La ce serveste radacina? Radacina este partea mai putin vizibila a plantei, deoarece, in mod normal, se dezvolta sub pamant. Principalele sale functii sunt de a ancora planta in sol si de a absorbi sérurile minerale si apa, care vor ajunge apoi la frunze. Radacina continua 88 creasca pe intreaga durata a vietii plantei Care sunt partile componente ale radacinii? Radcina este aleatuita dintr-un corp lemnos principal, din care se ramific’ partile secundare. Pe varful flecdrei radacini exista o invelitoare numita scufie, formata dintr-un tesut rezistent, care facillteaza patrunderea radacinii in sol, Imediat sub scufie se afla varful vegetativ, In crestere continua, care determina lungimea radacinii. De-a lungul corpului radacinii se dezvolta perisorii absorbanti. Rolul acestor filamente subtiri este de a absorbi apa i sarurile din sol, R&dacinile fasciculate sunt alcatuite dintr-un smoc de fila- (J mente care pornesc de la bazatupini ise ramificd In solTULPINA Poo Tulpina indeplineste rolul de sustinere a parti aeriene a plantei si, totodata, permite ciroulatia substantelor nutritive intre radacina si frunze. Numétul inelelor de crestere ale plantei se modifica de fa an la an, in functie de conditile climatice si de cantitatea de | precipitatii cazuta. ‘inveligul extern al trunchiului unui copac se numeste scoarté, Pentru a determina varsta unui copac, se numara inelele de crestere din interiorul trunchiului. Planta produce cate un inel pentru fiecare an al vietii sale. Pentru ca aceste inele s& poata fi observate si numarate, copacul trebuie tdiat; se poate apela insa la o metoda mai putin precisa, dar mult mai prietenoas& cu natura: se masoara circumferinta plantei } in centimetri si se imparte num&rul obtinut la 2,5, oblinand astfel varsta aproximativa) Petiolul leaga frunza de ramura sau de tulpina. Prin el circula seva bruta . care urea de la radacina si 8 zaharurile produse in urma fotosintezei Partea lata si verde a frunzei se numeste limb. Forma sa poate varia mult de la o x planta la alta Ce este clorofila? jin frunza este prezenta o sub- stant numita clorofilé (din gre- cesoul chloros), care fi confer& culoarea verde. Clorofila are funefia de a capta energia solara ce li permite frunzei s8 realizeze procesu| de fotosinteza, indis- pensabil pentru hrénirea planteiCare sunt partile componente Frunza se compune din doua parti: pefiolul si im- bul, Cel din urma prezinta doua fefe, una superioar& si una inferioara, si este bogat in nervuri, Prin aceste nervuri, care sunt o continuare a vaselor din trunchi, circula apa si seva. Exist& numeroase tipuri de frunze ce se diferentiazé in functie de forma limbului, de modul de dispunere a nervu- nilor gi de marginea limbului Care este rolul frunzei? In frunz& se gasesc cloroplastele ce contin clorofila. Atunci cand primeso lumina solar, combina apa si sérurile minerale provenite din sol cu dioxidul de carbon din aer. in urma aces- tei reactii se produce sev pentru planta si se elibereaza in mediul inconjurétor oxigenul necesar viet» Cand au trait dinozaurii? Primi dinozauri au aparut cu aproximativ 300 de milioane de ani in urma, Erau urmasii natural ai reptilelor si au dominat lumea © perioada extrem de lung, disparand bruso, din cauze care nu au fost ined pe deplin eluci- date. Primele exemplare, aparute in Permian (ultima perioada geo- logicd a erei paleozoice), aveau pe spate placi mari, care serveau la reglarea temperaturii corpului Care au fost stramosii pdsdrilor? Fosilele primelor pasari dateaza de acum 150 de milioane de ani, Oamenii de stiinta sunt de parere o& pasarile au evoluat din soparie capabile sd se deplaseze doar pe membrele posterioare. Descoperirea unor fosile de dinozauri cu corpul acoperit de pene intareste aceasta ipotez8, chiar dac& nu se stie exact cand au inceput s& zboare Primele mamifere au aparut pe Pamant in urma cu aproximativ 200 de milioane de ani. Se crede 0 ar putea s4 descinda dintr-un anumit grup de reptile, acopertte cu blana si capabile s-si mentina constanta temperatura corpului. Aceste rude Indepartate ale mamiferelor erau animale mici, care se hréneau cu insecte. Oamenii de stiint& cred c& erau foarte agresive si precaute, asemenea actualelor nevastuiciAmprentele primilor hominizi s-au pastrat in cenusa solidificata a unui vulean din Tanzania, Acesti stramosi din vremuri indepartate ai omului, numiti australopiteci, erau maimute care invatasera sé mearg’ ‘n pozitie verticala acum mai bine de cinci milioane Primele forme de viata aparute pe Pamanty au lsat urme fosile veohi de peste trei miliarde si jumatate de ani, Odata cu aceste microorganisme a inceput un lent proces de evolute ce a dus la apartia primelor creaturi cu corp moale si ulterior a animalelor inzestrate cu schelet intern sau extern care populau mati. Colonizarea uscatului a inoeput cu peste 400 de milioane de ani in urma, primele aparute fiind piantele, urmate de organismele animale. Mai tarziu, in timpul perioadei numite Carbonifer, din amfibieni s-au dezvoltat reptilele capabile sa tréiasea exclusiv pe uscat, in timpul Permianului (acum 290 de milioane de ani), reptlele au ajuns s& domine planeta, iar anumite grupuri au evoluat, dand nastere dinozaunior, care, la randul lor, si-au mentinut dominatia pana in urma ou aproximativ 65 de milioane de ani. intre timp, aparuserd si primele mamifere, din care a evoluat omul