste: Fig. 255 vv _B nt grve | om | 1 Re e49 Randamentul unui circuit electric, ind generator transfer crcuitului exterior pute- reamaximiestede50%. 126 Care sunt condifilein care putereatransferati rezstorulu este maxima? Puterea dezvoltat derezistor este: = =-P_R_ PR)=R-P aE’ RF ean 2 2__R ‘Anutiziod fncia PR) re: qa) = GR # BY BR ge EB _# Ee Ret Roath ae RB QR) este maxim dact: VR-—0 = Ree Puterea maxima pe rezstor este: Dependents puterit transfert circuitue fui exterior in funotie de rezistenja aces- tuiaestereprezentat in figura altura. Din grafic rezulti c& existh douk valori ale rezistenei exterioare Ry, respectiv Rp, pentru care se obfine ‘aceeasi putere pe circuitul exterior. Demonstrai cf intre Rysi Ry exist relagia: RyRy? RETINETE! ‘mp Legea lul Ohm: + pentru portine de circuit: I= 5 LGU ; R + Reese eleciek conductor; (Rs =12(ohm) + G-condactana electric; [GS (siemens) «p-rezisvitate electric [p)g,= Am ea BF = ein EE ‘ep Energia si puterea clectricd: W =B-1-At~ F(R +1)-At; P=E- 127Fe soclul unui bec de automobil sunt serie vlorile:12V; 21W. Calculafiinten- sitateacurentului electric prin filament pentruca becu! si functioneze normal. Jn timpul unei furan, desirclrea elee- teed care se produce intre un nor si sol (fulgeral are intensitatea de 10KA sub o fensiune de 20MV tmp de 0,1 s. Care este e siputerea clectric.afulgerlui? oul becuri cu incandescent (220V5 100) fac parte din cireuitl electric al ‘unui lampadar Ele funcjoneazi nom. 48) Cum sunt legate becurile?b) Care este tera electric consumatl?e) Ce valoe- rearvintentateacurentuidincccuit? © oui conductoare ohmice cu rezistentele R= 100 £2 Ry = 300 sunt legate in sere. Tensanes la borele gra ese 200°. ComaparaiputerileP iP absor bitedeiear conductor. La bomele unui aparat electne este aplicaté.o tensiune de 220V. El functi- oncazi 8h si consumi 10kWh, Care este intesitatea curentului cei strbate? {ntabelul umitor sunt indicate valorle U silpentruunbee. foaspo.ar. 653.15 00/731 [0.05 0,10)020)0,30[020)0,so) = s)Trasati caracteristica T=f{U) la seara: 1A>1Sem;1V—>2em, yTensiunea nominala de functionare este 'V, Determinai puterea nominali a beeu- Ihie)Dack becul funcfioneazi Ih la tensi- tunea nominall U;,ce energie electricd W; ‘consuma becul?é)Becul funcioneazd acd tensiunea aplicati este de 2,5V. ‘Comparayi in acest caz energa elecricd ‘consumati timp deo ord sub aceast ten- siune cuenergia electric W), Ceconeluzie desprindet? eee pace eestor a ar rere Soe an aan ‘Tensiunea Ia bornele unui receptor este Upp =12V, Bl este traversat de un eurent cdintensitateaT=0,5A. ‘)Desenaji schema acestui circuits indi ‘cafisensul curentului electric prinel yDeterminati puterea electicd primitt eacestrezstor. ‘)Dacd el functioncazi 4 h ce energie cletrickconsumi? ‘Dou conductoare ohmice cu rezistentele Ry= 100.2 gi R= 1000 © sunt legate in paralel, Un generator menfine la bornele ‘rupli tensiunea U=200V. 8) Calculatiintensitiile I si, ale curen- filorcaretraverseazi conductoarele })CalculajiputerileP, siP consumate de fiecare conductor ohmic. ©) Compara P, eu P, Interprets rezul- tatu 728 ® ‘Un aparatclectic se comport ca un con- ‘ai generatoruui gi sensul ctr} i renflor prin ramurile refelei) ') Determinaf I gi U pentru, ficcare portune si comple-| afi valorileobfinute int-un] PYS“*s fabel deforma [Be TAB DE WO a. ©) Generatorul furnizeaza_montajului {AC}o energie total de W=14405. Care este duratafunctionsii? 