SMARANDA BUDURU BIBLIOTECA VALBRIU BOLOGA UMECUDAPOC Analiza ocluziei dentare Clinic versus articulator COLABORATORI: Daniel Talmaceanu, Oana Baru, Maria Ureche Editura NAPOCA STAR Cluj, 20182] 18 Jeznjoo onsouBeIp un | gonpuoo es einges} 29 eiIi}ewJO,UI 8z9]0U 8S BS A180 U) ROHEIUIS eSy O Nd aleyoUI 9s 18 ‘elezN|OO jezijeue sojadeje sounjm jnun) e-ep sed no sed imueprys azepiyB es aued ‘Io}!zNe|gO Ay UN ay es aundoad 181 EaHED veyed uy edeyo feigo0y & oueBojajul gung few o nujued eoyp sory emis Wwenosep gs yeo1e0u) Wy “esUosep eledoueL oseD94 oNOeId ezijeel e nqued jigejdepejwes jroyinoe ul glejownasu! ezijeue op Blepuocas ese ejeznj90 ez|IeUY “Ingep e| ap Injnzeo e|unsunfeeu uedoosep e nujued 1S yusioed un yeuwexe aIngon aed UJ jnpow aBejaju) e@ nyued yodns un elajo 9] es e1O1gS ‘juapnys njued tenuew ¢ un 4 & aySa10p es eyed Bseaoy “-RoujuedoIlu ‘gisifeuorjouny ‘golBojoyeuB pje008 ud ynoey We 20 ednp ‘UEp|Ag “ejeuosied WJuIdo yoazep gS inoR} B-U ‘aoyljUINs aeyINZe! No Nes eoIUI}9 aouduie eyeYINZEL Ing ‘9J94 no 1S aung No ‘jue ep joulo |S Joezenop a}sed ep NiuewWop ejueyodxa “es sod Joos joun weeulliede nu eo ys} y Je sundse! [eup0 [2 BlOYIP eWeO) o1eqeNUL O e1e gO eWEES yep WE “IW atloulsede 1J098 jexeo 1S :Za0ueA) eesJUOD UN Bp EIEGaU! ISO} we pugo ‘gjuuajuoo o eyuezeid e ep ajuleul ‘eyepo O-yNAe We aieo ad aifesionuco © aU! UL OUIA wi “gueILEp.elznjoo nepeid a1e9 J0j)]o0$ & 18 J0j100) & ‘eujpURB ep JojeyUouno e BiueB/ENP eerew adeou! /§ Insuesuce euluua} as jore ‘juosede “1eq “eoneuBopo/soquopoyio nes eojjejoud axajdwioo Ueine}ses e} ‘(ollemgo pjeueq 0) yeup Apeineyser yueweyeN njduis yew [90 e| 9p pulWod ‘sejUep yUeWE}EN In4ZoUO e'SNed UL [eydeO Joye} uN eysa elznjoo BO eeap 1S goldw! jnsuesuoD JBIKeU-O}UEP [njnjerede JojNINAS eIeuEs easeufueW UL oldu “IS eo1o|Q}eWO}s Jo}eUEWE}eR eysnai U! aueqUuep saiznjoo ejueyoduy eySenud 29 oes suasuoo UN RISIXE eyemWeIDeds ep eINJeJ0yN) UL Bd91e08q ERIEZNIOO EzIIeUe Op B1e9 EnoU o 29 6G yivsaud ‘sojHome [e ‘su9s uy ‘Yqujeaad [prose vB svep ap Bre om ‘pqwooys nes “oqtonso|9 nes rueoour Dopfrut un forU ULAd “pULIO} O YorU qns usnpoidar y ajeod nu areiony miseaoe ump oysed 0 19IN “wrUPWOY Us wR, 810z “umpna epuereug o 919 Capos) euseyy “oye “LL Cqejoa) eae eR TL qpjoo) joraecy ‘nuwaoear "7 L-PEL-069-909-846 NASI ‘ayesBoraig outuo;) 810z “Img woodeN,: woodeN- fig ~ ‘aypain UEYY ‘ULE bueQ ‘RURDOPUTEL joqUEC qzIOD < naNpnE| epuBsEUIS, PP: aAeWIap PANO e7EHY VaNvavins ‘aunang PpuEWOY & [CUOHEN TOOVOTIgIE © AID FeI9989q, paar) [IA MIC] “Pappa ap s0}D0.I¢7 ToPLOT/OFLO GOK Lps'ZEWP9CO “TIT IL “de ‘cg a ‘nBotorg “AS, AVIS VOOdYN Bmp,propunerea unui tratament. Consideram c&, desi aceste patrusprezece capitole acoperd 0 activitate desfasurata saptémanal pe parcursul unui intreg semestru, pe masura ce se dobandeste experienta necesara, analiza ocluzal va ajunge sa fie facut sistematic i va deveni o rutin (placuta) de maximum o ora in cazul fiecdru pacient. Suntem covinsi ca acest timp va fi un timp consumat util, in beneficiul pacientilor nostri Va dorim mult succes! gnostic final, respectiv a unui plan de MULTUMIRI As dori s& multumesc si in soris (pe principiul verba volant, scripta manent) tuturor celor care au participat la aparitia acestui nou volum. in primul rand colaboratorilor mei direct, dr. Daniel Talmacéanu, dr. Oana Baru, dr. Maria Ureche, pentru efortul facut in aceasta noua lume in care traim si in care nu mai exist timp deloc, aga cd orice sarcina care iese din programul cotidian inseamna diminuarea putinului timp liber. Multumesc si celorlalti colegi care au contribuit cu idei, fotografii, corecturi si referinte bibliografice, in special d-nei dr. Ela Tatatu si d-lui dr. Cristian Culcitchi. Recunostinta mea se indreapta si catre colegii de la Catedra de Protetics Dentaré cu care am colaborat la desfagurarea stagillor de ocluzie dentara timp de 15 ani si care au avut sugestii care m-au ajutat s& imbunatatesc modalitatea de predare si de examinare. Multumiri d-nei Simona Farcasan pentru traducerea fantastic in limba englez, realizata in timp record. Multumiri d-nei Daniela Selever pentru suportul tehnic moral continuu. ‘Adresez sincere multumiri Firmei Tehnodent Poka (www.poka.ro) pentru sustinerea acestui proiect. Si nu in ultimul rand imi exprim gratitudinea studentilor mei care, cu mintea lor curioasa, m-au facut s4 vad atétea lucruri noi. multumesc lui Rares pentru rébdarea cu care imi este mereu alaitu 4, EXAMINAREA CLINICA A PACIENTULUI OANA BARU, SMARANDA BUDURU INTRODUCERE Toate ramurile medicinei dentare intreptrund aspecte ale ocluziei dentare, cu implicatii la nivelul articulatiei temporo- mandibulare, musculaturii cervico-faciale: sau structurilor dento- parodontale. Capitolul de fata 18i propune o sistematizare a primei consultatii a unui pacient cu posibila disfunctie ocluzo-musculo- articular, deoarece adresabilitatea pacienti dento-musculo-articulare este intr-o continua crestere, in special in randul pacientilor tineri. ‘Atragem atentia asupra faptului c& 0 buna cunoastére a anatomiei cervico-faciale si a ocluziei dentare este important, indiferent de specialitatea aleasd. Mijloacele auxiliare de diagnostic de tip imagistic, axiografie computerizata, confirma un diagnostic prezumtiv, derivat dintr-o examinare clinica atent& organizat. ANAMNEZA In mod uzual, orice consultatie incepe cu un dialog medic-pacient (anamneza), 0 cunoastere si 0 acceptare reciproca. Fiindcd vorbim de ocluzia dentara, respectiv de disfunctiile temporo-mandibulare, consultatia debuteazé de la intrarea in cabinet prin analiza posturi, a _ticurilor comportamentale, a modului de vorbire, inclusiv a starii de spirit. Se iau in considerare urmatoarele aspecte: 4. DATE PERSONALE 1.1. Coordonatele pacientului Nume, prenume: Adresa:s eorabjeue ep eorensiujwipe e| ezeepen Jeu! nu 89 eueanp e| gued ‘sojueweoipaui ‘ugjuods.:eareinp ewudns ese9 wo}Oe joluedaww ‘oIWIYo Wo}Oe} ‘UBUOdS :uOJeSUBPVNP HO}eS - “injnduug 2018008, no giepo eyeinp ae 1$ gUeiNos! —:eluende14 - “gyqeuea :eyeing - ‘gsioeud exeyjuutjap ‘|210U06 ul :eeez1\2007, - ‘aie\uep sojoudind jnzeo u, ‘O} IMjONU e| BUR :eaVEySUAIL| - “gqueurue| e} gued gpuns “iwaunp |nsajoee - ‘po|Uo10 Nes ByNoe :IUeINP BUC - eusnue 1$ ‘yunijooye eeyequenas op alfouny Uy ey94Ip JonsUA}eIO ayseouno ajeod.—eleyuopoied-ojuep = eareing.“innjueroed Je eijuezeid ep jediound jnayow ‘eesepe ois3 yejuopoied-oyuep Bes81Ng 19 esenltes UEISoYUEL “\UIPoso|6 ‘yZe}se1ed ‘gjezeU enseBUOD ‘esewioe| “IBIE}O “ee[eJ20 - eseo}e|UedWCDe aUEtOUe ‘sojuauieoipew ‘uejuods njnjnwys eoweou :eeseinp eWUdNs @le9 YO}! - “einp aqueulie Jou jnwunsucd "jeoszo ‘Buy “(eo|np ‘e084) folwjyo ynw|S 1S1aAIp :oyesuRIOeP UO}Oe - ‘jeoono.d nes uejuods 3ngeq - ‘eseoresnp sojpeoside eajeylopouod :ejuences4 - ‘alz ‘910 e| gued ‘epundas eAs}ed e| ep “eyeING - “gyeipeal nes gsioaid exeyuljep :20sez|J2009 - ‘SUBIU! YELL J99 Ju jnuiin ‘OL el 0 e| @p Bie0s 0 od -eayeySUEIUI - oye unigdejuy “gual “ginsie :Iueinp jre}oBIeD - ‘goluolo nes eynoe :yesnp euL04 ~ :(queinp jndy ep juesey1pul) wveinp ejjonsue}se1e0 e19pen ul ale es aingen inuejonoed jainp venjere e@ aeZHRWIEISIS RUNG Jew Oo NAved ‘paeinoque ‘jnoadsei 1 “guzjnosnus ‘gjeyuoposed-ojep :1N06o}e9 We Jan) Uy eziAIp Wend © ‘eJelnp asdsap WIqon pued oUNyy eosoing “e 4 BAEINQIpUeW Boj ew) Jowulouny eerpieyy 6 % eueinowe owes -q Peeing “e IRV ANAZ=AME INALOW 2 “UNIN} ‘joo9Ie ep wnsuod - ‘SSEOIDIA unjaoIgo - F9x@UC9 fpuanoe - “un-Aquoy ‘unpods eudnse yoediui eone ojeod ‘etiesmgo WEP ‘ONIONS eidnse ouanionn nope eq * ; 7 Neu og SHeloid ‘a! 1uOpo sueWeeR ‘sind Uy ni cae ‘SJEIUAP Jaiidne ea, . ‘812]U@p @jeu0sied sjuepsoang JueWE}en ap eeyeyepow - my 8p uqui : P Mus0 Joun eueoIdui eyqisod) arez ae ° 10} ‘(e1a18010 9 »P EPEOUEd Y ‘ay tunen wuaAins © eieo yy moon ee IBD} ooMeo eeunibos Uf auoenounen ‘soqu rs oweo}peu!ywowejen - ede sore. Irony op fe ea 9jeuossed S\uapsosjuy eico-opavoy ave inimucroed oronuopoaoiag Hovey “yBunjeid my ep dun ‘seen IS Op diay eee euOrseloAd ‘enue, says op 120d ~ !alsoyoug “WEP JOINUOWNEZID & BIEOIPU elusnoon 19ISCU Pye , ou elu HOUR INpUeY UI avepXeW aDurerea musculara In cazul durerii musculare, se vor relua caracteristicile dureriimentionate anterior, avand in vedere dou aspecte particulare: a. durerea musculard localizata (Travell si Simons in »Myofascial pain si dysfunction: the trigger point manual”): ‘© mugchiul temporal: pacientul indicd fosa temporal, mugchiul maseter: obraz, muschiul pterigoidian lateral: ATM, muschiul pterigoidian medial: fata mediala a unghiului mandibular, pantecele posterior al digastricului: sub ureche, © muschiul trapez: la nivelul gatului, postero-lateral, * muschiul sternocleidomastoidian: la nivelul anterior si lateral al gatului b. durerea musculara proiectata - apare la distanta fata de. muschiul contractat. Topografia durerii proiectate este constanta si a fost descrisa de J. Travel © muschiul pterigoidian lateral (fig. 1.1): se proiecteazd in ATM, regiunea maxilara, regiunea retroorbitara, niciodata la nivelul dintilor . 