Subiecte teoretice si raspunsuri pentru partialul de MECANICA din 12 aprilie 2008

1. Care sunt noiunile fundamentale n Mecanica Teoretic? Noiuni fundamentale: spaiul, timpul si masa. Spaiul fizic este o forma obiectiva de existenta a materiei. MT adopta modelul spaiului Euclidian tridimensional, infinit, omogen, continuu, izotrop cu metrica ds2=dx2+dy2+dz2 . Timpul fizic este o forma obiectiva de existenta a materiei. MT considera timpul infinit, continuu, omogen, uniform, unidimensional si variind intr-un singur sens. Masa este o msura a ineriei corpurilor aflate in micare de translaie. Mecanica clasica considera ca masa este constanta. 2. Care sunt diviziunile Mecanicii i cu ce se ocup ele? Statica se ocupa cu studiul reducerii sistemelor de forte, determinarea conditiilor in care un sistem de forte este in echilibru, studiul echilibrului corpului rigid si a sistemelor de corpuri rigide. Cinematica studiaza miscarea punctelor materiale, miscarea corpurilor rigide, fara a lua in considerare cauzele care genereaza aceasta miscare. Dinamica studiaza miscarea punctelor materiale, miscarea corpurilor rigide, luand in considerare cauzele care genereaza miscarea. 3. Care sunt principiile mecanicii newtoniene? Enunai! I. Principiul inertiei - un corp isi pastreaza starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma, att timp ct nu intervin actiuni exterioare care sa-i modifice aceast stare. II. Principiul actiunii fortei a) Principiul independentei actiunii fortelor. Daca asupra unui pct material actioneaza simultan mai multe forte, efectul asupra punctului a uneia dintre forte este independent de efectul celorlalte forte. b) Principiul paralelogramului. Efectul asunpra unui pct. material a doua forte care actioneaza simultan asupra punctului este acelasi cu efectul produs de o singura forta aplicata punctului material, obtinuta prin compunerea celor doua forte cu regula paralelogramului c) Legea fundamentala a dinamicii. In raport cu un sistem de referinta fix sau inertial o forta aplicata unui pct. material liber ii imprima acestuia o acceleratie proportionala cu forta, acceleratia avand directia si sensul fortei. Matematic legea se scrie F = ma. III. Principiul actiunii si reactiunii. Daca un pct. material actioneaza asupra unui alt pct. material cu o anumita forta, numita FORTA DE ACTIUNE, cel de-al doilea va actiona asupra primului cu o alta forta, numita FORTA DE REACTIUNE, cele doua forte avand aceeasi marime, aceeasi dreapta support si sensuri contrare. 4. Ce nelegei prin conceptul de model al unui fenomen ? Dai exemple. Modelul unui fenomen ia in considerare partciularitatile principale ale obiectului, lasand la o parte trasaturile secundare neesentiale. Exemple: punctual material, solidul rigid, gazul ideal etc.

5. Cum definii conceptul de punct material? Un corp material ale carui dimensiuni sunt mici(neglijabile) comparative cu dimensiunile altor corpuri din problema studiata poate fi reprezentat printr-un pct. geometric dotat cu masa corpului respective si se numeste punct material. 6. Cum definii noiunea de solid rigid? Tipuri de solid rigid. Solidul rigid este un corp material care nu isi modifica forma si dimensiunile geometrice oricare ar fi solicitarile la care este supu corpul. Exemple: bare, fire, placi membrane, blocuri massive etc.
7. Ce este un sistem de referin inerial? Un SRI este un sistem de referinta ca are o miscare de translatie rectilinie si uniforma in raport cu un sistem de referinta fix.

8. Este corect formularea fora este cauza micrii? Explicai. Formularea este corecta deoarece conform principiului inertiei, un corp isi pastreaza starea de repaus daca asupra lui nu actioneaza o forta care sa ii modifice aceasta stare. Deci, un corp se misca, doar daca asupra lui actioneaza o forta care sa ii produca aceasta miscare.
9. Una din formulrile celui de-al treilea principiu fundamental al Mecanicii teoretice este: aciunile reciproce a dou corpuri sunt ntotdeauna egale i ndreptate n sensuri contrare. n aceste condiii, este corect afirmaia c aciunea i reaciunea sunt n echilibru? Explicai. Afirmatia este corecta deoarece conform principiului actiunii si reactiunii care spune: daca un pct. material actioneaza asupra unui alt pct. material cu o anumita forta, numita FORTA DE ACTIUNE, cel de-al doilea va actiona asupra primului cu o alta forta, numita FORTA DE REACTIUNE, cele doua forte avand aceeasi marime, aceeasi dreapta support si sensuri contrare, deci ii produce corpului o stare de echilibru.

