TURISMUL DE CROAZIERA IN ATLANTICUL DE NORD

MANAILA SABIN ALEXANDRU AFACERI INTERNATIONALE AN 3

CUPRINS

CAPITOLUL 1

TENDINTELE PIETEI

1.1. Turismul de croaziera la nivel mondial in industria turismului de viitor 1.2.Schimbarea de croaziera turistica in acceptiunea lui Niels Erik Folmann CEO BBDO pentru Danemarca la Copenhaga 1.3.Turismul de croaziera globala in prezent.

CAPITOLUL 2 2.1. 2.2. 2.3.

DEVENIND O DESTINATIE, FIIND O DESTINATIE

Cum o destinatie atrage apeluri de tranzit Turism responsabil in Arctic Anatomia industriei de croaziera

CAPITOLUL 3 3.1. 3.2.

TURISMUL DE CROAZIERA IN PARTEA DE NORD A ATLANTICULUI

Valoarea de cooperare regionala Oportunitati pentru turismul de croaziera in regiunea Atlanticului de Nord

WEB-GRAFIE

INTRODUCERE Perspective asupra turismului de croazier n Atlanticul de Nord Oferind turistului o oportunitate unic de a experimenta ntreaga regiune a Atlanticului de Nord n termen de o c l torie, turismul de croazier este - mai mult dect orice alt tip de turism - o afacere transna ional . Prin urmare, o colaborare strns ntre rile Atlanticului de Nord este esen ial pentru o utilizare eficient a poten ialului de afaceri adev rat n cadrul turismului de croazier n cre tere n regiunea Atlanticului de Nord. Joi, 14 februarie 2008, Atlanticul de Cooperare de Nord (NORA) a gazduit o Conferinta de la Copenhaga pentru a discuta despre oportunitatile prezente si viitoare dar si despre provocarile din cadrul turismului de croaziera.

CAPITOLUL 1 TENDINTELE PIETEI

1.1.

Turismul de croaziera la nivel mondial in industria turismului de viitor

Johan Peter Paludan de la Institutul de Studii futures de la Copenhaga a ncercat s scoat n eviden perspectivele industriei turismului la nivel mondial. El a subliniat c futuri tii sunt ca to i ceilal i capturat n prezent, dar ncerca i s utiilizeze anumite instrumente de a eviden ia scenariile viitoare i, n acest fel ajuta firmele s ia decizii. Potrivit lui Peter Johan Paludan, exist anumite mega tendin e globale care vor influen a industria turismului de croazier ca un ntreg, care vor trebui s fie contabilizate pentru ca aceasta s prospere.

Printre cele mai importante tendin e n conformitate cu Johan Petru Paludan au fost: Democratizarea, n sensul c nu numai oamenii cu un anumit statut social ci si oamenii obisnuiti pot participa acum n ceea ce a fost n trecut un lux; Globalizarea, n sensul c turismul de croazier n alte ramuri devine din ce n ce mai globalizat . Un exemplu n acest sens este tot mai mare flux de turi tiasiatici care viziteaz Europa.

Mediul. in acest domeniu, turismul de croazier trebuie sa-si imbunatateasca n continuare reputatia sa, din moment ce lumea devine din ce n ce mai mult concentrata asupra mediului.

Figura nr 1. Sursa:

Nivelul de supravietuire si de avutie a populatiei www.world-tourism.org

Potrivit lui Peter Johan Paludan marile ntreprinderi trebuie s ia astfel de probleme n considerare n strategiile de marketing i de planificare. Mesajul sau general de la Conferinta de Croaziera a fost ca oamenii din lumea occidentala, precum si din Asia sunt din ce in ce mai exigent deoarece bogatia lor materiala a ajuns la o anumita inaltime, si sunt astfel multe cazuri in care acestia cauta mai degraba o experienta individualista fata de pachetul traditional, standard de calatorie.Acest lucru nu avea loc si in trecut, atunci cand oamenii mai instariti alegeau croazierele. Dar acum, turismul de croaziera este unul dintre raspunsurile la cererile noi, oferind o gama larga de nise pentru toate cererile de acest gen. Peter Johan Paludan a mentionat cateva croaziere cu nise, precum: Croaziere singles Croaziere pe o anumita tema Croaziere seniori Croaziere de sanatate, aceasta facand apel la tendinta actuala de sanatate

