Me ene LT Te eed eee ae Arhanghelul ena Editorial: TCE Benes In memoriam Anghel Dumbraveanu (1933-2013) Vestea petrecerii din viati a distinsului poet, romancier si traducitor a asternut dolinl peste truditoris literelor bandene si:nu mama. Anghel Dumbriivearn s-a niiscut la 21 noiembrie 1933, in localitatea Dobroteasa, jndefil Olt, A uimat studi preuniversitare la Scoala Pedagogica de bfiefi din ‘Timigoara (1949-1953), apoi studi universitare la Facultatea de Filologie a Universitatii din ‘Timigoara (1963-1968), A fost redactor, secretar general de redactie, si redactor sef adjunct al revistei_,Scrisul, ‘amijean”/,,Orizont” (1953-1990), Membra al. Uniumit Scriitorilor din Timisoara (1969-1990), membru in Consilinl de conducere si al Biroului Uniunii Scritorilor din Rominia (1972-1990), fondator si redactor sef al revistei .Meridianul ‘Timigoara” (1990-1994), redactor ef al revistei Rostirea Roméneasea”. A primit premitl revistei ,Orizont” pe 1968 Distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (1973, 1982), Premiul Academici Roméne penta’ volumul Dianantul de intuneviec (1997). A primit de asemenea: Marele Premiu al Festivalulni International, Nichita Stinescu” (Ploiesti, 1986), Premiul special de poezie al Festivalului ,.Lucian Blaga” (Cluj-Napoca, 1998); Premiul intemafional ,Rozeta de Ia bella Voda” (Iugoslavia, 1998), Premiul special al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timisoara (2003) Debut in rest: .Scrisul bindjean”, Timigoara, 1952, poezie, iar debut editorial cu volumul Fltwiile viseasé oceanul, Editura penta Literatura, Bucuresti, 1961, poezie. Colaborator la mai multe seviste si publicatii rominesti: ,Adevaral literati artistic”, Arges”, ~Athipelagul”, Astra”, .Atenen!”, zi”, Contemporanul”, ,,Convorbiri literare”, _,Cronica”, »Bucovina litera »Drapelul rosu", ,,Echinoctin’, Familia”, ,.Flactra”, .,Gazeta literara”, ,lagul literar”, Literatorul”, Luceaférul”, ,,Ramuri”, Renasterea bandjeand", .Roménia Lterari”, Romina lbera”, Steaua”, ,.Tomis", ,,Transilvania”, ..Tribuna”, ,.Vatra”, »,Vinja Romfneasca”, In oni senectufii a colaborat gi cu revistele parohiale ..Lumind lini” de la Gataia (2005- 2010) si,,Arhanghelul” de la Birda (2011-2013). Anghel Dumbriveanm se integreazdi —potrivit criticulu literar Alexandra Roja — une generatii revitalizatoare pentru poezia romfineascd. Este 0 generafie care redescopara traditia mati poezii interbelice, valoatea clasicilor, coordonata esteticulti , - © generate cate mupe literalma de noaptea neagr’ a proletcultismmlui, prefigurand —zorii ‘unui alt tip de literatura. Scriitori de vinste diferite debuteaz’ editorial in faceeagi perioads, orient _literare fomte diverse coexist”, se incearca eroice recupertii ale unor forme si modaliti{i literare ce mm gicau trait existenfa la timp. In esenj’, Anghel Dumbraveanu este, pani In Diligenta de seard (1978), un poet solar, din dezlinfuitile cosmice el alege jemblemele soarelni”, agezste in heraldica poeziei, netezind convulsiile spre un peisaj stilizat, Atent Ia expresie, Anghel_ Dumbraveann -prelucreazi” poezia, intr stil ales, ceremonios si sacerdotal, 0 poezie a clegantei expresive, a tonulut cutenitor gi invalnitor prin rostire calma. (AL Ruja, Anghel Dumbréveanu in vol. Dietionar al scrittorilor din Banat, Editura Universitijii de Vest, Timisoara, 2005, p, 274-275), Acum la vremelnica despaitire mgim pe Bunul Dumnezen $31 odihneasc’ pe scriitoral Anghel ‘Dumbsiveann dupa truda inchinatai condeiulni gi hterelor romanesti REDACTIA 1‘$i mul bani st edgcigam., Intr-o d2i, dan gar’ tren i s ‘N-am carat s-am dat examen ‘Péntmu cighitie bas. Nui pra lume Nuvi pri lume vesnisie Cind i-alerz copiliie, Pra figiori a8 fl insori; Cand pra fecili framoasa S-astring lori in cotati Parca Le impingi cu sila ‘Vind cu ei sa le mariti; Cand patechile fac manta ‘Si apteapta pra gostaie Sale vind cocostargi Cu cice-0 papuga... vie Pra care in brat naga Spra bisaric-o prapoarta Sé-i tga popa cu mirt-n Frince mumili ge-L parti, S-umple rasice vorefuri Ca griigina cu vergett, Nam romanese s&-1 poarce Pani dancolo 4 moarce Dacé-n sat... N-am gatat cu scoala bine, ‘Nig mustaja nu m-o dat, CEa cap m-o incolyar gandu Cag fi bun printru-nsurat. ‘M-am ficut atfcea planni Sa plec zinize d-acas ‘Sim-aj insura cu Leana, ‘Dac’i-n sat a5 fi rama. Numai