10. Care este deosebirea ntre mrimile proiecii ale unei fore pe axe i componentele dup axe ale forei? Care este ns legtura dintre ele? Se numeste proiectie a unei forte pe o axa produsul scalar dintre forta si versorul axei respective (este o marime scalara egala cu produsul dintre intensitatea fortei si cosinusul unghiului dintre forta si axa)

Componenta a unei forte pe o axa marimea vectoriala egala cu produsul dintre proiectia fortei pe acea axa si versorul directiei pe care s-a efectuat proiectia: Intre proiectiile rezultantei pe axele sistemului de coordonate si proiectile fortelor pe aceleasi axe exista relatiile: 11. Ce reprezint proiecia unei fore pe o ax? Explicai. Se numeste proiectie a unei forte pe o axa produsul scalar dintre forta si versorul axei respective (este o marime scalara egala cu produsul dintre intensitatea fortei si cosinusul unghiului dintre forta si axa)

12. Definii si explicai rezultanta unui sistem de fore concurente? Cum se exprim modulul rezultantei i direcia? Se numeste rezultanta a unui sistem de forte concurente, suma geometrica a fortelor.

Modulul rezultantei si directia: 13. Ce sunt dou sisteme de fore echivalente? Dou sisteme de fore se numesc echivalente atunci cnd se poate nlocui un sistem care acioneaz asupra unui corp liber, cu cellalt sistem de fore fr a modifica starea de repaus sau de micare a corpului.
14. Formulai i explicai Teorema proieciilor. TEOREMA PROIECTIILOR: Proiectia pe o axa a rezultantei unui sistem de forte este egala cu suma proiectiilor pe aceeasi axa a fortelor care alcatuiesc sistemul.

15. Ce condiii trebuie s satisfac dou fore astfel nct mrimile sumei i diferenei lor s fie egale? Pentru ca doua forte sa aiba suma egala cu diferenta lor trebuie sa fie perpendiculare. 16. Pentru ca un punct material s fie n poziie de repaus este suficient s se afirme c aceast condiie este realizat dac sistemul de fore concurente care ar aciona asupra lui, la un moment dat, are rezultanta nul? 3

Nu este suficient, este necesar sa cunoastem si un sistem de referinta fata de care ne raportam si daca in acest caz vectorul de pozitie al punctului material nu se modifica atunci putem spune ca rezultanta fortelor este nula. 17. n ce condiii problemele de echilibru ale punctului material au soluii determinate n mod unic?

18. Definii legile lui Coulomb. 1. Valoarea fortei maxime de frecare nu depinde de marimea supafetei de contact dintre cele doua corpuri, iar daca se produce miscarea, nu depinde nici de viteza relativa. 2. Valoarea fortei maxime de frecare depinde de natura suprafetelor in contact. 3. Valoarea fortei maxime de frecare este proportionala cu marimea reactiunii normale | N|, factorul de proportionalitate fiind coeficientul de frecare la alunecare . Legile frecarii de alunecare (legile lui Coulomb) |T|max = |N| 19. Sub ce aspecte legile lui Coulomb sunt criticabile? Legile lui Coulomb au un caracter aproximativ si se apropie de realitate doar in cazul frecarii uscate. 20. Definii axioma legturilor. Operatia de suprimare a unei legaturi si de inlocuire a ei cu o forta de legatura se numeste AXIOMA LEGATURILOR. Orice legatura geometrica poate fi inlocuita cu o forta denumita forta de legatura sau reactiune. 21. Ce reprezint legturile ideale? Legaturi pentru care componenta tangentiala T=0 se numesc legaturi ideale. 22. Care sunt proprietile forei de frecare? Forta de frecare are urmatoarele proprietati: a)Directia ei este tangenta la curba sau se gaseste in planul tangent la suprafate de contact; b)Sensul ei este contrar tendintei de alunecare; c)Conditia de repaus a unui punct material este adevarata daca valoarea fortei de frecare este inferioara valorii maxime: |T| |N| 23. Definii i explicai Axiomele staticii solidului rigid. 1)Condiia necesar i suficient ca dou fore aplicate unui corp (SR) liber s fie in echilibru este ca cele dou fore s fie coliniare, egale ca mrime i de sensuri opuse (fig. 3.1).