1.4 Durerea proiectata de la nivelul mugchiului pterigoidian lateral (Travell si Simons) © muschiul temporal (fig. 1.2): ‘© fascicul anterior: se proiecteaza in rebordul supraorbitar, dinfii maxilari anteriori, * fascicul mijlociu: se proiecteazé in din maxilari (premolari), © fasciculul posterior: la nivelul fosei temporale Fig. 1.2 Durerea proiectata de la nivolul mugchiulul temporal (Travell si Simons) + muschiul maseter (fig. 1.3): ‘* fasciculul superficial: partea superioara a maxilarului. (cu imitarea unor fenomene sinusale) si la nivelul molarilor maxilari, partea inferioara la nivelul corpului mandibulei, incluzand molarii inferiori, si la _nivelul sprancenelor, © fasciculul profund se proiecteaza in ATM si in ureche.6 :gleloseyolw eseunp ep jnoqsoubelp nyued GO JUeO 18) eBSED—U JUNS ‘UOSExO In] WOJLOD, “eyeqyesg i (jiyoaun eesepunju ploysew e ‘eiejnouneesd eoonosd eyeod) jyeun e eeuniber ‘und inje/ e] ‘Bjeydiooo euoz UL gzeojoioud as :(9°| “By) UeIplojsewiop|ajoouseys jnyyoSnus (suowis I$ wonedt) eden injnyosnun \njeniy &| ap eieIpaioud easeung gp “6.4 ‘ueindeosiajut ‘gun “eyeUl BIeo"Ue0 eounjSei u) pzea0aI01d es :eIeOUEJU| Coyed « ‘einqipuew injniyBun 2 1S eueyiqiooNes eeunibes ‘gidwey ‘eploysew e} ued Ininjeb e ajeseye}-o1ejsod ued InBun| e-ap ezeayaloid es :ezeouedns eyed ° (g'} ‘By) zeden yniyosnu -ujueo-on!sjou! 10148)u [eIUO} B| JoueUe ejeoaqued Je} ‘injnuojueW! 8 Injenlu 2] “efeNdi900 euOZ ‘UeIPIO}SeWIOPIa;OUIE}s inniyosnw e@ gjeomes eayed ul ezeopoiod es InjnowseBip je 4010)S0d efeoequed -uoYeIOGoo HyOsMU * (suowig 1$ jones) lyognus NEAL B| 9p eIerSEIONd eataing FL “BL teIpou uerpiobuerd “soyup Injont e} Y.LWCOIOIN NYOEIN “WL ‘NP InINered ‘injaBuuey “riqul njealu e| ezeojaioid as -(p*| “By) jeipew ueIpIoBueyd jniyosnu« (suowg 1§ yenest) Jo}9seu! njniyoénus jnjeniu e| op EIOSIO3d eased] "| “B144, Durere regionalé surda, amplificaté de dinamica mandibulara, 2. Prezenta unor puncte trigger i existenta unui transmitere a durerii, Infiltratia anestezica (fara vasoconstrictor) in punctul de declansare al durerii, urmata de disparitia spasmului, cu posibilitatea relaxarii musculere. ipar de Fig. 1.6 Durerea proiectata de mugchiul sternocleidomastoidian (Travel si Simons) Durerea articulara In cazul acestei dureri, urmarind schema caracteristi durerii, putem afirma urmatoarele: ~ forma durerii: acuta sau cronica, - caracter: arsura, tensiune, - intensitate: poate atinge nivele ridicate, - localizare: la nivelul articulatiei temporo-mandibulare (ATM) sau la nivelul urechii, uni- sau bilateral, = durata: creste odata cu vechimea patologiei, - freeventa: depinde de factorii declangatori, - debut: brusc sau insidios, 10 - factori declangatori: consumul de alimente dure, cascat, frig, oboseal, perioada _premenstrualé, migc&ri_ extreme de dinamic& mandibular etc., - factori care suprima durerea: spontan, prin repaos, medicamentos (analgezice, antiinflamatorii nesteroidiene), - fenomene acompaniatoare: zgomote articulare, tulburari de dinamic& mandibularé, de exemplu limitarea deschiderii cavitat orale. b. Zgomotele articulare Pacientul se poate prezenta la un consult de specialitate, relatand existenta unor zgomote sub forma unor cracmente - descrise de pacient ca fiind: un clic, o pocnitura. Aceste zgomote pot fi sesizate doar de cdtre pacient sau si de catre anturaj. Alteori, pacientul sesizeazé zgomote sub forma unor pasi pe zapada, incadrate in literatura ca find crepitat c. Alterarea functiel - modificdri de dinamicd mandibulara Se referd la modificari cantitative: ~ fie deschideri exagerate ce pot evolua spre blocaje cu gura deschisa, - fie limitarea deschide sau la modificari calitative: = migc&ri sinusoidale, devierea in timpul miscarii de deschiderefinchidere spre stanga sau spre dreapta. EXAMENUL CLINIC Cuprinde examenul clinic general, exo-oral si endo-oral al pacientului, 4, EXAMENUL CLINIC GENERAL Aceasté examinare se referé la postura corpului, modalitatea in care musculatura cervico-facialé si coloana vertebrala se aliniaza pentru o buna sustinere a capului in pozitia 1€L UjUILWaS [29 e| epe6 01-001 Anoodse: ‘uynosew inxes P| apes g6-06 ANeUIXOde ep olpeul o pure ‘injnseu jnyeA no innseu ezeq eiScun 20 eun |$ e1eouadns 1eznq jnuen no injnseu ezeq aSeun eo eun ‘ejdasp enop ep yeuluueyep ayse /eige/-ozeu jmybun (g"|, “6y) xenuoo youd un ap ‘gjueysip wu Z ep und jew e} eseouedns ezng foun jnzeo ut Je ‘AgoucO youd un 8 WIIOA “Wi p ep INU IEW No WWUl| 19)Se0e e}odeU) e\SeseBal as gieouadns ezng goeq ydeip (youd inun inzeo uy Byese|oop juns Lojen syseoy “ww Z &] EIeOUAJU! 8d Je! ‘Jo elodeul WL 7 | eye es eieouedns ezng ‘leiqieq ejuoulWeoid no Injnseu jNeA ajSaun 89 B1eUIBeW! aul] O e| BJO) Os Spoyory-F EIT reigef-ozeu jniyBun - SHOyOU- EIU - ‘enop weuolfuaw ese9 oquip ‘ezjjeue op unda ayinw jew uud eujmayep es yyoid ep inindy eozenjeng ‘ponajoid areyjiqees ap yesex8 Joun e nes aleyxewrojuep juoUNeZIp youn e ness eonejayos fase eadnse WoIpul g19}0 “INYO * epese}e PULIOU UIC “a farznjoo eauisnggud us nes gjeso oljesidsau no soyjusjoed nzeo ul ‘esiyosap elliznjoo Ut JoyeoIpUI “4ojeznq jnyodes « ‘ijourysip oun e eAgnossuoo eeleje|SUI No ‘IUNJe|N9sNU eB BseoIuOWE eoleyonzop eolpaldus yod = :ejeuejnoajaoujeo1 ‘op olfouny ul asiei$ nes ajenuscse y od :J9}9} ‘oueBone! IWeuneyse, ‘eojejeyos iIyewoue ‘WjejUepe Ud gJeoyIpoU! y ajeod e1e0 (QAG) eIZN}20 ep s[eONeA \UNIsUEULIP qweujuaw je J}eoIpuy ojale}e Bae NeUHOdoid © saJeznppo efueieyieyul soun & azeuun e9 eueingipueW HeAep-o18}e) JoUN e ‘euUaleseW! lyomediy jeun ejupesuoa 4 oyeod glee eujeWISy gonewney, nes gielowm ‘eseoifoeyu) ‘ovoyeweyul ginjeu op y ojwod glen emjowise -zjeIoe) eUjOWS * a ‘(-0J9 sojeznq ‘sop feigo easeosnw)) \jouryezed nes unon ‘(ueinp) yedsuo :injnseloey jmoedse + pjeyuoy) BULIOU Ig “y eyloodsuy -eyjeynosne 18 avedjed ‘alfoadsuy :uyd eynuiiqo omieunosuy e giyo1 oS “W4O-OXa SINITS INNAWVXa Z (uose¥0) mnmieS 16 njndeo myosnw eqUIP nyruqNYD® BeseZNEWOUDS Lb “Bid (2°) *By) unysod sojaWeyp ezyeUe UL gyeUIWEBLy eiidecoudord aisnjour ‘eseinqipuew-o1oduwie} Jeljeinonse eolWeUIp 18 Buelue.-coMe9 eouNIGe: eu) BIse 30 BolUBDeWOIG eunje69] ezeesuoWep opeqeooy in| elipms uIP nu “azeinqipuew-osoduse} ferjenonse @ ezeuojjouns eung o nqued Asnjou! jeljuase e}se ‘yue!plo}yeyul § -eidns “JeJSeW |nIyOsnu pueZN}UI ‘eleOUaUe ead IS ‘ueIploysewioprejoowsys 18 zedexy iniyosnw ap eyejuezesdes ‘nndeo e gueousjsod eunjejnosnw eu) jniqMiyoR “Bpupzeé afjizod I$ yBo “BIBOIEA aiiizod uy yee InyUe!Oed eimsod BUeUUN eYse ‘ONOeIG “EWOPFig. 1.8 Reprezentarea_cémpului de profi: profil concav — linia E-Ricketts Palparea: Obiective: - structuri osoase: integre sau nu, - punctele sinusale: dureroase sau nu, - punctele de emergent trigeminal: dureroase sau nu, i descriere (numér, durerosi sau nu, fixafi sau nu la planurile subiacente, consistent’), sau nepalpabi = musculatura si ATM - dureri, contracturi - det capitol separat. iat in Auscultatia: Simpla ascultare sau cu ajutorul unor dispozitive medicale (stetoscop, ultrasunete) poate decela cele mai subtile zgomote articulare. 