wl Editorial: Anul omagial al Sfintilor Imparati Constantin si Elena Amul 2013 este declarat 1a nivelul Patriathiei Romane an omagial al Sfintilor bnparati Constantin gi Flena, Cinstiji de cite Biserica Ortodox’ prin zi de priznnire pe 21 mai, Sfingii imptirati s-au distins prin fapte care au inlesnit libertalea si formularea doctrines crestine, dezvoltarea literaturii gi artei ecleziale precum, sidezvoltarea cultului mattiilor. ‘Sfintii imparai Constantin si maica sa Elena au viejuit in vremuni tulbusi pentru credina cresting La sférgitul —_impfrafilor romani = persecufori. in vremea aceea la fine veacului al II gi inceputul veacului al IV-lea, Imperitl Roman era singurul stat in care sa dezvoltat cultura si civilizatia umand. Acest Imperiu se fntindea din vestul Euopei (Britamnia si Gallia), pand in Orientul Apropiat, adicd vestul Asiei si din Europa Central pan’ in nordul Afieli, Din Britania gi Spania, de pe malurile Atlanticului pind in desestuile din Sitia $i Iudeea, si de la Marea Nordului pana in Aftica de Nord, mperiul Roman 5-1 extins cu aproape 3000 de mile — 4n veacul al IT-1ea- in litime si 2000 de mile in himgime spre poh, avind peste 40 de provinci rispindite in jurul bazimilui amediteranean al Huopei, Asiei de Vest gi Afticii de Nord. (Chaves ‘Matson Odahl, Constantin 51 Imperial crestin, trad. Mihaela Pop, Editura Bie All, Bucmresti, 2006, p. 36) Crostinismnl, noua religie a fost persecutati fiind considerat% principala vinovati a nenorocisile abstute asupra Imperivlui: invazii barbare, ceituri_ filozofice, molime de tot felul, ciuma, cutremme, inundagii, La acestea pot fi adingate impozitarea gi rechizifionarea de alimente care a slibit economia, inflatia, moneda sa devalorizat. Populatia rnrald, dispersat®, a inceput si pariseascl plménturile roditoare, productia agricola sefzut drastic, Taharille sau immulfit. Gans A Pohlsander, /mpdratul Constantin, wad. Mirella Acsente, Editura Artemis, Bucuresti, fa, p. 14). Se pastreaz’ in Iiteratura crestin o astfel de mértunie: .Daci Tibrul inmnda zidurile cet8jii sau dac& Nilul nu ud& teremurile agricole, dacd cerul nu aduce ploaie sau dack pamntul se cutremurd, dac& e foamete sau vieo molimi, de indat se ande un strigit: crestinii st fie dagi la lei!” (Textulian, Apologeticim 40). Prin credin{a lor cea now, crestinii au suplrat zeii si din puicina aceasta au aplimt asemenea nenorociti peste Statul Roman, Acum este epoca mattisiului crestin, anii grei si Bisericii insingerate, a spostaziei, adic a lep&disii de credin{, dar gi timpul in care cultul crestin se dezvolti in catacombe si in subsolum. Imperitl era condus cu ajutorul vunei tetrarhii, adicd a patru imparati, sugustul Diocletim ajutat de caesarul Galeniu, ginerele sim pentm Rastrit si Maximian —ajutat de caesarul Constantinus Chior, tatal impiratului Constantin penta Apusul Europei. fntre august $i caesar s-a flmdamentat si o relatie de mdenie, caesarul dovenind ginerele éimpfratului, Pentru a ajmge Caesar Constaninus 0 piriseste pe Elena si pe fiul Constantin si se cisdtoreste cu ‘Theodora, fica adoptivi a lui Maximian. In istoria Europei, Constantinus s-a remarcat ca un impfrat soldat care a reusit sh recucereact in 296 Britannia si sh conduc provineiile apusene incredinfate Ini, Britannia, Gallia si Vienmensis cu mult& pricepere neprigonind Biserica Crestin’. Pr: Valentin Bugarin (Continnare in pagina 6) 1Horio In satul meu din Banat Efemere-s, Doamne, toate Cite ni se par reale, ‘Noi si-imprejurimi si cer ‘Nis tipanl voii Tale. Noi, copaci si hunci i iazuri, Din neanturi adunate, Pust-ne-ai in scena viefii, Cu speranjele-i desarte Ai four pe os stenfloarit Chipuri de baieti gi fete = — Si-ai suras, vazand c-alearg’, Cu struruti sf se-mbete Ai creat din lut visarea-n Care omenirea piere, Vink i-ai pus in suflet ‘Toatd-a oaselor durere. Blestematu-ne-ai Prea Sfinte, C-am fost ri, dea cui e vina, CA din dragostea-ti prea mare ‘Ne-ai imbuiezat grfidina?!.. Raiul nostau-al fermecat Pus in satul din Banat... Dimitrie Aceea Miscare stelard E tirziu mm mai am cum, sci snug aripile — Je-am Lisat prea mult in pamant pana ce dropii gi fete igi Hiaser’ cain peste nebunele mele ituzit de zbor Anghel Dumbraiveant Salutdri din Grecia! Chiar dac am intrat in anotimpul rece, asteptand (Crficiumul, Anul Nou gi nelipsita z4pada, sunt convins ci mmiltidintre noi ne gandim unde vom pleca in concedit...la vara. Da, zie bine, la vara, pentra c8, la scunt timp dupa ce vom pasi in nonl an, agenfiile de turism "se vor bate in oferte", care mai de care mai tentante, Dac vorbim de concedini din perioada de vari, no gandim bineinfeles la mare. Marea, att de dorita de toot’ Iumea, a devenit subiect de stiti si