2) Se poate, fr a modifica starea mecanic a SR, aduga sau scoate un sistem de fore echivalent cu zero. Cele dou fore formeaz un sistem echivalent cu zero

24. Ce reprezint fora-vector alunector? Explicai. Forta care actioneaza asupra unui corp rigid este un vector alunecator, deoarece punctul ei de aplicatie poate fi oricare punct situat pe dreapta-suport a fortei. Fortele care actioneaza asupra solidelor rigide nu mai sunt, de regula, concurente in acelasi punct. 1. Fie forta F care actioneaza in punctul A al SR (fig. 3.3a). 2. Se adaug sistemul echivalent cu zero (fig. 3.3b). 3. n figura 3.3c se identific sistemul echivalent cu zero din punctul A. 4. Se observa ca forta F s-a deplasat pe suportul sau din punctul A in punctul B.

25. Definii i explicai momentul unei fore n raport cu un punct. Se numete moment al unei fore n raport cu un punct fix O, produsul vectorial dintre vectorul de poziie care unete punctul O cu un punct oarecare de pe supotul forei i for. Mo = r F 26. n ce condiii momentul unei fore fa de un punct rmne acelai chiar dac se schimb poziia punctelor fa de care este calculat? Momentul unei fore nu se schimb dac nu se schimb polul din O n O1. 27. Fiind dat o for F i o ax paralel cu ea, situat la o distan d, ct este momentul forei fa de ax?

M=F*d 28. Definii i explicai momentul unei fore n raport cu o ax. Momentul unei fore n raport cu o ax, de versor u, este egal cu proiecia pe acea ax a momentului forei calculat n raport cu un punct oarecare al axei respective.

29. Definii teorema lui Varignon. Momentul rezultant calculat n raport cu un punct fix O pentru un sistem de fore care admite o rezultant unic este egal cu momentul rezultantei sistemului de fore calculat n raport cu acelai punct O.

30. Ce reprezint cuplurile de fore? Prin ce se caracterizeaz acestea? Un cuplu de fore reprezint ansamblul format din dou fore egale ca mrime, paralele i de sensuri opuse. Cuplul de fore este caracterizat prin rezultant nul i moment nenul.

31. Pentru ce sisteme de fore este adevrat teorema lui Varignon? Valabil pentru sisteme de fore care admit o rezultant unic (ex: fore concurente, fore paralele, fore coplanare). (rin rezultant unic se nelege c aceasta e nenul.) 32. n ce condiii dou cupluri situate n planuri diferire sunt echivalente? Dou cupluri sunt echivalente dac au acelai moment. 33. Care sunt caracteristicile cuplului de fore? 1)Rezultanta nul. 2)Momentul cuplului este constant n mrime, direcie i sens, pentru toate punctele din spaiu. 34. Prin ce se exprim reducerea unei fore n raport cu un punct. Explicai. Fora F acioneaz n punctul A i se caut efectul ei ntr-un punct O care nu aparine suportului ei (fig. a) 1) se adaug sistemul echivalent cu zero n punctul O (fig. b); 2) fora F din A i F1 din O formeaz un cuplu (fig. c) cu momentul MO = OA F = rA F => Efectul n O: o for egal cu F i un moment MO (momentul forei din A n raport cu O).

35. Ce reprezint torsorul unui sistem de fore n raport cu un punct. Fie sistemul de fore F1,Fi,Fn, acionnd corpul n punctele A1,Ai,An (fig. a) Fiecare for este redus n O. Se obin n fore echipolente n O i n momente ale acestora (fig. b). Rezultanta forelor este iar momentul resultant Ansamblul celor doi vectori n O se numete torsorul sistemului de fore n O, si se noteaz:

36. Care sunt invarianii fa de punctul de reducere ai unui sistem de fore oarecare? 1. Primul invariant (invariantul vectorial) este rezultanta: 2. Al doilea invariant este invariantul scalar care este dat de produsul scalar 3.Proiecia momentului rezultant pe direcia rezultantei este aceeasi indiferent de punctul in care se efectueaza reducerea:

37. Pentru un sistem de fore oarecare n spaiu, care este torsorul minim i ce reprezint el? Dar torsorul ntr-un punct? Torsorul minim este:

Torsorul minim este deci ansamblul format de vectorii R vectorul rezultant al sistemului de forte si momentul minim MR, vectori avand ca dreaptasuport axa centrala a sistemului de forte. 38. Ce reprezint axa central pentru un sistem de fore oarecare? Locul geometric al punctelor in care, efectuand reducerea, torsorul sistemului are valoarea minima este o dreapta care se numeste axa centrala a sistemului de forte.
39. Care sunt cazurile de reducere ale unui sistem de fore oarecare? Cazul I: R=0 i Mo=0 (torsorul nul). Sistemul de fore este n echilibru sau sistem echivalent cu zero. Cazul II: R=0 i Mo0. Sistem echivalent cu un cuplu.