3. EXAMENUL CLINIC ENDO-ORAL Doar dupa parcurgerea pasilor anteriori ne apropiem in sfarsit de examenul arcadelor, far a omite structurile vecine. Prin urmare, pomnind de la exterior spre interior, vom analiza urmatoarele: 14 Examenul mucoaselor orale Prin inspectie si palpare se examineaza © aspectul, culoarea, textura, prezenfa unor formatiuni tumorale la nivelul mucoaselor (examen oncologic), specific unor parafunctii: impresiuni ale dinfilor la nivelul mucoasei jugale. ‘Acest examen cuprinde analiza: mucoasei labiale, a vestibulului bucal, a crestei alveolare, a planseului lingual si a valului palatin, respectiv inspectia pilierilor amigdalieni Examenul formatiunilor mobile (bride, frenuri). Un fren gros, inserat aproape de marginea gingivala libera, in combinatie cu un parodontiu fin, poate determina aparitia diastemei, retract gingivale si modificari de pozitie dentara cu interferene ocluzale secundare (fig. 1.9, fig. 1.10, fig. 1.11, fig. 1.12). 15ab no euinBues wuniseid esseySei9 :eunijoe op wsjuecow) BJezNj9o Busnes, 1S @1esep!sUCd UI BIEN| y e}eod ‘onsIGew jo uewexe uud (eseolies :BUeIqoiW) ezneo Joye Baiapnioxe gdnp - gildind dy ep ‘giejuep Beseinp © "pleznjoo PUINe.A Bp ale}UEP s[EUWES -ginzn ep Inpes6 e) 7e\depeou ‘soje injnjeuoyew Je a1apen ep jound Ulp nes ‘2|2uoljounjeu eolweUlp nes 2997S |Wznjoo aun aJez|jeel no ‘e|ezNj90 le!Bojo}iow {2 separ op yound up raseoyezundsesooeu eonjejoid nes ajejuopo ejajuaweyey « ‘aleznjoo wigqigers eesepield no eze\uep upIBIL eumusjep yod ‘ajejeqou ‘esunxe eseoyeo elunize| + ‘12zN}90 Jojejueieyoyul eauejeysul JUIDBA JO} 2 asejuep = weIBIW Beye yebunjepu; diy eyeygeoseu syeyuepe ejauoz porBojone Wo}! "Ba}se0e ale seep JOAlU e| eAyoaigo JojeuWes eaIeUWIESUCO + ‘e1ejnqipuew jourysip 1e /oiBojon@ sojo}se} eeseOyNUEP! © “ed 8s-npugXe ‘BIE|UA epUl|Go eZeezI|ee1 0S "yeyuopo jnuewiexy -o10dwo} “e1ejuep Jozn|90 eaLeAnluep el eued ajeuuiou y e Syelepisuod uns Injnuisxrug aeID0se sjewWo}dWIS ‘eIxIW lalle|uep epeoued ed :jeljejuep indy ‘euejnqypuew goIWeUIP ep so|UeINgIN eiiuede 18 arZzNjoo ep Jeqino e BARNOBsUOD AOYIPOL NO aseTUap |Ii!Zodesdns :njdwiexe ap {Jonson |S JeSiensuen) ‘jey!Bes ‘unsues 104 920 UW Joepeoie S|eOY!PO EZeAN|eRs -B|XEWOUOW INUeWEXS ‘e1einqipuew -o1odwie} jfourysip aliqisod soun e e1epunoes eeseuesjue no ‘eleiUEP JoZNjoo e yolldw IS eye|UEP JO\NJons}s J@ ep elgesuodses 89 uojepeole wo} + euejuep sojepeoue jnuewexa OL soyfego Injeara 2 oVjuIp ofe wnysexduy} Z4°f “614ii la nivelul pulpei aparitia fenomenelor _inflamato dentare). Durerea muscular referit este una din cauzele durerii dentare. (fig. 1.13). Muschiul temporal determina dureri doar la nivelut dintilor maxilari, in functie de fasciculul afectat: dintii anteriori — fasciculul anterior, premolari — fasciculul mijlociu, molari — fasciculul posterior. Muschiul maseter determina dureri doar la nivelul dintilor laterali: maxilari — insertia superioara a fasciculului superficial, mandibulari — insertia inferioara a fasciculului superficial. Pantecele anterior al digastricului provoaca dureri doar la nivelul dintilor anteriori mandibulari. 18 Fig. 1.13 Schematizarea durerii musculare proiectate la nivel dentar (Okeson) Diagnosticul diferential intre durerea de origine dentara si cea muscularé proiectaté la nivel dentar se face prin infiltratia anestezic& a muschiului cauzal, cu abolirea consecutiv a dureri dentare. 19Le ewuo} qns eyesuene e120} JUNs ejtuniseoes pueD ‘(IIEDOW In} imejeing) yel@ing ep guUE) gns oOUN ‘jenIuIb Injnuo\sey ej@ UesosBUL ep osejosuy 9s :2/e/5UI6 yoeyel » indy ap quns eyewid ejeznjo0 gues} ap EleJUOposed ejouWES “eni6oj01z4 ejeznjoo eli} enjeid e@ op jiqedeou! ‘neujoq nijuoposed inun \npuo} ed elede giepunoes gjeznjoo ewnes, y24161p injnseueos Inso;nfe no jeznjoo eexens!Geiul e] ‘yusdas JU ‘Nes (,UEDS¥L) ueog-] jnweysis 2 a6inoe1 jod juelonoeg yezIee1 ep neib few 91S@ efeznjoo owNes {uN tig"suE}U) eeseoyAUEND “eLe}UEP ‘|yeyIGOW | 1e\des; pueonp ‘are1ede ep es eajeyoedeo osesedop 89 ajeznjoo eo} sun sndns aise ase9 sep ‘sojups nijuopoed nun inpuo} od aiede grewud ejeznjoo wines] ‘elepunoes nes asewlid 9jeznjoo ewney joun sjouwes eyuezeid ojeod jeujGuew jnjjuopoeg ‘yejuoposed jnuewrexz aves op UWepUY E'Z InJOVUIP IN}ONU e} EANSIA SLL “OI “am” ds “(g 1:1, ‘6y) afeuoisuewipiy yonsiGew! insonfe no 1$ seIyo Osun ‘Jeidoosoue}eIp jruoynfe no snd y eyed 40} jnoysouBeiq “yGojoyed J9y/e ejuasge ul ‘solweynd usinp ezeesuepep 1 ajeuIpmy}buo| ‘adyinuw nes eolun y jod wnsy e\scoy ‘ijesneyses yoauoa nes juwepul fulp Joun ee wmoey nes ynsy ° 0% 6re191e] sojundnuB jnjontu B| eseoUeDOU BfeoMueD BUNZE HLL “B14 (PLL By) elqeuen euilzunjoud ep *,A,, !949)]] BUOY qns eesape ‘ueingysen eles ed esopgoaid no o1edy “e1ejuep Jojunjongs e ereyodns ap eajeyoedeo \sesedop elo) jesgo e ‘9jezNjoo jawineyn e BAISNJOXe ejuIoesuCo y © gleIpIsucD e1Se :e/oeygy “lunIze| Jo\se0e elluede euIWaIep jod BoIWWIYO eeuezIeroUIWeP Nes ajsedweyUl Infeued eo oye) ‘eseULIN Ug “e}e|UOposed-oWUEp gun e gjusysizes euiuI ep 2UOZ o EyeJepIsUCD 2)S9 juawao-jewis eaunijouol -eseoyreseu eyeajasao junizo; « yoyeonseu injnuedy eveye ul exequep unzn ep efjuede 1S eq081g0 sole UOYIp & HiuIP eu! JWoUNdieqU! eayeyigisod Bun es nu y ‘(polueoewi Bao 18 RolWIYO eunzn exU! JeUJOJIp jnoysoUBeIp nyuad) eye|d ‘aseoron| ‘epeyeu jui6iew 10) jnjoadse - fuip junue JOUN |njerlu eB] JOP s}ezI!e90] - e1OISe0e ea/epUNXe - ‘eouqueaxe jizod ul nes ewxew avepidsnozequ! ul - esnzn ep sojsjele} eavezZ/EI0/ - sepedse ajaieo}2uun euesepisuco ul een} aingas, “aiedind —asoweo eeseplyosep e| gued eonpuco jod 80 ‘esequap eoiBojorzy. einzn 8p ojooulp ‘e1enjussse iizeige :ajzeuqe op aie; ‘equapece|ue uJ onuopopue yueweyen inun e nes esp joueo eluesqe u) eijuep ezoiseu rede gs ojeod ‘e1Bexo Jeznjoo injnwisgewnen ewun u) rereojna ep upoyipow ©de V, asociate cu inflamatie parodontala, se vorbeste de 5 * mobilitatea dentaré apare pe fondul distrugerii fisura Stillman (fig. 1.17); ligamentelor parodontale, cu largirea consecutiva a + _inflamatie: izolata, in absenta factorului microbian; spatiului la un numar * aparitia spatilor interproximale cu pierderea punctelor de redus de dinfi. Ev tii dentare se contact; face cu ajutorul mobilometrului (de ex. Periotest, * migrari dentare: datorate resorbtiilor gi apozitillor inegale Medizintechnik Gulden). la nivelul osului alveolar sub actiunea fortelor transmise De exemplu fenomenul Thielemann, in care Aceste modificari clinice se pot. insoti si de modificari jeralizarea septurilor egresia unui molar de minte inferior, prin interferentele in imagistice: largirea spatiului periodontal, der dinamica mandibular8, poate determina mobilizarea cosoase interdentare, hipercementoza. Fig. 1.17 Retractie gingivalé izolatd datorata unui contact prematur de partea activ ‘in miscarea de propulsie AMPRENTELE PENTRU MODELELE DE STUDIU jotdeauna cu amprentarea lor de tratament pacientul ~ document medico-legal. Necesar: - trusd de examinare, = manusi, 22 23se aje1oqejo0-opaioy a1uepsoeluy injmusioed ojaquapeoatuy °2'| raISeJOd, yoyseu e120 wnuaid ‘ewunN INIMUsINed eIeyEUOPIOOD “LL STVNOSUSd SLva "| INTNLNBIOWd VSI4 -pSy ut Heumuexe so|juesed ajayep no e1ejuezeid epunsjou ejejdwoo 40A og PSE "Zeo ap ezyeue zjuuieo ‘juaived eJep uojeIOge| ep InIMaliq BeveoepeL “(eSueye e6und o-u! powin jejenues) pewn Jo8n nipew uy ‘ezewiny e| gued aynur ep Og Wixew e1ensed ‘soygonpoud ap aijounj u, ‘eljemuecuco ‘dun :euedwe eijoajurzep “yee ap soyunrznjou ejuesqe ‘sojwoyeue Jo|unyonys Jounm) — ee1epuidno jeueyeW ep BUUOYIUN ewiso.6 “jeyUeudue EzyeUe ede} EA es ‘(sns uw nes sof ui) effoeup eunBuls o-nuy ‘gue; eveosiw o-juud ‘ezud 9p Inndusy eeseleyou! | Jeop 608} es requeudwe eexeNWEp ‘yojaueonoid & BUBYNUUIS easeoipu i$ gjezeu eljesidses ‘dard iqeq ‘pugzes ul yeolpu aingay, eysece ‘ejeai6 ase 1) Inmusioed goep “njewouoso ed yeoyuian ‘ezud ap ndusy ‘gquesdue ap esnBuy, no yaulp yRIUCO UL BuIA Bs suaIpidsno eINBEA eo BIEy 18 suejeq 219) ‘fozud jnsinosed ad gunquasip je6e “euuoyun ay Bs aingay gjueidwe ap eunBuy ad Beyoexe eoun|said ve yenlu yse0e e jeus}eu! epedes eBNepe eu 2s ‘aioneu @ goep ‘i$ Jeong jninqysaA yeIpeu! EoyUUeA as ‘eydeeup-eburys eeBe aljesul o nquad ‘ejes0 ajynsiwoo Aunoasuoo euedepul eaind e 1S jnueped euel nu e ujued ‘ojJQG0 “gIe10 BayeHAEO UI [eVe}eW no esnBul| RoxJde os “wuoyuid injnjnoseqny © nes ‘eInqAsen des Op innpuN} Np IN|MyeIed InyenLU e} Is 729 ‘Jo|unqeeysr jnjanlu e| yee eINBUl UI IMeUIBje eoyde os “olBueue BZeaXxe|eU ag ‘IO|JUNIoruysU| WOJUOD ‘aoa ede ep padser ‘euagind ep eayeyqueo eolide es soueyn ‘oveumnos id greziueGoWIo ingen eysee0e ‘asogind no Jeqno Ralapiljosap ap eyuleu| “ezud 1S nuony ‘evexejewi ep sojdwun, e ajoadses ‘edeyeseqind ep ezop e| euinud no eunijonysut ein} aingay ‘ioyeonpoud ep exfoury ut :nymeuiBle eereredard jeuayew ‘9p WU S-¢ ep BULOJIUN aWI}SOIB O aunBise gs 18 ‘InjnjU!ed yojuoosip eo0n01d nu e njuad ‘yy elul) JoUe\sod Uy goseasedep nu es ‘IeINGNSaA oes Ap INIMpUN{ InjaRIU eI ‘pued ebunle es ‘erequep elumjonys aye0 epuudno es aInqan ‘eueo}ezundseioo eun6ulj 0 :e|2J0 esyeyAeD ul WNBuy eqord nuon} ep eoquyes, ‘soyes0qe| aids 33} ‘ajajonies ‘egueje onseid ap 1bund ‘aqueidwe nguad juepeyuzep: ‘nujetouoso ‘azeqind ep ajoodsai ‘ede ep 10}ez0p ‘pimeds no ontoneo ep [oq “jue equa‘oyns yeysey Ne-s pugo founye ‘euNos unBul| oun Izzo u) gieoueysod eelepiyoul ‘njdwexe ep - guaidwe 9p einBuy ezyeuosied @ ep jnjor no ‘opse}douno) jeuajews njeuibje jesoueb uy pugje.d es ‘nipnis ep Jojajapow jnzeo ul esul ‘LeyelJod ‘alipe: 9p ‘eresuEpUco ep [UOdIIS :njdwexe ep ‘e[eUaJeU aye |S 1) }Oq “(tiqis4ene41 plojoooupiy) yeulBje :ejueudwe ep jeueyew ogsed ep :elesueqlun (qquaidweyod) guuasdwe ep unBuyAntecedente personale generale: - boli de la nivelul diferitelor aparate si medicati - tratament medicamentos: -doza, - durata, - calea de administrare, -efecte. - traumatisme in regiunea cervico-faciala: = momentul in care a survenit traumatismul, itati conexe: sporturi, hobby-uri - obiceiuri vicioase = consum de alcool, tutun. 2, MOTIVUL PREZENTARII a. Durerea Tipul durerii: © Dento-parodontala = Musculara: © Articulara diferent de tipul dureri): * Caracterul durerii: * Intensitatea: * Localizarea’ © Durata: ¢ Frecventa: © Debut © Factori dectangatori * Factori care suprima durerea: * Fenomene acompaniatoare: 26 b. Zgomote articulare . Alterarea funefilor EXAMINAREA CLINICA 4, Examinarea 2. Examinarea Inspectie: A Aspect frontal B. Aspect norma lateral Palpare: . structuri osoase: integre, punctele sinusale: punetele de emergent’ trigeminala: inica general inica exo-orala musculatura si ATM Auscultatia 3. Examenul Examenul mucoaselor orale Examenul formatiunilor mobile Examenul arcadelor dentare Examenul odontal Examenul parodontal 276z jexodw njyognw i$ sayeseU inIyOsnU juns eyoujediy eesape few! Jeo gyulzeid aueo yOSnyy “ezeiNosNU theunyoesediy jaun enqnoasucs ‘evejnosnu womediy 4oun ejesc}ep B[eOIAIsO Nes IEDR} IMelUISe eyeISUCD Jod es -el}oadsul ‘ouedjed {8 ejoedsu) uid ezyeas aj20d og IAA.LVTNOSNW V SUNIX 3d WOINHAL zedex njypsnw = adns yeo1nse9 UBIPIO!Y-OWUO “UPIPIOU-OP!s}o-OWJ9}s “UBIPIOIY oun “ueIpIos-OUsE}S - (JU pSnu) foopuy ~ IP “UEIPK joryesdns wyosnuu} foeup —- yuoygsogoo 1yoSNWW we}xe nes jes9}e] ueIpioBuerd jmyosnU - josindosd yyosnW Woqul nes j2Ipaw ueIpIoBueyd jniyosnu ~ soyesew jniyssnu yesodwiay jniyosnur :WOWBOIPH WyOSNWW “oyu “ouab — (1 21 efediouid so} unt aspen ep yound ulp ‘ojoepip ‘yedw os yoyeonSeUL |YOSNI “pjediouud 10} eaunijoe 1S SO|WO}EUL JO] a}IONSYE}IEIeO ‘BoIBo|oUqWe eaUIBUO Ednp ayqescep yaiduioo quns edrub z ayseoy “(\Sojeid yoSnus nes) yoru myosrus uy 8 uoyeonsew yyosnu ur weduy es injndeo myosnyy nunang WaNVYVINS ‘NNVSOyINTY. TaINva MWOIANS9 IS IMOLVOLLSVIN HOTIHOSNW TW SINITS INNAWYXA "FIVIOVIONO HYNLVINOSNW VANVNINYXA "2 8z £2002 202g ‘pa "eoodeN-In}D “uoRIPS ab WLY etfounjsip no muoped-e goUYS BoreuUIEXy "s edog + “pooz ‘ened ‘pa ‘eoodeN-Inio LuoAIpS ,.} “~Ponnadesoy i$ po\Bojoyed “gjeuLHOU eiEWOp BIZN|I "sg edog “0102 seis eoodeN :eoodeN-fnio “UonIpa 2 “@\BoIozn|po ep eopoeud juniiON “O ueseWIY “S nuNPNa + . “2102 :AqSOW “po WAZ “UOISR}D09 8 swepuosiq seInqpUEWO.oduIE, JO qWowWeBeUEW “gp UOSEXO + “phoz ‘si@puneg "pa YZ ABO|O|UOPOLe [EDI SBZUBLIED “4 PZUENIED "Yd PION 'H FOYE ‘DIN UEUIMEN « “5661 ‘sued ‘uossew ‘pe IS}. (WV) sne}eoNpUELI weredde) ep ‘sujoujsfp no (Wyavs) sne}eonpueU yesedde, {9p jouuopauoysApobje ewoIpUAS “CP GeMLO ‘D SoBSSSOUD "ID ‘0091-£6S1:(EL)¢b's86} ‘ueIoyDe1d op anney “inayeonpuew yaredde, 9p JeuuoROUO}SApoBje ewOIpUKS “GF GENO ‘O SaiBessoyD "y eIOD + “002 ‘PD svopS “ps i6} ‘enbesd enuosnjoo “y uBAZZ-eRRUEN ‘G pIEDDIG ‘T AMIMOS ‘GF AIMUO “oo-ep:(Laz‘uer 1 Loz “uled f° UO “siepiosip ued se|nqipUEWoodway FeKOSEIOAW YM siuaNEd Uy ployseun ured ensseid 1 Gujuedo wnow! jewireU! uo aumsod WN20-OIULD JO SoUONYLI YL “WN OPEGEDDY ‘p C1OWED-ZepUEWO ‘GP JBWIEYUUE\ '} ZUE2Iq UOA "y AUBWIOTY-SHed ‘}Ay ByONOL ET] « “2002 :,NUBBANEH nyNI” PueUSIeAIUN BIEOIPAW P3 “eoodeN-nID OA "BIEBEL-OIKEW\ #6 FIEIO OB:NIYD "H TUEIOY 'O Inve "y TIBIOY + £002 !.nueBolieH Mint" ExeysuEAIUN, EeOIPEW pa “e2odeN Ini TPA “PIe|DES-OIREW 1§ BIEIO IBUNUIUD "H TUE}OY "9 IhioeE ‘y MIBIOH + ‘7002 ‘ang souessequIn 2 1S} TUOUUNeELL OHoLNSolg 0} YoRoddy ONEWEISKS Vy “SISKIeUY ‘onetasa Sonuopoyjsolg PeX4 UI UOREUIGEYRY ONeUISA “W MeSpeL, © ‘9402 eines] “unossiWy pe np “ABojouredd reRDeIONNKEW #5 1240 "V MO ‘D Ually “C WHER "a SIMON + 966) ‘SUDHIM Pue SWAY YooulddrT',sweUO JoBBu ely :UoROUTYSK PU UIE JOSBJOAW" “9 SuO ss LNd3IFaPalparea: Se poate real © unidigitals (In cazul subjacent muschiului), * _ bidigitald (in absenta acestuia). in general, se palpeaz’: © corpul muscular © inserfile musculare, in care exist un substrat osos Palparea se face simultan dreapta - stanga de manier’ comparativa si precizeazA starea de sensibilitate sau durere, contractura sau hipertrofia unui mugchi sau a unui grup de muschi. Palparea muschilor se face de obicei cu suprafata palmara a mediusului. Indexul si auricularul vor testa zonele alaturate. Presiunea care se aplica trebuie sa fie moderat, dar ferma, timp de cditeva secunde, facdnd usoare miscari circulare. Este necesar s& fie examinata toata lungimea muschiului si, unde este posibil, chiar intrucat apare posibilitatea ca doar unele puncte din aceasta suprafaté sa fie sensibile, altele putand scdpa neobservate la un examen sumar. Pe durata examinarii, pacientul trebuie sA ne relateze disconfortul sau durerea resimfitA pentru a o putea nota in fis Aceasta este o sarcina dificil, deoarece durerea este 0 senzatie subiectiva pe care fiecare pacient 0 percepe diferit si, din acest motiv, este greu de cuantificat. De aceea trebuie s4 punem la dispozitia pacientului o modalitate de cuantificare a dureril pentru a putea avea un limbaj comun si pentru a putea evalua rezultatele pe parcursul tratamentului, Se recomanda utlizarea unei scale de durere in trepte, in care 0 reprezinta lipsa durerii iar 10 durerea , [sand pacientului posibilitatea de a opta pentru una din acest interval, cateodata mai usor de folosit datorita aseménarii cu notele scolare. 30 | Durere sever& [s_ [10] [Absenta durerii Pe lang aceasta palpare prin care se determin existenta unei dureri localizate la nivelul mugchiului examinat, trebuie sé se depisteze si existenta unor puncte care pot declansa durerea la distanla (durerea proiectaté sau referita), numite ,,punete trigge Durerea proiectaté este caracteristic’ durerii musculare si este intotdeauna identicd ca si localizare pentru fiecare muschi. Pentru a putea gsi aceste puncte, trebuie palpat intreg corpul muscular. Odat depistate, trebuie s determinam daca de fiecare dati se produce acelasi tip de durere ca si proiectie. in acest sens se va face o presiune pe aceste puncte timp de c&teva secunde si se va nota in figé unde proiecteazé durerea. in cazul muschilor pterigoidieni (medial si lateral), care sunt mai greu accesibili palpi directe, existé descrisa in literatura 0 modalitate de examinare denumita manipulare functional. usc! | MASTICATORI Aceast categorie de muschi este implicata in moblizarea mandibulei, in special in cursul masticafiei. Pentru usurinta invatari una dintre insertile musculare trebuie regsit& pe mandibutd. 