reportaje in fiecare an, mai ales de cand cn plecarea roménilor in cconcedint peste hotare. Ma numer si eu printre cei care si- ‘a petrecut o siptiménd peste granitele {Zui in aml care tocmai s-a incheiat, Ia circa 900 de kilometri de casi, in Grecia. Acolo unde clima este fhvorabila concediilor la mare pana si in Inna septembrie, De ce strainatatea? Foarte simplu: clima, confortul si preturile sunt cele care fac diferenia intre alte ari gi {ara noaste’d, Cei fideli Titorahului tomanese ar putea califica drept un moft petrecerea concediilor peste hotare. Ine, atunci cand plitesti 300 de euro pe transport si cazare in conditii foarte bune, cfnd vezi Locuri precum complexal monahal Meteora ori mimunata insti Skiathos, cand ta um restaurant esti servit (flv si fi solicitat) ew un vin de excepfie, ori Ia cofetinie, in timp ce savurezi o prijiturit siti fio ads la masi un pahar cu apa rece (de asemenea nocernt), parc-ti creste inima ¢ te simfi...do-al lor. ‘Asta, in timp ce la noi in ara avem parte de prefuri mati si de © servire dezastruoas’. Nu vieau si supar pe nimeni, nu vreau ca roménii mei s& mi-o ia in name de rin, dar acesta e crudul adevar, Avem o (ari foarte frumoasd, cum multi giar dori s8 aiba. Avem muni, ‘mate, delta, ape termale si minerale, saline, réuri gi nmalte altele. Dar, din pacate mi stim si Je intretinem. Bunioari, Je umplem buzunarele vecinilor nostri maghiari, pettecdndu-ne un weekend san un concedint la baile termale de ta Mako sau Gyula in loc sine caztim in coa mai veche stofinne din Roménia, la Baile Herculane. in timp ce in Ungaria, totul ¢ ireprosabil in seviciile oferite clienfilor, celebra statwie a lui Hercules din Baile Herculane este strijuit de vechile bai, pavilioane si hiotelusi, care mai de care mai distruse si cu un real pericol pent trecitori. Ca sam mai vorbim de fetul in care pleci dintram magazin din strainatate, dupa ce ai cumparat cite ceva, Produsele iti sunt impachetate hhartie special, avand inscriptionata arta tegiumit carete afli, insemne regasite si pe plasele ori pungile magazine. La noi, esti socotit client incomod dact ceri vreo pong’ pentm cumparaiurile ficute. in ceea ce ma privegte, agtept incepatul de an, astept ofestele agentiilor penimt a ma hotiri unde voi pleca vara viitoare, Cu siguranfi in strdin’tate, Mi-e dor de o baie intr-o mare curat, Pik pete de petrol, alge ori pesti morti, Mi-e dor 8 savurez 1m vin ales atunci cénd ian masa la terasa uma restaurant, Mi-e dor 4 plec Alin DirinaRestituiri Preotul Petru Bohariu (1888-1943) Preotul Petru Bohariu sa niseut in comuna Obreja, judequl Caras-Severin, in anul 1888. Dupa terminarca studiilor teologice, Ja cererea mai multor locuitori din Obaba-Matnic devine invatator la scoala confesionala romana din sat, aflata fn pericol de a fi inchis8, din ipsa uni inv8fitor. at cum, deserie tintrul dascal intdlnirea cu satenii gi copiii acestora (Stine apropiem... Ziarul ,,Poporul Romanesc”, nt. 1, Sogdea, 24 decembrie 1922): ,.Maine-zi satul bucuros de invatator igi ‘trimite odraslele la scoala gi eu incep cu sfiala munca in ogorul neamuhi. Zita ew scolari-mi, drag vlistare de romni, iar seara cu corul, cu frafii Domaneantu, Latia, Ginu 3 alii faceam gceala nationals, aga cum im noi tinerit gi cum ne era permis din partea stipanirii unguresti, Ce bucurie, Cata dragoste de frate, ei imi sorbea vorbele, jar el mi insufletcam —vizind —setea lor sufletease’.” Chemarea pentru munca cu sufletnl oamenilor avea igi spund cuvantul, iar tanarul Petra Bohariu ‘incepe slujirea bisericii gia credinciosilor ortodocsi din satul Soydea in anul 1914, Aici este primit ‘cu mult bucurie si se afima nu doar pe plan spiritual, ca un shyjitor destoinic al biseriei, ci ca un intelectual cu vocatie pe taramul culturii, un ziarist talentat, gospodar, ce-si indemma credinciogii spre noi ramuri agricole, precum albindritul si un patriot inflicérat, participant la toate actiunile premersétoare Marii Unirii de la 1 decamirie 1918, In seurt timp preatal Petr Boharit: se remarcé in zon, motiv pentru care Ia adinarea popular’ din comuna Gitaia, din 28 noiembrie 1918, unde se aleg delegatii ce urmau si Pparticipe la Marea Adunare Nationala de la Alba Tulia, el este sles ,siotarul actului electoral" gi ‘Munteanu, Vasile Mircea Zaberca, Mariana Sarbu Banatul si Marea Unive, Timisoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1992, p.126). Constient de sirdcia_mijloacelor de informare a locuitorilor de la sate, alaturi de ténnal consitean Toa, Ciucurel, care s-a dovedit a fi un talentat seritor si gwzetar, participant la Adunarea de la Alba Tulia pomese pe dramul ‘gren, dar plin de satisfac, al editarii pentnu timp det an, al Ziarului ,Poporul