Cazul III: R 0 i Mo=0. Sistem echivalent cu o rezultant (unic) care trece prin punctul de reducere O.

Cazul IV: R0 i Mo0 pentru care exist dou variante: a) sau MR este nul i sistemul echivalent cel mai simplu este dat de o rezultanta (unica) care nu trece prin originea O. b) deci unghiul format de cei doi vectori este diferit de 90. Sistemul de forte dat este echivalent cu torsorul minim al acestuia care are ca dreapta-suport axa centrala a sistemului de forte.

40. Ce reprezint axa central pentru un sistem de fore coplanare?

41. Pentru un sistem de fore coplanare, n ce condiii momentul rezultant calculat fa de un punct se obine prin sumare algebrica i nu geometric?

42. De ce pentru ca trei fore coninute n acelai plan s fie n echilibru, dreptele-suport ale forelor trebuie s fie concurente?

43. Ce reprezint centrul forelor paralele?

44. Ce condiie trebuie s satisfac un sistem de fore paralele pentru a putea definii centrul acestor fore?

45. Cte din cele 6 mrimi scalare: X, Y, Z (proieciile unei fore pe trei axe) i Mx, My, Mz (momentele forei fa de aceleai axe) sunt independente i de ce? Comparai cu numrul parametrilor scalari independeni necesari definirii forei ca vector alunector. X,Y,Z sunt independente deoarece forta poate sa aiba orice forma, directie sau sens , insa Mx, My, Mz depind de X,Y,Z. 46. Cum definii un solid rigid liber? Cte grade de libertate are? Un rigid este liber daca poate ocupa orice poziie in spaiu, aceasta fiind determinata numai de fortele care acioneaz asupra lui. Pentru determinarea poziiei in spaiu a unui solid liber este necesar si suficient sa se cunoasc poziia, fata de un sistem de referina, a trei puncte necoliniare A,B, C. Un solid rigid are 6 grade de libertate.
47. Prin cte ecuaii scalare se exprim condiia de echilibru a unui sistem de fore?

In cazul sistemelor de forte in spaiu se pot scrie 6 ecuaii scalare, 3 ecuaii de proiecie si trei ecuaii de momente:

In cazul sistemelor de forte in plan (de exemplu in planul xOy) se pot scrie 3 ecuaii scalare de echilibru, 2 ecuaii de proiecie si o ecuaie de momente: In cazul sistemelor de forte paralele (de exemplu cu axa Oz): In cazul sistemelor de forte concurente (se considera punctul de concurenta originea O a sistemului de axe) raman urmtoarele 3 ecuaii scalare: In cazul unui sistem de cupluri raman distincte numai ecuaiile de momente:

48. Definii i explicai axioma legturilor. Orice legtur poate fi suprimat i nlocuit cu o for sau cu un sistem de fore numite reaciune care acionnd asupra corpului produce acelai efect mecanic ca i legtura nsi. Sub aciunea forelor exterioare efectiv aplicate si a forelor de legtura, solidul poate fi considerat si tratat ca atare, iar condiiile de echilibru se exprima prin relaiile:

49. Ce este reazemul simplu? Cu ce poate fi nlocuit efectul unui reazem simplu? Daca un punct material este obligat sa se gseasc pe o curba sau o suprafaa, fiind mpiedicata deplasarea acestuia dup direcia unei normale la curba sau dup direcia normalei la suprafaa, dar fiind posibile deplasarea dup direcia tangentei sau in plan tangent si rotirea in jurul punctului considerat, se spune ca legtura reprezint un reazem simplu.

Acesta poate fi inlocuit cu o forta normala la tangenta sau la planul tangent in punctul de contact,de o marime necunoscuta.
50. Ce este o articulaie sferic? Dar o articulaie cilindric? Cu ce poate fi nlocuit efectul unei articulaii sferice? Dar al unei articulaii cilindrice?