1. MUSCHIUL TEMPORAL Descriere = este cel mai puternic muschi masticator, dispus ca un evantai in regiunea temporal, imediat sub piele; ~ este un mugchi foarte sensibil la tulburarile de ocluzie; - contracfia sa este vizibild sub piele la subiecti slabi sau fara par; Fascicule - alcdituit din trei fascicule: anterior, mijlociu si posterior (fig. 2.1). inser} - se intinde pe intreaga suprafala a fosei temporale, 31ee ‘ye1odusey injriyoSnus Inuopus; no eunaidua, gluungn no eyeisidep y ayeod | Jousyue ‘aids ezease|dap as eplouoico ezyode e120 uj jueWoU ‘enB ye}deq ‘epiyosep ea |njueived ‘sns ui ezeaseidep os jnjaGep 60 eunseui od - ‘g]uepUsOSe JUNWUEL @ BieoUAIUE eauIGeL ed ezease|d 28 nxepul |S esiyosepaqu, enB eane en injuaived yndeoul e| - feplouoico lezyode 9/2 aoiuojeue asada Wane NU Je0-21%x9) jesoequy yenys jnjeBep ap 1AezIA ‘se|UaLUNBe} Janlu 2] Jes00xe Bo!de a8 EUEU giIeIes0 B| Op ejejaGep eo dum UL ‘eepusose WnUeL aseouaue wuiBsew jnBun| e-ep jesoopue golde es jeBep un - syenuewig ezezi\201 8s - ez By) JOAlU 8] Bp effuasuy ep jnuopus} ezeaded as - 2YTVAO-OGNS VANVNINWXS ‘eplouaios lazyode jetodwey njniyosnu sojoinapse) © RIeI0-OKe ealedied ZZ “Bid ze nnyosnu eyesuoo 2s e nqued Hulp eBuERS es INjnUE!Jed 2189 8s ‘“oja}e5ap pouese|d ojferud 29 e300 Ul Ign gISIKe Aled Ul elfentIs Ul 1yoaun eiodeut 1§ exdnseop pzeedjed es azeous}sod sjouqiy - Wy eidnseap yoeuip ezeadjed 9s Hooyfius ajauqis - WLW eoqureU sonewobiz jopeoe eidnseap pzvedied os exeopayue ajeqi4 - (ZZ ‘6y) azejnouw weodius wud jeuBiplun e0e) as eeedjed ‘jesodiwey \nso ep yeyUezeides yueoeIqns S0so JeNSgns puRAY ‘e[e/0dWe, Jes0} eeuNIGel uIP snjndeo id jnjanlu e} eluunsn no Ezeedjed es aes sje|noiose4 2YTVUO-OX3 VSUVNINVXA, 120 “opus yeVe JeulUEXe y eJ20d 1yosNUL yseoy rO/eUTUNeXe ep eIUYOL (ej09) reroduier mny>snyy 12 61 ‘ezyode e] gojewobiz epeaie gns ed oa 1S Buesis es ajauqy jole ap -= in acest moment mugchiul va putea fi palpat prin presiunea bidigitala aplicata pe apofiza coronoida exo- § Fig. 2.9 Palparea éndo-orala a tendonului muschiului temporal Acfiune: ibrele anterioare - ridicare; - fibrele mijloci - ridicare si retropulsie; ~ fibrele posterioare — retropulsie; - datorita orientéirii diferite a fibrelor, mugchiul temporal e capabil s& coordoneze migcarea de inchidere. Inervatie: - cei trei nervi temporali (pentru fiecare fascicul), ramuri din nervul mandibular examinat. Practic: Se va completa tabelul referitor fa muscti Muschiul temporal Durere | Contrac-| Hiper- | Hiper- | Puncte tura | trofie | tonle | trigger Fasc. | ant. D | Fasc. | ant. S Fasc. | Fasc. mil. S | | Fasc. post. D | Faso. post. S | Tend. ins. D Tend. ins. S 2. MUSCHIUL MASETER Descriere = este un muschi voluminos, de forma dreptunghiulara, localizat pe fata lateral a ramului ascendent mandibular, la pacientii bruxomani acest mugchi prezint& hipertrofie, vizibilé cu usurinta exo-oral, care determina in general o forma patrata a fel 35ue repyiedns nose) -sejeseur njnryoén & gEI0-oxe eavEdied GZ ‘is (G7 ‘6y) nnuoiuoB e eware eles ‘ad alejnouo uposiw Bzeezi|eei ag “uoIUOB ep jeIUEzeIdas UeoRIqns S080 Up|d BISIXe eoale0ap jeVbIplun soe) 2s :e/eCUeJU! BiLJESU! - \iup ©Z6}89)0Ul es InjnjuEoed 380 eA 9s InjnIyoSUL e eusioda: gung few o naueg ‘es eewUi6un| Be0} ad jeep Nu jnlyoSnwW. pugsuad ‘aleoUe\sod W]UIGeEW InjeAU e| ejaep ayelaia 18 injniyosnu e eseousue yulBuew jnjanu e| ejaojod gzeaseid og $n eawiBun} e120} od yusoeIgns soso yodns Risa nu eo nquad jeuGipiq Ezeeziees es :Injniyosnw jndico - Sueoeiqns soso meqsqns ed eunysaid und ‘je 6iplun Ezeezee! es ‘eojewoBrz japeqe e eiecuayu! eeu|GseW ed :eeouedns elesul - jelosadns jnjnoioseg YTWUO-OXA VAUVNINYXE -je100xo 16 190 “Opus IRIE JEUILEXe y eJe0d 1yosnU ISeoy leseujusexe ep eoquled 9f (e909 ednp) seyesew IMLOSMWV #2 "6. (mo|sulMy IN} [NINO!OSe}) WLY Efe e|eos|peud jowe} eyeunsep eiqy Ezeesejep es eleoue\sod es eaued UIp - yesodwwa} Injnuopuay ImIgnsepep JeIpeult ‘epjouo.co jezyode e gresare| ele} ed gieoUAIU eilyesuI - ‘eoneWOGLZ lepeoe e EleIpew efe} ad eieouadns elliesu - :punjoud jnjnoiose4 se00R e]S9 NU 1S |uO|Ne fo} ARO Ep SUOSep S}Se NU = injpoyfi jnjnoyosey {ynuo|u0B ‘eulisns ees ezeinosnu eBulyo 0 pugwuo} jeIpeW injnueIpIOBUard ale 980 no ezeasionioul as ajaiqy. ySe08 &| ‘gIeOURJUL eS eeuibiew 2} eued JeInqipueU InjniyBuN jnjanlu e| BIeOUEJUI eMLyesul - JBIeW Bs eeuNiod uy eoqewoBiz rapeare e e1eoueju) eoulGuew od gieouedns easul - jodeuy #8 sof uy 21190 yeuOYfoouIp “Bun - yJefoysedns jnjngjose4 yluesuy “(pz Gy) puryoud nyooffu ‘Jeoyiedns :eweyp unifoe no eIno!98e) 19 UIP TeULIOS - sejnaqosey igdedFasciculul profund - se face unidigital, suportul osos find reprezentat de fafa laterala a ramului ascendent; la 10-15 mm inaintea ATM, respectiv a tragusului, sub apofiza zigomatica (in depaigesc spre tnapoi e cele superficiale) (fig. 2.6); In situatia in care avem dubii in reperarea muschiului, se cere pacientului s8 strngai dintii pentru a provoca contractia muschilor Tidicétori, implicit gi a acestui fascicul Fig, 2.6 Palparea exo-orala a muschiului maseter-fascicul profund EXAMINAREA ENDO-ORALA: Se realizeazi doar pentru fasciculul superficial si doar pentru - insertia superior a muschiului maseter se palpeaza plasand indexul Tn santul vestibular superior, sub arcada zigomalicd (in - insertia inferioara’ se palpeazA cu indexul santul vestibular inferior in dreptul marginii bazilare spre unghiul mandibular, in dreptul molarilor (fig. 2.8). 38 Fig. 2.7 Palparea endo-orald a insertiei superioare a fasciculului superficial al muschiulul maseter Fig. 2.8 Palparea endo-oralé a insertil inferioare a fasciculului superficial al ‘mugchiului maseter Actiune: - contractia bi usoara propulsie a mandibulei fasciculului profund stat - fasciculul profund Winslow mot pe eminenfa articulara; eaz mandibula in sus 39Ww “|uedyed ayqiseoce yuns nu se;nasnu jndioo 1S e1eouadns ejesut (0L'z “6y) se|qIPUEW Injni4yBuN elodeut Big UL eyopUL eje}e6ep puealde ‘gjei0oxe eje0 ad edjed ejeod es Breojeyuy erfesuy - W4O-OX4 VEUVNINYXA J210-0xe |S 1B ‘OpUe TEIE JEUILUEXe y }eod 1YoSnUL ISBoy Jeseujluexe op eOJUyeL (e}o5) mapprobue}d nuoSNHy 6-2 Ls einqipuew injnyBun e grerpawi ee) -JouayUt - ‘sepioBueyd esoy ouedns - syuesuy (6°2 “By) soueysod |$ soyeyUe :eIno}se) Nop UIP ELLIO} - s9yngjose jen ys008 &| Joinqipuew podns giejo e129 A 8sey| BUJO} gns Bue|NOSNU Buy © eISe0e No gzeeULO) 1S (WoW) Je}eseW ep ojewinU 1 @pun 9p) einqipuew no podes ul jrusjeseu no oWjOWIS eS - or ‘upjngipuew juapusose injnused e gleipay ele} ad Jems “exe|IyBunjdoup EULO} ap ‘SOI6 ‘SOUNUINJOA 1yOSNW UN ISO - ‘e1ou9S0g (NY3LNI) TVIGIW NVIGIOSINFLd THIHOSNW 'E s jurul a u'suy s dns “su a dns “su $ yod “ose4 a yord | ‘osey ‘§“Hedns ‘ose - | acnedns | oseg | 206615 | au, | eyon | eam | exound | -tedyy | -1edy}4 | -oeqUog | asoung seyesew injyosny “yeuexe jn1yoSnus e| soyHeJ01 injoqe) eyeIduIOO eA og :OATEA “Je]NgIPUEUL |TMJAU UIP BINUes ‘UME}ESeUL |MAIOU - cefeaseuyEXAMINAREA ENDO-ORALA: pe fata mediala a unghiului man 3 mandibular, in timp ce degetele de la cealalta mana sunt plasate exooral la nivelul insertiei (fig. 2.11); - este 0 palpare neplacuta care poate provoca senzatia de vom. Fig. 2.11 Palparea endo-oralé a muschiuiul pterigoidian medial S-a descris 0 tehnicd de palpare a insertiel superioare pe cale endoorala, dar considerém cd este dificlé, cu posibilitatea unor rspunsuri eronate datorate disconfortului generat pacientului. 