eee CAPITO LUL | INFRACTIU NI CONTRA PERSOANEI 4. Infractiuni contra vietii ih tat de: ja] al infractiunii de omor este reprezen : 1. Obiectul material al int a, corpul persoane!; . actiunea ucigdtoare;s ne ‘bun mobil a col cuajutorul caruia se comite infractiunes dun poate fi comisa: peat psihicului victimei, nici obligatia legald nici cont, 2. Infractiunea de omor @si printr-o actiune indrepiata asupra prin inactiune, chiar daca fptuitorul nu avea de a actiona; L , numai printr-o acfiunes @indiferent de timp si loc. 3. Infractiunea de omor se poate comite: a. si in forma continuata; @sumai cu intentie, indiferent de forma sa, chiar si cea supraveniti. (Gnumai asupra unei persoane in viata; d. cu toate formele intentiei, chiar si cea depasita. 4, Forma de vinovatie in cazul infractiunii de omor: @nu este niciodata culpa, in niciuna dintre modalitatile sale; b. este prevazuta in norma de incriminare; @contribuie la stabilirea in concret a periculozitatii faptei si a 4. nu se poate stabili si in functie de locul comiterii infractiuni. 5.In Pi ae ii de ae participatia este posibila: b. pumai in forma instigarii sia complicitatii materiale concomitente: numai in forma complicitatii si Coauitorului; @n toate formele sale, inclusiy cea improprie.@ actionat impotriva altei Persoane $i aceasta decedears. ul inceared sa ucida in accea si Impprejurare trei persoane si nu US-a consumat, datoritd folosirii unor mijloace defect. mtractuala persoana impotriya careia este ‘indreptata actiunea nal a autorului; itatea fAptuitorului moartea nu s-ar fi produs; i S-alt adzugat exclusiv factori preexistenti sau Jui find suis Sein; ht Unnatii imediate, adicd al instalari riortii e de la data comiterii elementuluiDrept penal. Partea sp 84 : fe omor: abies fn cazul Se de ductor ucigtor regiunea anatomic& Vi2at de cir ez foray legal tn eoneeret, precuim si mijloncele alese de autor pentny . uu cea : q intensitatea loviturii; jlirea formei $i a mo tuitor’gi nu cea cutarea actiunii $i b. pentru stabl ae eginura de cauzalitale rezultd ex res diy sae de neconceput in lipsa obiectului material, deoarece urmarea imediats cop, in deces dalititit vinovatici iniereseaza si numirul de sul victimel. 13. Lainfractiunea deomor: ‘a. actele pregatitoare sunt posibile si se pedepsese, finda Seon pregatitoare sunt posibile in toate formele sale; similate tentativei; tativa este posibild si se pedepseste intotdeauna; ( datorita gravititii ei, nu poate fi absorbitd de nici o alta infractiune, 14, Fapta aceluia care a aplicat vietimei o lovitura puternicd cu 0 sabie, in zs, capului, provocdndu-i o leziune grava in urma cAreia victima a decedat dupa 3 ri, intruneste elementele constitutive ale infractiunii: le omor; de ucidere din culpa; ¢. de loviri sau vatimari cauzatoare de moarte; d. omor calificat. 15, Aruncarea cu putere, de la mic distant, a unei pietre de pavaj stradal spr capul unei persoane i rinirea acesteia, Ia cap, cu urmarea unor leziuni ce necesit 15 de zile de ingrijiri medicale reprezinta: tentativa la infractiunea de omor; . vatmare corporal; Joviri sau alte violenfe; infractiune care antreneaz aplicarea obligatorie si a unei pedepse compen tare, Imprescriptibila. 16, Se poate re fractiunea de omor calificat: in varianta omorului sAvarsit din interes material, atunei cAnd fAptuitorul urn reste dobandirea unei succesiuni in raport cu victima; p. cand faptuitorul urméreste dobandirea unei recunoasteri morale in raport victima; .d fAptuitorul urméreste sustragerea unei sume de bani din posesia victimel; d. in cazul omorului comis de catre o persoana care a comis anterior infractiune? “ Joviri sau yatémari cauzatoare de moarte sau o ucidere din culpa in forma agravati. 17. Infractiunea de omor califica fio infractiune complexa; b)poate fi o infractiune progresiva;Brunei infractiuni simple sau complexe jor calificat, pre in public; Sabie, in zong at dupit 3 zie, id persoand care a mai comis un/omor. teflunea de omor calificat comis din interes material; debirentier asupra credirentieru j stradal spre ni ce necesiti mostenitor in scop de raz- Penffil ca aceasta si intre in posesia asigurarii de femen- mee geome ich acestia locuicse impreunai; indiferent dac& aceasta stare ra vizibild sau nu, dar ea gitorul urma- cu in raport yictimels fracriunes 4° vat.Drept penal. Partea spe, Oe 23, Omorulcalificat: aj de imp intre Tuarea hot@rarii de a comite ing, a. boa ae Mela, chiar dact fiptuitorul nu a chibzuit asupra fapte sj, fiunea si sivé pregatit-o% ni daca faptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interes poate refine, indiferet Umi eate refine gisind moll omorulti a fost gelozia, dacd in urmaintzy @ r taj material; J realizeazé un avantaj material; — ; it in interes material, muse poate refine dacd interesul material urmatit este ly fapt 24, Constituie infractiunea de omor calificat, omorul comis in una din urn; toarele imprejuriri: ‘a, in timpul noptii sau in loc public; bb de elite o persoan’ avand asupra sa 0 armi, o substanf’ narcotic& sau paralizan: in cruzimi sau asupra unei femei gravide; F de doua sau mai multe persoane impreund. 25. Dacd faptuitorul a ucis, in acceasi imprejurare, cu intentie dou’ persoan, se refine: a. Sivargirea a doud infractiuni de omor simplu, aflate in concurs real s b, savargirea unei singure infractiuni de omor; ivarsirea unei unice infractiuni de omor calificat, ca infractiune comple: lor calificat, indiferent cA victimele au fost ucise printr-o actiune unica, prin atiuni succesive. 26, Uciderea unci persoane prin aplicarea a 80 de lovituri cu cutitul in zone vitale, dar si nevitale reprezinta: a, omor simplu; mar calificat; infractiune Ia care este posibila refinerea cauzei de impunitate a imp: producerii rezultatului 27, La infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinucideri ge se poate refine impiedicarea producerii rezultatului; jurmarea imediati consti in decesul persoanei sau in incercarea acesteia de 2% sinucide; ¢, legatura de cauzalitate rezultd ex re; d. se refine, chiar daci fiptuitorul a comis determinarea prin usoare constr morale. 28. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este mai grava, atunci cand f9p! s-a comis fata de: in minor: so} sau ruda apropiata;Peet span. Sea Seama de fapia sa" PE AStiunile say. au ered Sait Incercarey de i BSP MEPHEINE a victimes ge gH a avy 5 Se apn pe deg SAU cana 4 fattiunea de determinar, PosibilA gi se iu este posibila; "4-80 ines mnirea sin Pedepseste inuclad Saul improprie, dupa caz: improprie; erit penale. pre Prin culpa sa caurat moartea a dowd sau m: Dersoane, multor Pedepsei previzute de alin. 1 5i 2 se majoreaza cu cel mult o # Pedepsei prevazute de alin. 1 si 2 se pot majora cu cel atin pPelepsei previzute de alin. 1 si 2 se majoreaza Ge} ml si infractiune de ucidere din culpa in variant agravata, ca jin zone din culpa nu este posibil a se refine niciodata: ‘in niciuna di intre formele sale; niedicarii & continuati: acd Victimele decedeazA in urma aceluiasi accident © infractiune: si doar prin actiune; Wvarsi atat prin actiune, cat si prin inacyiune: at moartea a dowi sau mai multor persoane; Fe 0 persoanii care a mai sAvarsit un omor;Drept penal, Partea spc a siueideren din eu califieat fiactiuni COMPLEXE: 4 tua nastere 0 pluralitate de infractiuny asivi, va lua nas nia plural de ae vnovate ‘a care se-comit este EXPES previa, a, , in cazul acestor sbiecfi cireumstantiat. e din culpa: 36. Infractiunes de ucidert pin eee a. flind o infractiune contra vietii persoanel, act a RIES ‘i aoe aa mae ie person, mu eazl exscit i 9 Post spn find 0 i sdamnare cu suspendare sub supraveghere sau 0 eventuala liberare condifionata; eu ponte srntsgeteniciodatdnichuna dine formele atipice ale tentaivelintreny sta este imprescriptibila; rele afirmatii: ct, care au avut ca urmare moartea 37. Sunt adevarate urmatoa) firm 4. infractiunile comise cu intengie indi persoane sunt imprescriptibile; : ’b. numai infracfiunile comise cu intenti persoate stint imprescriptibile; . infractiunile comise din culpa, imprescriptibile; fracfiunile comise cu praeterintenjie, care avut ca urmare moartea unei per sunt imprescriptibile. ie direct care au avut ca urmare moartea \ care au ayut ca urmare moartea unei persoane sy 38. in cazul infractiunilor contra persoanei: a. acestea se pot sivarsi cu orice forma de vinovatie; forma de vinovatie este de natur’ a schimba incadrarea juridic’ a faptei; Jsubiectul pasiv nu poate fi niciodata o persoana juridica; modalitatea formei de vinovatie schimba incadrarea juridica a faptei. 2. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii 1. In cazul infra le lovire sau alte violente: 4, trebuie si se producd o lezare fizicd ce necesité minim o zi de ingrijiri medic: b, trebuie ca numarul maxim de zile de ingrijiri medicale s& nu il depaseasc’ pe & al concediului medical sau al recuperarii medicale; sbuie ca numsrul maxim de zile de ingrijiri medicale si mu depaseasc 90 de te fi 0 infractiune simpli sau progresiva. 2, Infractiunea de lovire sau alte violente: 2. se consuma in momentul aparifiei efectelor dureroase sau vatimiitoare;, (B)are intotdeauna object material; @)s consuma in momentul atingerii violente a corpului victimei; d. se sanctioneaza si in forma tentativei.He de violenta inte, vindecare 20 ¢ ‘corporal; alte violenje, alin. (2 alte violente, alin Ationate fe zile de j Beh Onstita ie infra )C. pen; care pentru vindecare sunt 1, a retine comiterea infractiny rcesare Intre $8 si 9p ge Zile de ispune te violente (art.193 C. pen,): porala (art.194 C. pen.): trerupic Pentni care retragerca plangerii prealabile inlituré raspunder, erintentie. tea une fe lovire sau alte violente: rea unc forma de vinovatie, deoarece legea nu prevede nimic in aces ane sun E nlli concurs ideal omogen de infractiuni, comis cu forme de persoa it& de infractiunea de santaj: de plecate al prescriptici rAspunderii penale si momentul mari sale. ‘sau alte violente este mai grav atunci cand: nude apropriate sau a sotului; i membru de fami Produs suferinte fizice si\sau psihice; i | profesor asupra studentului sau, in pauza la uni- din culpa, ce au produs 0 vatamare ce ic infractiunea d90 Drept penal. Partea sp @hu constimie infactiune; ee Nicer d. o infractiune pentru care actiunea penal se pune in miscare la plingerea pr. bili a persoanei vatamate. 9. Lovirea intenfionati de cAtre faptuitor, cu aceeasi ocazie, a doua persy,, constitui a. 0 infractiune de lovire sau alte violente, in forma agravata; wud infractiuni de lovire sau alte violente, aflate in concurs real sau ideal: ‘oinfractiune de lovire sau alte violente in forma continuata; d. 0 circumstanta agravanta legald cu caracter general. 10. in cazul infractiunii de loviri sau alte violente: a. tentativa nu este posibila; /tentativa este posibila, ins4 nu este incriminat’; ©. tentativa este posibili gi este incriminata; Poate refine o infractiune simpl4, simpla colectiva si progresiva. 11. in cazul infractiunii prevazute in art. 193 C. pen. nitu existen{a acesteia nu este necesar ca autorul sa fi comis fapta dint. anunié mobil sau intr-un anumit scop; ticipafia penal este posibila in toate formcle sale, inclusiv cea impropric ©. actiunea penala se pune in migcare la plangerea prealabila a persoanci numai in cazul formei tip a infractiunii; . nu se poate schimba incadrarea juridica a faptei in functie de calitatea subie: infractiunii, . Sunt adevarate urmitoarele afirmatii: infractiunea de loviri sau alte violenfe este absorbité natural in cea de 0 absorbita juridic in cea de ultraj; b, consimfamantul victimei in cazul infractiunii de loviri sau alte yiolente mi valabil, neoperand ca 0 cauza justificativa; fractiunea de loviri sau alte violente se poate comite si printr-o inactiune: infractiunea de loviri sau alte violente nu se mai retine in cazul devierii active fEptuitorului la o alta persoand. 13. Poate reprezenta infractiunea de vitimare corporal, fapta prin care ++ pricinuit: a. pierderea unei proteze: ierderea cunostintei; vortul; ; Punerea in primejdie a vietii persoanei, indiferent de forma de vinovatie cu cate * comite fapta, Infractiunea de vititmare corporala se poate comite: oricare dintre formele intentiei, chiar si cea depasit& sau cu intentie repent victima si-a pierdut degetul mic de la mana stranga;“SPeeiy, Preg aly Per soa, a dintr-un es Atamate biectilor omo) nu este efiunii are SH care rind teinfele prevazute ae Feat intenritatii corporate say lege li sunt: integritiii corporate Be imultde 90 deze.