Figura nr. 2: Cresterea Globala a Turismului Sursa: www.world-tourism.org

1.2. Schimbarea de croaziera turistica in acceptiunea lui Niels Erik Folmann CEO BBDO pentru Danemarca la Copenhaga. In adresa lui Niels Erik Folmann a incercat sa gaseasca o cale comuna intre provocarea unui grup tinta si numitorul comun in comunicare si marketing privind turismul de croaziera. Turismul de croaziera a fost pentru oamenii bogati si bine educati dar in anii urmatori a devenit un trend cu milioane da caltori din intreaga lumea, aproximativ 22 de milioane de turisti. Afirmatia este ca turismul de croaziera este pentru toata lumea si pentru toate nationalitatile si pentru toate nivelele de educatie, a subliniat Niels Erik Folmann. Dar ce este soferul de comunicatie? Potrivit Niels Erik Folmann este un high end cu o perceptie ridicata la preturi reduse. Grupurile tinta acum sunt:  Tinerii  Tinerii casatoriti  Calatorii cu cerinte exact Atentia mea este catre mentalitatea consumatorului a spus Niels Erik Folmann.

Potrivit acestuia, exist cinci tendin e de influen s fim con tien i si anume:

a consumatorilor, de care avem nevoie

 Individualismul. Fiecare calatorie este unica si atitudinea dominant a consumatorilor este ca propria lor calatorie este aceeasi cu propriile lor gusturi si dorinte;  Hedonismul care este vorba de un gust de viata si de posibilitatea de a explora spre exemplu vinurile noi si bucatariile si posibilitatea de a se bucura sa fie servit.Ca o ilustrare a acestei tendinte, Niels Erik Folmann a aratat ca unele nave de croaziera au un numar mai mare de angajati care deservesc turistii;  Durabilitatea sau Preocuparea pentru mediul inconjurator. Ca urmare, este important pentru companii sa spuna publicului lor ca protejeaza mediul inconjurator.  Originile. Consumatorii de azi vor sa vada ceva rar, ceva original precum rituarile culturale sau religioase. Excursiile de croaziera ofera posibilitatea de a vedea originalitatea. Cu cat mai original, cu atat mai bine.  Pacea.Potrivit lui , Croazierele turistice au devenit la moda si prin faptul ca devii deconectat de tot ceea ce inseamna Facebook sau raspunsul la mail-uri

1.3.

Turismul de croaziera globala in prezent.

In prezentarea lui Peter Wild, directorul companiei de consultanta GP Wild Limited, a subliniat situatia actuala a industriei de croaziera la nivel mondial. El a subliniat ca turismul de croaziera este cea mai rapida metoda turistica de credstere in lumea de astazi. Industria a crescut in mod constant din anul 1980 si a avut o revenire rapida in anul 2004 dupa 11 septembrie. Cea mai mare crestere pentru turismul de croazierea este in Statisticile SUA din 2006, unde se arata ca aproximativ jumatate din turistii de croaziera sunt americanii de Nord. Piata Nord Americana este o piata cheie. Ca destinatii preferate de americani acestia au tendinta de a alege Caraibe in timp ce europenii tind sa prefere Marea Mediterana. Peter Wild a aratat ca exista o crestere din ce in ce mai mare in ceea ce inseamna turismul de croaziera in randul europenilor. Concentrandu-se pe Europa de Nord ca o destinatie de croaziera a existat o tendinta in crestere din anul 1998, cu o valoare estimata de 900.000 de turisti in anul 2008. Cu toate acestea,ca un punct de importanta Peter Wild a aratat ca turismul de croaziera este inegal impartit intre diferitele sectoare, Europa de Nord, Europa de Vest si Insulele Britanice care presupun atragerea de aproape 30% dintre turisti in fiecare.

CAPITOLUL 2

Devenind o destinatie, fiind o destinatie.

2.1.

Cum o destinatie atrage apeluri de tranzit?