42 ‘Actiune: - contractia bilateral determina ridicarea si propulsia mandibulei; - contractia unilaterala imprima mandibulei migcare mediotruzie (partea pasiva in lateralitate). Inervatie: nervul pterigoidian medial, ramurd din nervul mandibular, alaturi de nervii tensor al si tensor al timpanului, cu care formeaza un trunchi comun. Practic: Se va completa tabelul referitor la muschiul examinat. Muschiul pterigoidian medial Durere | Contrac- turd Puncte trigger Ins. inf. exo. D Ins. inf. exo. S Ins. inf. endo. D Ins. inf. j | endo. S | MUSCHII PROPULSORI 4. MUSCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL (EXTERN) Descriere: = a fost considerat ca fac&nd parte din categoria mugchilor propulsori ai mandibulei; de fapt, pe Inga propulsie, acest muschi intervine si in migcérile de lateralitate (contractia unilaterala), 43sy JEULWEXe jn1yoSNUL e| JoWeJ94 INjaqe} eyeIdwOD BA og :SASEId “yeong-ouodwa} nua up esuudsep aseoniou o79Iy - rofjensouy ‘jeinqipuew eeses0qo9 18 eonpoud soUaJut injnjnsiosey e& gjeseyeuN effoejUCO pued ad ‘eind aisindose}e| (© yeynzai eo ale Jouadns injnjnoiosey e gleseyel|uN eloeRuco - (erznjoipaw ap aeosiw) ye}oequod injniyosnw esndo eaped aids joingipueu e eeqe161e] ep aieogju 0 RULLID}EP a1OUDU! JOJeino;se) e Blese}eIUN elOBsUCO - ‘eluaisiza1 equoo lep!4oul jnsino Uy fe}oeds Ut ‘o}ZoIp NYOSMUY Mo aijounfuco uy ezede a1eouedns sojeinopsey e Bjeia}eNq elfoesjUOD - jaingipuew ejsindoid euIuUe}ep eA alBoUAJU! JOjgIno}—Ose) e gIeIO}eIQ eljoeNLOD - vounsoy (g1euorfouny exeindivew) ajuesizos Joun eaoundo e1g} nes no Hfeyesa}e} nes usindoud jun easenjoojo upd uaunp jun ealesuejap giojoud 1 (seyzoseqnyoges sejnoseA 1S SO/JAU Injnxeid ejuasixe) gUQISUAS je10UEB UI e\Se oun|Ge1 BSeede 9 BlEpIsuCS Uo|Ne Wun) “(,uBIS dwn) a1 auaunp o ‘wseds jnun Inzeo uy ‘eSugjoap ajeod 1§ eliqisues oyse auedjed gseooy e179, veIpIOBuard njryyDsnw eovEdPed Ez ‘Bl “(e1-2 ‘6y) pieuwexe eayed op einqipuewu eMnop eA 18 Jesepow ein apiyosep eA jnjue!sed ‘ueUIWeXe eazeINsn NUed ‘auepceUL [feyzoseqn) Bjodeuy ‘se/OW injnwinin nydaup UIp INjrINgASEA e pIeIsIp eyed Ul INXepUI No e08} es ealedjed ‘jeIpew LEIPIOBLEId InjnIYDSMW Je JOUB|UE ynjnjno|sey jnIpeuuEyL ud sOUEJLL vy Injnowsey seop ‘gIe400pue oJz9 ad seop gzeadied eg “cowwoyeue ajes EMIS EWOIeP ElIq|sodw! ejse inniyosnu e PeUp eaedleg cWTVeO-OGNS VAXVNINVXS je10-opt Jeop JEUIWIEXe y aye0d IYosnUL ysOoy LOIBUIWEXS Op BOJUYOL (e109) 1worplobyerd ywosny ZEz “Bik aupyxew! ieyzoregry & EweYXe ele} ezyode e Pjesaye| efey ad ‘epiobuayd jezyode e eweyxe iidue e gjeleye| ele} ad uoLesu jndjose} - n\n[IpuoD B BseOE\SOd ee} 1S mynoseqry od ‘(EleIpeu IS peououe eaulbsew) Bjeosip-eid eseoulpus} ewe} ad |S epioBuerd jozyode e eulexxe due e gfeleye| efe} ad soyedns jnoiosey - uesuy “(ZLZ ‘6y) (uerpyoByeyd) sopeyuy 1S (uelploByieydouays) Jouedns :9ino9sey Enop uIP JULIO} BSE - ayngjose4 “Je|NGIPUELL Injn|}pUdD |njoo e| eUed IS (JeOSIp InjnyeVede BexeULLO} e| ‘ingujuoo epun) exeInqipuewouodwe} effenoque e| eued (eploBueId ezyode 1§ innpiouays e exew edule) injnjue9 ezeq e| ap [eIUOZHO ‘@puNU! as aio aejn1yBuNLy apiuesid feun euUOy gns ByUIZeld es - ‘ezejxewoBueyd eeunibo. UL yenys ‘Jessonsuen yezneide 8 souB “unos 1yoSnu uN eIs9 - se|NqIpueWOJOdWE} affourysip ap jnwoupuis uy je;peye Besepe few 20 Pull ‘zepIyoUL IS exEPIyOSEPMuschiul pterigoidian lateral Durere | Contrac | Hipertrofie| | Puncte turd trigger Ins. inf. endo. D Ins. inf. endo. $ Manipularea functionala a muschilor pterigoidieni ~ muschii pterigoidieni medial gi lateral sunt foarte greu de palpat atat datorita situarii lor anatomice foarte profunde, cat si datorité faptului c& palparea lor poate da raspunsuri fals pozitive, durerea aparand fie datorita disconfortului produs prin palpare, fie datorité structurilor Invecinate; - Okeson a dezvoltat o alt metoda de examinare care are la baz ideea c&, daca un mugchi oboseste si devine simptomatic, punerea lui in functie va determina durere. In acest sens, tehnica manipularii functionale va provoca contractia si apoi intinderea mugchiului in cauza, care daca este compromis printr-o activitate excesiva va fi dureros in cursul acestor manopere. Astfel se va putea determina dac& acesti mugchi reprezinté cauza duteril profunde resimtita de Pacient. Mugchiul pterigoidian medial = contractia muschiului apare in momentul ridicarii mandibulei si aducerii dinflor in contact; dacé se plaseaza intre arcade in zona posterioaré un obiect (tip spatulé de lemn, rulouri) si se cere pacientului s& stranga dinfii pe el, durerea va crete in cazul afectarii muschiului; ~ intinderea muschiului se produce la deschiderea larga a gurii si va determina accentuarea durerii in cazul afectarii mugchiului 46 Muschiul pterigoidian lateral — fasciculul infe = contracfia apare ipul propulsiei mandibulei, astfel metoda presupune ca pacientul sa facd 0 migcare de propulsie maxima in contextul in care examinatorul opune rezistenté cu. degetele aplicate pe menton; migcarea va determina cresterea durerii (fig. 2.14). Fig. 2.14 Manipularea functional a mugchiulu ptorigoidian lateral - intinderea apare cAnd dintii sunt in intercuspidare maxima, acest arcade @ unui separator impiedica intercuspidarea maxima si deci intinderea fasciculului muscular si astfel durerea scade sau dispare (fig. 2.15) Fig. 2.15 Manipulerea funcfionala a muschiulu pterigoidian lateral 476 “(oL-2 “5y) erenBuyjgns epues6 e6uje os nu gs wpdjed jndwn UL e9 ejuery “Injmyosnus jndico azadjed es es jase 1S nezIA aezase ainqay} e[a}660q “InjnugjUsW viodeu ‘aiqleq qns |ei0oxe semis IuIewW ayjellej20 e|ej}eBop no |S jei0opue Jens weW equIP e}ouN inxepul no ‘eua!peul eye op 1S oped 0 ap ‘|e2onq injnagueld easedjed Uud aoe) ag “juay}w09UC9 [e100xe 18 -opus ezeadied as 1yosnu yseoy re1eujusexe ep ea]uyos a ‘Soigy ue|peus nayes ad eseOUD}UE [99 Je} ‘PIOIY Injnso e pueouejue ejay ed E1esu! es JoUS}sod IEW! JerHS ejaiqy - ‘eureuy |§ sof ub ed - ‘uuesuy n6 ewBexeIp ezeawsi0} esndo eayed ad 9p nes jnBojowe no gunesduyy e129 ‘eypaied 4p} yosnu UN 2359 - rereyoseg ideeiput es ajeiqy epun ep ‘(gueIpiolyoy) eUso} NVIGIOIHOTIN TAIHOSNW *S lMOLYYOSO HHOSNN | ~ yojeuedas ad eareosnyy "son eaueySejuy efuejsize: | es]U09 | arsindoig | ewiKeW aueplyosed, souedns Jouayu insjosey Inovosey ye1232] “1es9121 reipow ueIploBuerd Busi, | ueppjobyerd | er “yeUIWeXe jM1YoSNUI e] sOyN9J91 InjOqe) eYeIdUICD eA Og :SADETG paw ueIpIOBUEyd ‘youodns jes9ye| uelpiobuerd -iojesedas un ed easeosnu ‘youedns 1§ souesut [es8}e joGued uojfuIp ealeSeoUl « ‘youayut norosey — eva}2| injnuelproBuerd Injen e} eseunp :ofuaysizer jun enwoduy aysindad « yeIpews uepoBueyd injniyosnus Inzeo ul eseinp eonpoid as euIKeW eOpIyOSep UL uoyeredes un ed earesénus 1S sojfuip eaieSojouy ‘efusisizoi foun eaujodiuy aisindod ‘ewixew elepiyosep :ugosiui ep undy nyed ezeo: 28 BO WEMESgO lua} Je\se0e je FeUNZe! UN PUEDE J229}0} \nueIpIOBueyd |S yoHBoIpU HyOSNWU asquI efuaieyIp Boe eyeod Jew 98 nu BZBEMUEDO Os BOED ‘InjnuEIpIOBueyd eZea1O}eP es ee ‘ezeapao eavaunp ‘souedns ino}psej Ue|plobuerd in1yosnus ezeaxejal 88 Jep ‘uoRpoIpU yoSNU PUNU es PUD ILINB e ewWKeW eaJepiyosep 2] eoep ‘eeace ep ‘un ealepiyssep ul sede ealexeja! Je] “ojjuIp qweSe;oul jpsino uj exede injniyosnus. eaxepunu uopoIpU 1yokMUL ep iqasoap 2 nquad ynjniyosnus ea‘epunut I$ BIedOAOWd sINGeN ‘AROW 1S808 UIp {uORBOIPU ||yOSnU fo} NIUAd BIIGeIeA ese alfensosqo Iseeoe Jep ‘Beseinp enjuaooe eA Joyeiedes un ed easeosnw nes JojSuip eazeySepuy eeeoe ep ‘eojuuaynd joijoequoD jnsuno ul ye1Deds UL “o|OWBOIPU ferfoeqUCO |nUaLuOW UJ azede injniyoSnU BifoBNUOD - sJouedns inojoses — je10}2| UeIpjoBueyd jmyoSnyi © usoara - cand ia punct fix pe hioid, produce 0 coborare retropulsie a mandibul = cnd ia punet fix pe mandibuld, ridicd osul hioid, contribuind ta deglut - ofera suport pentru limba, Inervatie: = nervul milohioidian, ramurd din nervul mandibular. .d astfel implicat in fonatie. Practic: Se va completa tabelul referitor la muschiul examinat. Muschiul milohioidian ee = | Durere | Contrac- | Hiper- Puncte tura | trofie | tonie | trigger Dreapta stanga L 50 6. MUSCHIUL DIGASTRIC Descriere: ~ este un muschi situat imediat sub milohioidian; Fascicule: - este format din doua portiuni musculare (pantecul anterior si cel posterior) unite printr-un tendon. Insertii: - anterior se face retrosimfizar intr-o depresiune numité foseta digastricului; - de aici, mugchiul se dirijeaza in jos gi usor in afara catre osul hioid, la nivelul cdruia se continua printr-un tendon intermediar fixat lat de hioid. Tendonul se continua cu pantecul posterior. De la nivelul tendonului intermediar fibrele sunt dirijate prin butoniera oferité de jhioidian catre regiunea retromastoidiana. Tehnica de examinare: Acest muschi poate fi examinat doar exooral. EXAMINAREA EXO-ORALA: Pantecul anterior se palpeazé exooral mentonului, in momentul desct la plasarea degetelor exact pe marginea bazilara si nu pe tesuturile moi submandibulare (fig. 2.17). Pantecul posterior este mai greu de palpat din cauza muschiului ‘sternocleidomastoidian. Fig. 2.17 Palparea muschiului digastric ~ pantec anterior 51eg “yeuWexe jn1yoSnus ef soWae1 jnjaqey eJ9|duI09 eA og “SATIS “jeovuad jnxejd UIp uNued 1S Joseooe |njueU -efevseul Ime6 {8 ndeo gzearsey wars od xy ound no glesayeIIq efloesjUCD - tesndo eayed aids efey jou! Bjerayequn effoejuco - ountion gzeajo! |S oped iSeedse aids indeo et “e1einouso ueodgiu Seeje0e uud ‘ginoinefo jnjanu e| EseoUAJUI eiliesu! ezeadied es jeuy Uy - mpuiuiexa esndo eyed ep sioyul !S a]Uleul yeDeIde 4oSn 9yse jndeo ‘inime6 e eeseyjoiajue euoz u) ejeBep anu) injnlyoSnw euesued uud sejnosnwi indioo Banu! ezeadied as 1ode- elplojsewoprepous1s njniypsnus eaLedjed eL'z ‘Oly (eVe “6y) exejno.o ejepipiun ugosiw 0B) Jod es soso injnuejd 1ejuezeud eqojep ‘iyoain ejeyeds UL ueIpiojsew innsesod e eUeXe Bfejeidns ed eiouedns jaliiesul jnjonlu e| coe os ealedjed - seseujutexe ep eajUyaL zs ‘gieouadns eeyed ul ‘epioysew ezyode 18 Breousyu) eayed Ul ‘BINED IS WA}s ANU! O1GO epunL Os - sybresuy “UBIpIOYSeUL-oprajo |NInoIsey UIP JeULIO, 8389 punjoid nue|d Je! ‘Jeud!o90-opi9y9 jnjno_se} ap Jouarsod 1S Jewa}s jnjno;sEy ep JoUE}Ue JELOY ayse [eoyJedns |nuE|d :uNUE|d Bnop ul esndsip ‘sjediouud ejnoiosey yan epuuidno jniyosnus - ngjoses “sepxewowuep injnjesede aye unepare uoesep 9jse sep ‘Jeingipuew eevezi!GoW! UI youl eUUETU! NU - ‘yeyeaids s08n ooyen un pupae 1S ininye6 e gleiare|oueyUe eeuniBe ul yenys ‘souB 1 Bun} ‘se;niyBunjdaip jyosnw un yse - ‘areuoseq NVIGIOLSVWOGITTIONYFLS TNIHOSAW ‘L MIVoIANa9 HHOSNW soueyUe ‘oequed 40851 ayo, eany eyoung| —-sediq4| -9equog| asaing oyyseBip inyosny, JUILEXO InIYSNU e| JOWOJe1 INjeqe} e12IduI09 eA og :SATEId Jefoey yrasau ep soueysod jnogued Je] ‘UeIpIO|YoIWW jnrieU ep soUsIUe jnooWUEd e] pulnquyuco ‘pioly jnso eRoIpu ‘einqIpueW ed xy ound eB} puRD - UEIPIO|YOY No oiIGseuIs PUBION| ‘ieinqipuew e aisindo.yes pieogn 0 1S algiogoo 0 eonposd ‘poly ed xy yund e| puedo - countioyMuschiul sternocleidomastoidian Durere | Contrac- | Hipertrofie | Puncte turd trigger Ins. sup. | D ins. sup, i | Corp muse. | D Corp muse s 8. MUSCHIUL TRAPEZ Descriere: - face parte din categori ~ este un muschi lat, aplatizat, subtire, triunghiular, care se intinde de la coloana cervico-dorsala pana la umar. Fascicuk - cuprinde trei grupe de fibre (superioare, mijto Insertit - fascioulele converg de fa linia mediana (protuberanta occipital externa) spre umér (clavicula, centura scapulara). 54 Tehnica de examin - se palpeaza insertile superioare la nivelul occiputului capul usor aplecat in fat pentru a intinde mugchi prin migcari circulare (fig. 2.19); = corpul muscular se palpeaza de-a lungul zonei posterolaterale a gatului, in spatele mugchiului_sternocleidomastoidian, mergand inferior pana la nivelul umerilor, prin pensare; - spasmul acestui mugchi determina frecvent dureri de cap si produce durere proiectata la nivelul fetei, deci trebuie depistate si eventualele puncte trigger. Fig, 2.19 Palparea mugchiuiul trapez Acfiune: cnd mugchiul ia punct fix pe insertia mediala si se contract tn regime, ridica umarul si trage Induntru; portiunea descendent idicA umérul; porfiunea ascendenté il coboara, ambele portiu avand si 0 actiune de rotatie; porfiunea transversala duce scapula spre interior; = cnd iau punct fix pe scapull, fibrele superioare inclina capul de partea respectiva si in acelasi timp ii imprima o migcare de rotatie ce duce fata de partea opusa. Inervatie: nervul accesor gi ramuri antérioare ale ner 1 CA, C3 F spi Practic: Se va completa tabelul referitor la muschiul examinat. 552g pleposnus eavedjed nqued soles sop ep sndoud injooojaig 022 Bi evs uaIpIOBUE NSA CL ‘punjaid s9josew ONLY eI i | 9g {0z'Z ‘6y) (soyueg sop) nian} ap jooooid ynuojguun wepuewicoas ‘uedjed eeseoyyduys —nqueq su 'sul —— 1 gq) -osnui diog a “osnw dog | | | s | “dns “su} a | “dns ‘sul | ye66uy ‘eyon | ean — ayound «zed | -oequog | eseina zedex jniyosnyREFERINTE + Okeson JP. Management of temporomandibular disorders si occlusion, 6th Edition. St. Louis, Mosby, 2008. © Dawson PE. Functional occlusion. From TMJ to smile design; St. Louis: Mosby, 2007. * Shaffer SM, Brismee JM, Sizer PS, Courtney CA. Temporomandibular disorders. Part 1: anatomy si examination/diagnosis. J Man Manip Ther 2014;22:2-12. + Slavicek R. The masticatory organ: functions si dysfunctions. Gamma Meidizinisch-wissenschaftliche Forbildungs- GmbH, Klostenburg, 2006. * De Leeuw R, Klasser G. Orofacial Pain: Guidelines for Assessement, Diagnosis si Management. 5th ed. Chicago: Quintessence Publishing Co., Inc. 2013, + Okeson JP, Bell's orofacial pains. 7th edition. Chicago, IL: Quintessence Publishing Co., Inc.; 2014 + Gola R., Chossegros C., Orthlieb JD. Syndrome algo-dysfonctionnel de appareil manducateur. 2nd edition. Masson, Paris 1994 + Orthlieb JD. Occlusodontie practique, Edition CdP, 2006. * dos Santos J. Occlusion Principles si Treatment. Quintessence Publishing Co., Inc. 2007. * — Buduru S. Almasan O. Notiuni practice de ocluzologie. 2" Ec Napoca: Napoca Star, 2010. * Popa S. Ocluzia dentara normal Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2004. ‘+ Manfredini D. Current concepts on temporomanibular dysfunction. Quintessence Publishing Co., Inc., 2010. n. Cl patologica i terapeutica. 1* Edition. 58 | 3. EXAMINAREA ARTICULATIE! TEMPOROMANDIBULARE DANIEL TALMACEANU, SMARANDA BUDURU Articulatia temporomandibutlara (ATM) este considerata o articulatie de tip: * ginglimo (permite rotatia); artrodial (permite translatia); diartroza (permite migcairi bere) cu capacitate redusa; compusa, acest tip de articulafie presupunand existenta a cel putin trei case: condilul mandibular, osul ‘temporal, discul sau meniscul articular (neosifica ATM se compune din: a. _suprafata osoasa temporala: — eminenta temporal sau tuberculul articular, = fosa glenoida, b. . condilii mandibular. ©. aparatul discal: = lama tendinoasa prediscala; — discul propriu-zis; - zona laminara retrodiscala. d.—_capsula cu sinoviala. Are o strans& legaturé cu elementele articulare; duce la divizarea cavitatii articulare In doua compartimente de dimensiuni inegale si cu functii diferite: unul superior (temporodiscal) in care se petrec migcérile de transtatie gi unul inferior (condilodiscal) in care apar migc&rile de rotatie. e. _ligamentele ~ arliculare: ligamentul lateral si ligamentul medial ~ extraarticulare: ligamentul sfenomandibular, ligamentul stilomandibuler, ligamentul pterigomandibular i ligamentul timpanomandibular. 5919 “(e1e0sipoxjos argjnoque sojunnse} effeweyul) eyosipoyer o nes (a1enoue jainsdeo eljeweyu!) gyinsdeo o eyedsns ejeod es auedjed ‘gyseaoe 2} Launp loun [UEISIdep jnzeo u| “(z’¢ “By) [Ipudd ep sOUO|Ue yednoo jnoo] up ezeaseld es 18 osajol as ajajeBep sel ‘(ewe ‘aiapiysep) eun6 Bie] epiyosep jnjueised pues eoej as In je Joyajsod injnjod e areinouneoid yedjed eojuyeL WAL fe fesse ninjod e guejnouneeid easedied |e “Bi ‘o]UI9INd BeO} P| gued JlsIp y eyeod sejnoje yes yseoe ‘ajsindoid UL 1S uoasap ‘aye|es}e} Ul ‘OJepIYOUL 9p 19j99 |NsINo UL 1S Nes arepiyosep ep wueoSiil jnsino UL jeeyeIIG Nes uN y aJeod JBINOE yes Edy “,90} &] ep BIE] ues 11 Bo" eqs BO JEIYO gzealejal njuaised ‘anqipuew @ eseSoi09p O kd ‘,JODeISG0 un @jsad injnypuco e giNuYs" o eo eRwWIS Os JeINOHE INES ‘ye19}21Iq Nes Jun ‘(eueinome jolueulwe je souesu! jnjod e}Se8edap jnypuos) gEIeBexe nes (aejnoye jejued e ewiSun| ebeequi efunqued NU jnjipuco) EVEL ‘g|eUOU y syed JOMNPUCD eISINOXE © =ifergis ejexe0jeuun eyeySuCD eaynd JOA as BLeUIWEXO E7 ‘guejnoqe eyed ad Jo\y!pUCO eIsiNoXe ezI|eUe naued esepiyoul-azepiyosep ep ueogiul 698} Jon es jody unejnosnuy eUIWeXS Inzeo uy yepsoaid e-s wneud “gyeoynuens ‘e’y ul ByEIOU eIngeg 09 eySe808 ‘IeINp exjuede Ezeayeja: |musioed goed “punyoad jnjnoiosey ‘ewnue 1§ ‘eJeseW InjnlyoSnu eijoejUCD MIS BA BS JOUayUE JEW e1S06 yuguoiizod ees ul ‘Ww. ed ayese|d yuns ejey6ep e129 UL eens uJ OIWIU WufUIS Bs aINgaxy nu ‘yfuIP eBueRS Iuaoed eco Ul (WI) we azepidsnoseqU! ep eijizod U! ‘eesde oq “EJEINOSNWL jase puly younp eljeoyluues ‘snjrsejosew je punyoud njnojosey yde) op edjed eA es Wo |. no JoUaIUe Tew ezeeUOIiIzod as ajejaBep a1eo Ul efem|s uj eoosecap ‘gjeyideo pluepodu! o axe elfeinome ad soje\eBep 