4) W; find energia consumats de rezis- torul Rafat valoarea raportlui W/W ® Ce valoare are tem. a unei surse de cu rent continuy cu rezistenja intend 10 da- cl debiteazi o putere de 9 W pe o rezis- tenjideoa? EIOV b) BeISV 6) B25V DE30V @)E=S0V CConsiderim o prfune de circuit AC care ‘confine rezistoure cu rezistentele Ri=Ro= 100; Ry 300. Tensunea Uge-9V. 1) Caleta recitentaechivalat a cireu- itu —— 7 i i—% i by Datei pata tila 6) Compl nial deforma UT TAD TPO ‘)Aritaj ed rezaltatele indicate i abet ‘delapunctul ¢)ne permit si regisim pute- readelapunctulb).2.6 EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC Betricitatea a devenit indispensabilé atin industri ct itn viaja de zi cuz Toate aparatele eletrce pe care le folosim consud energia electric transferati de la un [Benerator si 0 transforma in alte forme de energie: cdldurd (radiator, ferul de cleat, ‘etc lumind (beeu electric), lueru mecanic(motorul electric) ete. ‘radiate luminoast ‘era mecanie par medi exterior ‘Trecerea curentului electric prntr-un apart electric este pusd in evident de efectele pe care acestale produce. 2.6.1 EFECTUL TERMIC, LEGER LUI JOULE rice conductor parcurs de curent electric se ineslzeste si degajl cildurd in mediul exterior cucarese ald in contact termic (efeettermicsauefeet Joule), Careestecauza producerilefectului Joule? La scari microscopic, circulaia curentulut electric intr-un conductor este asociats deplasiiipurttorilorde sarin electrcX prinre joni atomii sau molecule din ma- terial conductor, Intr-un conductor metalic, legat la bomele unui generator, electron liberi interactioneazi cu ioni refelei cristaline. In urma numeroaselor interacfuni (cioeniti) reste energia interné a conductorulu, deci 1 temperatura acestuia fafa de medial exterior rT i | | i (ig. 256). Dupa un timp, temperatura conduc torului devine constants: conductor este th stare sajionar8 corespunzitoare unui regim Pas | ‘permanent termi. Din aoest moment enerpia _ lected primi W, care nu este nici stocatl | see | "| PM ng | (Gtructura interna conductorului este acecasi), | rit eats, nici transformati in energie. chimicd sau sion ‘ecaniel, este tranferatf mediuluiexteriorsub LTE: 256 formidecaldursQ. Q=W=RPat ea) 130 Masur experimental canita- rate ei | ga ey rea curentului electric print-un ba a conductor, final engles 1. |S geal poe Jou gt sway oie |e ane ve 49) 18 enunat lege care ft poartinumele,legealuidoule: | smeetnotardededneree CCaldura Q degajaté la wecereaeurentlui electric print-n conductor est propor- ional ew reistonja conductor R, eu pital intensitpi cuenta lectie Ipc infervalldetimp Atetcrculcurentulelecticprinel. Observafte > Inselajia Q=PPRAL:Q,1,R, At seexprimi tn unititi de misurd ale S.1 | caresuntunitsiledemsut in peau Q,LRsiAt? ‘Studiul efectului Joule (termic) al curentului elect Objective Realizarea unui montaj electric dup oschem dat, ‘Veriticarea lei lui Joule. 