“ "MI care 4, ir si Cemporara; ria ele petmiaient si care mu poate g at falta @ sinatati, ca $i recuperare medica Od Be care nan 90 de zile SS ene NA. pent £100 de vite, MY Vind ine dak 5 produs una in ©, dar numai cu intenjie epasis ic; ie ‘Corporal’, raportat la urmarea imedia Ta instrumentul folosit (cutitul); yiolente si vatimarea corporal subzista si sub ° medicala; violenfe, vat&marea corporal si loviri sau ‘vatimari mneurs ideal, deoarece cea din urma le absoarbe2 ee cauzatoare de moarte implici partea fapt a. intentie direct iru comiterea loyirii sau vatamarii si intentie indirecté fa produ b. intentie pentru comiterea lovirii sau a vatamarii, chiar dac& fata de ren Produs (moartea) fptuitorului nu i se poate impune yreo culpa: EGFintentie directa pentru comiterea lovirii sau a vaxAmarii $i culpa, indifer forméfe sale fata de rezultatul produs (moartea): @existenya responsadilitiii la momentul consumarii fapiei nui si la cel acest 21. Forma de vinovatie in cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzato, de moarte: a. poate fi culpa: ste numai practerintentias © poate fi si intentia indireotd cu caracter spontan; @> face pe aceasta o infractiune imprescriptibila 22. La infractiunea de loviri sau vitimari cauzatoare de moarte: a. obicctul material lipseste; Bjurmarea imediati constd in decesul victimei; ©. legatura de cauzalitate rezulta ex re; Gputem identifica si un moment al epuizarii. 23. Infractiunea de loviri sau vatimiari cauzatoare de moarte: a. este 0 infractiune contra vietii persoanei; b. se refine in variant agravatd in caz de pluralitate de subiecti pasivi ¢. mu poate atrage relinerea unei recidive, datoritd formei de vinovitie cu ¢ comite @ se poate comite in niciun caz in forma continuata. 24, 4 il impinge pe B in urma unei discufii mai aprinse. B cade si se loves capul de marginea unei clidiri. Acesta se ridicd acuzdnd usoare dureri in /00 capului $i merge acasi. Dupa 2 2ile se interneaza acuzind dureri de cap si amet iar dupa 10 zile de spitalizare acesta decedeaz’. Sunt adevarate urmitoare! afirmatii: a. in spetd este vorba despre o infracfiune din culpa: b. se poate refine o infractiune de omor; te vorba despre o infractiune progresiva, comisé eu praeterintentic; termenul de prescriptie al rispunderiipenale curge de la data consiumarii incarte: sivi vinovatie cu ez ade si se loveste re dureri in 2 de cap si amet? rate urmicoat™ LARAMIE SOWIE persoanes weoestiuiteinfaciunceg eee e constiic infacyinen fsa compra din culpa Gamer insert o° Mtamare comporas 7 26, Dacd s-a prove 4, limitelé speciale se majores, fe Va feline © singura intraciy spravatly i. $e Feline uni Concurs de intact tiuni-cate persoane au fost vatamate. exis 0 singurd infractiune complexa narea corporala din cu 4 jumitate: une de vat Pa a mai multor per ‘amare corporala din cul ni de vatimare corporala din culpa (atdtea infrac- 27, Ce are in comun infrac corporal din culpa: acéeasi modalitate de punere in miscar r ent de tp St asravan a iniactunios MAE 8 atin penal, iniferent de Forma de posibild participatia in toate forme caliaies circumstantiata a subiectilor ac 4. ambele se pot comite si in forma cont titunea de loviri alte yi lente cu vatimat sale tivi nemijlociti; nua sau continuatd, 28 Subiectul activ al infractiunii de rele tratamente aplicate minorului poate fi: 4. ofide persoand fizica responsabila penal; ui persoana creia minoruli-a fost incredintat spre crestere si educare; intre péintii minorului, indiferent daca locuiese sau nu impreun’; {doar parintele minorului. 29. Urmarea socialmente periculoas a infractiunii de rele tratamente aplicate minorului consta i 4. punerea in primejdie a san’tatii minorului; in primejdie grava a dezvoltiri fizice, intelectuale sau morale a minonuluis © punerea in primejdic a vietii minorului; 4d. transmiterea unei stari anxioase sau depresive asupra minonului 30. Aplicarea de lovituri minorului de catre unul din pirinfi, fapt& ce a ayut ca efect pierderea unui organ, poate constitui: fuunea de rele tratamente aplicate minorulvi in concurs eu cea de vatimare b. doarimfractiunea de rele tratamente aplicate minorului; ©-inffactiunea de rele tratamente aplicate minonilui in concurs cu cea de violent’ in nfractiune continuat’. -Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului: Upoate cunoaste forma simpla a infractiunii, ci este necesar’ o atitudine de con-Drept pen: ait siti de pericol pentru dezvoltarea fz consuma in momentull ‘ay moral a minoculais : : ‘momentul producerii unei vat ee samari fizice sau psihice ef, ¢-se eonsuma doar in oie complexe airavante in caz. de plary d. atrage de subiecti pasivi. crea unei singure infractiuni ¢ ji de incdierare, nu se pedepseste persoana care: pentru a apira pe altils liza un interes legitim; voinfei sale sau care a incercat si-i des 32, In cazal infr: a participat la incdierare b. a participat la incdierare pentru a re fa participat la incaierare impotriva pe alfii, infractiunii de inedierare s-a cauzat 0 vitim, 33. Daca in cursul sivaryi t cunoaste care dintre pari corporald a uneia sau mai multor persoane si mu se panti a realizat-o: ‘a se vi aplica tuturor, eu exceptia victimei, pedeapsa prevzutd in art, 104 « C. pen; b. se va aplica tuturor, cu excepfia victimei, pedeapsa prevazutd in art, 194 C. pen, al earei maxim se majoreaz cu un an; ‘va aplica tuturor, cu excepfia victimei, pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 an 34, Tentativa se pedepseste: a, in camul tuturor infractiunilor contra viefii comise cu intentie; azul infracjiunii de vatimare corporala comis’ cu intentie direct’; © in cazul infracfiunii de vatamare corporal comisa cu intenie indirect’; , $1 fn cazul infractiunii de rele tratamente aplicate minorului. 38, Actiunea penal se pune in migcare Ia plangerea prealabil vitimate in cazul urmitoarelor infractiu a, vat&marea corporal din culpa, dar numai in forma de baz; ._ vatmarea corporala in forma de baz; irea sau alte violenye in ambele forme ale sale gi vatimarea corporala din cul 3. Infractiuni savarsite asupra unui membru de familie 1, Constituie infractiunea de violent in familie: & omorul comis asupra concubinului sau logodnicului; comis asupra unei rude in linie dreapta; = morul somis de fratele firese al adoptatului asupra acestuia din urma; ‘omorul comis asupra unei rude de gradul IV in linie colaterala.ee A tf J f 2, Infractiunea de to faptuitorul, se pedepseste, uriai cu inchisoares, @ nchisoare sau cui amends, numaicuamenda 95 Fey daca sy ul pasiv és te un membru de familie cu 3. Usiderea fratelui mame a. omor, Buds b, omor calificat; Oat in familie; Lo infractiune imprescriptibita 4, Omorull comis asupra sofului say ‘anu se poate retin: inti: u ‘at 5 © din, i Pan, iu se poate refine in cazul in , nu S¢ poate refine ii sau unt rude apropiat re vietima ese fl fatelut atu fait re Victima este sotia fratelui tatslui Raptuitorului, Va Sent My (Gea oie ate as care fiptuitorul era despartit in fapt de sofia sa ant, 19 194 4 5, Omorul siva 7 mor ealifiat, coms asupra mui mem de an lasan ymior simplu; : ¢. vViolen{a in familie. Sunt adevirate afirma’ asupra sotului se mai numeste uxoricid, i; morul asupra pirintilor sau fratelui/surorii se mai numeste paricid sau fratricid; ti: ©. subiect pasiy al infractiunii de violenja in familie nu poate fi Hica faptuitorulus, daca este adoptata; d. nu se poate refine violenta in familie daca faptuitorul bate victima, fratele sau biologic, dar care este adoptat de alti familie si faptuitorul cunostea acest jucru. a perso cu intentie directa, comis imediat dup’ 7. Uciderea copilului nou-nascut, ¢ de tulburare nepricinuit’ de cAtre actul nasfere, de citre mama aflata intr-o star nasterii, constitui V/ ‘a, omor calificat, asupra unei persoane b. omor simplu; idere; ‘Violen{a in familic. ) 8. Infraefiunea de ucidere a noul zinta suprimarea vietii unui ivarseste imediat dupa nastere, (4 nu poate fi comisa si in coautorat; imprescriptibil. ’ aflata in neputinfa de a se apara; ui niscut (art. 200 C. pen. nou-nscut comisa de un parinte;Dreptp cos ia ae wg unea de pruncucidere, moral comis de: if 9. Constituie infrac a. mama, cu premeditare; Th eh ateni @Pnama, aftats into stare de tulburare psihica pricimulta naytBri ¢. 51 tat copilului nou-nascut, : Pa te 4LInama afatsnt-o sare de tube pained pricinsit oligatoriu de a subiectului activ $i pasiv; ¢. termen de maxim 48 de ore de la nastere; : ¢. fapta 88 fie comis4 numai cu intenfie indirect’, d. fapta se poate comite cu orice forma de vinovatie. Q al infractiunii de pruneuci u condifia de a fi viabil; @eeste copilul nou-ndsout, cu condifia ; (@daca este plural, va da nastere unui concurs de infractiuni real sau i © 12, Prin infractiunea de pruncucidere se intelege uciderea copilului nou-ni, { Stvargie imediat dup naytere de ettre mama aflatts @yintr-o stare de tulburare psihicd pricinuita de nastere: b. in stare de befie involuntara si completa; c. intr-o stare de tulburare psihicd grava pricinuitd de nastere; 4, intr-o stare de tulburare psihic& grava chiar si nepricinuita de niastere 13. Participantii la sAvargirea infractiunii de pruncucidere pot raspunk | salitate de instigatorisau complici pentru sévirsirea infractiunii de: @omor simplu sau calificat; ®. pruncucidere; Gwiolenga in familie, 14, Daca mama, imediat dupa nastere, copilul nou-niscut, sufocdndu-l, se va retin a. violen{a in familie; b. ucidere din culpa, in varianta calificata: ¢. princucidere; i @ucldere din culpa, in varianta simpla in timpul somnutui, se rostogoleste pst e infractiunea de: 15, La infractiunea de runcucidere: ( ientativa este postil daz nu es ® tentativa este posibila si se pedepassi, 6, enrativa neste posiils,datoit tari gu onsumareanffactuni rebuie 9 iba jon biectului activ nemijlocit: im interioral Celor 24 de ore de la na:A 6 Jnfractiunca de pruncucidere: : t jnecesitt ca clementul material a} infractiun = k sos gonsau expuleatintepral din consat ee JF aupante fi comisd de chtre mama rien Dipalie COMA 51 do catro monn Coy Feo maina puirtitoarc: Horma de vinovayie a subiectului actiy nemijlocit este 1 repentin’. i 7. Impicarea poate tnltura raspunde jolenta in familie; cazil infractiunii de lovire sau alte violente, atunci cand pust nmiscare din oficiu; ¢.neazul infractiunii de vatamare corporalé in forma de baz’. ic’ a nouns @ noU-nBscutului dacs acesta niscu te mai intengia spontana, rea penal in cazul infractiunii de: ctiunes penal a fost 4, Infractiuni contra libertatii persoanei Pili poy 1. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal este o infractiune: = a. simpli; onlinud permanenta sau succesiva; se poate comite gi in mod continuat; nisiva sau omisiva. astere 2, Jafractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal: a. mipoate avea obiect material; fi imprescriptibila, su poate fi absorbitd de infractiunea de viol; @este suscepiibila de impiedicare a producerii recultatului, ci numai de desistare 3. Vinovatia faptuitorului, in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod , mn este inkaturat’: rostogoleste ps icind fiptuitonil actioneaza cu intentie indirecta; ind Péptuitorul comite fapta cu consimyimantul victimei; cna Piptuitoral comite fapta din culpa; mci edd ffiptuitorul se afla intr-o stare de intoxicatie accidentalé incomplet’. 4. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se va refine in variant calificats 2 dact este comisa prin simularea de calitati oficiale sau prin rapire; itoral este inarmat; de trei sau mai multe persoane impreund, de calitati mincinoase.cdind fapta este comis ‘a in scopul de a obliga victi 1h de catre 0 persoand mascata, deghizal wupra unui minor prin mipire in timpul nopti ima la pricticarea prostitutici; ta sau travestit psirea de libertate in mod ilegal se refine in v fapta este comisi: : ; a. asupra a doul sau mai multor persoane; mn bin timpul une’ calamitati si profitind de aceasta stare prin producerea sau procurarea mijloacelor, instrume BEAVALE ayy mntelor sau scopy lipsitii de liberate a unui minor; . @en intentie depasita, avand ca urmare moartea victimei, 7. Tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal criminat b. este posibild, dar nu se pedep: A @este posibila si se pedepseste, dau numai in cazul faptei comise cu inten d. este posibild in toate formele sale 8. Tentativa Ia infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se pedeps dacd: @ictima este minora; fapta a avut ca urmare moartea victimei; Qs este sivarsita prin ripire; f fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei. 9, Precizati care este circumstanta agrayantd comuna a infractiunii de lips de libertate in mod ilegal sia celei de violare de domiciliu: a. comiterea infractiunii pe timpul noptii; omiterea infractiunii de cAtre o persoani inarmati; €. comiterea infractiunii de etre dou sau mai multe persoane impreun’ d. pluralitatea de subiecti pasivi. 