Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Acizi Și Baze

    Uploaded by

    popa angelica
    14 views16 pages

    Original Title

    ACIZI ȘI BAZE

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views16 pages

    Acizi Și Baze

    Uploaded by

    popa angelica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    Capitolul 7 ACIZI $I BAZE 7.1. Acizi si baze. 7.2. Cuplul acid - bazé conjugata 7.3, pH-ul solufillor apoase “Se considera un acid ca fiind o substanta care poate pierde un ion de hidrogen, formand prin urmare o bazé, in timp ce in reactia inversa, baza este o substanta care poate lua un ion de hidrogen, formand prin urmare un acid.” (.N. Brénsted) + Ce structura determina caracterul acid sau bazic al unei substante? + Cum se poate aprecia caracterul acid sau bazic al unei soluti? mie asa a Xa 7.1. Acizi si baze ‘Aciii si bazele sunt substante compuse anorganice sau organice implicate in multe procese naturale sau in reactile aplicate in laboratoarele de chimie sin industria chimica. Tn casa a Villa s-au studiat principalele proprietati ale acizilor si ale bazelor. ‘Analizati schema 7.1.1., completati ecuatille indicate si efectuati ‘experimentul A din fisa de laborator 7.1.2. Schema 7.1.1. HCl+Zn HNO; + NaOH —> Ca(OH), + CO. + H,80, + CuO -» H,$04 + Cu(OH), > NaOH + HCl —> HCl+CacO3 + NaOH + CuSO, — ‘Aciaii si bazelor actioneaz8 asupra indicatorilor acido - bazici schimbandute culoarea: Indicatori Solusil acide Solutii bazice | + turnesol + albastru + fenolftaleina + rosu | + metiloranj + rosu deschis + galben Fig. 7.13. ‘Se pune intrebarea de ce acizii sau de ce bazele au proprietati j Indicator acido-bazic? _agem&nStoare? Dac au proprietati asemanatoare inseamna ca au si un foal nto) pect stctral comm CD y ‘Analizati schemele de reactie de mai jos si indicati ce face acidul dorhidric cand reactioneaza cu zincul, cu hidroxidul de sodiu sau cu snvlonl Din reactille analizate, se observa c& acidul clorhidric cedeaza ioni Har ionul hidroxid (HO) sau amoniacul (NH3) accepta ioni H. lonul H* este un nucleu de hidrogen, adic’ un proton. Pe baza unor astfel de observati, chimistii Bronsted si Lowry au formulat definitia protolitic’ a aczilor si a bazelor. rn Acizi Conform acestei teorii pot fi acizi specillechimice: + molecule neutre: HCI, HpSOq, HCO, HO; — + cationi: H30*, NH,*; a eee + anioni: S04", HCO; influersats de mal musi Dupa numérul de protoni cedat cizii pot fi Bsepu- carta eral ic sau monobazici: HCI, H30*, HCO3"; poled, ai polarizabia + aczi poliprotic sau polibazici: HyS0,, HpCO3, HPO, as el ' tal Sibd 9 deck ade! ini motaiingeneralcuHA, legaturacovalentSH-X (Xenemetsl ‘este mai tare este polard (H®*—X®), Polaritatea acestei legaturi este unul dintre factori care determin’ proprietatea acizilor de a ceda protoni. ‘Taria unui acid depinde de usuringa cu care acesta cedeaza protoni La dizolvarea in apa, acidul clorhidric (HCl) si acidul carbonic ¥ (HjCO;) ionizeaza, eliberand jn solutie de hidroniu (H30*) (vezi paragraful 5.1.) ln 1648 8. Glauber obtine HCl(aq) + H,O(1) -» Cr(aq)+ Hj0*(aq) uae ones hee HCO3(aq) + H,0(!) # HCO; (aq) + H30*(aq), ERG de, eda oe Existenta