rominese”, piintele Bohariu fiind director, iar mai tandrul sit colab orator, redactor-responsabil. Preotul Bohariu avea si scrie aticolele de fond eu caracter religios precum: La botezul Donumlui, Christos a Inviat, La Pogordrea Santului Duh, Preofimea noastrd, dar $1 ut caracter economic, in care indemna loeuitori.satelor la albindtit, vier (cultura vitei de vie), sm 9 altor ramuri aaricole, in atticole precum: Stupiritul-o cale usoard spre hraxistare, Skinta Scripturd si albing, Marea valoare a iierii de stap, Mierea de stp ca medicin’, Nicio cast ard miere, Ceara, Muri din viaja albinelor- Un mere folas moral si ‘material, Un alt folos al siepéinulu, Votestt sé A stndtos? Stuparitu-un folos meintrecul, Stupiritu-o chemare céitre bunisiere, Rottul albinelor, Belgarea roiulut in ladé, Dare npozt) pe albine, ingrifrea roiula, Transportarea albinelor, In stupinds in august, Furtul albinelor, Albina beinifeanc, Iernatul albinelor, Cum side cu aibinele, Senne Ingrijorttoare, O poruned in apiculturd-linistea ou timp de icone. Ca umare a prestigiului de care parintele Bohariu se bucura in plasa Gataia, atunci cand I 24 iunie 1923 a avut loc in localitate vizita generalulni Gavanescu, presedintcle Cercului Militar Civil Timisoara, a prefectulut Coste gi a altor oficialitati judetene, in prezenta a 5 000 de locuitori din zona, altitude prim-pretorul Boleantu a vorbit si preotul Peta Bohariu de In Sogdea, care intran discurs emotionant a spus i ,fara are trei stalpi putemici: biserica, scoala 1 armata”.* (O ‘mare sirbdtoare cultural in Bane (Au tat parte 5 000 de ocmeni, Ziarul ,Poporul Roménese”, n.25, Sogdea, 30 iunie 1923.) “~Preotul si mearad in frunte cu crucea, invatétoral cu lumina invari, iar in urmni administratia cu sabia. Acela ce mu se apleack de nue gi huming, are s& se aplece de sabie”. (Cuvdtarea preotului Petru Bohariu —rostifa la marea manifesta cultural de ta Gétala Ta 24 iunie ac, Zianul ,Poporul Rominese”, n-26, Sogdea, 7 iunie 1923) | Cu sigurants, of printre eei 100 “de calreti gi 100 de tasuri, din cele 20 de sate ale plasei Gataia, veniti si inkémpine oficialitatile judetenc, ulti au fost gi din $osdea, Printre marile obiective pe care si le-a propus parintele Bohariu, alaturi de mumerosit si credinciogi, a fost ridicarea une noi biserii, cu ‘mari eforturi financiare si multi ‘mumed, dar efertul a fost incunanat de succes, atmei cind la 26 ‘octombrie 1926 a stint una din cele mai mati si mai frumoase biserici din protopopiatal Resita Perioada crizei economice, cu toate ftamanlarle sale pe plan economic, social, politic, dar mai ales ascensiimea fascisimului_pe plan european si national, avea sii Inse amprenta si asupra otienifrilor sale politice, spre migcarea Tegionara, ceea ce duce gi la inrdutatiea relaiilor cu fostul sn colaborator de la, Poponul romanese”, [oan Ciucurel Pentru activitatea pottict in anul 1938, altturi_ de ‘mumerosi alti preoti este intemat cu domicilin obligatorit in lagirul de Ia Sadachia-Basarabia. La 7 decembrie acelasi an, alaturi de toti preolii detinufi, semneazi o declaratie prin care se desolidarizenzi de conducétorul migcirii legionare, ComelitZelea Codteam, jurand credinga Regelui Carol al I- lea gi respectarea constitutei frit. In uma acestui act, Ia 20 decembrie 1938 a fost elibera.* (lie L Imbreseu, Biserica si miscarea legionard, Bucuresti, Editura Cartea Roméanease’, pil-t3) {in aml 1943, pirinfele Petts Bohariu moare, find ‘inmorméntat Ia Sosdea i condus pe ultimul drum de intregul sat gi de numerogi alfi locuitori veniti din satele invecinate, ns pirintele spiritual, ce lea fost altri de-a Ingo intra viet Prof. Octavian Gruita 3Urme din trecut: Date istorice privind Parohia Ortodoxié Urseni in secolul al XVIII gi al XIX-lea Degi_mt_putem localiza cu sigmrania vatra ‘Medvesului in Evul Mediu, este foarte probabil ca aceasta si so fi aflat in apropierea rénlui Timig. De asemenea, se prea poate ca, pana la instanrarea stapanii ‘trcesti in Banat, cAnd satul se pustieste, 64 fl existat mai multe muti ale asezinii, In aceste condifii si in lipsa nor documente ale epocii este dificil de localizat amplasamentul bisericii din acea petioad. Primele decenii ale secolutni al XVIl-lea—marcheazi_—_repoplarea satului, acest fenomen find evidentiat detrei méiturii documentare, Prima dintre ele este harta Ini Mercy din 1723 — 1725 pe aceasta figurand, 1a sud-est de ‘Timisoara, toponimul ,Metec”', Faptul cA Medvegul mm apare eu simbolnl de sat locuit ne determin’ s& credem cf, Ia acea dal, mi putem discita despre existena unei colectivita,i propriu zise. ‘Tousi, in anul 1727 este consemnat acordul acministratiei timigorene pentra ridicarea unei mori Ia Medtwesch, morarului