m-o bolgit Georgicd L-alce gcoli sf alergm, ‘Saavajam vro mesirie Calla sat, in céimp cu flor, O ramas in satu-m Leana Deflier® la Gostat: vai d& ea cum onmegnit-o Soarili pri la spat. Parca-n zbor ni s-or dus ani. To-am ajuns meseriag Invapand, crescut dan pith Pri cartela din ora. Ea s-0 miritat acast (Coun befiec di tractorist, Care pumndia sitaca, Ochi si obrazu-al trist ‘N-o viut Dumnedzziu sau soarcea Sti mé-nsor cu Leana mea. D-oi cénd gi cand ma pringe Boala domiui da ea. Tard ‘Vin suspine gi dureri, ‘Jara, tot mai multe ne ceri, Dar de dat, te vaifi cd n-ai Ceva-n schimb, ca si ne dai, ‘Nici caldur nici maat Si de Nistru ai uitat, De cand fi-e instrainal, Tuiei tot, nu dai nimie, Parc ne-ai fi imamic, Nuun scut de netrecut De la Tisa pan’ Ja Prut® Dela Tisa la Nistru vai, (Cainuei sii te prafticeai! Dimitrie AceaRestituiri: Din amintirile unui colonist din Gataia OD Ce au oare amumite amintiri ci me pot fe uitate? Pesemne cé sunt niste bucaji de suflet ce te insojesc mereu! Dan Puric Iti-ma din now in fata jumelutni. Retrdiese zilnic trecutul, ingeminindu cu prezentnl. Faurese piedestalnl viefii ageznd meren cate o pintra la temelia acestuia, Incerc si-i mentin stabilitatea legand caramizile vviefii cu mortaral amintirilor, Ma amagese poate, dar astfel simi c& viefuiesc in valtoatea acestor vremuri impodobese prezentul cu florile trecutuln, i dam frunmsefe, sens gi, mai ales, vigoare si demnitate, cAci amintirile, ca ,, migte bucdii de suflet’, ne insotesc merett. Cum s% mt te insojeased, cum s4 mu simfi ci fac parte din fiinja ta atétea inampttti (Srumoase sau mai putin plicute) din nostalgicii ani ai copilaiici? Le asociezi meren cn faptele cotidiene si retvAiesti energizant acele -vremui. Universul si personalitatea omului au sorgintea in gena frecutului fiectnuia, Poi sterge cu buretele din panoplia anilor momente ca zitul pepenilor sau cumpana anilor absolvirii dasei_ a Vira, adich a scoliit elementare? Nu poti! $i nici smi doresc, Doamne, fereste! Colonistii din. Gataia prinser’ rdicini adénci. aici. Ardelenii se _adaptasert ‘ iocuii i obicetustor, dar au adusitoria cu ei, Oamenit de pe cele trei- patm strazi, cu nnme de rezonant’ istoricd, (Avram Iancu, Horea, Clogca, Crigan) ncrau pmantul, cresteau animale, isi ctalan hAmicia gi priceperea, deseori, depiisindu-i pe bistinasi, Erau inventivi si bunt gospodari, Unit sau detasat si s-au dezvoltat averea, devenind prin munca lor ,, chiaburi” ( Inuliti si deportati, mai tarziu, de commnisti), ajungand chiar proprietari de tractoare gi de batoze. Cultivarea pepenilor a fost o alt& indeletnicire a consitenilor mei. Locul, care s-a menginnt multi ani de-a rindul, pani venit colectivul”, unde si-am durat colibele si vetrele pentru plantarea si recoltarea acestor produse dulci, incdseate de aroma si de cnloare , de stnitate si de purificare, se mmea Begu, Din Colonie treceai vadhl Barzavei, pe Ta Taz ( in spatele grdinilor, pe unde a fost cindva un zid, ca dig, pentru zidinicirea apei folosita 1a moara de 1a Sculea) si urcai dealul, Nu departe, pe o intindere de céteva ha, sitenii sian amenajat spatiile pentm cultivarea bostanilor (aga le ziceam noi atunci). Zeci de parcele alsturate, de-o parte si de alta a drummlni, zeci de colibe de maim difesite ( in fimetie de staea stipanulni), unele, mai solide, ‘infiuntan timpul peste ani, toate forman astfel o strada cimpeneasea, im loc de refigin si de deconectare penta noi copiti, Aici cultivau colonistii anual pepeni, Iubenife. Unit avema pe aceste loturi gi suprafete mici de cattofi, de ceap’. Ne bucuram si de toadele danuite de ‘pnunii, citegii, piersicil, perii, merii si butucii de vie ‘isipifi pe teremurile cu bostani. Parc’ era mutta, pentru cfteva luni, intreaga asezare aici, Ja Begu, unde natura, dammica naturi, fi intinde romamalni bragul salvator La Iucratul si intretinerea culturilor nn prea ne imbulzeam noi, copiti, dar, in pling vari, cand galbemul ‘pepenilor ifi stamea pofta unei felii aromate, gustoase si Gulci, iat verdele dungat al Tubenifelor ascundea miezul vemos, zaharos, cu care ne ménjeam pint a urechi, atmnci mengeam 1a cmpul generos ii prea multe invitatii. Cu pazitul pepenilor, noi eram baza, tinenii mai vistuifi. Inchipnie-ti, dragd cititorule, ce rai al copiilor era acolo in oaza aceea de lume si de