Philip Naylor, director general la Fleet, prezinta modul in care industria croazierelor se axeaza pe unele dintre strategiile sale de marketing. Liniile de croaziera doresc ca destinatiile sale sa adauge o valoare produsului in vacant lor. Aceasta este preocuparea lor central.Liniile de croaziera vor sa aiba porturi pe care clientii sa le recunoasca si sa faca astfel croaziera mai usoara la piata si astfel ii ofera o valoare suplimentara. O alta intrebare la care trebuie sa se raspunda este daca se allege sau nu o anumita destinatie face utilizarea buna a timpului.Intrebari linii: Se abate de la drumul prestabilit? Care este timpul, pilotul si distanta? Pe langa acestea se au in vedere si intarzierile si chiar anularile. Miza este ca liniile nu doresc sa piarda timp pretios sau combustibil, ei doresc sa aiba porturi calitative in acelasi itinerary, a declarat Philip Naylor. Philip Naylor a prezentat 2 tipuri de porturi.  Destinatii generatoare de venituri direct pentru orasul port. Exemple:Venetia, Copenhaga.  Gateway-uri a caror destinatii sunt orase cu nume mari precum: Civitavecchia cu poarta pe ruta la Roma. Cu toate acestea astfel de porturi nu genereaza venituri directe pentru orasul-port. Porturile au nevoie sa dobandeasca un anumit mod de intelegere si anume cum e impartit turismul de croaziera. Philip Naylor s-a concentrate pe 3 stratificari in cadrul industriei de croaziera: 1. Eclectic, facand referire la navele de lux de mici dimensiuni care navigheaza catre porturi care nu sunt vizitate si astfel timpul petrecut la bordul navei este cel mai important 2. Neregulat, referindu-se la navele de dimensiuni mijlocii care viziteaza foarte multe locuri dar care au o alocare mica pe piata dar o loialitate mare fata de marca; 3. Economica, se refera la navele de mari dimensiuni dintr-o piata mare, cu itinerarii care se repeat. Philip Naylor a subliniat ca este de o mare importanta pentru destinatii sa ofere o impresie buna atat la inceput cat si la sfarsitul liniei de croaziera si astfel sa usureze liniile de croaziera in vederea planificarii si operarii apelurilor lor.

2.2.

Turism responsabil in Arctic.

Frigg Jrgensen este secretar general al Asocia iei Arctic Expedition Operators(AECO). Organizatia a fost infiintata in anul 2003 si are 13 membri. Gama sa geografica este Svalbard, Jan Mayen i Groenlanda Anul trecut aproximativ 8200 de pasageri au vizitat regiunea iar cererea este in crestere , cu o valoare de 12400 de pasageri in anul 2009. Aceasta cerere tot mai mare are nevoie de standard de mediu prietenoase. Potrivit lui Frigg Jrgensen exista mai multe criterii care influenteaza calatorii si operatorii de croaziera in vederea alegerii unei destinatii. Printre aceste criterii mentionam:     Atractivitatea Siguranta Distanta Logistica si anume logistica necesara in vederea prezentei unui aeroport in apropiere si alte servicii similare

Exista o lista lunga de ceea ce ar putea fi interesant pentru vizitatori la o destinatie. Unele destinatii sunt:     atractii naturale: peisajele, muntii, cascadele, fantani termice atractii istorice si/sau cultural: biserici, castele, monumente . populatia locala. In zonele arctice precum poporul Sami. Arhitectura este o zona care poate atrage vizitatori.

Cele mai multe atractii mentionate mai sus sunt dificil sa se dezvolte.Dar aceste atractii nu sunt intotdeauna suficiente pentru a atrage operatorii de croaziera. Cel mai adesea va fi necesar sa se prevada vizite. Industria de croaziera trebuie sa aiba in vedere: Ce cred localnicii despre turisti?Ce sunt politicienii locali si daca li s-a dat posibilitatea da a arata ce inseamna ei; Ce cred despre autoritati?

2.3.

Anatomia industriei de croaziera.