Weber wand ai fi acordate inlesniti care cuprindean si dreptul de folosingi a wnei suprafeje de tren. Considerim cA ridicarea acestei_mori venea in intampinarea nevoilor unei commmititi noi care avea dept indeletnicire (gi) agricultura, aceasta find probabil gi 0 dovad% ce surprinde un moment din inchegarea noii communitifi, Iteresant este c% tradifia local’ pisteazat si astizi denumirile de Moari si Morisc pent dow’ Jocuri din apropierea Timignlui Cea de-a treia sursa de informafii, cu adevarat important pentru scopul acestuit articol, o teprezint& descrierea Bpahiei Ortodoxe a Timisoarei in aul 1727. in cadnul acesteia, Districtul Timisoarei cnprindea un mumBr de 40 de sate cu populatie ortodoxa, deservite de 24 de preoti in frunte cx protopopul Nicolae ce rezida in Becicherecu Mic. Satul, ‘Medves cuprindea un mumar de 25 de familii care, impreun’i cu cele 47 de tumilii ale Gitocuti, eran ‘pastorite de preotul Ioan’, Aceste date simt cu alt mai pretioase, cn cét se constitnie in cele mai vechi informatii cn privire la organizarea bisericeasca ortodoxa din Banatul de dup& cucerirea provinciei de citre " Ashivele Nationale ale Roméniei,Filialajudefeané Timis, Fond Colecfia de documente Iteyiu Nicolae, Dosar Urseai, £2 * Lajos Baroti, Adatiar, Délmagvarorsede XVIII szazad toriénetéhez, Temesvar, 1895, 392. > Dimitrije Ruvarac, Opis Temiivarske eparhije 1727. godine, Sremski Karlovei, 1923, p.& habsburgi, Localitati din cadrul aceluiagi district apropiate ca miirime a populatiei cu Medvegul, judecind dup’ numéral de familii ortodoxe, eran: Bazay cu 25, Gérceandg' cu 24, Mandgtur si Murani cu cate 22 i Seceani cu 20 de familii® ‘Vieme de aproape jumatate de secol Gntre anti 1720 si 1770) medvesenii au locuit in ,Satu! Batra Acesta se afla pe mall drept sl Timigului, aprospe de apele acestuia, intinzindu-se intre Com Mare la vest gi valea Tampdna Ia est. Cronica parohiala intocmita in anu 1950 de catre preotul Vasile Luminosn inregistreaz informajia cu privite 1a existenta umii tacag de cult ortodox in ,,Satu’ Batra”, Astfel, despre locul acestei biserici stivechi isi amintea bats Joan Cuban (1866 — 1952), maituria sa conducindu-ne 1a 0 posibilé locatie Ja risarit de locul demi ,Lzvor” mde, pang prin anit 1940, mai putea fi vaiznta fundatia bisericii, in unma unei viituri a ‘Timigului malul s-a rupt in locul amintit mai sus, aga inedt acum nu se mai pot ctnoaste minele edificiului de cult’. Data construinii acestei biserici poate fi evidenfiaté de anil 1746 din motive pe care le vomn prezenta ceva mai jos Harta oficial a Banatului din 1761 indica Medvegul ca find un sat compus din locuitor: ,neunifi”’, terme care, in limbajul oficial al timpului, it Gesemma pe ortodocsi, fie ei romani sau stub. Caracterul si originea romdneasc a satulninostm apare de netigAduit att in documentele ulterioare ale epocii, cat gi in traditia locala. in acest sens putem men{iona Urbariul si conseripfia din 1782 a asezarii Medvesch din, comitatul Timis ‘unde se precizeaza inc’ din primele rindusi c& satul este .curat valal"® De asemenea, in 1789, Johann Matthias Korabinsky, in caitea sa intitulata Geographisch — Historisches und produkten Lexikon von Ungam” afinma despre valahii de aici ca an piduri mari. Totodati, toponimele din hotarul satuhi sunt covargitor zominesti. Astfel ave, Jamnile sam divizimnile extravilanulti: Tarina, Livada, Ostrov-Lunea, Satu Biitrén, Tarsala, Fanana lui Pavel, Islacu Mic. Acestea cuprind la randul lor alte denumiri de locuri ca Apa Rosie, Tarigi, Ratu’ al Mare, Vint, Tritiloane, Péidurifa lu Trifs, Griginili mig, et. Bogdan Flavius Tamas “ Agezare disparuti, a ci Bucovat si Bazog Ibider, © Vasile Luminosu, Cronica parohiei Urseni, 1950, manuseis, fi. | Samu Borovszky, Temes warmegue, Budapest, p.70. © Magyar Orszgos Levéltér, Magvar Kancellériai Levéltdr, A39, Acta generalia, 1782, N.3721 locatie se aflaintre Remetea,Documentar: Din amintirile unui ,,colonist” din Gataia (V, 2) Noi, cei mai tineri, n-am realizat cu adevarat ce Scar fi putut intampla. Flicaii ins an raimas inlemnifi Parea ci si Barzava gi-a oprit cursul pentru céiteva secunde, iar natura, mama naturd, a slobozit un fosnet aspm prin care ne certa pentru nesaibninga noastra. Mai eran gi alte locuri de scildat. Nu gtin daca se mai pastreaza gi astazi, Odraslele facean baie si La saled”, si ,.La pod” (este vorba de podul cai ferate) si Ia Cotul boilor” gi in multe pati inc’. in locul mumit »,Cotul boilor” (nde, in vremea noasts, vitele igi faiceam odihna de-amiaza) se scildan mumai_.profesionistii” Aici, apa era foarte adanca, Flacaii construisera chiar 0 trambulina din scandura. Veneau si se imbiieze in acest Joc pani si cei