ionilor H30* in solutille apoase de acizi determina ani mai tira, tot Glouber anumita structur’ a indicatorilor acido-bazici si o anumita culoare. De brine acd corhiricfolosind exemplu, turnesolul are culoarea rosie in mediu acid. oo Indicatorii acido - bazici sunt substante organice colorate care i animators al Oomentor se schimb& structura si, In consecinfd, culoarea, in functie de caracterul acid \gdsesc camtitati foarte mici Sau bazic al solusiei. Ge acid elorhidrc (0,35), cu in solutia apoass diluaté de acid clorhidric, concentratia ionilor gil ea ne H30* este mare, pentru ca, practic, toate moleculele de acid clorhidric au 1 doeste “intra forma WOnizat la dizolvare. Acidul clorhidric este un acid tare. In aceste conditi, actus. £7 ditruge bocterite Mai multe molecule de turnesol s-au schimbat structura si culoarea rosie de putrefactie si pe cole este mai intens8. patogene care patund in Jn solutia apoasd de acid carbonic, concentrafia ionilor H,0* este eos foarte mica, pentru cd foarte putine molecule de acid carbonic au ionizat la dizolvare. Acidul carbonic este un acid slab. Prin urmare, un numér mic de molecule de turnesol sau schimbat structura si culoarea este roz. in solutia apoasa a unui acid tare, nu exist practic molecule de acid neionizate, ci numai ioni H30* si anioni A. in solutia apoasa a unui acid slab, Se gasesc molecule de acid dizolvate, dar neionizate, ioni H30° si anioni A’ Stiind ca acidul iodhidric (HI) este un acid foarte tare si cd acidul ‘ianhidric (HCN) este un acid foarte slab, scrieti ecuatille reacgillor de ‘onizare pentru acesti acizi. focerronc Ed Curriculum diferent Bexar ‘Acizii poliprotic!ionizeaza in etape succesive. De exemplu, etapele de ionizare pentru acidul carbonie sunt: H,CO,(aq) + H0(1) # HCO; (aq) + H,0"(aa) HCO; (aq) + H,0(I) # CO3?{aq) + H30°(aa) ‘Acidul anionic (HCO) rezultat din prima treapté de ionizare, avand o sarcind negativa, cedeazé mai greu protonul si este un acid mai slab decat acidul neutru (HCO3). (© marime care indicd tia unui acid este constanta de aciditate (ka). tra echilibrului, jolvarea unui acid HA in apa, are loc ionizarea lui cu stabilirea HA(aq) + H,0{))# A(aq) + H30°Caq) unde: [H30°], [A’], [HA], [H2O] sunt concentratile specillor respective la echilibru. Pentru solutile diluate, concentratia apei ramane practic constanta pentru cd numérul de molecule de apa care au reactionat este foarte mic, in comparatie cu numarul de molecule de apa aflate inifial in solutie. Relatia de mai sus devine: [ao'} [4] [Ha] unde:k, este constanta de aciditate si se exprima in mol/L. ‘Dups valoarea constantei de aciditate, se poate aprecia tiria unui acid, Pentru un acid foarte tare, la echilibru, concentrafiile ionilor H30°* si ‘A sunt cu mult mai mari decat concentratia acidului neionizat. in acest caz, K, are o valoare mare. Pentru un acid foarte slab, la echilibru, concentratiile ionilor H30* si A-sunt cu mult mai mici decét concentrafia acidului neionizat, iar K, are © valoare mics, jn functie de valoarea constantei de aciditate, acizii se dasifics in acizi tari si acizi slabi. Pentru acizii tari, puternic donori de protoni si, practic, total ionizagi