10. Precizati elementele comune ale infractiunii de lipsire de libertate in ilegal si infractiunea de violare de domiciliu: *) a.ambele sunt infractiuni de pericol: bele se pot sivarsi si prin inactiune; © pentru ambele infractiuni este necesara plangerea prealabild a persoanei v2timn® pentru a se pune in migcare actiunea penala, 11. Infractiunea de lipsire de liberate in mod ilegal: at peacegire de Hherate in mod ileal ___ Di prescriptia raspun nici de la cel al cpuizisii, KE derii penale poate s4 nu curg’ nici de la momentul const Ci de la 0 alta data ulterioara acestor momente;, nli poate da nastere unui co ite de vinovitic; S ideal omogen de infractiini coms, Jpaate fio infractiune propresiva iter 12, Amenin{area: (e lipsita de obiect materia ise poate comite in coautorat; omite cu orice forma a intentiei 3, fn eazul infractiunii a fi de amenintare juralitaiea de subiceti a infracgumis ws cea depasita; Pasivi, atrage retinerea uni concurs real sau ideal de wubiectul pasiv nu poate fio persoans i abil es = are a obiect numai comitere: sun 4 = fefea unei infractiuni de o anumiti gravita - ee iui de o anuimité gravitate pentru | d, se consuma in momentul producerii efective a unei stari de temere subiectuly : asi. ileg, EA sb ee nl eb 4, Prin comiterea infractiunii de santaj se pot incilea: afte sociale referitoae la patrimoniul unei persoanefizice; ; numa libertatea psihicd a unei persoane; fizicd sau psihicd a unei persoane, ( relafitle sociale privitoare a viata subiectului pasiv. 45 in cazul infractiunii de santaj, folosul urmarit de faptuitor: nfractiunii de ip a, trebuie sf fie injust; 68 fie de natura patrimoniala sau nepatrimoniala; ie sf fie pentru sine sau pentru altul; |. nu poate fi unul just. infractiune complexa, absoarbe‘n continutul su infractiunile de: mpreuni; marcel 3 la, dar numai in varianta tip; ‘sau alte violente, dar numai in varianta tip; de libertate in I tntraiunes de santaj: absorbiti in lipsiea de liberate in mod sun folos material sau orice alt ayantaj patrimonial; solicitarea faptuitoruluis! efinuta numai atunci cand victima accept Ai uti indiferent daca victima accept sau nu solicitarea faptuitorului; fe numai cu intentie directa, calificata prin scop- ilegal, atunci cand in schimbulafractiumea de santaj: f fentaiva este posibild, dar nu este sanctionat eee Sipe oe i #0 tna om ect 4. difeenta acesteia in report de intfactiunea de tatharie subg folosului urmarit 19, Precizaficlementele comune ale nfractianit de ameningares 4, a. ambele se comit numai cu intentie direct’, b. ambele sunt infractiuni de pericol; : in cazul ambelor infractiuni, subiecfi sunt necalificat in cazul ambelor infractiuni se pot identifica douk momente: ce} cel puri 20, Actiunea penal se pune in miscare la plangerea preatabjl vatdmate in cazul infraetiunilor de: lipsire de libertate in mod ilegal, forma tip; imenintare gi loviri sau alte violenfes ©. santaj 5i hartuire: d, vatdmarea corporald din culpa si vatimarea corporala in forma tip. Ma pets, 5. Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale 1. La infractiunea de viol: a. subiectul activ nemijlocit nu poate fi decat barbatul si subiectul pasiy decit femeia; subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoand fizica, indiferent de sex ticipafia penala este posibild in toate formele sale: Pluralitatea de subiecti pasivi va da nastere nei singure infractiuni cor Variantd agravati. ; Constrangerea la infractiunea de viol: ate si fie concomitenti cu comiterea elementului material; Poate si fie posterioaré actului sau taportului sexual, ai, mt existe de le nceputil comiterii faptei, dar sé apars in timpul ds? surarit lui; d. nu poate si fie Picuti de catre’o alta Persoand decat cea care realizeaz’ rapo Saul actul sexual. 3. Forma de vinovatie ew i i este numa intngia direct i Poste fis intentia depaiia: © €ste intentia in toate formele sale, inelusi asita; 9) sibzist chiar siincaz de consimtin da vo reas le consimfimant tacit al victimei,cdind fapta este comis ‘a in scopul de a obliga victi 1h de catre 0 persoand mascata, deghizal wupra unui minor prin mipire in timpul nopti ima la pricticarea prostitutici; ta sau travestit psirea de libertate in mod ilegal se refine in v fapta este comisi: : ; a. asupra a doul sau mai multor persoane; mn bin timpul une’ calamitati si profitind de aceasta stare prin producerea sau procurarea mijloacelor, instrume BEAVALE ayy mntelor sau scopy lipsitii de liberate a unui minor; . @en intentie depasita, avand ca urmare moartea victimei, 7. Tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal criminat b. este posibild, dar nu se pedep: A @este posibila si se pedepseste, dau numai in cazul faptei comise cu inten d. este posibild in toate formele sale 8. Tentativa Ia infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se pedeps dacd: @ictima este minora; fapta a avut ca urmare moartea victimei; Qs este sivarsita prin ripire; f fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei. 9, Precizati care este circumstanta agrayantd comuna a infractiunii de lips de libertate in mod ilegal sia celei de violare de domiciliu: a. comiterea infractiunii pe timpul noptii; omiterea infractiunii de cAtre o persoani inarmati; €. comiterea infractiunii de etre dou sau mai multe persoane impreun’ d. pluralitatea de subiecti pasivi. 10. Precizati elementele comune ale infractiunii de lipsire de libertate in ilegal si infractiunea de violare de domiciliu: *) a.ambele sunt infractiuni de pericol: bele se pot sivarsi si prin inactiune; © pentru ambele infractiuni este necesara plangerea prealabild a persoanei v2timn® pentru a se pune in migcare actiunea penala, 11. Infractiunea de lipsire de liberate in mod ilegal: at peacegire de Hherate in mod ileal ___ Di prescriptia raspun nici de la cel al cpuizisii, KE derii penale poate s4 nu curg’ nici de la momentul const Ci de la 0 alta data ulterioara acestor momente;, nli poate da nastere unui co ite de vinovitic; S ideal omogen de infractiini coms, Jpaate fio infractiune propresiva iter 12, Amenin{area: (e lipsita de obiect materia ise poate comite in coautorat; omite cu orice forma a intentiei 3, fn eazul infractiunii a fi de amenintare juralitaiea de subiceti a infracgumis ws cea depasita; Pasivi, atrage retinerea uni concurs real sau ideal de wubiectul pasiv nu poate fio persoans i abil es = are a obiect numai comitere: sun 4 = fefea unei infractiuni de o anumiti gravita - ee iui de o anuimité gravitate pentru | d, se consuma in momentul producerii efective a unei stari de temere subiectuly : asi. ileg, EA sb ee nl eb 4, Prin comiterea infractiunii de santaj se pot incilea: afte sociale referitoae la patrimoniul unei persoanefizice; ; numa libertatea psihicd a unei persoane; fizicd sau psihicd a unei persoane, ( relafitle sociale privitoare a viata subiectului pasiv. 45 in cazul infractiunii de santaj, folosul urmarit de faptuitor: nfractiunii de ip a, trebuie sf fie injust; 68 fie de natura patrimoniala sau nepatrimoniala; ie sf fie pentru sine sau pentru altul; |. nu poate fi unul just. infractiune complexa, absoarbe‘n continutul su infractiunile de: mpreuni; marcel 3 la, dar numai in varianta tip; ‘sau alte violente, dar numai in varianta tip; de libertate in I tntraiunes de santaj: absorbiti in lipsiea de liberate in mod sun folos material sau orice alt ayantaj patrimonial; solicitarea faptuitoruluis! efinuta numai atunci cand victima accept Ai uti indiferent daca victima accept sau nu solicitarea faptuitorului; fe numai cu intentie directa, calificata prin scop- ilegal, atunci cand in schimbulafractiumea de santaj: f fentaiva este posibild, dar nu este sanctionat eee Sipe oe i #0 tna om ect 4. difeenta acesteia in report de intfactiunea de tatharie subg folosului urmarit 19, Precizaficlementele comune ale nfractianit de ameningares 4, a. ambele se comit numai cu intentie direct’, b. ambele sunt infractiuni de pericol; : in cazul ambelor infractiuni, subiecfi sunt necalificat in cazul ambelor infractiuni se pot identifica douk momente: ce} cel puri 20, Actiunea penal se pune in miscare la plangerea preatabjl vatdmate in cazul infraetiunilor de: lipsire de libertate in mod ilegal, forma tip; imenintare gi loviri sau alte violenfes ©. santaj 5i hartuire: d, vatdmarea corporald din culpa si vatimarea corporala in forma tip. Ma pets, 5. Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale 1. La infractiunea de viol: a. subiectul activ nemijlocit nu poate fi decat barbatul si subiectul pasiy decit femeia; subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoand fizica, indiferent de sex ticipafia penala este posibild in toate formele sale: Pluralitatea de subiecti pasivi va da nastere nei singure infractiuni cor Variantd agravati. ; Constrangerea la infractiunea de viol: ate si fie concomitenti cu comiterea elementului material; Poate si fie posterioaré actului sau taportului sexual, ai, mt existe de le nceputil comiterii faptei, dar sé apars in timpul ds? surarit lui; d. nu poate si fie Picuti de catre’o alta Persoand decat cea care realizeaz’ rapo Saul actul sexual. 3. Forma de vinovatie ew i i este numa intngia direct i Poste fis intentia depaiia: © €ste intentia in toate formele sale, inelusi asita; 9) sibzist chiar siincaz de consimtin da vo reas le consimfimant tacit al victimei,ini contra persoanei 101, a fn vArsté de 12 ani si i é ani si intretind rapo ctiunea de viol, in varianta agrayat - , int infractiunea de act Be sie afrachimea viol sexaal eu un minor a ee eins de incest; apotient dectt celal comsteri le prokesipi' al rasp penile 8 carp ce oun okt _ fn cazul infractiunii de viol: @ gbsoarbe infractiunea de | < ractunea de lpsire deliberate tn mod legs elemental material const numaiint-un raport sexual ee fi ceasta absoarbe infractiunes de incest, deve Se compart Ce tmamaiaea eee 6. Sa constatat ci X, dupa ce a h 4 ‘ : a Yuat hotiraren de a avea raport sextial eu au Ys et flr si foloseascit constrdngerea, s& aibA wn asifel de raport numa de riposta violent’ a vietimei, dandu-st seama de opunerea acesteia, & adonat hotardrea Iuati. Aste: c pia corstituie infractiune, deoarece in art WSalin. 1C. pens pia nu constituie infractiunea de viol Constituie tentativa pedepsibilé la infractiunea de vi itui infractiunea de corupere sexval sea deplineste toate condiliile prevazate in ols 4 fapia va 1 ieee 13, a minorilor in cazul in care vietimia nu a implinit 14 ani 4, Yiolul urmat de cAsitoria dintre autor si victima inainte de riménerea desinitiva a hothrarii de condamnare: y talatord raspunderea penali a autoruluis mi se pedepseste, in ceea ce-l priveste pe auion 4nsi eventualii participanti is- are nicio relevant juridic’ F u Y. Victima Y, find fnsir- re un raport sexual picrde sarcina. Care este 8, X intrefine prin constrange! esiunilor fizice suferite, cinati in luna a treia, din cauza agr incadrarea juridic& a faptei comis de citre x? ‘nfractiunea de viol in concurs cu infractiunea de vatamare corporal’; (intaiunes devil in varianté agravantls =. infactiunea de viol i forma tip comist cy Pra infractiune comis cu praeterintentic pentru care inst gatormu so pedeapst complementard, care nt se prescrie niciodati. terintentie; anfa va aplica in mod obli- 9, Precizati elementele comune ale infractiunii de viol si ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal: ambele se pot savarsi ct intentie, in ambele forme ale sale, nbele au ca circumstant’ agravanta comun’, comiterea acestora asupra ‘unui102 ¢. ambele au ca circumstanfi agravant comund, sivirsip enali concomitentd: , Peniembele au o cirurnstangs agravantd COMUNE COMISD ey men form fatractiunile in categoria celor imprescriptibile i rate urmatoarele afirmat st adev as i infractiuhies de santaj pot absorbs, inf, fractiunea de viol ji in win? “¢ loviri sau alte violente in forma tip: ‘ T aicjodat® inffactiunea de viol nu absoarbe infractiunea de tipsice 4 mod ilegal, ci se retin in concurs; a pluralitaten de vietime fa infractiunes de santaj si Viol nu va q, ,, concurs de infractiunis : violul este intotdeauna o infractiune de rezultat si poate imbraca fo prosrésive, pe cand santajul poate fi atat 0 infractiune de pericol, cat si ung de 1. Violul este mai gray daca: a. se sivrseste de doud sau mai multe persoane; b. victima este membru al fi ¢. cénd fiptuitorul se afl i ind devine imprescriptibil 12. Violul este in variant agravati: 42. cénd fAptuitoral profita de imposibilitatea victimei de a se ap: id victima se afl in ingrijirea faptuitonului; victima nu a implinit varsta de 16 ani; id Violul se comite in mod continu: 13. Actul sexual cu 0 persoana de sex feminin ayand varsta intre 15 si 18 ay realizat prin constrangere moral de cAtre medicul curant, folosindu-: Sa, constitui a. act sexual cu un minor; viol, in varianta calificata; coruperea sexuala a minorilor; d. agresiunea sexual, 14 Tnfrsegunda de viol este mai grava, atunci can fost comisd de unchi asupra nepoate’ i , SO cancion cnatee eo arin €. s-a.comis de sot asupra sotii sau de sotig supra Sofie asupra sofului: 4, dupa comiterea violului, victima a Dai fone 4o re. 15. Sunt adevirateafirmaii a. Se poate refine coautoratul la viol 4 oat : Viol in a itera multe Paso imprint acl tip cnn ee de doua sau mi _b. in can fe 0 persoand determi fea bilizeaza victma ca autonilinsigat s& comity eso, 2 8% COmita un viol gi apoi im Sie viol sim licitates.com de sinatate, may sc ate ‘ lc HOTU mad poaie fue. Petsoand ae un SEYMIctis deesdatg i? He Vol, stunt — pta aceluia ca aps HAC doarme re im varsti ae 14 i ani fotene a sin stata 1s de et Sexual cit un mines Pema ee nor, tn forma tip; Persoand ge mstital are prescriptia ray Spuizarea acestei, punderiiPenale nu’ va curge nici de 1 * ci de ta un alt moment prevazut en, PASIV al infractiunii a if i de act i ana de acelasi sex cu faptutoraly “* t MHNOF Boat Hi © Petsoaniide sex diferit fata de fipeuitor iprinsd intre 15 5i 18 ani ‘Tn varsta de 8 ani, care gi-a dat consim intul la aeel act sexual. Para, ta intre 15 Si 18a ‘sexual cu 0 minora mai mare de 15 ani constituie infraetiune daci sindu-se de cai ja data sivarsirii faptei, calitatea d F daca victima nu-i cunostea acea educator, chiar daci victima nu-i cunostea aceasti calitate; iat acesta se foloseste de aceasta calitate pentru a savarsi fapta; judecitor. 