din Gataia, Frumoase locwi gi vremuri, Doamne! Unde esti copilrie cu natura ta cu tot?! Splendoarea duminicilor de varéi im se teznma doar Ia balicital in apa de campie a Barzavei, Cand timpul era mai racoros, dupa ‘masa, la capatul strizii Avram Tancu, cam pe unde azi este casa parohiala, la izlaz, cum viceam noi, se incingea un fotbal, pe cinste, La incepnt sau jucat doar mine, intre noi, copii, apoi _intreceri amicale intre strazi. De pilds, stiada Avram Tancu cn strada Horea, pe care locuia gi viral meu, Vasile, Celor de pe Horea le mai spuneam ,,cei de pe strada nevoiagilor’. Nu ci ar fi fost mai nevoiti ca ceilalti, dar aveau strada cu drum de piméint, nu ca al nostra, care ora de piatra gi ficea legstmrs directa cx aleea de castani Fi, si fii vant ce fotbal se mai tigea acolo Aveam pana si port, Kizi cum Je ntumeam noi, Le-am ridicat prin eforturi proprii, Mingea statea la Vasilicai a Ini Pencin, oti Ia Lonn, cA era aproape. Ei organizan, dealtfal, si mecinrile. Pentru noi, juniorii, acestia eram ca nigte antrenori. Aga-i vedeam pe-atunci. De Ia ei am auzit si noi de faimoasa echipa ITA. Cand lovea vreunul mai bine ct mingea, il liudam de pe margine: Ma, parc-ai fide la ITA, Frumoase erau acele jocuri cu mingea. Nu eran doar intalniti sportive si portii de sanatate, ci insemnan gi clipe de profunda cunoagtere teciprocd, soldate deseori cu durabile prietenii, Numai cd toate astea insemnan timp si mai insemnau papuci rupfi, Ori, in acele vremuni ‘vitrege, m erm magazine second-hand. Int de ce pent mine, si poate si pentm alti, ‘batutal mingii era interzis. Puteam 84 joc cat vroiam, dar descult, far incdlizii. Asta era gren gi mi intorceam cu lovituri gi rini 1a picioare. Nu eram un baiat dotat sportiv, ins dorinta de a fi cu ceilalti gi nevoia de migcare m4 ficean sf faz de-acasi Miri aprobare, desi stim ce m-agteaptd, Pentru avertizare il trimitea mama pe Tonel, dupa mine, Prezen{a lui amana furtuna care se propia, Insa tot aménam intrerupetea jocnini, Dar, dup nici 10 minute, de dupa colt, apéirea ticu (ie iertat!) sam ‘mama, mai des, (odilneasci-se-n pace!) cu o mia mae cit postal Pagtilor. Se oprea gi, calma imi spunea: Mai copile, tu n-ni de gand s& vii acasi? Ce-am vorbit en cu tine? Atata Incru te-asteapta gi tm bati mingea!?” Prins din now asupra faptulu, imi liam in grab hainele de pe margine gi, ficénd un ocol de vreo 10 m pénd iegeam Ja drum, intindeam pasul spre casi. Mama se inforcea cu acelagi calm gi cu aceeagi muita la cminul nostra, Ma umarea de la distanfa daca intra in ograda, Cate 0 batrand, aflata in drum, se ténguia ,,.ar o fit la fotbal. Apti iti di de lucru copilul acesta, de n-ai nicio azn cu el!” Alta, wind pared st-mi ia apararea, intervenes aspm: .,ApSi Lisati-l, mai oameni buni, cA doar ii copil. $i. noi am fost ca ei. Cet el n-ar bate o fit lopta! Inte fugifi cu joarda la izlaz” Mama nm le rispundea Ce era si le spuntt Dummeaei igi stia singuri necazurile. Doar mu venean ele si ctumpere bocancii, daci-i mpeam, Se intorcea acasa gi, marcata de vorba vecinelor, ma Misa in pace pentm o vreme. Bocancii Tupti insemnan bani, stiam c& eram baiatal cel mare si aveam Iucra acasa, gtiam ci trebuia 5-0 ascult pe mama si mai stiam ce-am patit si alta dati cand muiana nu mai ajungea intreagd, dar tentatia joculti ora mare, gi-apoi vremea nézdrivaniilor era ‘acum, Ma consola gandul copilarese cf doar nu eram cel mai ru baiat de pe strada sic ajutam mult in gospodiiie, st totus. Apropierea mamei m-a trezit din aceasti cugetare. Mi-a dat de Incru, mm m-a mustrat gi asta mi impovara gi mai mmlt, Abia intr-n tirziu, ew calm gi cu ascimsa durere, imi spunea: ,,Mult ma mai chinuit tu pe mine, ma copile, de 1m merifi nici mancarea pe care {i-0 aan Acum parc s-a rupt nmiaua de spatele meu. Linigtea aceasta gi cuvintele incrcate de o indoita supitare neafigati, dar care © consuman ac care-mi diduse via{d, ma strivean sufleteste, Ini pairea rau de ce am facut, darn-aveam curajul sami ceriettare, Desi cted cf, in acest fel, i-ay mai fi potolit nitel ofurile ‘mamei, Ki, dac-ag fijudecat ca acum! intimplatile evocate mai sus intiresc gi mai mult invaatura desprinsé din citatul inijial. Micile rantafi din copilarie sunt prelate de multe ori, de Ja semeni, de la cei mari chiar. Prof. losif Marius Circa BCateheza: (Urmare din pagina 1) ‘in istoria cregtinatajii ins un loc de cinste il are Elena, mama imparatuhai Constantin care s-a distins prin céteva actinni de sprijinire a religiei crestine. Ilia Helena a fost fica umii hangiu (stabulatia) din Jocalitatea Drepanumn (Palova) situata Lang’ Nicomedia, Acolo in Ian, in timp ce ii servea la masa pe cilitori, La cunoscut pe ofiternl Constantin care se