1. Materialenecesare: celorimetrucuaccesori ‘generator electric intrerupator, rezisten|S de nelzre, ampermeru, voltmetry reostat cronometru termometra 2. Montajexperimenta: sci ermomets 6 131.3.Reorlaluerrit Sistemul_analizat este alcdtuit din calrimetra, ap si conductor ohmic. La tecarea ‘urentuluielecrie prin conductor obmic se degaj ctldud(efeettermic). Qoodn=F? "Rt (legealui Joule) unde I-intensitateacurenulisR -rezstenfa restora t-timpul eit trececureatelecticprin circuit CCapactatea calorie ota sistemuluiest: C= Ceat* Coa +C, unde: Cea» CapeC; Sunt capaciatea caloric acalorimetruui i accesrilor, aps, respectiv arezistorall (Caldraprimitt de sistem est dat de ela: pin (02-01) ‘unde (0, ~0, este variagatemperaturi sistem Sisternl ind zola, se apicdecusia celorimetick Qeedt™ Opin deci PRt=C-(@2-O) iC find constante penta timpul toi tree cuentul electric prin conductorul ohmic ‘aiafiateperaturi sistemuluieate proportional cu pirat intensitit cuentas ‘eifedndu-t asl legea ui Soule. Bete iret TT Un circuit electric consineo baterie cu tem. E~ 10V,rezistenfainterioariix= 0,75. slum resistor eu recstenja R=1,25 Q. Prin circuittrece curent timp de 10 minute ') Care este energia consumat de rezistor? 1) Coenergieelecricd produce bateria? 6) Ce canttate de api s-ar ince cu 10°C, daci i s-arfurniza reistorulu integral ‘energia consumatdininteriorul bateriei? Care esterandamentl de transmisieaputerit? Wes 18,75 1d 1b) Way = E-T-t; Win = 30K Wie Wie Weas Wan 11,2519 Quine 0-0 On APLICATII ALE EFECTULUI JOULE In toate portunilecruitelor electrics care contin recitore, anc cind cle sunt parcurse de curent electric, enepia electri se transfrmhincldur fect Joule). Efectul Joule este utilizat , in practic, pentru functionarea aparatelor electrocasnice de Incr: ermoplonoareradatoare, ren, rita, prajitoare de pine otsoare ete Fiera, ‘Acestea au, prin construct, ca parte principalé un element incztor (aumit uml recistentd) De exenplu: radiator electric, firul de cileat, rou au ca element Inelzitororecisteneloctrif infSguraape sau inchs nt-un tub cera Termoplonjorul, cel mai simplu sparat pent incilzirealichidelor, are elemental {ncdlitor tn tnvelis metalic. El are un randament foarte mare (10-80%), deoarece caldura produsi de clementul incdlztor este absorbitéaproape in totalitate de lichidul cucareesteincontac | Dece .ezistentle"aparatelordeincélzire sunt lung sisubjic? “ Becuripentruiluminat Becul cu filament din tungsten sau wolfram. Bl ae in interior gaz rar (argon, neon etc) care are rol de a impedica arderea i evaporarea metaluui Filament, fn timpul funcfioniii, se fnclzeste pink la 2700°C, devine incandescent si emite lumina, Becul cu halogen are in interior un halogen (exemplu-iod) care reacioneaza cu \wolframul evaporat dn filament (W + f -> Wi,)-{ncontacteu filamentulindlzit, Why se descompune si wolfamul se redepune pe filament. Aste, halogenul regenerind filamentul, permite fncitzireaacestia lao temperaturi mare (3200°C). Lumina emis ste mai albitimpul de vial bculuiestemai lung, « Sipurantafuzibii are roll dea inrerupe un circuit electic stunc cing intensitatea curentului din circuit depageste valon- reamaxim admisi, Siguranelefuzibile dela tabloul electrical une instal cas- nice sunt calibrate fn functie de consumatori pe cae fi prote- {eaza. Grosimea firului lor depinde de calibra (intensittea ‘maxim admis’)Observatie: >Efectul Joule al curentului electric poate avea gi consecinfe nedorite. “Exempla: distragerea unor componente ale aparatclordatortsinclziriexcesive. | Ce rol are ventlatorulretoproictorla sau al computer? Reber echt ECE Se incilzeste un kilogram de apa de la 20°C la 100°C cu ajutorul unui resou electric ‘de 800W. Se presupune oi toatd energia electric se transforma in cdldurd 4) Cat timp este necesar pentru aceasta incdlzire? 