1al cu un minor se va refine in varianth agravath dack: a implinit varsta de 15 ani; ie iose 15 si 18 ani, iar fapta a fost sAvarsitd de tutore sau curator; ‘implinit varsta de 18 ani, iar actul sexual a fost determinat de oferirea fptre 15 gi 18 ani, iar fapta a fost comis& de profesor sa educator. ‘obscen comise asupra unui minor, pot constitui infrac- de act sexual cu un minor; or in forma consumata;Bs =- Pret peat 22. Actele cu caracter obscen Comise I PUblic Asura yyy constitui: ~ Miter, 4 infnctiunea de ultraj contra bunelor morevur b. infctiunea de coniperea sexuald.& minorior: @Peoncurs de infractiuniintre coruperea sexual’ a minorlor moravuri @on concurs ideal eterogen de infracfiun’, ca forma a plata vii de acte sexy ale eu ug de: 23. Ademenirea unei persoane in vederea con de sex diferit elasi sex, constituie infract a. coruper: minorilor; b. complicitate la viol; Oinstigare comite © infractiune pentnsc infractiunii de act sexual cu un minor, © opereaza intotdeauna principiul oficiatitayi proc 24, Elementul material la infractiunea de hartuire sexualit se comite prin, a, lovire saty amenintare; b, constriingere de orice natur’; mii multe fapte ale subiectului activ nemijlocit; Iviu grai sau in scris. 25, Poate avea calitate de subiect activ al infractiunii de hartuire sexual . ofice petsoand fizica ce poate raspunde penal; b. numai 0 persoana care lucreazai in aceeasi unitate cu victima infractiun: @eo persoand care abuzeazi de autoritatea sau influenta pe care i-o co sau un coleg al vietimei; @@protesorul universitar asupra unui student al sau. 6. Infractiuni care adue atingérs domiciliutui’si vietii privat 1, Infractiunea de violare de domiciliu: Gee tat subiectul activ, cat si subiectul pasiv necalificati; Grste susceptibila de aplicare a amenzii Penale in toate formele sale de covrite (modalitatea faptcd a elementului material, forma tip si cea agravata) ¢. este o infractiune de pericol concret, d. daca in aceeasi imprejurare clementul material se Comite in toate formele sale, afecteazA unitatea de infracfiune 2. La infractiunes de violare de domicitiu: @obiectul material lipseste: b, tentativa se pedepsest ©de rele Parti ipagia este posibila ih toate formele sale; d. forma de vinovifie este numa intenja dnecrn, fiInfractiuniicontra persoanet 4, La infractiunen de vic 4. espresia .calitati mincinoas migcare ta pl ofc : fiunea penal se pun chiar ¢ in varianla agravats a intiactin se relide Ch Agravanti si comiterea faptei de came o ne @utem identifica gitun moment len © Persoan: —__1os Mu abecarbe (include). 54 pe 2 de 5 eating, angerca preatabi 8 petsoane “ANE! VEimate ee i maseats 4.n cazul infractiunii de violare de domici se.consuma chiar dact fi iyi SA intre; ya refine © circumstanta agravanta s Ptuitorul a patruns numai M curtea casei in care Peciald dac’ infractiunea se comite a [Ge sartnc oc fractiunea se comite de cite De. Boe confess Comsuimatt chiar daca patrundered s-a flout numai cu jumstate ai Mite corpul autoruluis —_ .elementul material este altemativ. 4, La infractiunea de violare de domiciliu: a. subjectiil activ nu poate fi proprietarul imobilului; biectul aciv poate fi chiar si proprietarul imobilului in care se patrunde: ¢, se consider consumati si atunci cand se patrunde in curtea victimei, care nu era Sexualj: imprejmulta; i - : Considers constimati si atunci cand se pétrunde fara drept in tezerva din spital a vietimei, 6, Violarea de domicilin va fi refinuta in varianta agravata atunei cand este sivargitiis si in timpul unei calamitati; QO in folosire de calitati mincinoase; ‘prin simulare de calitati mincinoase; rivate in zor zilei. 7 Infractiunea de violare de domiciliu este mai grava: aca Se Comite de o persoand inarmatd, indiferent dacd arma este sau nu la vedere; , de comil’ laci se comite in timpul noptii sau in amurg; tied Riptuitonil se foloseste exclusiv de folosirea unor calitati oficiale; > Comite in timpul unei eclipse totale de soare la ora 12 ziua. " lest me a idesistarea nu si impiedicarea producerii rezultatului; actiune Consumata si pAtrunderea fara drept intr-o locuinta ce se FOR, a Sunt posibile si sunt sanctionate.106 9. Fapta celor 3 ineulpati care, pentru a pitry gardul in curfea acesteia, flind surprinsi de politi 84 intre in casi, reprezinti: 8. fentativa intrerupta la infractiunea de violare de domicify ae b. tentativa intrerupta i ifractiunea de violare de domicili, Variants acted violare de domicila n forma consumata, yaaa sa are de domiciliu in forma consumata, y, V . infractiunea de 10. Numitul X, aflind ca intr-un bloc de locuinte este nelocuiti, s-a mutat in garsoniera respectiva (care, intr. titularul acesteia fiind internat in spital. Dup3 o luna, adey gisit garsoniera sa ocupata abuziv, dar acesta a refuzat catego, reintors din spital ferm numitului X sa praseased locuinta, de cele intimplat a. fapia nu constituie infractiune, ci este vorba despre un lit flunea de violare de domiciliu previzuta in an, 25 fapta constituie infrac tezaall- aC. pen. (refuzul de a parisi ©. fapta constituie infractiunea de tea.al- aC. pen. (patrunderea fra drept); @. fapta constitu infractiunea de tulburare de posesie, in forma ocuparii pe ng a unui imobil, violare de domiciliu prevazuta in art, >>, 11. Infractiunea de divulgarea secretului Profesional poate fi comisa: a. de catre orice persoana care raspunde penal; b de persoana care, intimplator, face serviciu alte: persoane; 84 date ce i-au fost ineredingate, exercitand | 4. $i din culpa simpli,e a : Dr fe de obivet materiat de domiciliu si aneninya punerea la mune’ fortata ipsirea de libertate in mod ite, 107 | Urmiitoarele 1 obttig al $i santajul, 15, Actiuntea penal se pune in miscare ta pling, vatimate in cazuil urmiitoarelor infractiun jolare de domiciliu si amenintare; p. gantaj, in forma de baza: Piiivatearea seererutui profesional si loviri sau atte viotenteCAPITOLUL II INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULY) 1. Furtul 1. Obiect material al infractiunii de furt poate fiz a.un inscris, chiar daca nu are valoare patrimoniala; lorice energie, care are valoare economica: vehicul; parti naturale ale corpului uman 2. Pot constitui obiect material al infractiunii de furt: a. bunurile abandonate de posesorul lor (res derelictae); b. bunurile gasite; obilele prin destinatie; lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius). . Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de furt poate fi ietarul bunului . posesorul sau detentorul bunului persoand fizicd sau juridica niciodata unul plural. 4. Furtul savaryit intr-un taxi constituie: simplu, prevazut de art. 228 C. pen.; fart calificat, prevazut de art. 229 lit. a) C. pen.; infractiune simpli, pentru care se poate aplica amenda penal si care pcos constitui al doilea termen al unei recidive postcondamnatorii sau postexecutorii 5. Fapta constand in insusirea unui bun pe are faptuitorul il sustrage din mint victimei, fara ca victima si opuna rezistenta, constituie infractiunea de: a. talharie in forma simpli: simplu; ¢. furt calificat; infractiune pentru care poate interveni ‘impacarea partilor. 6. Infractiunea de furt poate fi sivarsita: a, numai de catre o persoana care nu este Proprietarul bunului sustras; b. si de proprietar, cdnd bunul se afla la un posesor de rea-credinta; & Ge proprictarul burtului, dar numai cand, in momentul comiterii faptei, ace! se in posesia legitima a altei persoane fizice sau juridice; d. si cu intentie itInfeacttiint contra pare imontuhys 7. Fapta aceluig eu aceeasl ocazic, mats —_109 Ia care 4 til Arora face imei ne: o infractiune de BS @e infractiune pe, ofc Penal se PUine’Intotdeauna in miqcare d: 8, Infractiunea de fy nea de furt se ¢ aa. deposedarii victimei dew w= Oacas Vietimei de bun; MOMentul: darea bunului; @Fi im momental seoaterii unatyi ain i i din sfera de posesie 9, Fapta inculpatutui care curtea unei intreprinderi, a in i autorul lui cu ace! bun, inditerentd ferent de perioada de Je timp eat a durat pose. @ subiectului pasiy dupa ce a es escaladat garc oe gardul patrunzand fara drept in fererv pe care lea dus anaes Strait! acestaia de unde a h ‘ai en scout din nitate, a fost surprins de un wares ae i ime ‘eine tee ntsc ene ‘si im timp ce incerca 84 le tentativa la infractiunea de furtcalificats _¢, fentativ Ia infractiunen de fur calificat in concurs cu inraciune sediului profesional in forma consumat ames @ singura infractiune complex: 10. Furtul savarsit prin punerea victimei in sta inc : ice dctatcccnsinieicutcnnie ‘a. furtcalificat, pentru care actiunea penala se pune in migcare din oficits ep ilharie, in forma simpli; i {ilhirie, in forma calificati; @ anes infractiune complexs, ee Jezeazi doua valori sociale de naturd diferits fost ajutat nemijlocit de alte persoane, ¢ din mis 11, Dac& Ia comiterea furtului, autorul a incadrarea juridicd ya fi careinsi nu au stiut c& se comite 0 infractiune, ee simplu; . furt calificat, svarsit de dou sau mai multe persoane impreund, furt simplu, cu retinerea unei circumstante agravante judiciare; participatie improprie. furt calificat: altuia prin ameninarea culo arma; ‘Nu reprezinti infractiunea de fea unui bun mobil din posesia wgerea unor bunuri in timpul noptiis | sAvarsit intr-un mijloc de transport in comuns erea unor bunuri in timpul unei calamital.110 Drept penal. py 13. Constituie furt calificat, conform art. 229 C. pen.: % 8. futrtul comis intr-un mijloc de transport: b, furtl unui act are serveste Ia dovedirea stiri civil, legitimare say urtul unui vebicul in zori zilei, cu scopull de 1 folosi pe nedrepy ustragerea unui bun de la o persoani aflatd in imposibilitate dea se apse 14, Este calificat furtul daci: a. esie comis intr-un loe public, dar numal daed Se afla de fas ima; yay ersoane; i b. este comis dintr-o casi sau dintr-un sediu al unei firme; sste comis prin ruperea unui sigiliu pentru a lua bunul; a comis de 0 persoana care avea capul acoperit cu o g 15, Inculpafit au fost condamnati pentru sivarsirea tentativet ta infractyn, furt calificat, prin schimbarea incadrat juridice a faptei din inf ctitinea de calificat consumat. Instanta a refinut cA cei trei inculpati au sustras tite; « surprinsi la locul faptei dupa ce au umplut doua bidoane de motorini, contining, de litri de motorina, urmand si mai umple alte trei asemenea bidoane. Astfel, a. fapia inculpatilor constituie o tentativa intrerupti la infractiunea de fur ipta inculpafilor constituie o infractiume de furt calificat in forma consum, yctiunea penal se va pune in miscare din oficiu si o eventuala impic nu aF€ nicio relevanta juridica; d. in cazul in care se restituie bunul sustras, acestia vor putea beneficia cumstanj atenuanti legal. i a 16, Luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia, fri consimtim: acestuia, cu scopul de a-l folosi pe nedrept: Giron clementele constitutive ale infractiunii de furt in scop de folosinys b, constituie furt simplu; ¢. constituie furt calificat; d. va antrena rispunderea penal ca si pentru situatia in care vehiculul s-ar f cu scopul vinderii lui in strainatate. int 17. Se urmiareste numai la plangerea prealabili a persoanei vatimate: | intre sofi, indiferent daca locuiesc sau nu impreuna; b. furtul comis de tutore in Paguba minorului; ¢. flurtul comis de gazduitor in paguba celui pe care tl gizduieste; 4. furtul sAvarsit de un minor in paguba vecinului sau, 18. Sunt aplicabite dispozitiile art, 231 C i ila pli a bs Pen., pedepsirea unor furturi la plit" gerea Prealabila, in cazul in care subiectul ac v este : Alc eXzduitonu fie gizduitl, care furd unul in paguba celuilalt; eke et isting bunuri de la persoana care il pizduieste; in fermen, care sustrage bunuri din dormit : 4. furtul sivargitintre logodnici, aemin Infectiuni contra patrimoniutni Sunt adevirate firmatiile: es infractiunile de furt nu este posibita i 8 in nisiun caz impiedi pt 8 producerii eva B, furtrile se comit mumai cu intenjie dire de leges = satoritd scoputui for prevazut expres furturile se pot comite numai in forma simpla si continuata 20, Sunt false afirmatiite: inffactiunea de furt simplu se poate prelun jitatea de subiecti pasivi va da nastere finn se lezeaz mai multe patrimoni ¢, dae se sustrage un vehicul pentru a fi folosit pe nedrept, fa unui obiect din magind, se va refine un concurs real de “ea ‘se suistrage un obiect dintr-o locuinta, se va absorbi fi in timp; intotdeauna unei pluralitati de infrac 4 urmati ulterior de fractiuni; itotdeauna si infrac- de violare de domicilin. 