intorcea de la 0 expeditie militara din Persia. Aceasti legaturi sufleteascé a durat 20 de ani. Atunci cand va aimnge mami de impirat, aceast fiici de hangin ma va uita umila sa conditie de nastere; va pstra aceeasi curifenie sufleteasct, ambijii nobile si aceeasi infeligenti echilibrats. (Dumitm Tndor, Figur’ de impdirafé roman, vol. III, Editura $tiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975, p. 68; 81). Ajuns imparat Constantin o aduce pe lena la resedinta imperial de la Augusta Trevorium (Trier, Germania de astiizi). Primeste din partea fini sz, Constantin cel Mare in 306 tithal de nobilissima femina, apoi in 324 pe cel de augusta, adica impiriteasi. (Bertrand Lagon, Constantin cel Mare, trad. Gheorghe Lazar, Editura Corint, Buemesti, 2003, p. 45). Suse medievale atestata faptul c& Sfanta Elena si-a donat casa din Trier pentru a fi transformatti in biserie’, iar episcopnl Agritius a sfintt aceasta biserica. © alta contributie 1a dezvoltarea uni _compoxtament crestin al Sffntubui Constantin. 0 reprezint educajia pe care ica dal-o, Spre sfinyitul viet amarats de episodul legat de condamnarea Ja moatte a nepotului sam, Crispus sia nuroxii Fausta intreprinde 1a sférgitul verii anului 326 un pelerinaj la Locurile Sfinte (cca. 326-328). Cu acest rile} a wizilat Nazarel Capernatmul si Marea Galilei; apoi a mers pe umele ‘Mantuitorului 1a Jerusalim in sudul Palestinei unde s-au petrecut Patimile si invierea Sa. in timpul gederii sale aici au fost puse fimdajiile pentru marea Biseriek a Sfintului Motmént, Bazilica a tezistat pan in 1009 Biserica Nasterii a fost ridicata la Bethleem, cea a inalfisii pe Muntele Maslinilor denumita Biserica Eleona (gr. elaion = mislin, wlei de masline). La reintoarcere sa oprit 1a Constantinopol si a murit in al optzecetea an de viafa. in cinstea sa, impratul Constantin a reintemeiat ‘oragul Drepantun ca Helenopolis pe 7 ianuarie 328. Sfintul Constantin cel Mare s-a nascut Ia Naissus (Nig, Serbia) in zina de 27 februarie in jurul anului 280 ca fiw al Ini Constantimis gi al Elenci. A eneficiat de timpuriu de o educayie militar fiind un insofitor al Tui Diocletian in provineiile din sud-estul imperiului, chiar si in Palestina, ofifer in armata tui Galerius in Inptele din Mesopotemia cucerind in final capitala Persiei, Ctesiphon. In perioada adolescentei (cca. 305) sia contimuat educajia ftmiliasizindu-se cu textele filozofice gi cursurile de retorica din gcoala latina lui Lactantius din Nicomedia, Tot din aceasta perioada (cca, 300) dateaza gi casatoria cu Minervina si nasterea Jui Crispus primul stu fiu, Ajuns prizonier al lui Galesiu, a rengit <¥ fg’ in. 306 fn. Apus Ja custea tatdlui su din, Eboracum (York). Tmupele imperiale pe 25 itlie 306 il aclamasera august. in cadrul celei de-a dowa tetrarhii din 308 Constantin a fost recunioscnt ca caesar peste Apus cu. regedinga la Trier ‘Ajuns caesar inci din primivara anului 310 a pormis ca Biserica Crestind si-si recupereze proprietitile si a permis desfigurarea cuitului crestin in provinciile supuse Ini: Galia, Britania si Spania Un act al convertirit imparatutni Constantin a reprezentat victoria impotsiva lai Maxenfiu de 1a Pons Milvius (Podul Vulturului) din, 312. Episcopal Ensebin de Cezareea, cronicarnl de curte al impiratnlui noteazA faptul ca ‘victoria se daloreaza unui ajntor divin, insugi— Méintuitorul Hristos poruncind sh ageze semmil cmcii pe steagul de Iupt mumit Tabara. ,0 sift Ge aur intersectata de bara care sustinea o flammura cu portretul imperial, iar deasupma 0 monogrami —alestuita din primele dovd litere ale numelui hui Hristos in greaca, litera chi traversata de litera tho (X)". (C. M. Odalil, op. cit, p. 107), in 313 la Mediolanum (Milan, italia) Constar impreun® cu cummnatul sin Licinius dan faimosul Edict de libertate veligioasd prin care crostinissmnl a fost eliberat din perioada = de-—prigonire singeroasi Edictul, este 0 scrisoare adresata guvematorilor provinciilor rasaritene prin cate se cere optirea persecufiei, proroprietatile personale san colective #8 fie imediat retumate, cetttenii fiind liberi sf profeseze orice credin{§. Tot din 312 ~ 313 Constantin I-a avut consilier pe Osit (Hosius), episcopal, de Cordoba (Spania). © noua etapa este cea a apiriii ortodoxiei credinfei, imparatul Constantin a initia si sprijinit fnfrunirea de sinoade locale si ecumenice pentr clarificarea problemelor doctrinare, morale si disciplinare ale Biserieii. In Africa din Nord a fost chiar ‘ Tupta ta Cartagina in Secundus, primatul Numidiei si Menswriuis, mitropolitil Cartaginei, adic& intre rigoristit credinfei proveniti din pitura satelor si moderafi care cexau orien. -Vawma- 6Bucurii editoriale: A aparut de curind (2012) 0 noua editie a citi Viata impéraiului Constantin, editia a TI-a, revizuitd $i adugita, P. S. B., serie nous, 8, traducere din limba react gi note de Radu Alexandreseu, Editura Basilica a Patriathiei Romane, Bucuresti, 2012, 384 p. Scrisi de Busebin de Cezareea, pitinte al istoriei bisericesti, in general ucritile sale se disting, printr-o mare eruditie, o bund cunoagtere a Scripturi, a istorii, literaturii antice, cronologiei, filologie’, paleogratici, filosofiei si geogtafiei, aga cum nota in Studi introduetiv, domi Acad, Emilian Popescu, p. 7. Eusebin s-a niiscut in perioada dintre anti 260 gi 264 la Cezateea Palestinei. Tineretea si-a petrecut-o in Palestina cénd in 296 1a vizut pentm prima dati: pe tania ofiter Constantin cel Mare, viitoral impirat_ roman, Cariera ecleziastica st strains legata de oragul Cezareea, aici taniral Eusebiu a primit primele indruméri teligioase, aici a ptimit Taina Botezului gi tot aici a fost si hirotonit (consactat) de care epicopul Agapius al loculti, Educatia crestina gi-a clidit-o sub indrumarea preotulii Pamfil, un mare invatat din Fenicia, adept si ucenic al Ini Origen, Eusebim consemneaz’ informajia c& imparatul Constantin a reugit sf adune lumea cresting in sinoade san soboate. Constantin a organizat sinoade ale slujitorilor Ini Dumnezeu, aga ca si cum ar fi fost ol insvgi un episcop al tuturor, inscdimat de insugi Dumnezeu, De aceea nici nn se dadea in katuri s& vin insusi el Ta adunarile lor si s& sada Iaolalta cn ei, Inand patte Ia dezbateri — sfrgnincios cum se dovedea s% punt tuturor sub dumnezeiescul semn al pScii. (1,44, 1, 2) Toate aceste fapte sunt eustimite pe crestinarea impfratulni Constantin in ajunul Tuptei de 1a Pons Milvius cu wampatorul Romei, Maxentitt, cumnatal hui Constantin. in prezina luptei primeste Constantin incredintare divin: ,.Acesta arita in felul unnitor: de vvanfill unei [cozi de] Lance inalte gi poleite ew aur exa prinsa piezig 0 stinghie in forma semmilui crucii, Sus de fol, deasupra intregnhai insemm, era o cunmna inapletita din aur si batut4 cu pietre nestemate, de care se afla prins simbolul munelai Mantuitorului; doui litere inchipuind, prin cele doui litere de La inceputul Ini, insugi mmele Ini Hristos — P-ul find prins in mijlocel erucii X-ului ‘© — imijiale pe care imparatul sa = obigmait si le poarte inscrise pe coif chiar mai tarziu” (1.31, 1). in catea a patra, Eusebiu ne relateazi in extenso victoria imparatului asuprascifilor si sarmafilor: ,.Mai este oare nevoie sf amintese aici ci impfinatul avea sect DupA moartea mattiric a Ini Pamfil, EUSEBIU DE CEZAREEA gi sii supund pe barbari, silindu-i Ensebin in sctie biografia magistrult Viaga impsratubsi Constantin 34 asculte de puterea roman? CA in perioada mani persecufii inifiate de sialtescrieri el a izbutit penta prima oari si Diocletian care a durat de 303 pan’ in subjuge popoarele scifilor si ale 311, Eusebin a reusit si redacteze sarmajilor (cate mai inainte nu Incririle: Cronica, Isioria eeleciastict stim ce inseamn si slujesti (cirtile LV) si Introducere alti). Adici referire clark la elementart generale —_(pistrata striroméni fragmenta), Dupa incetarea persecujiei Sigur c& doar aceste citeva si moartea episcopului Cezareei este ae Gate pot stami curiozitatea oricanuit consactat episcop piistorind cetatea pAnd la moarte, adic& anii 339-340. Lmerarea aga cum —aprecia Acad, Emilian Popescu trebuie si aiba un scop moral- edificator, s& reprezinte 0 glorificare a imparatului. (p, 27), Partea inti a-volmnlni cuprinde discursul in fata imparatuhui la 25 inlie 336. In acesta, Constantin este comparat de Eusebin cn soarele: .EI stialnceste ca soaiele, rispandindu-si razele de lumina, prin lumina cezarilor, pani-n cele mai departate locuri cunoscute Tumi”, (TT, 4), Tot din Tncrare vedem faptul e& impiratul Constantin era tn wn ostean rengind s-gi intdreascs oastea prin pormei blénde si chibznite, patrunse de dulul evlaviei, si in fntea ei a ajuns pana in fara Dritanilor gi pani la popoarele care sakagluiesc undeva in mijloctl oceamabui de Ia soare-apune; a supus pani in intreg finutul scitilor cel farémitat spre miaz”inoapte intre ‘mii de neanmuri barbare nestatornice. (1.8, 2). doritor de a cunoaste date si fapte din trecutul mai indepaitat al Bisericii Cregtine. Prof. Ion Pacurar Cronica parohiala: © Colaborare intre Scoala si Biserica. La servicile liturgice duminicale au fost prezenti copili de pe raza parohiei indrumati de profesorul de religie. in 5. 04 au rostit Crezul gi Tat’ nostru elevii: Vitlean Bogdan (cls. a VEa), Barcan Cristina (cls, a VI-a) si Voros Melinda (cls. a VIT-a): in 17, 03: Gherghel Luciana (ls. a IX-a), Onea Madalina (cls. a XI-a), Boer Roxana (cls a VIL-a); in 24. 