10

Articulatia sferic: sunt anulate solidului rigid 3 grade de libertate lsnd posibile numai rotaiile acestuia n raport cu axele rectangulare ale sistemului (sistem de forte in spaiu); ea poate fi inlocuita cu ajutorul a trei reazeme simple situate in acelasi loc si ale caror reactiuni nu au suporturile in acelasi plan. Articulatia cilindrica: sunt anulate doua din cele trei grade de libertate ale solidului; singura posibilitatea pe care o are corpul este o rotaiei n jurul unei axe perpendiculare pe planul forelor (sistem de forte in spaiu); poate fi inlocuit cu doua razeme simple avnad suporturile reacctiunilor in planul fortelor , concurente int-un punct fix.

51. Un solid rigid acionat de un sistem de fore coplanare este imobilizat cu ajutorul a 3 reazeme simple sau a unei articulaii cilindrice i un reazem simplu. n ce condiii aceasta afirmaie nu este adevrat? Afirmatia nu este adevarata in cazul in care suportul reactiunilor in cele trei reazeme simple sau in reazemul dublu si un reazem simplu sun coplanare. 52. Ce este o ncastrare? Cu ce poate fi nlocuit efectul unei ncastrri? ncastrarea este legtura care suprim unui rigid toate gradele de libertate. Corpul nu mai are nici o posibilitate de micare.

53. Cte legturi poate avea un solid rigid n plan, pentru ca forele de legtur s poat fi determinate?

54. Ce este frecarea de rostogolire? Prin ce se caracterizeaz? Definii coeficientul de frecare de rostogolire. Forta de frecare la rostogolire este un cuplu de momente Mr care se opune , in anumite limite, tendintei de rotire a corpului in jurul unei drepte din planul tangential punctual teoretic de rezemare.Coeficientul de frecare la rostogolire se noteaza cu s si reprezinta distanta emax pe care se deplaseaza paralel cu ea insasi reactiunea normala N fata de punctul teoretic de contact, in pozitia limita de echilibru a corpului. 55. Ce se nelege printr-un sistem de corpuri? Se numeste sistem de corpuri , un ansamblu de corpuri legate intre ele prin articulatii sau reazeme simple si legate cu mediul inconjurator prin reazeme simple , articulatii si/sau incastrari. 56. Ce condiie trebuie sa fie satisfcut, pentru ca un sistem de corpuri plane s nu dispun de nici un grad de libertate? Cum se numete un astfel de sistem?

11

Conditita necesara este ca numarul fortelor de legatura(exterioare si interioare)sa fie egal cu numarul ecuatiilor de echilibru ce pot fi scrise=>sitem de corpuri imobilizat. 57. Cum definii un mecanism? Dar un sistem static nedeterminat? Un sistem static nedeterminat este un sistem care are un numar mai mare de lagaturi decat cel minim necesar pentru a fi imobilizat si care satisface relatia N>3n. N-numarul fortelor de legatura interioare si exterioare. 3n-numarul ecuatiilor scalare de echilibru. Un mecanism este un sistem de corpuri care nu este imobilizat prin legaturile da care dispune, avand deci posibilitate de miscare(grade de libertate) si satisface conditia: N<3n. 58. Clasificai forele care acioneaz asupra unui sistem de corpuri? Fortele care actioneaza asupra unui sistem de corpuri pot fi clasificate astfel: - forte exterioare date; - forte exterioare de legatura din legaturile cu mediul exterior (reactiunile din A si B); - fortele interioare de legatura dintre corpuri 59. Ce proprieti au forele de legtur interioare? Fortele de legatura interioare au proprietatile ca: -reprezinta efectul, in punctul de legatura, al celorlalte forte; -sunt doua cate doua egale in virtutea principiului actiunii si reactiunii 60. Enunai teorema solidificrii i teorema echilibrului parilor. Ce le deosebete? a) teorema solidificrii: pentru ca un sistem de solide rigide s fie n echilibru este necesar ca torsorul forelor exterioare, efectiv aplicate sistemului, s fie nul n raport cu orice pol O; b) teorema echilibrului prilor: dac un sistem de corpuri rigide se afl n echilibru sub aciunea forelor exterioare i de legtur care i sunt aplicate, atunci i o parte oarecare a sistemului se va afla n echilibru sub aciunea forelor exterioare i a reaciunilor aplicate prii considerate. Prima se refera la tot sistemul iau a doua la o parte a acestuia. 61. Ce condiii trebuie s satisfac un sistem de corpuri plane, pentru a putea studia numai echilibrul unei jumti de sistem? Cum se procedeaz? Conditii de simetrie.

12