2. Talharia si pirateria 1, Fapta aceluia care, prin amenintare cu un cutit, ii cere victimei o sumi de ani, pe eare aceasta i-o dai de indati, reprezintd infractiunea de: @.amhinfare in concurs cu cea de furt; ate in forma simpla; tilharie calificats. junea de talharie, in cazul in care: furtul este urmat de intrebuintarea de amenintari pentru pastrarea bunului furat; furtul este svargit prin intrebuintarea unor mijloace frauduloase; ¢, furtul este savargit asupra unei persoane care se afla in stare de inconstienyA sau infd de a se apara; i z -d. furtul s4varsit prin intrebuintare de insulte sau calomnii. mines infractiune lexa: i oi complexa; -0 infractiune de rezultat; . se poate cu orice forma a vinovatiei, inclusiv cea depasita; ni se poate Comite in forma continuata. | material al infractiunii de talharie: Be tiara de furt, la care se adaugi folosirea violentei fizice sbil prin folosirca violenfei fizice sau psihice; 4 atitudine, fie in mai multe fapte ale autorului.112 5. Pentru a se retine infra a, ambele componente ale elementului material trebuic sa se coming q subject pasiv; Pra a @u este obligatoriu ea ambele componente ale clementulti mare « asupra aceluiasi subiect pasiv; Se c. subiectul pasiv nu poate fi o persoana juridi trebuie ca fapta si se comit numai cu intenfie directa 6. Un grup de indivizi au atacat si violentat un alt grup de persoane le-au jefuit de bunurite pe care te posedau, Prima instan{i a condamnay 9° tre eoineulpati pentru comiteren atitor infractiuni de talharie cite ygyi mate au fost, ficdind aplicarea dispoziilor legal referitoare la concursul ac fiuni. Instanta superioara a retinut in sarcina acestora 0 singura intractiyn talharie, eu motiyarea ci, infractiunea de tilharie este indreptata impotriva p," moniului si nu contra persoanei. Astfe inculpatii au comis o singura infractiune complexa in varianta agravata cullpatii cu comis atatea infractiuni cafi subiecti pasivi sunt; c. ya ramane la latitudinea instantei refinerea unitatii sau pluralitatii de infractiyy} . inculpatii au comis o infractiune de talharie in forma continuata 7. Talharia are ca forma de vinovatie praeterintentia, in cazul in care: avut ca urmare moartea victimei; . a avut vreuna dintre urmérile aratate in art. 193 alin. 1 sau 2 C. pen.; avut ca urmare vatamarea corporala a victimei; E este progresiva. 8. Talharia se va retine in varianta agravat& atunci cand: a. a avut vreuna din urmérile aratate in art. 193 sau 194 C. pen.; b. a fost sivargiti prin efractie; ©a fost savarsita intr-un mijloc de transport; d. a avut ca urmare Iuarea unui bun important al victimei, 9. Infractiunea de talharie este calificati atunci cand: a, s-a comis prin simulare de calitafi oficiale sau calitati mincinoase; b. a avut ca urmare moartea victimei; se comis dintr-o locuinja sau dependinga a acesteia: comis asupra unui mijloc de transport. 10. in cazul infractiunii de talharie calificatt: absorb doua infractiuni, aceea de furt side amenintare; furtul nu absoarbe vatimarea corporala; se retine un concurs de infractiuni dintre aceasta si violarea de domiciliu; Be poste comite numai cu intentie directa sau praeterintentie.Infractiuni conira p, Infracttint contra patrimony, fn cazul intra ot exista dun ots _ Bse deosebeste de ian melsiale; folosului material; Tactiuneg €- nl Se Poste retine pasiy plural; 4. nl se poste retine in nil de a de sant A'S dupa ccitetiul cronologie, wh ab hiciodata o sin, urd infractiun ne in cazul 9 can are existd un subiect ete Infractiunea a le piraterie se Grn itive, prin acte Met Se Poate comite: fae olents, de catre echipajul b, in spafiul aerian al Romani eee Mie Sau in marea tertorials a Ror alt infractiune complexa. ve, a bunurilor care se . Infractiunea de pirate ese ‘OnaVA sau pe oaeronaya, om re aeronave si nave; © inapele maritime interioare 4. cu intentie directa, indirect lepasita lu, reprezinta: 1. insusirea unui bun mobil al altuia, deti ‘ detinut a. furt sau furt calificat dupa caz. Se b, insugirea bunului gisit; ibuz de incredere: infractiune simpl, in cazul cdreia retragerea plangerii inl . Infractiunea de abuz de incredere existi in cazul in care fiptuitorul isi ur’ rispunderea penal’ insugeste: ‘bun mobil incredintat, de victims, pentru transport; ; si un bun imobil, prin natura lui; ©. 0 suma de bani care ii fusese data, de victim: cu titlu de imprumut; ‘cuma de bani inmanat’, in vederea depunerii la banc pe numele vietimet. 3. Fapta inculpatului care primeste de la partea vatimatk un obiect spre pistrare gi la tmplinirea termenului convenit refuza restituirea bunului, afirmind in mod mincinos cA nu I-a primit reprezinti ‘a infractiunea de inselaciune; , infractiunea de furt prin omisiune; : i funea de abuz de incredere, pentru care actiunea penal se pune intotdeauna inmigeare la plangerea prealabila a persoanei vatamate; d. gestiune frauduloas’.Drept pery Mr pent ig, vedere: e abuz de int 14 infractiunea de abu eel dea restitui un telefon mobil dat ineulpatului pentru a dy fefuaul de a restitui o magin’ Wisatl de un prieten acestuia pe o perioada determinatd; ¢ refiraul de a achita intrefinerea la bloc; d. refuzul de a restitui la magazin un bun luat pentru a-l proba in cab al fiptuiton Nu poate fi obiect material al infractiu 4, un bun mobil corporal sau o sum de bani b, un bun imobil prin destinatie sau imobil prin natura lui bun consumtibil dat pentn a putea dispune de el; 4. bunul mobil transmis in detentia fpeuitorului. i de abuz de incredere: Latura subiectiva la infractiunea de abuz de incredere este form, Caste, sub toate formele sale; intentie depasita; . existenfa unui anume scop; 4d. posibilitatea de prelungire in timp a elementului material. ata din, 7. Sunt adevirate afirmatiile: buzul de incredere poate fio infrictiune continua sau continuatd, in fans, modalitatea de comitere in concret a elementului material; ca termen de prescripfie al rispunderii pénale, acelasi termen ca sila in fuses de furt simplu; ¢. ca si in cazul infractiunii de furt, subiectul actiy la abuz de incredere $i proprietarul bunului; 4. infractiunea este mai grava cand a produs consecinte deosebit de grave 8. Sunt false afirmatiile: ’ iectul material al infractiunii de abuz de incredere nu poate avea ilicitd; ». urmarea imediata a infractiunii de abuz de cerea unei uzuri bunului mobil detinut; cazul infractiunii de abuz de in nepedepsire: desistarea si impiedicarea 4. in cazul infractiunii de abs toriu sa fie incredinfati cu un anin neredere poate s& constea in pr eredere se pot refine ambele cauze general & producerii rezultatului; luz de incredere detentia bunului mobil trebuie obiig: ime scop. 9. Obiectul material al i junit i ee chara de gestiune frauduloasa, il poate constitui: i bunutile imobile; ©. niciodata 0 sumi de bani; . 0 universalitate de bunuri mobile si/sau imobile,f Infractiun contra patrimony eh 0. Subiect actiy ner aro in ocit at intrac PD eiperemne eee nM 1 acninsrare bam @cnumnai un gestionay sen o%8t4 bunurite; au Un administrator la 6 persoana jurid 11. Autor al infractiu a . orice persoanti al care} yersoana cdireia j orice Persoanid fizica ce d. si 0 persoana juridica, de gestiune fraud atrimoniu este prejudiiay, Creda bunor spre conservare sau administra leplineste conditile generale ale tdspunderii penale 12, in cazul infractiunii t ca nif de gestiune fran ip, subject activ este dub cali eats Ue cuficioat ca naka alificat si anume funciona si gestionar ctul actiy 64 fie numai ge: exes condlionad de produ fie uma estonia, Beal oes ta oss unui anume rezultat; Getic scsiv ine. fiauduloas’. poate 2 ens bumurile copiilor s8i minori sau majori. tuloasi poate fi si parintele care administreaz May 13, Gestiunea frauduloasa este mai a 4 este mai grava atund efimd: Sean: ? Gomis’ fn scopul de a dobandi un folos patrimonial; produs consecinte deosebit de grave; F este comisii de catre lichidatorul averii creditonutui sau de care un reprezentant al aa acestuia. 14, Exist gestiune frauduloasi in varianta agravatd atunci end: poate fi 4. pagubele sunt pricinuite cu rca-credinfi, deci atunet cfd fapta este comisi cu : intentie directa; bi, fapta este savarsité cu ocazia administrarii bunurilor, spta este comisa de administratorul judiciar, [ fapta este savargit cu ocazia conservarii bunurilor. sunt adevirate afirmatiile: La infractiunea de gestiune frauduloasa, on 4 si in cazul infractiunii de abuz de incred a inp tara Bunurilor nu poate fi subiect activ al infractiunils b.tentativa este posibild si se pedepsestes va, desi posibild, nu este incriminata, j ' “acfinen penal se pune in miscare la plangeres prealabild » persoaneh vatimate rnumai in cazul formei tip, nu si in cazul agravantelor, ere, la gestiunea frauduloas’ proprie~ o parte din pensia de urmas cuveniti minorilor 16. Tutorele care a sustras le ur de comiterea infractiunii de: P aflafi sub futela sa, se face vinovat asi a. gestitine frauduloasd; by abuz de incredere; ‘furt calificat, deoarece victi _— ‘ma este un minor.¢ ineredere; a punill pis sau ajuns din eronre if uia care, cumpirind un autoturism, I-a instrainat, qc 18, Fapta aceluia care, ‘ : r a tract de vanzare-cumpirare se stipulase ea la plata integrata a pasa), ritorul poate dispune de acel bun, constituie infractiunea de: @libuz de incredere; fingelaciune; «. furt 19. Un ban mobil gisit, trebuie predat uutorititlor sau celui care La pie, fermen de maxim: (Hi zile, calculate din momentul in care bunul a fost gisit; b. 10 zile calendaristice; @©10 zile iucrétoare. 20, Sunt adevirate afirmati @hosusirea unui bun mobil al altuia, uitat intr-un loc nu constituie infrac Jnsusirea bumilui gasit sau ajuns din eroare la fptuitor: b, fapta soferului de taxi care igi insuseste un bun mobil uitat in masins infractlnes de insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare ta fptuitor, @eri ce ia 0 poset tisata temporar nesupravegheati, comite infractiunea de 4d. persoana care ia de pe cAmp un animal ce pistea, comite infractiunes bunului gasit 1. La infractiunea de ingelaciune, urmarea imediatd consti: 2. intr-o stare de pericol cu prvire la patrimoniul vietimei: ©Mintr-o paguba ce se produce in patrimoniul vietimeis in obfinerea pentru sine sau pentru altl a unui folos material injust; 4. intr-o actiune sau inactiune 22, La infractiunea de ingeliciune: Wobiectul material poate fi un bun mobil sau imobil: b. elementul material consta intotdea ‘ @latura subjective a infrac 7 aera iniiee Itul un foles d. se refine in variants fapte mincinoase, Agravati dacd se comite Prin prezentarea ca adevi rata 2 uMnfracthia contra patrimoniulut 4 23, Infractiunea de inseticiun ca formi de vinovatie mimai in exclude comiterea sa cu inten fe mai gravit atunei ca XL absoarbe uzul de fals, entia directa; ie depasit nd a produs conseci 4 th Varianta agravat: infe deosebit de grave. ie La infractiunea de insetaciune: a. pentru consumare, imediate; fentativa este posibila si este incriminata; o agravanta comund cu violarea de domiciliu: [mu se poate refine ca circumstant rel, diciului material cauzat prin in Pigg te aceasta nu este conditionati de producerea unei anumite urmari Yi atenuanté legal, acoperirea integral a preju- 1, Pentru a se refine infractiunea de distrugere: a, bumul distrus nu trebuie sd fie al fiptuitorului; ul distrus poate fi chiar proprietatea faptuitorului; «,elementul material nu se poate comite si printr-o inactiune; @este mecesar ca fapta si se comitd cu intentie, in oricare dintre formele sale. 2. Infractiunea de distrugere a bunului propria se poate comite si prin: a. impiedicarea luarii masurilor de conservare a unui bun extrem de valoros, idiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezult pericol public; ¢. distrugerea unui bun care are o deosebita valoare pentru faptuitor; 4. neluarea masurilor de conservare a unui bun mobil sau imobil. 