03: Gabor Roberta (cls. a VI-a), Stoian Flavian (cls. a VI-a) si Potcovel Adina (cls. a VI-a) © Dumninica Ortodoxtel in parohia Birda, Duminicd, 24. 03 a fost sivangitt Sfinta Litughie a Sfintului Vasile cel Mare, La momentul potrivit au 7primit mai mmulfi credinciosi Trupul si Sangele Domanului, La orele serii @ fost oficiat Vecernia mati de catcheza cu tema: Sfintit impérati Constantin gi Elena — modele pentrn crestinit de astiei. in incheiere a fost vizionat filrmul artistic , Constantin cel Mare” (1962) artasirea copiilor. in timpul Postulti Mare Ja Sfinta Litumghie a Sintului Grigone Dialognl au fost impitgiti elevii de la Scoala Gimnaziala din Birda. in 3. 04 elevit de Ia clasele I-IV; 6. 04 prescolarii de 1a Gradiniga cu Program Nonmal din localitate; 17. 04 elevii de In clasele V-VIII si 26. 04 elevii de la Scoala din Sangeorge. © Taina Sfantulul Maslu. Atét in filie (7. 04), edt si in parohie (21. 04) a fost oficiata Taina Sfintului Masiu de obste. Ne-an fost alfturi in rugciune C. Par Zoran Milovanov de la parohia Berecufa, Tulian Popa de Ja parohia Colonia Gataia, Ciprim Bosca de la parohia, Banloc si Valer Gratian Raf de la parohia Clopodia, © Siptimana : duhovniceascé. $i in aml cesta a fost organiza in cursul xilelor de 14-21 aprilie sfiptiaina duhovniceasc& tema anului acesta find Cult gi cata Manifestitile _religios- culturale s-a desfigsurat Ja biserica parohiala cu Ihramul ,Nagterea Maicii Domnului” dar gi in localul $colii Gimnaziale din Birda gi Sangeorge. in fiecare seard ctr exceplia celei de miercuri (Denia Canomhii cel Mare) gi vineri (Acatistal Bunei Vestiti) a fost oficiati Vecemia wrmata de un cuvint de inva}atwa care au tratat teme de mugaciune, milostenie, post, Sfinte Taine gi vittufi crestine. Au fimut asemenea prodici ocazionale C. Pr, ulin Popa, Zoran, Milovanov, Adam Rugaci de la parchia Gataia, Calin Negrea de la parohia Gherman si loan Salvan de la parohia Folea, Impremné cu elevii de la scoala au fost organizate dowa manifestari: 0 catehezA in cadrul programul. ,Hristos impatasit copiilor” Ia $coala din Sfngeorge cu tema: Amid omagial al Sfingilor Impérati Constantin si Elena in Patriarhia Roménd. Cateheza sa bucnrat de céteva mijloace de predare a religiei: icosna, portretil, harta, tabelnl cronologic, literatura religions’, filmnl si calcutatorul (18. 04) si o exporiie de icoane pe sticld realizale de copii sub indrumarea doamnei prof. Heana Vasilin (19. 04), © Reviste la parohie, in ultimul timp am primit la parohie umatoarele reviste locale: ,.Beregsam”, nr. 1; 2a; ,Booga cultural”, nr. 4/2012; ,Opinia” (Sacalaz), nr, 11; 12; 13; ,Foaia Sacalazului”, m_ 104; 105/201 107; 108; ,,Foaia Sacosana”, nr. 1/2013; ,,Suflet now’, (Comlogu Mare), nr. 1; 2/2013, ,,Vatra noud” (Giarmata Vii), nr. 150; 152, 153/2013. © Slujiri liturgice. in 25, 03, preotul Valentin Bugariu a slujt alfturi de C. Par. Miia Pavloviei Ptr, parohul locului, Sfinta Liturghie in biserica parohials cu hramul ..Sfinfilor Apostoli Petm si Pavel” din comuna Magloc. Cu acest prilej pirintele invitat a susfimut predica zilei precum si 0 or de catehez@ cu tema: Personalitatea Sfinilor Constantin si Elena in literanra ‘resting. in 2. 04, par. Valentin Bugariu a fost prezent la Sptimfna duhovniceascd din parchia Colonia Gitaia unde a sustimit sin cnvént de invatarurt en tema: Credinta imparagilor Constantin si a maicet tui, Elena, Pe 14. 04 acelasi parinte a suit Ia Taina Sfintului Maskn in parohia Percosova. © Concursul spectacol ,,Bucuria de a fi crestin” in 26. 04 sa desfigurat in organizarea Liceului Tehnologic ,Sfantul Nicolae” din Deta etapa pe protopopiatnl Deta a Concursului spectacol ,.Bucuia de afi crestin” inifiat de Sectonil Teologic-Bducatioanl al Pattiashiei Romine. La aceat etapi din partea Parohiei Birds am patticipat — urmatorit concurenfi Gabor Roberta (cls. a Vi-a), Gabor Tania, Goanti Florenga (cls. 2 V-a) gi Bnilincn Rodiea (cls. a Vea) Ta dowd. sectiumi: recitarea nei poezii si inferpretwea = uu cfntec religios/popular La sectiunea de cintec, eleva Brulincu Rodica a cstigat premiul premiul 1 calificandu-se la faza epuhiaki = dela Timigoara. Cu pritejul Pracnicului fnvierit Domuulué dorim tuturor cititorilor i credinciosilor parohiei Birda gi filiet Singeorge sirbitori ferieite ineununate de bucurie si speranfii! COLEGIUL DE REDACTE: Prof, univ. dr. Rodica Popescu, Prof, univ. dr, loan Viorel Boldureann, Prof. loan Traia, Pr. lia Pavlovici- Patrut Redactor-sef: Pr. dr. Valentin Bugarin ISSN 22847731 Redacfia: Birda, Str. Principal’, nt. 229, tel 0729145610, cod postal:307187, jud Timig, e-mail: patohiabirda@yahoo.com arhanghelulparohiaortodoxabirda blogspot. com!