in solutie, K,>1 si K7>1 (exemplu: HCl, Ky=107).. lonizarea acizilor tari nu este influentata de dilutia solutiei. Pentru acizil slabi, incomplet ionizati in solutie, K,<1 ‘Acizii slabi difer& mult ca tarie intre ei, Acizii cu: » K,=102 - 103, sunt acizi de t5rie mijlocie (exemplu: H,S03, K,e1,5- 104); + Ky=104- 107, sunt acizi slabi (exemplu: HCO, K,=4,3- 107); = K2<107, sunt acizi foarte slabi (exemplu: HCN, K,=4,9- 107). Jonizarea acizilor slabi este influentata de dilutia solutiel. lonizarea acilor poiprotc are locin etape succesve,caracterizate prin valori diferite ale constantei de aciditate. De exemplu: HCO3(aq) + H,O(!) # HCOs(aq) + Hy0%(aq)_Kg=4,3+107 mol/L HCO; aq) + Hy0(l) = COs?(aq) *H0%(aq) Kyn4,8- 10°11 mol/L ‘Anionul carbonat acid (HCO) este un acid mai slab decat acidul carbonic (H:C05). K,=K,[H,0] a Scrieti ecuatia reactiei de ionizare a acidului fosforic (H3PO,) si stabilitirelatia dintre Ky, Kp $1 Ky3 Baze Orice baza, notata in general cu B, poseds la unul din atomii ei o pereche de electroni nepartiipanti la legatura de care se poate fixa un dima are detiesc osunie, Proton (H’) printro legatura covalent& coordi ee Conform teoriei protoltice, pot fi baze specie chimice: tn reais de fonsare + molecule neutre: NH, HO; molecule de acid. lorie + anioni: Ct, HCOs, COs? deed! sate a Dupé numérul de protoni acceptati, bazele pot fi: eee eee o"paze monoprotic sau monostide: NaOH, Ny, CT, HO"; ed vena wee + baze poliprotice sau polacide: Al(OH);, Ca(OH), C32. gees and Tria uni baze depinde de upuringa cu care accepts proton feat de acl Gord La dizolvarea in ap8, hidroxidul de sodiu (NaOH) si amoniacul pe un dublet de electroni a i eee Sa (NH,) elibereaza in solutie joni hidroxid (HO"). cay va oad NaOH(s) —@20!v2re)_, a* (aq)+HO™ (aq) electron . Pe baza acest transfer INH (aq) + H,0() = NHj(aq) + HO (aq) de electron Lewis 2 an eee Existenfa ionilor HO in solusille apoase ale bazelor determin’ o “Acizil sunt substante care alt structura a indicatorilor acido - bazici decat aceea pe care au avut-o au 0 configuratie electronics in mediu acid si, in consecint, 0 alta culoare. De exemplu, turnesolul are incompletésicarepotaccepta _cyloare albastra in mediu bazic. cee are in solutia apoasé diluat’ a hidroxidului de sodiu, concentratia BF, sunt acta Lends, jonilor HO" este mare pentru ca hidroxidul de sodiu, fiind compus ionic, ‘Bazele sunt substante disociaz’, practic, total la dizolvarea in apa (vezi paragraful 5.1.). care pot cada 0 pereche Hidroxidul de sodiu este o baza tare. ust beet ome a La dizolvarea in ap’, putine molecule de amoniac (NH3) accepta erathe Subsente ce. Protoni de la moleculele de apa si concentratia ionilor HO" in solutia 1:0. Ny sunt baze Lewis. apoasa de amoniac este mica. Amoniacul este o baza slaba. «In “ul 1880, Svante Anheniss a deft ai ca Substange compuse care. in solusie apoass, formeaza joni hicrata! de hicrogen (7 (oq) sibazelecasubstange compuse care elbeeaza in ‘lupe ford metal (Me) 31 ‘oni herons (HO) Substante ca HCl, Tn solutia apoasd a unei baze tari, nu exista, practic, baza $04. CH:COOH sit 361 nedlsociat ci numa ioni HO” 3 cation BH*. Noon C{OH),» KOH sant in