3.nfractiunea de distrugere a bunului propriu se poate comite: Opin impiedicarea ludrii mésurilor de conservare a unui bun care face parte din patrimoniul cultural; b prin poluare fonica; in forma distrugerii unui bun care nui are o deosebitA valoare stimtificd, dar are 0 valoare mare patrimoniala; ‘in forma continuata. 4 Infractiunea de distrugere: este'0 infractiune de pericol concret; e poate sdvarsi prin actiune sau inactiune; 0 infractiune de rezultat; sdepseste daca ramane in stadiul de tentativa.Drept py fractiunii de distrugere poate consta iy rmarea imediati a ea ari Urm: ercol prin impiedicarea IWArii masurilor de. g, @erearea nei stiri de ps de saiyare @ unui bun: ; ‘@stistruzerea, ori aducerea in stare bun aflatin patrimontul public or privat: Jegradarea, dar numa a unui bun imobils : Go tulburare insemnata a activitapit unei persoane fizice sau juridic de neintrebuinjare in totalitare 6, in cazul infractiunii de distrugere: r 1. elementul material este alternativ, format numai din ®Dfupia nu se poate comite in nicio situatie din culpa sau cu intentie dep: fe, coauitoratul este posibil in toate modalitatile faptice de comitere material; nee @pbiectul material il poate reprezenta un bun mobil sau imo acfiuni 7. Existd infractiunea de distrugere calificatl: a. cnd fapta a produs consecinte deosebit de grave; (@ecand fapta a avut ca urmare un dezastra; ©. cand se comite prin incendiere, explazie, sau prin orice mijloc si 4: perico} publi cid are loc $i moartea a cel pufin o persoand. . Infractiunea de distrugere calificatd: se comile numai cu intentie depasit find 0 infracjiune complexa este susceptibila de tentativa, dar se va ap deapsa pentru fapta consumata; ¢, se refine si atunci cfnd fapta are ca urmare moartea unei persoane si v3 corporald a alteia; 4, subjectul activ nemijlocit ni poate fi proprietarul bunurilor distruse. nar 9. Infractiunea de distrugere calificat poate fi prescriptibild sau impreseriptibilé: Poate intra in concurs ideal cu omorul calif ¢. 8e poate comite in forma continuata; ‘Leste susceptibild de desistare, dar nu side impiedicarea producerii rezultatulu icat sau cu vatdmarea corporala; In cazul infractiunitor de di strugere: @forma de vinovatie este de natura a seh, juridi Te ne schimba incadrarea juridics a faptei; - Pune in mises i pe apart pcan are din oficii, cui exceptia simuatiei cand bInfeaetial contra arin 11. Tentativa taj i ins a, este posibi aetiuney te POSIbITA, dat nus ye peat U8 Ml 19 s a dopey UBET® in eutpa este este Gme 7 Posibilg 4 91 Fipta consi 12, Ocuparea in 4 ii posesia altula, constitu tun litigit civil, deoarec ¢.tulburare de posesie, d, violare de domicitiy, m8 tay In parte, f eh rept % drept, a nuk mobil afi in in arma i ma a le tipien, Fava, 13. La infractiunea de tub a, elementul material este reymeee’ pe feprezent posesie: at le acjiunea de patrundere fark de ie dere fark drept intr-un ienlativa este posibila, dar nu este in ¢. consumarea are loc instantaneu, la momenal omentul intrérit fiptuitorului in imobils @achiunea penala se pune in migcare ta plangorea prealabila la plingerea prealabilé a persoanei vatamate. Gini material al infractiunii de tulburare de posesie poate si fhe: 8; in imobil, deoarece numa l, deoarece numai acesta poate fi ocupa un bun mobil sau imobil; : a cuparea fri drept a unui imobil aflat in posesia altuia; @eoqpul nei persoane 15. Se va refine infractiunea de tulburare de poseste: a, atuine! cfind fEptuitoral refuza in mod categories asa din casa vietimei, b. atunci cfind faptuitorul pitrunde firs drept in curtea altei persoane, stationand acolo pret de o orf si jumatate; prin desfiinjarea semnelor de holar, vizeaz un teren i atunei cAnd ocuparea, extravilan; di si atunci cénd fptuito interior timp de 5 ore. ul intra si ocupa prin viclenie magina victimei gi doarme in 16. Infractiunea de tulburare de posesie este tipica atunci cand: ‘eomite prin violenja sau ameningare, Comite de douli sau mai multe persoane impreun, comite prin desfiinjarea sau stramutarea semnelor de hotar, {in posesia altuia; d, se comite chiar di aaltei persoane. a unui imobil aflat aire proprietarul imobilulu, care muse afla posesia legitima .’ i aeCAPITOLUL III UNI PRIVIND AUTORITATE, il INGERCK ONTIERA DE STAT Sl FR deviirate urmatoarele afi J ultraj, sunt a supra unui poliist sau 1. fn cazul infract ee de prevazute in alin. (1)-(3) com ee , ee Servieiu sau in legaturd cu exercitarea exercitarea atributiilor de y egal srpioneazl cu pedeapse preva de 1eee pentru aces infractiune, a vajoreazd cu jumatate: ; “e gic provkaite an alin. (1G), comise asupra unit polifist sau jada xc Sore axibailor de servicia sau ta legaturk cu exerciiarea acestcr sancfioneaz cu pedeapsa prevazuts de Jege pentru acea infractiune, ale cara majoreazai cu jumatates faplele previaute im alin. (1)(3), comise asupra unui politist saa jandg exercitarea atribufiilor de serviciu sau in legaturl cu. exercitarea acestor at sancfioneaz’ cu pedeapsa prevazuti de lege pentru acea infractiune, ale mejoreaza cu 6 treime, 2, Se va refine infractiunea de ultraj: 4 atunci cand subjectul pasiv este un avocat Sau executor judecditorese in exerci atributiilor de serviciu; @Patunci cand subiectul pasiv este un polifist, care nu se afla in exercitarea atti tilor de servic, dar infractiunea este comis& in legiiturd eu 0 asemenea fapti c. atunci cénd victima infractiunii este un profesor universitar in timpul serviciuluy d. daca fapta se comite numai cu intentie directa, 3. Infractiunea de ultraj: a se refine intr-o Variant agravant& special& atunei cdnd sunt mai multe persoa ult se refine si atunci cfind se comit actiuni de violenta impotriva unui politist iesitls pensie, dar pentru fapte indeplinite in legaturd cu exereitarea atributiilor sale de serviciv ©. se poate refine gi atunci cAnd functionarul aflat in exercitarea atributiilor & serviciu isi depageste aceste atributiuni; @m se poate comite niciodata din culpa, 4, Infractiunea de ultraj: a. este, ca gi inftactiunea de tilharie, i i , intotdear i 4 lu poate fi sivarsité in forma continuati: ae 1e0r1 Se poate comite si cu intenti sit tie dey . du poate absorb’ infracfiunea de viol ee124 Injractiteni privind autoritarea i fr niacin privind oxtoritatea 9) ntiera de stat 5, Diferenta dintre infractiun subzisti sub aspectul: ai & lititii subiectului activ; nfractiunea de ultraj judiciar aii subiectului pasiv; ~ elementului material; 4. obiectului juridic ge 6, X, Sotia lui Y politist, merge la locul de rroul acestuia si fi aplic 0 serie de lovituri fost infidel. Astfel: a, X va raspunde numai pentru infractiun ae sebllovitile n ul 4 infractiunea de violenté in familie, deoarece Tovirile nu au legaturd cu Beatle de servicin ale sofului X va nispunde numai pentru infractiunes © 1 rasp entri infractiunea de ultraj, deoarece acest@ $a! exerftul atributiilor de serviciu; “ce .X va rispunde pentru un concurs ideal eterogen de infractiuni; @petiunea penala se va pune in migcare numai la plingerea prealabil une’ al sofului, peste fata pe motivul ca acesta t fla in In 2 sofului. a de ame- 7, Precizati care dintre urmétoarcle infractiuni absorb infractiune: ninjare: 4.infracfiunea de inselaciune si violare de domiciliu; infractiunea de santaj si ultraj; © infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal si viol; 4. infractiunea de ultraj si ultraj judiciar. 8, Sunt adevarate afirmati inajul poate fi o infractiune prescriptibila sau impreseriptibila; ub aspectul unitatii de infractiune, ultrajul se poate comite ca: infractiune simpls, la colectiva, continua, continuati, complexa si progresiva; fe miteprezinth o infractiune de ultra violarea, in scop de rizbunare, a fiicei poli- tistulul care a Juat cametul fptuitoruluis 4. ultajul nu poste intra in concurs ideal cu o alté infractiune complex’, deoarece aceasta din urmé este absorbiti de ultraj si 9, Folosivea fir’ drept a unei caliti{i oficiale, insotitt sau urmati de indepli- nirea yreunui act legat de acea calitate, reprezint&: ultraj Hiciune; Counurpare de calitati oficiale. 0. Infractiunea de sustragerea sau distrugerea de inscrisuri se pedepses i cfind este comisd cu intentie, indiferent de formele sale; b- numai cand este comisa cu intentie direct; ©. $i cand este comisa din culpa. U1, Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grav daci este comisi 4 de un fianctionar public cu atributii de control; aa) }.de un functionar public cu atributii de conducere; (@eun functionar public in exercitarea tributilor de serviciu, x \CAPITOLUL ~ JIUNI CONTRA TINFAPTUIRI Justitig INFRAG rmatoarele afirmatii: a tar ere of obiecnl nedenuntant HL reprezint®intrachunite on, sind in vedere cf obiectal nedert devine o infractiune imprescriptiilts x 1 se comite numai cu intenties infractiune omisiva impropr formeaz’ obiectul nedenunjarii, au part 1, Sunt adevarate 0 aceasta @nedenunare . nedennunfarea facd la comiterea faptei, ce . ae ate es(ea nu au obligatia de denuntare 2. In cazul infractiunii de nedenintare: 1 este posibil nici coautoratul nici tentativa; are ca obiect nedenuinfarea umai a infractiunilor care au avut ca urmare moa, uunei persoane; ‘c. nedenunfarea coisa de concubin se pedepseste; [@instigatorul si complicele Ja nedenunjare sunt asimilati autoratului la acca infractiune. 3. Infractiunea de nedenuntare: omisi de sot nu se pedepseste; jedenuunjarea comisa de verisorul primar nu constituie infractiune; ¢. nedenunjarea comisd de un membru de familie, va antrena retinerea cumstanfe atenuante speciale: ASpoute intra in concurs real eterogen cu inftactiunea de mirturie mincinows’ influenfarea declaratilor, referitonre la acelasi Riptuitor si la aceeasi fapt tidal eta ce eval ctr cen tee zeazi de indata organul de urmiarire ca at fa Seay eu 8 penal, constituie infractiunea de: a: nedenuntare, prevazuti in ar. 266 C, pen,: b. nedenuntare C. pen; / ®omisiunea sesizarii, eVAZUEA i 267 ¢. 4. obstructionarea ‘ttt ieee aS ee 4 in art. 271.C. pen, 4 unor infractiuni contra securitttii nationale, prevazuta in art. 410)varsirea 008 sarcinile 0° de: often contra tafptuirit jusrgies Lees CCCs 6, Sunt adevirate afirma 4 fapla de a ticlui probe nereale in sprijinul unei invinuiri nedrepte reprezintd inf junea de inducere in eroare a orzanclor pitino ode ee p fapta de 4 produce probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte repreziny infracpiames de mérturic mincinoass, Bian ; wunfarea $i omisiuinea sesizarii jucerea in eroare a organclor ju cea de ln mirturie mincinoast “omit numai printr-o inactitme; fare are 0 cauwza de nepedepsire identicé cu 7, Nu reprezinta infractiunea de inducere in eroare a organclor judiciare: j izarea organului competent cu o infractiune, care la acea data era prescrist i aceluia care a sesizat directorul unei societati comerciale, la care Iucra partea : in legitura cu unele sustrageri de materiale de constructii, pe care aceasta le-ar fi comis in oursul luni anterioare la locul de munc3: ¢ fapta aceluia care in momentul sesizarii organelor judiciare avea certitudinea ca persoana seuzatd mu era autorul infractiunii ce formeazd obiectul sesizari izarea fEptuitorului; fnfractiune ce poate antrena aplicarea unei pedepse ce nu poate fi mai mare decat pedeapsa previzuti de lege pentru fapta comisi de autor. 9, Fapta coustand in distrugerea unor procese-verbale de constatare a unui accident rutier si a probelor biologice recoltate pentru analiza, intruneste elemen- {cle constitutive ale infractiunii de: izatea faptuitorului; i f sustragere sat distrugerea de inscrisuri, Gea distrugerea de probe ori de inscrisur. .Elemientul material al infractiunii de ti inuire poate consta in: unui bun, cunoscdnd c& acesta provine din s&varsirea unei fapte ‘cunoscdnd c& acesta provine din savarsirea unci fapte preva-in cazul ¢ . a deapsa aplicati tainuitorului nu poate fi mai mare decat pedea fentru fapta savarsita de autor; i ue b, pedeapsa aplicats tainuitorului nu poate fi mai mare deci aceeg ¢ autorului faptei din care provine bunut; in ‘c. pedeapsa aplicatt tiinuitorului se reduce dac& pentru autorul fap, provine bunul s-aii refinut C@pedeapsa aplicats téinuitorului nu poate depasi in care provine bunul thinuit roumstanfe atenuante; pedeapsa prevazuta de 1 infracfiunea 12. in cazul infractiunii de tAinuire, infelegerea intre tAinuitor 1 din care provine bunul este: jumai posterioara infractiunii principale; ‘concomitenta infractiunii principale; . anterioard infractiunii principale; ‘ anterioara sau concomitenta infractiunii principale, 13. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii . @forma de vinovatie cu care se poate comite thinuirea poate fi intent indirect ‘Bpinfractiunea din care provine bunul t&inuit poate fi de orice natura, chiar si ung corupfie sau contra patrimoniului; ©. tdinuirea comisa de un membru de familie se sancfioneaza cu o pedeaps’ redusi jumitate; i d. nu se pedepseste tainuirea comisi de cumnatul autorului faptei penale de la ex provine bunul, 14. Nu se pedepseste niciodat’ tainuirea comisi de: @)sot, indiferent daca acestia locuiesc sau ma impreund, tele autorului faptei din care provine bunul; ¢. socrii celui care a comis fapta din care provine bunul; . nasii sau finii celui care a comis fapta din care provine bunul. 15. fnlesnirea valorificdrii unui bun, cunosednd ci bunul provine din comitered unei fapte preyaizute de legea penald, daci prin aceasta s-a urmirit obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material constitu ¥ a. favorizarea faptuitorului; b. tinuire, in forma calificatd, datorité scopului urmarit; ¢. complicitate: @ainie in forma simpla. E telege cu autorul unui fi arsi eltre acesta a infractiunii, de a-l aj anda ae te see eed jes) “1 Ajuta si vind bunurite sustrase si de a impair a. complicitate materiald la infractiunea ; fnfractimes de imire; °° infractiunea de favorizarea infractorului,47. intr: nediat du ina in a dat culpatei ve inculpatel Z ch in vitor vor sustrage sate pair's pe care, de altfel, soa inch de 3 ori. In ulpata va rispundg penal pentru: i | i Ml “4, oinkractiune de Wdinuire, sivarsita in mod ri, ip complicitate a infracjiunca de furt, comisa in med 18 Elementele comune infractiunii de fayorizarea faptuitoruliti $ mi sunt ci, scestea pot fi comis fet ip acestea pot fi comise si cone a Pp ni ncomitent cu infracfiunite la care se refer’, pedepsese atunci cand sunt comise de un membru de familie, us ae de nepedepsire; ‘ayaind ace ate fi mai mare decdt ate f aplicats ine c. pedeapsa aplicat’ in cazul acestor dou inftacfiuni poa ai pesdeapsa aplicat autorului fapiei din eare provine bunul sau pedeapsa previzaté de I Ce natu faportat Ii inffactiunea la car UT, his fausdindowh se prescriu in termen de S ani 4.00.0 pai a Pedant 19, Precizati la care dintre urmatoarele infractiuni fapta savarsita de un mem- bru de familie nu se pedepseste: fapte i infractiunea de nedenunfare si de favorizarea faptuitorululs ls infracfiunea de tainuire si loviri sau alte violente; & fp infracfiunea de favorizarea faptuitorului si marturia mincinoas 20, Infractiunea de marturie mincinonsi, poate fi comist intr-o hurnai civil sau penal in care se ascultd martori; iseiplinard, in care se ascultd martori; rice alti cauzi in care se asculta martori 7 21: Infractiunea de mirturie mincinoasa: 4e.0 infractiune de pericol abstract, feste-0 infractiune de pericol concret; este 6 infractiune de rezultat, pedepsindu solifie de cfitre organul judiciar, d. devine imprescriptibila dacd mérturia mincinoasd se referi la o infractiune impreseriptibild. com provine din jt ob tm - a se doar dacd pe baza ei s-a pronuntat © face cu intentie afirmatit mincinoase pri a fost intrebat nu se pedepseste pentru Ji daca isi retrage marturia: ‘oduce arestarea inculpatului; inte dea se pr upd arestaretinculpatului, dar tnainte de pronunyarea 22, Martorul care, in fafa instantel, Vitor la imprejurdari esentiale asupra cérora SAyiigirea infractiunii de marturie mincinoas tr-0 cauzii penal, mai in bi fntr-0 cauza penal’, chiar gi ‘unei hott definitivDrept pe Pay Parte defini, i inainte dea se fi pronuntat 0 hotirare e- fn caurele civile, Tet de a se fi pronuntat o hotirare in alte cauze, mai in 3 funea de mirturie mincinoasi, subiectul actiy — Seiak cae face afirmatii mincinoase in fata instante; ice persoand care n oe 3 on Pe), ascultat intr-o cauzi penala sau civild, @ manor, eclarafii ce nu corespund adevanuly ana, care face declarat uli in fay «. orice persoand, : Poate §; de judecs Je aA pertul chemat sa realizeze o expertiza intr-o cauza civila ex @exre ft rie mincinoasa: Infractiunea de martu i eH é poate refine in orice procedurd in care se ascut martori; Bare intordeauna un subiect activ nemijlocit calificat; = caieta eps lta Ns = nu se poate comite si printr-o inactiune: 4. nu poate avea un obiect juridie complex. 25, Sunt adevarate urmatoarele afirmatii: a. niciodatd nu se poate retine coautoratul la infractiunea de marturie minci b, mirturia mincinoasd se deosebeste de falsul in declaratii prin raporiars subiectului pasiv; © = va refine in varianti atenuanta atunci cdnd ptuitorul isi retrage martur cinoasé inainte de arestarea inculpatului; Persoana incriminata nu poate comite in propria cauzi o marturie mincin 0a 26. Lovirea sau orice alte acte de suferi au se afld in exercitarea atributiilor de servici &. purtare abuziva, in varianta agravatt; Hovirea sau alte violenge, chiar $i in forma tip; © vercetare abuziva; @o intractiune pentru bild a persoanei vatamate. fe fizice exercitate de un politis,c iu, constituie infractiunea de: ‘ate actiunea penala se pune in migcare la plan 8 27. ate unei eae Ja executarea unei masuri de siguranta sau edu ive, in alt mod decat cel prevazut de dispozi ‘ituie: @ punerea la rele ae ee cent ®: represiune nedreapta: ©. cercetare abuziva; . tortura. 28. X, procuror, in cadrul une} ii Pentru infractiunea de omor, Pmienes a indelungata, acesta fiind in ai Persoand informatii de natura a-idoveye ne’ 8 e infractiunea de purtare ateeee Pe novatia, Aste, x . infractiunea de si unere | @infractiunea de riee ela Tlunea de cercetare aburiysep Infractiwni contra infepy Det eon pH ay, : 29. Sunt adeviirate y, 1 infractiumtea de tortura fM°8 4 tor toare de moarte, acestea reyingyy o8tPE si joate-avea tin mobil iden tic COMMS ie cu cel a 127 a 8 ste dubla calificar una cu intentie in al infractiuni de ab 30, Infractitnnes de torey cmt $e poate comune € POAIE Comite Cu intone gers anume Scop; ie depasita, deoare este Intotdeauna o ifeactiune a. E.este 0 infractiune de seryicin comm 3 sau in ley @powte fi prescripsibis san ee Sear cu servic Scriptibila, 31. Infractiunea de to i orturd est 44 produ tna din urmisitc pea de art. 193 C. pen; ja produs una dintre urmarile prevavute a aavutca tinmare moarca victimes; YN “POS nd ena! Ese comite de dou sau mai multe persoane impreund Soane impreund Ming, 32, Subiect activ al infractiunii de re pelt et fiunil de represiune nedreaptii poate ‘procuror; __ & persona vatimats, daca pentru punerea in miscare a actunii pensle este nevesard plangerea prealabila a acesteia. UN polit ea de 33, Fapta de a condamna o persoani stiind 4 este nevinovati, constituie: a. abuz in serviciu, in forma calificata; fingerea ye b, supunerea la rele tratamente; spresiunea nedreaptd, in forma calificata; fotdeauna o infractiune complexa. anti sau 34. Infractiunea de evadare: i " fi este mai grav atunci cind se comite de dow sau mai multe persoane impreund b. se consuma in momentul in care persoana detinutd reuseste sf iasi din curtea penitenciarlui chiar si cu. un singur picior, fiind surprins4 in acel moment de un gardian; Poate da nagtere unei plural intermediare de infaciun sa orice forme d& recidiva. 35. Infractiunea de evadare: aly e an Fe cecil cel de-al doilea termen al unei recidive postexecutorii; cfeoncure de iltoctiat| 0) NNN Mime pen Fe a tne cle wel fore ab poral de inte nest Coneursului ideal de infractiunis ficomisd in coautorat.Drept penal. Partea sp. varianta agravanta se refine dacd: wadares : re violentes osirea de Or este Savi uu mai multe persoane impreund; «fata este ssoand inarmata 1d fapta este C0 i ia are pleacd in Mod nepeng jevirat : 7. Sut ao Ia infractiunea de evadare minor oe sare sau cei care parisesc tot in acelasi mod institutia in sducé centru de reeducare S: : 4 masura de siguranté @ internarii medicale; Le ; execu ini de evadare si cel care pardseste in mod nepermis areq ste autor al infracti 1c complicitatea la evadare, cAci aceasta este 0 infraciy 3 preventiv: ; c, mu se poate retin distinct’; y d. evadarea se retine in concurs corporala sau amenintarea. cu infractiunile de loviri sau ale violente, ea de evadare: 38, Pedeapsa pentru infractit aie fi suspendati sub supraveghere; y nu poate fi mai mare decdt pedeapsa aplicat’ pentru infractiunea pentru care s4 dispus condamnarea din care fiptuitorul evadeazi:; ¢. se contopeste cu restul de pedeapst ramas neexecutat; adauga Ja restul ramas neexecutat din pedeapsa ce se executd. 39, Constituic infractiunea de nerespectarea hotirarilor judecatoresti: impiedicarea unei persoane de a folosi un imobil detinut in baza unei hot! int b. sustragerea de la executarea misurilor de siguranta const ment medical sau internarea medicala: ¢, impotrivirea la executarea unei hotirari judecatoresti prin notificarea catre organull de executare a refuzului de a executa; d. refuzul de a executa o pedeapsa complementara.CAPITOLUL V INFRACTIUNI DE CORUPTIE $I DE SERVICIU : LeSablectul activ de Iunre de mitd trebuie sé fle: un funcjfonar cu atribuyii de conducere sau de control: in functionar public; i ini funetionar public, care indeplineste o funcfie ce implic& exercitisl autentsH de stat ol @numai o persoan fizict, magi una judi 2, Fapta persoanel care primeste bani sau orice alte foloase ultert indeplinirti sului pe'care era obligat s8-1 efectueze in temelul functiei sale, tnsa ea uEMAre 2 le re, referitoare la primirea acestora, constitule: tc infrac{iunea de abuz in servic, deoarece nu a existato inflegere prealaBRs tne un subiecti i. inffactiunes de luare de mita, in form’ atenuatt; arene de luare de mitt; fo fapta care nu este previizuta de a penalai, ci de cea contraventionala lementul material al infractiunii de luare de mith poate consta cceptarea tacit de foloase; rimirea de bani sau alte foloase cu tit de imprumut; nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase care nu i se cuvins 4. comiterea uni act legal, 4. Dacd funcfionarul corupt, in scopul de a satisface solicitarea mituitorullt oe C00 ygeplinegte un act privitor la indatoririle lui de serviciu, ar aceasts neindeplinire constituie prin ea insasi o infractiun' area de miti va intra in concurs cu respectiva infractiune; ‘ Tuarea de miti absoarbe respectiva infracfiune, devenind o infracyiune complex ¢ luarea de mita se refine in variantd agravati. 5, Inculpata a fost condamnat& pentru sivarsirea infractinnii de luare de mit’, retindndu-se cd indeplinea functia de sef al serviciului personal, calitate in care a pretns gi primit o sumi de bani pentru a ajuta o persoand si se angajeze, Totush incitpata a sustinut 4 fapta refinuti nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, deoarece nu avea atributii de angajare a personalului, aceasta efectufindu-se de directorul unita{ii. Avand in vedere ci, potrivit figei pos- tului, intre obligatiile ce reveneau inculpatei, in calitate de gef al serviciului per sonal, era gi aceea de a face parte din comisia de examinare, in spe: 41 se impune achitarea inculpatei, deoarece directorul aves ultimul cuvant;130 al. Pan, @ fost savarsca int tiunea de luare de mit, deoarece ing menibru in comisia d ¢ examinare, putea influenta rezultatul ex, © a fost sdvargité in atribuiile de serviciui; fiacfiunea de abuz th serviciu, deourece sr Se Va refine un concurs de infracfiuhi dintre luate de mit si aby, 6. Infractiunea de Iuare de mith: 2 nul se poate comite in coautorat, deoarece subiectul ai tiv nemijto Stangiat se poate comite siin forma continuat £.cunoaste si o cauza special de neimputabilitate; @se comite numai cu intentie direct 7. La infractiunea de luare de mit: a. tentativa, desi posibild nu este incriminata; plentativa nu este posibila,fiind o inffactiune cu consumare anticipat © tentativa se pedepseste intre limitele prevazute de lege pentru fapta c Feduse la jumatate: (@hu identifica un object material 8. In cazul infractiunii de luare de mita: @)s confisca numai bunurile efectiv primite, sau echivalentul °B. subiect activ nu poate fi in niciun cazavocatul: &: aceasta este o infractiune de rezultat, obiectul material fiind reprezentai de bunuri sau alte foloase; G) se aplica obligatonu si pedeapsa complementara a interzicerii exers repr acestora: 9. in cazul infractiunii de luare de mith: @ Pecasta nu este condifionatd de vreo atinudine persoanei de Ia care mite, @ubiect activ nemijocit ma oate fi in niciun caz o persoand juridica: @ muze tn element material similar ou celal nfractiunii de trafic de tafluer d, nu se refine in. modalita Hea aeceptirii promisiunii de foloase in mod ii pentru a alti persoand narul.gorupt; © 0 caliza speciala d r 2 le neimputabili comite numai cu intengie directi, 11. in cazul infractiuni @we confiseg bunurile b. cand mita se dx mai infractiuni; de dare de miti; Promise; Multor persoane, se ya Tetine un concurs real sau ideal a, SS,mi de coruprie yi de servici ind mita se di mai multor persoane, se va putes ois Persoane, se va putea retine © infractitine unica, in