verdeayi ! Dac pentn pining locul era un adevirat izvor de bani si un ‘nijloc de wai, pentrt odrasle, spayiul acesta, peste care plutean miresmele cémpului, devenea o descatusare totald din prelungita povar’ a orelor de clas’. Ah! Ce frumoase vremuri! Dar mai ales Auminicile! Nicio discotecd din lume, niciun concert de smuzied, niciun televizor sau ‘vreun computer m pot egala ‘twairile, — emofiile, —_veselia, deconectarea i eliberarea stmvitoasi care ne copleyeau pe noi, puii de gospodari, in acest univers de basm. Veneau la pit (dar, de ® fapt, loturile erau doldora de bostani si mu avea sens 8% ne ffarim inite noi, ne ddeam uml HAG altuia ca-ntre fai, fi vreo opteligte), veneau la recoltat, La ‘transportat, barbati, femei, fete, Dattani si chiar mame cu pruncii in braje. © bun parte in suflarea satului se str2omutase aici. Recoltatil produselor presupunea pricepere si cunoastere, pe care le-am invijat de la cei mari, cu experienta. Incercam pepenii cu degetul, ii alegeam dupa culoare si, mai ales, dup& cum se desprindea codita, iar Tubenifele (pepenii verzi) it selectam dupa galbenul format pe partea culcatt 1a piinint, dupa cercelul uscat de Timgi coadi si dup fel cum pirdia cénd o siringeam. Méncam pin m1 mai puteam, Le slegesm, Gupi pofta inimii: pepenii cu dungi pentru felii sau turchestan, iar Inbenifele cu miezul rosu sau galben. unitate de dulceay’ si de arom’ ne potoleau zilnic nesajul sorbind cu plicere de copil miezul auriu si nectarnl. savuros. Prof. losif Marius CireaUrme din trecu Democratia parlamentari confesionalé a roménilor din Austro -Ungaria in perioada 1867-1918 versus Marea Unire dela 1 decembrie 1918 si legislatia interbelicé a statului national unitar in prezental articol am sintetizat pentru prima oat’ in istoriografia national dow concepte _istotice: democrajia parlamentara confesional’ a roménilor din Austio-Ungaria in perioada 1867-1918 si sistemul politic-administrativ-confesional-national-auitonom al romAnilor din Austro-Ungaria, Aceste concepte at tn rol metodologic major in elaborarea tnei probabile istorii sistemiatice, stiintifice- “universale sau geopolitice” a romdnilor, constituind axa central’ a demonstritii continnitatii gi dezvoltirit poporulti nostru, de la obstile s’testi daco-getice pand in 1918 A trecut circa wm secol, de cand Nicolae Torga sugera 0 posibil’ istorie “universal” a. roménilor, schitind comparatii evenimentiale, episodice intre societatea romaneasca gi societatea universal, Acum ¢ timpol, s& relevim dincolo de amulfimea coplesitoare de izvoare documentare si de analize mimyioase, dar Uunilaterate ale acestora, “legile” dezvoltiti istorice ale societitii toménesti si universale; in cazul de fay, una dintre aceste lepi, sespectiv continnitatea institutiilor comunitare-statale din obstile s8testi antice si reformarea Jor constant, pin in 1918, in raport cu politica de dominatie externa si cu politica intern’ de rezistenty si asimilate a “factorilor extern perturbatori” in perioada 1867-1918, romani din Austro- Ungaria am dezvoltat si generalizat un sistem politic administrativ-confesional-nafional-matonom, —centralizat in jul wmBtoarelor institu{i: Congresul national, biseticese al Mitropoliei greco-crtodoxe, cn sedinte amiale la Sibiu, Sinodul electoral mitropolitan al Mitropoliei greco-catolice de Alba Iulia gi Fagtrag, cu sedinl Ia Binj, adunfiile “nofionale” ale Partidului Nefional Romén dim Banat si Ungaria si Partidulus National Romén din Transilvania , oficializate in 1869 si unificate in 1881; si avand 0 strctus comunitard- institutional complex, in constant progresie in toatt aceast perioads, cotespunzitor acutizfnii « problemei niafionale » gi generalizarii luptei de emancipare social, si national, structurd avand ca elemente principale sinoadele conmmitare-confesionale ale parohiilor $i epathiilor greco-ortodoxe si greco-catolice din Arad, Caransebes, Lugo), Oradea, Gherla, _autoritatile adiinistrative-confesionale colective locale, ycolile comunitare-confesionale locale si epathiale, respectiv institutele pedagogice gi teologice, mille de asociayit culturale comunitare, profesionale, Tegionale, nafionale, de la asociatiile corale, de lect, teatrale, «invatitoresti », pini la «casinele —nafionale », reprezentind «case culturale nationale locale »,, unificénd diverse