solutia apoasa a unel baze slabe, se glsesc molecule de baz ‘baze Arrhenius dizolvate, dar neionizate, ioni HO" si cationi BH*. (© marime care indica taria unei baze este constanta de bazicitate (Kp). La dizolvarea unei baze B in apa, se stabileste echilibrul: B(aq) + H20(I) # HO-(aq) + BH*(aq) up’ un rationament asemanator celui folosit pentru definirea constantei de aciditate K,, se ajunge la expresia constantei de bazicitate: ero ——————————— i 4 i SHN Dep yew g2eq 0 a1s2 HORN sfe69p as areas wa = HORN + DYHN und you Yemuona HEN op ais enepe tode # DYAN ap ejmedso aun “eaqruda 0.04, HOEN 2p atinjos « HN + HoeN SDYHN anu eweoy a Tea anP oP Ines ‘supe aq op eq un no 0] ae ex0a4 6 sxeqnud u aonponut if jxfoeas eaxeunseysap HeRasq0 iors “03% woep efe60p 2s obe0s wa [DH ap ednjos eum pi apatinos «| SoH aap “yous pe Un 9358 DH se fODHeN + DH] —_ ede 6 EODHEN ap gimeds 0 aun ‘eveqruda ou FODHeN * eeu > TOVEIOge| Up HINOS Bue NaWeN Bnd HEUTE, ‘ean aiayseq 15090) 25 Hd ep trys (U6 pune ‘axinyos xe>ay razuad jy 8000 Ui Leps2014 ‘aie0ye>)put suns 6 ap wow reused Sin | wuinjs r-Hd diigess# zeove>ypul euey asatosu | Hd 9p avecvexpuyamiey «| anugy Hon 122 Uojno ap ej r> gynuligo eaxe0}> Hevedwo> Fun] ezeq is pe Footh | -aseorenpur emigy ewaun if unos up eun uieiem | HORN ‘(eseozeBoqie> | ep uinios DH §184Beq 0 aanpo.iu se9> ap gps o ad oxiaund nie £00%H If DH 2p autinIOS iene eninjos| __ Hd ap aseoxe>ypuy ey ap E> eveang 0 todng +azeq e nes ininppe euey fuesoinau + £03°H num + £098 yeyjouey + DH uo + DH HN 9p e1ryos U8 HORN {9p eriros ut aulayeytouny uo}M> eaveysuadu TeASG0 “fo0tH ap erinjos U6 DH {9 exinjos ut ryyossuiry wo}R> eareysuadu e550 ‘O|UO.e"Pul easeO|rD HEABSEO, “aoyeaipul op 91105 arognude « eupje yours *{uesoynous‘osouini “HORN ‘(gse0zeBoquE ‘oppe “Joseuin + [| ap tmgoid enare> Is e229 9p Nes pe op axnjos ZL ede) f09%H DH] Inuapere> ea1801n9 awouy | Heonponu weqnde asesay ul “aaqnude 21 rineSaia ‘op eseode axinjos = | eaieuuuarea Vv 5 ¥ € z T Wenosgo enpuo>, 6 qu Jojs>eas ayrenaa nbn] 2p INPON apsuaisn wmpeay | muowyadra ayeniasqo apadse aye 1S Hej0N “a3n28} ariemsasqo ap arfouny us axeqy ajiieds Heyojduio> 16 ¢ [6 y alaUqns UIP ajarep ayate> ad ifeido “ejayuaUadxe Hfen9>2/3 “NONy ap inpow a/suare N> HAD, ZL soyes0ge) ap eg [ueAMONAL| specilor chit unde [HO'], [BH*], [B] sunt concentratiile molare la echilibru ale Cu cat Ky are 0 valoare mai mare, cu atat baza respectivl este mai tare, accept mai usor proton. Deoarece foarte multe reactii cu schimb de protoni au locin solutii ‘apoase, se poate renunfa la indicatia (aq), care se subinfelege. Aplicatii 1 Alegeti din fiecare paranteza varianta pentru care afirmatia este adevarata. a) Acidul azotic (HNO;) este un acid tare si in solutie apoasa este .. ionizat (practic total, pargial). b) Acidul sulft ic (HS) este un acid soe (Monoprotic, diprotic) ©) Acidul carbonic (HCO3) este un acid diprotic slab $i ionizeaZE eens (ROtal, in dou’ trepte succesive). ) Amoniacul (NH) este o baza slaba sila dizolvarea fh ap... protoni (cedeaz’, accept). e) in solutia apoasa de NaOH 0,1M, concentratia ionilor HO- este Ot mol/L (mai micé decét, egalé cu). 