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Lista Subiecte Ex Drept Administrativ II

  

  Document34 pages

  Lista Subiecte Ex Drept Administrativ II

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Intrebari La Care Trebuie Sa Mai Repet

  

  Document1 page

  Intrebari La Care Trebuie Sa Mai Repet

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Tema 1

  

  Document3 pages

  Tema 1

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Grile. Speta. Intrebari. S2 Reale

  

  Document7 pages

  Grile. Speta. Intrebari. S2 Reale

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Suport de Curs Bazele Contabilitatii

  

  Document99 pages

  Suport de Curs Bazele Contabilitatii

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Prezentare Lucrare

  

  Document2 pages

  Prezentare Lucrare

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Grile PT Examen

  

  Document16 pages

  Grile PT Examen

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• POPA (SILISTRĂ) ELENA-ALEXANDRA, DREPT, AN III, IFR - Proiect La Disciplina "Dreptul Mediului"

  

  Document10 pages

  POPA (SILISTRĂ) ELENA-ALEXANDRA, DREPT, AN III, IFR - Proiect La Disciplina "Dreptul Mediului"

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Popa (Silistră) Elena-Alexandra, Drept, An I, IFR - Organizarea Sistemului Judiciar Si A Profesiilor Juridice

  

  Document8 pages

  Popa (Silistră) Elena-Alexandra, Drept, An I, IFR - Organizarea Sistemului Judiciar Si A Profesiilor Juridice

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Popa (Silistră) Elena-Alexandra - d3 - 2022 - Ifr - Drept Comercial II

  

  Document13 pages

  Popa (Silistră) Elena-Alexandra - d3 - 2022 - Ifr - Drept Comercial II

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Dreptul Familiei - 2021

  

  Document60 pages

  Dreptul Familiei - 2021

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• D3 - 2022 - Ifr - Drept Civil - Popa (Silistră) Elena-Alexandra

  

  Document9 pages

  D3 - 2022 - Ifr - Drept Civil - Popa (Silistră) Elena-Alexandra

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Drept Internațional Public - Izvoarele Dreptului Internațional Public

  

  Document12 pages

  Drept Internațional Public - Izvoarele Dreptului Internațional Public

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• D3 - 2021 - Ifr - Dreptul Familiei - Popa (Silistra) Elena-Alexandra

  

  Document21 pages

  D3 - 2021 - Ifr - Dreptul Familiei - Popa (Silistra) Elena-Alexandra

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Suport de Curs Drept International Public

  

  Document114 pages

  Suport de Curs Drept International Public

  Popa Alexandra

  100% (1)
• Istoria Statului Și Dreptului

  

  Document19 pages

  Istoria Statului Și Dreptului

  Popa Alexandra

  No ratings yet
• Drept Comercial

  

  Document12 pages

  Drept Comercial

  Popa Alexandra

  No ratings yet