asocia{ii culturale locale si la societfjile culturale nationale, precum Astra, Asocialiumea pentru. cultura gi literatura poporubti roman din Transilvania, fondati in 1861 (care din 1868 institutionalizeazi « despiutiiminte » in toat Ungaria), Asociatia pent cultura poporului roman din Maramures, 1861, Asociafia nafionaka arideand, fondata in 1863, Societatea romfni de lecturi din Arad, 1867, Societatea pent crearea mini fond de teat roménesc in Ardeal, fondatd in 1870 3.a., apoi sutele de institutt cooperatiste de ciedit locale, sitesti, dar gi taincile nafionale, cu capital majoritar romfnesc, biblioteci poporale i scolare, zecile de mii de conferinje de ‘ popularizare a stiinfei si de solidarizare nationala», sutele de fundatii nationale si mile de donatii penta «cauza nationaldn, tipografiile, editurile si redactiile publicatiilor nationale, presa, adnnirile communitare- nafionale, organizate periodic, local, regional, festivahri culturale, diverse expozifii gi manifestafii nafionale, institufii nationale, precum Muzeul Astrei, fondat in 1905 ga in cadml acestui sistem, clericii an avut_rohul administrativ centralizator, datorita statutulni lor juridic rapoitat Ja autonomia confesionalé-najionala, dar si datorita rolului lor social efectiv, de militanji pent emancipare sociala si national. De exemplu, episcopul gteco-ortodox din Caransebes, Nicolae Popea, care a pistorit intre 1889-1909 a cumnlat © mulfime impresionant’ de func}ii confesionale-administrative, dar si politice, culturale, civice, dine care enumersim: asezor in Consistoriml mitropolitan, progedinte al, Comitetulni national al Partiduimi National din Transilvania, cate a convocat si adnnarea national politic’ de unificare, din 1881, fondstor si apoi presedinte al Asociafinnii pentn literafura roman’. si cultura poporului tomén, fondator al Reuniunii pentre crearea unni fond de teatra roman (in Ungaria), fondator si protector al Reuniunii invatatorilor greco-ortodocsi din dieceza Caransebegului, membm pe viata al Retniunii agronomice roméne din comitatul Sibiului, ‘membni al mai multor societij literare Va unma- Magarin Pavel Lucian Migirin Odor DionisosDocumentar: Fundafiile scolare si rolul lor in formarea intelectualititii romanesti bandtene Migearea de emancipare nafionali a romAnilor Dandteni, in diferitele et forme de manifestare, poast’ amprenta —realitfilor social-politice — specifice, desiigurinduse pe —_cooxdonate programatice si de timp propa. In ciuda progreselor inregistrate pe plan economic si social, Banatul si plajile ardelene p&tzund mai tarzan in aria de manifestaze a iluminismnlui, au atat in receptarea valorilor iluniniste europene, cat mai ales in produejille originale, Cele cateva —personalitifi eulturale ale duminismului bing{ean, prezente in viala cultural romanease de Ia inceputul secolului al XIX-lea, 1m pot acoperi lipsa ‘nei paturi intelectuale romanesti chemata si realizeze contactul cu masa Targi a poporalw, s8 difizeze cultura si ideologia epocii in cadrul larg romanese.* in timpul dominatiei habsbmsgice si mai apoi anstro-mgare, —situafia material precer’ a poporuluiromén, compus in imensa majoritate din farani cu. lotmii mici de pimant, nu penmitea sustinerea copiilor la scot ssuperioare, Era o realitate intetinnt in mod constient de antostat Romiénii binifeni .... injelegdind marea menire a stiinfei de carte, cu sacrificti mart au céutatintre toate imprejurivile asi intretine scoli najionale si a crea contre culturale cari au fost parghitle salvatoare in cumplita sridanie de” asi afirma si menjine nationalitatea* > Priviti prin prisma realitffii in timpul duatismului anstro-ungar, cfnd politica de ingridire a posbilitiilor de activitale a scolilor nafionalitilor asuprite a atins maximum de intensitate, sprijinizea La invijatusi a elevilor gi studentilor a devenit o necesitate de prim ordin. N. Bocgan, L, Gyémant, Aspecte ale Inptet culturale si politice a roménilor bajeri in prima jumitate secolultd al XI¥-lea, in Banatica, Regia, 1, 1973,p. 347, S Aurel E, Peteanu, Poporul roman binlgecen din judefud Caray-Severin (Poesia obiceiurile si particularitigjile graiulu sd), manuscris autograf in cemealé in Colectia de document @ Mazeului de Istorie si Etnourafie Lugo), la Luminita Waltner-Barbuleseu, Aspecte ale vient culturale romane tt i