1) Care este preful acest incdlzri, dacd 1kWh cost, in medie, 3000 lei? Rezolvare: 8) Clduraprimitideapiteste: Qpini=M1°-(8,~04) numeric: Q=1-4180-(100-20=3344003, dar Q=W; W=P-t rent: Q=P-t dc: W=Qs ume: 344 40m 418 secundes7 minute ») LkWh=3 6000003 dex: 3344003- 334800 ,092kWh, Pretulvafl: 3000 -0,09 2.6.2 EFECTUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC Luerajlingrup t ‘A. Prosiatiplitur din fier fn jurul unui magnet in forma de potcoavl (Bg. 2.57 a). Agezai intr polit smagnetuluiuamiez din fer (fig.2.57). BB. Repetai experimental A punind fn locul mag- J necalui un fir metalic linia, lung (fig. 2.57) si apoio spin circular (fig 2.574) parcurse de curenteectric Observati, in fecare caz, aranjareapiliturii din fer, ‘care pune in evident liniile cdmpului magnetic. ‘Comparafi forma specteelor de lini ale cAmpului magnetic obfinut cu cele reprezentatn figura 2.57 Un conductor linia sau circular parcurs de curent electric se comporta ca un magnet _genereazi edmp magnetic 134 (CAmpul magnetic vizualizat in experimentele anterioare este caracterizat tn flecare ppunet de marimea fizicd vectoriala numitd inducfie magneticd(B). Vectorul Beste un iadesimp. Sensullinici de cimp este dat de regula burghiului (i cazul unui conductor linia, sensul ine’ de cmp este acelag cusensul in care trebuie otitun burghiu, ajezatpara- Teleuconductorul, pentrvase deplasa in sensul curentul). “Modulul veetoruluiindvejie magneticdfntr-un punct situa Ia distana# de conductor, parcursdecurent electric este: a 5 Bet 250) unde: este 6 constant de material (depinde de natura mediului fn care se produce campul magnetic) numiti permeabilitate magneticd absolut: H=Ho- Hr est unde: jg -permeabilitata magnetic vidului(ug=4n-10"Himn; H-henry) tuy-permeabilitatea magaetiaelativl hn Unitate de misuraperneabilitijiimagnetice absolute S.este: (Hs = Modul vectoruli inde magneticdaeémpului magnetic creat in central une spire circularederazarparcus de curentelectriceste: peat 232) F Unitatea de misuria inductiei magnetic nS. este:[B]s; 'Un fir metalic fnfigurat pe un suport izolator ‘constituieo boding. ‘Analizatisi compara speetul magnetic al unui ‘magnet bar (fig. 2.58) cu acela al unei bobine ‘pareursede curentcletic (fg. 2.58), Verificati print-un experiment sugerst in figu- |a) 142,$8bce orientare we un uc magneticayezatin fFig'S38°— ‘apropiereabobinei parcursi decurentelectic?§ L785 ________i Inversaisensul curenului electric prin bobind gi observa orientarea acului magnetic. ‘O bobind parcursi de curent electric se comport ca un magnet bard (are doi pol: polul ‘nord spol sud). Inversind sensulcurentului prin bobiné se inverseazi poli bobinel. punct din interiorul une: bobine cu lungimea & mai mare decdt iametral iN spire, plesate tnt-un singur stat (solenoid), pare cursi de curent electric ig, 2.59) ese: Modulul inducfiei magnetice 8 a cdmpului magnetic inten [ogee 1 ii magn poli magne SS [Fig 259 pont 435