2, a) Pentru acizit’ HBr (acid tare) si HS (acid slab) scriesi ecuatiile reactillor de ionizare ce au loc la dizolvarea in api, *) Asociai fiecdrei reactii de ionizare de sus valoarea corespunzétoare a constantel de acidtate dintre: Ky=102, Ky=9,1-108, Ky=1,1+10"2, 3. __Alegeti varianta care confine numai acizi Scriefi expresia constantel de aciditate pentru HCO si HF Alegeti varianta care contine numai baze a) KOH, Ca(OH), C052; b)KOH, F, NH3; ©) NO3, CO3?, Ba(OH),. Compozitia procentualé de mas a unui Oxoacid cu M=98 este: 2,04% H, 32,653% 5, 165,306% O. a) Stabilisi formula molecularé a oxoacidului. b) Scriesi ecuatile reactilor de ionizare ce au loc la dizolvarea oxoacidului in apa. ©) Apreciati taria oxoacidului, sind c& are constantele de aciditate: Ky,=102 si Kyy=1,2- 102. 7. Metilamina (CH3NH,) este o baz slabs. in solusia apoas& de metilamina, se afli: a) numai ionii CH3NH" si HO; 'b) molecule de CH3NH,, ionii CHsNH3* si Ho; ) molecule de CHsNH, si molecule de H,0. 8 —__Acidul iodhidric (HI) este un acid foarte monoprotici: a) HNO,, Hi, Ct, CO5?; b) HI, HE, HCN, HCO37 ©) KOH, NH3, CO32, HCl 4%, Indicasi ecuatia reactiei de ionizare si tare. in solutia apoasd de acid iodhidric se afié: a) molecule de Hi si molecule de H,0; ») ionii de H,0* si in concentratii egale cu concentratia initial a acidul ©) molecule de Hi si ionii H50* sir, + Ploile acide conduc la cresterea acidititil totale 2 solului resterea acct determin’ redicerea capaci de schmbs cation PA cegradarea mineraelor, reducerea actif biologie, scuba we propietitlor de suprataa ale minralelor si compose! soli, TC... Stctind un sumsr more de proces de absorbfe heeds solu : + PAdurile acumujeszi in masa lernoass o mare canttate de cakiu. Singurele lor componente car reste sluLi compl mineral sunt tanec alu rezultat clin descompunerea lor este spat decitre ape preptailorsdeplasat spre adincime. Deck proces exe intens, sll sirdceste in casi sidank. Oi tone rofundl unde se acumuteazé este extras paral de ridin arborior ai integrat ‘Structura materei vi. Carbonatl de cakiu dln profunzime ajung astte la supratata prin apa : id Padure afectaté de ploile acide Curriculum diterentiat Waren 7.2. Cuplul acid - baz conjugata ‘Analiznd reactia reversibila de ionizare a acidului carbonic: cry 4 HCO, + H,0 % HCOs'+H30* se observa ci, in reactia 1, 0 molecul de acid carbonic (HCO3) cedeaza Unei molecule de ap un proton (H*) si se transforma in ionul carbonat acid (HCO5). ‘Acidul carbonic este un acid (notat a,) pentru ci a cedat un proton, iar apa este 0 bazi (notata b.) pentru ca a acceptat un proton. ‘in reactia 2, ionul hidroniu (H30*) cedeaz’ ionului carbonat acid (HCO) un proton 3 trece in apa. lonul HO" este un acid (a2), lar fonul HCOs" este o bazé (b;). in sister, exists doud perechi (cupluri) de acid si baz, numite cupluri acid - baz conjugaté: H,CO3 = HCO +H" H,0 + HY = H0* a by a 1. Stabilticuplurile acd - bazé conjugata in reactile cu schimb de proton: 'a) NHy+H,0 2HO-+NH,'; —b) HCN +Hz0 = CN” + H30*. 2. Stind c& acidul clorhidric este un acid tare si c& jonul cianurd (CN) este 0 bazé tare, identificati baza conjugata a acidului clorhidrie si acidul

    You might also like