oragu! Lugoj in a dowa jumdiaie a secoluhii al XIX-lea $i primele decenii ale secolui al XX¥lea, in Stutii si Conumictiri de Btvograffe-Isiorie, I, Caransebes, 1979, © Wns parte din scolile romAnesti din ‘Transilvania, Crigana, Maramures, Bucovina gi Banat eau spriinite de citre diferite societati culturale, dintre care tm Tol important lan jucat .AS7R4”, infiinjat% in 1861, cn sedi 1a Sibiu, gi ,Transitvania”, infingata in 1867, cu sedi! Ia Bucuresti Socieiatea ASTRA — cel mai important agezimint —cultural-stiintific al roménilor din ‘Transilvania — a avut un rol deosebit de important in impulsionarea activitajilorculturale ale _roménilor banajeni, in incurajarea infiinjfiii de Societai culturale, Reuniuni ale femeilor, cu scoputi filantropice, de ajutorare a copillor sfraci, de sprjinire a scolii roméanesti.” in legaturi cu activitatea Societijii ASTRA, desigur trebuie mentionati ca avand un rol deosebit contzibutia Daineased~ deosebit in scopuri cultural-filantropice, puse in slujba afirmfirii societjii roménesti a Béncii Albina de Ia Sibiu, Totalul sumelor alocate in acest scop intte ani 1872-1918 se ridica la 684.540,27 k (coroane).° Banca Albina a contribuit gi Ja zidirea (constnuirea) unei gcoli din Episcopia Caransebesului,” Societatea ASTRA va fi din plin sprijinitt de Banca Albina in actinnile pe care le inijiaz8. intre anii 1874-1918, Banca Albina o inzestreazi cu 148,580.48 k © Aceasti sumi va fi folositit de Societatea ASTRA penira subventionaren muzeelor etnografice de la Sibiu si Lugo, inzestrarea cu ciuti a bibliotecilor comuale ete Reuniunile femeilor romine din Sibiu, Lugo} $i Bragov vor primi stipendii banegti in vederea sprijinii diferitelor scoli gi intemate gcolare pe care le patronau.” Reuniunea femeilor romane din Lugo, infiinfata {in 1863 gi sprijinit de ASTRA, sia propus ca prim tel, adunaiea de fonduri pentm acordarea de_stipendi” clovilor si studentilor ipsiti de mijloace. -Vaunna- Lect. univ. dr. Virginia Ardelean “Elena Borage, ASTRA la Oravifa, 1898-1918, in Banatica, UL “Dr. Vietor Lazirescu, Funelagitlugojene mn sprijinulelevilor stsiudenflor banégeni, in Mitropolia Bematulvi, anal XXXV, 1985, 11-12, p. 816. ©Minai D. Drecin, Banca Albina cin Sibin, Institute nafionalt a romdnilor transiviment (1871-1918), Editura Dacia Chuj- ‘Napoca, 1982, p. 163. * Protocolul $ed. Sen. $c., 1913/45/6547 —50 coroane pent zidirea scolit din Maciova. ® Minai D. Drecin, op. cit, p. 164 “Dr. Vietor Lizireseu, op. cit, p. 165,Cateheza: Despre Post Postul igi are originea de 1a Dumnezeu; el a fost rainduit in rai find prima pore’ dati de Dumnezeu Ini Adam de asi stipini pofla neméneind din pomul cunostinjei binelni si ranini, La sugestia garpalui si la indemnul Evei, el a incaleat singura limita care i-a fost impusi de Dumnezeu devenind victima lacomici, abuznd de amfiriciunea fiuctului care nui era necesar a fost izgonit. , Din tofi pomii din rai pofi sf mannci, far in pomul cumostingei binelui gi rauai si nu mandnci, caci in zina in care vei manca din el vei muri negresit. Cuvintele ,, s8 mm mananci constittie pomunca expres’ a postului, cat timp Adam a implinit aceasti porunca a fimut post, cand ins a cileal-o mm a mai postit si ca ‘unnare a pierdut intreg raiul care era 1a picioarele Ini find izgonit chiar din et ‘Aceastii pommca a postulni a implinit-o gi Moise, el postind timp de patnzeci de zile pttea primi teofmia de pe mntele Sinai. si Legea Ini Dummezeu, Asemenea ui fiecare credincios tretmie si se retraga in sine insusi gis posteasca timp de patmuzeci de zile pentru a se invrednici sa, vadi pe Dummezew, si contemple — divinitatea_ Ini Hristos in momentul teofaniei Patimii-inviere pentru a primi si el, duhovnicegte, lezea iubirii gravati pe tablele de came ale init Postal Mare se aseamn muntelui Sinai pe care La urcat Moise ca om, pe care a rimas timp de patruzeci de zile si de unde s-a coborit indwmnezeit si iradiind slava dumnezeiasc&. Postil a fost inijiatoral si al altor teofanii. si minuni ale Vechiului Testament, de exemphy acelasi Moise datorita postulni a ficut ca poporul Init Israel £8 treaca prin Marea Rosie si s-a invrednicit de teofania Rugului aprins. Gratie postului si stpénisii patimilor Enoh a fost ,.zmutat” Ta cer gi:n-a cinoscut moartea, Tacob a moslenit dreptnl de inti néfscu, Ana cea stearp’ a