Christopher Hayman a fost Director al Seatrade in anul 1986 si este implicat active in dezvoltarea companiei inclusive in prezentarea de conferinte si expozitii ale intreprinderilor. Acesta a subliniat in prezentarea sa de anatomie din industria mondiala a turismului de croaziere faptul ca nu a fost o crestere substantial a cererii intre anii 1991- 2005 cu doar mai putin de 5 milioane de pasageri la nivel mondial in anul 1991 si 16,4 milioane de pasageri la nivel mondial in anul 2007. Se estimeaza ca in anul 2020 vor fi injur de 30 de milioane de pasageri in intreaga lume. Christopher Hayman a subliniat ca exista o centralizare in vederea cresterii in industrie si aceasta centralizare se anticipeaza a se continua. In present sunt 4 companii de la care se asteapta sa controleze 90% din industrie in anul 2012. Acestea sunt: Royal Caraibe Cruises Group, Carnival Corp/Plc, Star Cruises Group si MSC Cruises. Intrebarea reprezentativa al lui Christopher Hayman a fost: De ce industria de croaziera creste mai repde fata de restul industriei turistice? Raspunsul ar fi : Un nivel ridicat al satisfactiei , valoarea totala a croazierei, comoditatea de a calatori, varietatea destinatiilor, toate preturile incluse si un profit mai mare pentru agentii de calatorie. Unii factori care trebuie luati in considerare cand vine corba de implementare sunt:         Potentialul de randament Veniturile shorez Sezonalitatea si pozitionarea Geo-politice Dimensiunea navei Profilul touristic Costul combustibilului Mixul de marketing.

Acesta a mai subliniat cinci segmentari care sunt caracteristice pietei.Aceste segmentari sunt la randul lor determinate de factori precum:  Lungimi de croaziera  Tipuri de pasageri  Tipurile de nave

Cel mai mare dintre acestea este numit Contemporane si constituie aproxmativ 59% din piata. Acest segment este caracterizat la toate nivelurile de venit, dintre care multi sunt cronometre in primul rand, un serviciu bun si excursii mai scurte, de multe ori cu o durata de 7 zile sau mai putin

CAPITOLUL 3

TURISMUL DE CROAZIERA IN PARTEA DE NORD A ATLANTICULUI

3.1.Valoarea de cooperare regionala Bob McCarthy este director de dezvroltare a afacerilor pentru St. Johns Port Authority si este insarcinat cu dezvoltarea pietei de croaziera pentru NewFoundLand si Labrador, in general si in special a orasului port din St. Johns. Bob McCarthy a prezentat rezultatele positive care au rezultat din cooperarea regional dintre Cruise NewFoundland si Labrador. Acesta a explicat ca misiunea cooperarii este aceea de a: stabili, coordona, promova si dezvolta industria unei nave de croaziera cu NewFoundLand si Labrador prin valorificarea tuturor avantajelor naturale, cultural si istorice. Misiunea acestuia este de a ridica industria de nava de croaziera la un nou nivel, pentru a satisface cererile de pe piata globala si de croaziera la o anumita destinatie distinct.

3.2.Oportunitati pentru turismul de croaziera in regiunea Atlanticului de Nord. Agust gstsson este managerul de marketing al Asociatiei Porturilor Icelantic. Situatia actuala a turismului de croaziera in aceasta zona este urmatoarea: y y y y Norvegia are 37 de porturi Groenlanda are 16 porturi Islanda are 12 porturi Insulele Feroe au 3 porturi

Sezonul este scurt doar din Mai pana in Septembrie

In anul 2008 Bergen a avut 198.000 de pasageri in vizita care este cel mai mare numar din regiune si pe locul al doilea fiind Greiranger cu 136.364 de pasageri Nationalitatile care au vizitat regiunea Atlanticului de Nord Agust gstson a ar tat c Marea Britanie, Germania i SUA au fost primele trei na ionalit i n 2008, Marea Britanie i Germania conduceau cu 34 % la sut fiecare. Alte na ionalit i au fost reprezentate de Fran a, Italia i Spania.

Puncte de vanzare frecvente: Agust gstsson a subliniat faptul c regiunea are mai multe puncte de vnzare comune care pot fi utilizate n cadrul turismului de croazier . El a subliniat ca au fost: saga (vikingii), natura pur , liniste, mister, soarele la miezul nop ii, turism de aventura, stabilitatea politic , de siguran i unicitatea, ca regiunea se distinge de alte locuri n mai multe puncte. Potrivit lui Agust gstsson exist deja o serie de cooperari n cadrul industriei de croazier . Exemple de acestea sunt: Cruise Copenhaga, Cruise Cruise Norvegia i Marea Baltic . El a citat ca n calitate de parteneri poten ialisunt urmatoarele tari: Norvegia, Insulele Feroe, Islanda, Groenlanda, Canada i Sco ia Strategie: Economia din aceste zone este una deschisa care se bazeaza pe platforme flexibile si cu o gama larga de resurse.

WEBGRAFIE

1. 2. 3. 4.

www.world-tourism.org www.nora.fo www.northsearegion.eu www.cruisingtalk.com