dat nastere Ini Samuel, Sanson a biruit leul David a dobandit imparatia, Tlie a inviat pe fiul vaduvei sia Ricut sf cada ploaie din cer, Isaia s-a invrednicit de vederea Domnnlui ostisilor fiind curatit de un c&rbune aprins, Tona a se&pat din monstnul marin, Daniel a binuit pe lei, iar cei trei tineri au rimas teferi in cuptoral eu foe. Insusi Mantuitorul nostru Tisus Hiistos indata dupa botezul sin a postit timp de patmzeci de zile in pustie; prin consimfgimant liber s-a supus de bund voie foamel si ispitei diavolului, El a instituit astfel postul gi asceza crestina prin propria Sa existenf’ pentru a arita El insusi calea ridicarii Ini Adam cAzut din cauza lacomiei Acceptind si fie ispitit si si lupte cu diavolul in ‘umanitatea Sa, Hristos a dat astfel now crestinilor modelul Tuptei impotriva puterilor riului si ne-a oferit ddrept arme postu, rugiiciunea si savarsirea faptelor bune. entra c& a pazit ponanca dat Mantuitoral a fost intarit si pregatit pentm agi incepe activitatea invatitoreasc®, de care credinciosul nu se mai poate lipsi, El ne-a invajat c& postul inseamn’ infiénare de Ta orice pleat, de la wr, de la ménie, de la rizbunare, de la viclenie, de la grifile lumesti, mai exact postul reprezintt © infrinare constienta de la tot cea ce este necurat gi nevegnic. Postul mm este numai o simpla infrénare cio revenite cate adevir, o revenire a izvoral cel curat a vietii, la Dumnezen gi la ascultarea cuvéntului Lati, 0 gustare din viaja adevirat Postul ca o manifestare pozitiva, Imminoas’ gi activa inseamnd veselie, bucuria duhului, triumfial vesnicie: asupra vrajmasului, biruinfa dreptétit asupra i, a iubirii asupra wii, a Tuminit asupra ; de aceea Mantuitonul a poruncit celor ce postese s% m-si smoleasc’ fat, ci i-si img’ capul sisi si spele fata ,, CAnd postti nn fit tris ca fatamicii, c& ei si smolese fefele lor, ca s4 se arate oamenilor ci se postesc...Prim aceasta SS Mantuitorat combate virtuile —fiamice ale fariseilor care cAnd postean igi smoleam fefele, adica se posomorau, se infunecan Ja ff cas se arate inaintea oamenilor e& sunt mati postitori, sam iceatt rilostenie in fata multimii pentru a fi vazuti de acestia si Miudafi, si am penta a plicea Ini Dummezen, de sceea sunt mumniji fijamici enim géndul lor de a fi Hiudagi de oamenii care credeau despre ei c& sunt foarte credinciogi Méntuitoral combate faimicia spre a atrage tenia asupra valouii Hiuntsice a postulni, milosteniei gi mugiciundi, pentru c& fariseii prin felul cum le stivangeau, dean importang’i numai pari vazute a acestora..... iar tu cind postesti unge-fi capul tu si faa ta o spall, ca sit am te arati oamenilor cA postesti, ci Tatlni tin care este in ascuns, si Tatal tiu care este in ascuns, ii va résplati fie. Scopul cuvintelor spuse de Tisus: . s% ne ungem capul si sine spalim faa” este de a nm cuta Tanda oamenilor, cfnd postim, ci s& ascundem aceasta fapta ‘bund gi s8 fugim de slava degarta; timpul postulni trebuie stl petrecem in infrénare, rugaciune, smerenie, cuiijenia inmii, in pierea de riu pentru picatele stivingite, avand astfel certitudinea iettinii pacatelor gi dobanditea fericini si viei celei vesnice in finparzia Ini Dumnezeu. Pr, Calin Negrea Parohia Gherman 6Semne: Contribusia vlddicii Elie Miron la dezvoltarea culturii roménesti. Etape semnificative 11, Miron Cristea — profil enciclopedic Primal patriach al Bisericii Ortodoxe Romine a fost mu numai ‘un shyjtor al altarului strimogese, ci si al culturii tradifionale roméinesti: autor al unor monografii, culegttor de folclor literar si nmzical, itemeietor de muzeu enogratic, Viddiea Elie Cristea a vazut lumina zilei fa 18 iulie 1868 into familie de farani din cétunul Urseni'”, ‘Toplifa Romana, jud. Harghita Casa familie: Cristea era pe malul drept al Mareyului, spre vest fala de agezarea actual a Mandstiri Sfantul Iie!" Familia Cristea 4 nu era criginara din Toplita Roman, ci din satul Potoc, azi Deteni, connina Tdeci ‘Bai, jud. Mures'*, in veacul al XVIII-lea este amintit un oarecare Vasile Cristea, iobag ajuns ,biriu domnese", un fel de vitaf pe mozia baremulti’ Kemeny, pedepsit de ‘baron este exilat la Toplita. Aici s-a nfiscut si George Cristea, tatal_patriarhului patticipant la revolutia condusi de Avram Tancu si Domnita care au format o familie timp de 65 de ani (1859-1929), George si Damnifa Cristea au avut cinci fete st trei biieti: Teena, moat ta wei ani, Mori casitoritt ct preotul Ioan Rusu din Ville Tana, mirtat@ cu Dumitru. Antal, {aran din Toplita, Paraschiva decedata Ia 4 ani, Elvira cisitoritt ta Bucuresti, Cei trei Diieti ai sotilor Cristea au fost: Toderict si Leon morti de miei si Blie, cafuearit eu smumele de Miron" Din aceasta prima etapa a viet avem puine date, stim de faptul ca viitorul arhiereu igi ajuta péringii la munca edmpului, mai ales Ia cositul $i adunanul famufni dar avem dovezi despre portal sin ou c&imaga cust in cas, cu cioreci, eu suman gi cBciuli® Despartirea de parin{i gi plaiurile natale s-a produs ‘mai in momentul plecérié in 1883 Ia Gimnaziul Grinicerese din Nasiud, de acum valnile viti il vor purta in alte focuri decat Toplifa natal. Ajuns la Liceul din Nasud va fi coleg cu poetul George Cosbuc aflat in ultima clasi de licen, Personalitatea poetului' va marca ascensiunea tant Elie pentru totdeauna, versurile poetului ardelean se vor rea cvantirile gi predicile vitorubui prelat. Intr-o predic nut °° Locul nasteri a devenit i pseudonim litera, andr Elie sermeaz qu apelatival Hlie Dinursent. © Ihe Sandu, Pariarhul Miron Cristea, Ediura .Grai Remnese” a Episcopiei Ortodexe a Covasnei si Harahitei, Miercurea Ciuc, 2008, p, 34. (Se va prescurta in continuare Patriariul Miron... The Sandny, Paricrind Miron... . 29. © Tatil wierealui Eman Anal Térgovigteanal (1894-1971), ‘epotul patrisimlui Miron, {Tlie Smid, op cit, p. 32-38 Op. cit... 1931, patriarhul le-a vorbit credinciosilor despre uri, mnie si idbunare, incheindu-i euvantul eu versuile celui din oamenii cei buni/ Se nagte moatti, se topeste;/ In cei ca mine un ceas traieste; In semidocti traicste Jnni/ Trei ani in progtii eet din gloata,/ Tar in mise. viata toa”, Pe meleaguri nasiudene s-a dezvoltat in sufletal levului Cristea gi iubiren fal de limba roman si tradiiile poporului din care se niscuse. In timpul studiilor liceale s-a dezvoltat in viitorul teolog de mai tarziu si sustul pentru literatura. inne. 33 din annul 1887 al revistet,.Familia” di Oradea a spanut prima sa schita literaré inttulaté Prosit!, care se ocupS de strut la diferite popoare gi explic& pentru ul, cand straint cineva, ti zice: ,Sa-ti fie de bine”, »Noroc™, .,Sdnitate!” sau ,Prosit!™” Tot in 1887, adic in ultima clasa de licew Elie Cristea a fost ales gi pregedinte al Societatii Virtus Romana Rediviva", in cadmul_acestei Asociatii a tinut mai multe conferinte intre care amintim pe cea mai valoroasa: Aéysterea si dezroltarea Jocurilor, ih genere, precim si lifirea jocisilor nafionale rominesti In toamna anului 1887 Elie Cristea s-a inseris la Seminarul. Andreian din Sibiu, aici a devenit preyedintele Societatii de lectus Andrei Saguna’ fimetie pe care a_pastra-o pana la finalizarea studitlor tm 1890. in timpul studiilor teologice avem un al doilea auticol sermat de Elie, de asti data despre Electricitate si rotul ei in economia vieti, ap’nut in , Familia”, nt, 29/1888". Dupa absolvirea teologiei sibiene a fost mumit invafater-director Ia. Scoala elementard din Grastie pentry anul scolar 1890-1891, A dotit s2-s1 continue studiile Ino universitte europeans cra vizat Cemauiul, apoi Budapesta. La insistentele lui Ton Popescu, profesorul de pedagogic de la Seminarul sibia pe lanai mitropolital Miron Romainul tanénul teolog primejte din parten—Societiti »-Transilvania” 0 bursé pentra a putea uma cursuri_ in cadral Facultitii de Litere si Filozofie a Universitatii Regale di Budapesta. Insugirea principal a invitémantuloi superior budapestan cra interdiseiplinartatea, astfl cit doar in Facultatea de Filozotie rau inglobate atat_stiingele umane storia, filozofia gi limbile), cat si matematica, chimia, stinfele naturale ef. Tot in cadrul acestei facultati fumctiona si Catedra de limba romiind din 1863", Ajuns student al Catedet de ln sica insusit si celelalte discipline deschizandu ‘arizont enciclopedic cZtat de scoala Pr. Valentin Bugariu (Continuare in pagina 8) Miron Cristea, Pastoral, predict si cin, vol. 1V, Tipoarafia Cirtlorbisericesti, Bucuresti, 1938, p. 204 * Ton Rusu Abrudeam, Dr. Miron Cristea, Editie nou’, Edita ‘Napoca Star, Cij-Napoca, 2009, . 46, "Ton Rusu Abmdean, op. cit, p48 © Maria Berényi, Cultura romineased la Budepesta tn secolu al AMX+iea, £. ed, Gila, 2000, p. 61. (Se va preseuta in con Culturd romeineasei la Bulepesta..).(Umare din pagina 7) ‘Tot aici a fost ales membru si conducator al Societ’tii literare ,,Petra Major” a studentilor romani din Universitate. nin raport al societtii pe anul 1891/92 aflam ca Elie istea a citit intr-o sedin(& literard a societitii o lucrare intitulata Cdteva Indrumdri pentru susfinerea si promovarea ssininipi la copi in care a dezvotat principile pedagogul rediculienglez John Locke (1682-1701), In timp stdilor @ organizat in demnitatea de pregedinte banchetul festiv in onoarea profesorului Alexandru Roman cu prilejul serbar jubileubuy de 30 de ani al dascalului de limba romana de Universitate. Cronica parohiala: de reviste religioase, Juriul a impart publicatiile religioase in: reviste gcolae, foi religicase si reviste patohiale. An fost declarate cajtig’toare pe Epathia Timigoarei urmatoarele publicafii: Copilul candela nestins’” a Seolii Gimmaziale, nr, 27 din Timisoara (revista seolara) .. Candela Pesacului” (revista paroliiala) si .Athanghelul" (foaie retigioasa). co Concurs Judetean de Religie. in 11. 06 s-a desfigurat 12 Ashiepiscopia Timigoarei ultima etapa, epahiali a Concurstlui catehetic ,Sfantul Terath losif cel Now de la Paitos”, La aceast etapit s-an calificat tuei elevi din parohia Birda: Gabor Tania (eseu), Gabor Robert (desen) si Suclea Petronela (poezie religions) La finalul juriziii a fost obtimti o diploma de patticipare, o menfinne, iar eleva Gabor Tania a obtinut Premiul Ila seclinnea eseu pe judejul Timi co Inaltarea © Coneursul ; were, Domnului in parohia spectacol ,,Bucuria de a }) % pirda. in 13. 06 la orele fi crestin", taza \ _mooutapacactt diminetii a fost sivangits eparhiala. in 16. 05 in) amreognae Sfinta Liturghie in sala festiva a Centrului Diserica cu hramal fing Epa a Timigoaa ; ? Asha aia i sa desfigurat faz wii” din Singeorge. epahial’ — concursului * ( La orele amiezi in fata Bucutia de a fi crestin”. Ir ch wean) PR WAeRN_ USAR oficialitjilor locale an Pavohia nowt a fost ) hey ARK Soe mt ee oa ae aes. coro GB reprezentatd de eleva sin! CONTRO mca AOHIAA ovens flor. fn incheiere copii Brulincu Rodica care as eee we ta Sconla in ‘obginut prominl al T-lea la aoe Singeorge at susfinut un eens interpretarea } short + Rae ppon { sine iia slsiek ‘unui. cntec popular. i, compus din poezii © intilnirea t AANA AD ANNA AON si cimtece patnotice. Un monografistilor gind de muljmire se banateni. La Muzeul Satului bindjean in 11, 05. sa desfigmrat o nond sesiune de commnicdri vizind satul anfjean. Din pastea parohiei Birda a patticipat preotul Valentin Bugariu © Shmpozion international de Teologie ta Caransebes. In 13 mai s-a desfagurat wn now simpozion de teologie Ia Caransebes. De aceasti dati preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat comunicarea: Literatura religioasa in tinpul ImpZtratulut Constantin cel Mare. © Concurs Judetean de Religie. in 22 mai a. c. s-a desfigurat la Liceul Teoretic din Giitaia, 0 now etapa, cea localii a concursului catehetic ..Sintul Terarh losif cel Now de la Patos”. Tema acestui an fiind ~.Creding& si libertate”. La aceast& etapa au castigat premiul I elevii; Suclea Petronela (poezie religioa’) si Gabor Robert (desen) cate s-au calificat 1a wamitoarea tapi, cea eparhiala, . © Concurs Judefean de Religie. in 1. 06. sa desfigurat 1a Liceul Tehnologic ,.Sfintul Nicolae” din. Deta, concursul .,Sfintul Ierazh losif cel Nou de la Partos”, faza local. La aceast& etapa a participat gi eleva Gabor Tania care a obyinut Premit T1a secjiumea eseu si s-a calificat la faza epathial . © Coneurs de reviste religioase. in organizarea Auhiepiscopiei Timigoarei si Inspectoratului Judejean ‘Timig s-a desfigurat in 10. 06, edifia a XI a Concursului cuvine ta final doamnelor inv, Maria Miron si Edu Stefania Cercega. © Premierea copiilor ta biserica din Birda, in 14 iumie, 1a orele diminefii s-a desfigurat in biserica parohiala din comuna Birda o festivitale de premiere a copiiilor implicayi in programul educativ al Bisericii. Cu aceastl ocazie au fost risplatiti 25 de elevi si S profesori in incheiere se cuvin multumiri domnului Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei cat si doamnei prof Bianca Ténase, directonil Scolii Gimmaziale din Birda enim implicarea in programele religioase