2 goeioo ealeuoijzod go yeuolueW oINqoaL “(H'€ “By) soqy}e;noRe jnjenlu e| eunyseid exeo8N 0 ee) 9s 1§ BanB epIyoU! Bs imUatved BAU! BS ‘JO}I|PUCD {noo} ye1edel B-S 20 ednq “erejnoqe la|ueulWUe nBun| e-ep Jojj}pudd equposiw exoded najued ‘osopiyoul-asepiyosep op ugosiui eneyeo BoB} Bs \mUe!oed RIAU! 8S “io|UIW eouese|d aSeaud @9 ee—0 UL UUNLUBIOU BISIKE insnBeq efey ul ‘WL Imdeup ulp seid jnjentu e] ueyNUIS (snjpow 1S xepul) sojeye6ep ‘elunyen pugse|d 80e) es tolfeinonre Je [sey] |njnjod e exinoyneaid jugdied eouyeL -(exeoue}sod jes tiled injonu e) se;nouneopus - <(iollejnome e gjer9}e| efey ad) Jejnouneesd - :e0e} eyeod es easedjeg “ezejnqipuew sojNe9$1w NsuNo UL UeIIpUED Injndeo eIsinoxe efjoedsu! e| eepen ayeod as iqejs syed, wWjoeIqns e7 “junifoaye Joyse0e |e fesiuaseyip ‘eweiqoid aund 1S eoewines nes ejeiown ‘eseojfooju Bimjeu ep y ayeod. jWeoylpow Beuewese soUN e eBoIGo}O\ed Pifeoylues “WRpURIUL Nes |NeUUo}EP ‘TefloE}WM BIEIOIeD eydeaup-eBueys |Iewise f9uN Iefualsixe |nsues UJ |eUUOU P| Op ojeqe e\SerpWUN ereinqipUeWoJode) HuN/Ge1 elfoedsuy -pijeyinosne 1§ earedjed ‘efjoeds: josigo injnuawexe aye eoise[p elepojew epuudno [Ly © eIeUIWIEXe ep EOIUYO| -uewe6un injrvuou e eeyxew einwel uIP eulAcid @Jeo jodwie}-ojnoune jnAseu ap ajoadsa ‘gepyyedns pje:odwiey esepe I eweyUl EveIKeW eIOLE up unwes 9p eyeinBise quns eijensouy 1S efezueinosenFig, 3.2 Pelparea preauriculard a polului posterior al conditulul Tehnica palpa ndoauriculare se face plasAnd simultan indexul in conductill auditiv i policele in fata tragusului (fig. 3.3). Multi autori nu recomanda acest tip de palpare, deoarece, datorita rapoartelor anatomice, se preseazA cartilajul canalului auditiv peste partea posterioara a articulatiel si se poate provoca aparitia unor salturi sau zgomote, care in mod normal nu ar aparea. Acestea s-ar datora fie fesuturilor auriculare comprimate, fie presiunii digitale care poate determina deplasari ale articulatiei. Fig, 2.3 Palparea endoauriculara a ATM 62 in concluzie, palparea permite aprecierea: * existentei durerilor; ‘+ amplitudinii migcérilor condiliene pe panta tuberculului articular (normal, hipo- sau hipermobilitate); + simetriei migcarilor condiliene stanga-dreapta; + existenfei saltului articular. Prof. Dr. Recabado recomanda realizarea unei harfi a durerii, cu palparea detaliaté a mai multor zone anatomice din articulatie (fig. 3.4): Fig. 3.4 Harta durerii ATM (Prof. Dr. Rocabado) Legenda: sinovial anterior si inferior inovial anterior $i superior; jamentul colateral lateral; jamentul temporomandibular; sinovial posterior si inferior; sinovial posterior gi superior; zona bilaminarai; zona retrodiscala. SNOTRENS 63so “yeulwiexe jnjuaroed ej ap afayep no Joyeuun Injeqe) eye\dwos eA es Wiy lWeUIWeXe ealenjoeje edng Bed “sejnoe injnosip ee ennesouebep ajeunjonas lugoylpow nes Ieioyed ‘ezome ul 180190 ep auede eieo ‘ezejnowe ‘98050 Jojsfojeidns e a1eoey op 9159 JojIfeyde1 © eoIGoo}edory, erfeoyjuwias *,disiu ad sopSed" 1oyeuewiase yowobz un 1$ eo uatoed aujgo ep asyosep juns ‘alifeydaro yeo9p Bolu JeUI B1DUOS a}E}!SUETUL 9p Juns ‘gleong e1eplyoW nes eieplyssep ep jueosus insinoved yo} ed ndeoued yuns eyed ejowo6z yuns InjnoaSe BOs jIGeqold lew! Y eA ejezN}20 eidese} ye1e- no “(a}eNeIB op ues) eWXeW a1epidsnoequI op efizod ep yeuedepuy Jew o}S8 esepiyou! ep jmowosz }go NO (a}eyAe6 ap was) ere 1eWs 2189 UBIIPUCD Injndeo efey UL INjnosIp B BIeOYE|UE eaiesejdep je}e no ‘AIpIe) eu ajse ImowoBZ 729 nO Ieong aiepiyssep ep ww og ajsed e| arede :npiey queue « ‘greong aieplyosep ap WW Q¢-G} equ! eiede JeIpeUUEyU! ueUIDeID ‘gjeong arapiysep ap wu ¢1 mwud ul arede :eoodeld yueUeIO :puly eo auepiysap Uy Jeinqipuew efizod ep affouny uw ayenjeas yuns ejajuswoe!D BIPIYOUL UIP JEINOME jnYes 1S |mUeWOBD spun ep ‘e\seoe ‘9p soua|sod es-npugnys ‘osip ed ep Nou UIP UBS eA UeIlIPUC Indeo ‘evepiyou! ep ieosiw nSuess &7 “ewIxew esepiyosep ej euEd guejnoque ejued ed euoifessues, eA osIp-|jpuoo inxajdusoo ‘exenupUCS Uj “Injuawoe! |S Jejnome Ines sonpoid eA es spun ap ‘osIp ad equao en as 18 (g}eS0u6u ew eyse ‘JoUeyUe ye}UeZeId We WIND dnp ‘a1e9) injnosip e eueoye}sod eayed @1sed 209.) eA InjIPUCD JEP quewiOW! UN ej ‘efeoNg WWApILOsep jnJUEWOW UI “}e19}2) UeIp|OBUEI iniypsnu eqeo ep ajeipew-ossjue qweuoloen eyojep JoUa]Ue few 40&n yeny[s puly eyseoe ‘OsIp ed yeNUAD ayse [EW NU UeI|IPUCO 9 su) azepidsnosequ) ep aizod uj ‘aljenys gyseooe Uj (aq) ellqgonpes efeosip azesejdep dh op wou! juoweluesep ap Rallunuep BueOd gIEINOUe e1e}eJe ep dh yS8d¥ “INInj}pUCD ajugosim ueuN ajeod jeu nu jnosip glujgesuCO ul ‘Jelpoul nes [eJ9}2] UetIPUCO |njod ad ep eleosIp soWMiesu! wadry OED yesoue6 ul yrugdsip e Osip — ypuco eayeyuN pugo sede afy uajoed nujuad eyueluesep ap yqesoep: puly ‘femue engo ep 1 e;ndeoied quns pugo ‘osew 9}eySUORUI 2 eued ‘(,ollfeinonse osouood 1" 20 ezeeypja1 a1e9) yUs!oed e120 6p aeop aindaoied ‘pjez0sIp &] ep y e1eod ejowobz Joyse0e eeyeyISUaTU Bupjo|jo jeooudioes) avepiyou e} 18 euepiyosep 2 18 sede pugo ‘eooudioel nes elqnp ‘aeplyosep e| eojun y yod 18 sejNoBe. yes op auedied e| osejosuy es eeyseoe :eyueWIORI “e :d ep sjowobz 1uje1u) }od 8s o/6o}o1e4 4Jayddog oyesBo00 anzodsiq s¥¢ “614 GG (ge by) seiddog oyes6099 ayrzodsip inun jruo;nfe no ezijeeu ayeod Jews 8s ~ asesy}6 ‘ap sjowo6z eieoén yeoep deaied es nu psecipues aljejnowie o-nut ‘Jewuou pou ul “ersindoud 1S ayeqyes9ye} Uy 1S Jep ‘eseplyosep | epads ul ‘oveinqipuew oueosIW ep eye s}owoBz op undy JojaLe\Ip ee1edeo.od eyed e120 doosore}s un no e0B aje0d os - eijeynosny| ‘ATM ATM Dreapta _| Stanga Inspectie Palpare | Durere Salt articular Amplitudine excursie condiliand ‘Simetrie excursie | condiliana Auscultatie | Normal Cracment Crepitatie TEHNICA DE EXAMINARE A MISCARILOR LIMITA MANDIBULARE Examinarea migcatilor limita mandibulare face trecerea de la. examinarea excoralé la cea endooralé si impreun’ cu examinarea musculaturii si a ATM poate deja conduce la un diagnostic prezumtiv. ‘Se vor examina miscarile de deschidere maxima (care exploreaza mobilitatea verticala) si cele de propulsie gi lateralitate maxima (pentru mobilitatea orizontala). jn aprecierea acestor migcari am luat in considerare doi parametri: * cantitatea sau amplitudinea migcari (Q); * calitatea sau modul de realizare al migcarii (q). 66 Cantitatea (amplitudinea) migcat Tn cazul migc&rii de deschidere maxima, datele din literatura prezinta valori cuprinse intre 40-58 mm. Aceste valori se gésesc masurand cu o rigli gradata distanta dintre mar incizale ale incisivilor inferiori si cei superiori cand pacientul realizeazé 0 migcare fortatai de deschidere bucala (fig. 3.6). La aceasta valoare se adauga valoarea supraacoperiri frontale (overbite). De exemplu, dac& gasim o valoare de 47 mm intre marginile incizale ale incisivilor in deschidere maxima, in cazul unui pacient a carui supraacoperire frontalé in IM este de 7 mm, atunci amplitudinea deschiderii va fi de 54 mm (47+7). Explicatia consta in faptul c& mandibula face 0 migcare de coborare pana in momentul in care marginea incisivilor inferiori devine vizibilé din supraacoperirea superioar’. De asemenea, tn cazul ocluziei deschise in sens vertical, amplitudinea deschiderii gurii se va afla sc&zAnd din distanta masurat distanfa dintre marginile incizale superioare si inferioare IM. De exemplu, in cazul unui pacient care prezinta o inocluzie verticalé frontalé de 6 mm si amplitudinea deschiderii maxime masurata de 47 mm, valoarea final a amplitudinii deschiderii va fi considerat de 41 mm (47-6). Trebule luat tn considerare faptul c& pentru copii si fn cazul persoanelor aflate la o varstai mai inaintata migcarea de deschidere este fiziologic mai putin ampli decat pentru un adult de varsté medie. De aceea am considerat c& un alt criteriu de apreciere al nei deschideri bucale restrictionate sau amplificate este palparea excursiei_condiliene pe eminenta articular. Examinatorul cu experient va putea palpa dac& excursia condiliand se face pe ‘ntreg traseul articular sau este modificata (limitata sau accentuata). Pentru incepatori masurdtorile vor fi un criteriu mai util de referinta. 6769 senspose sS Bleplosnuis aseplyosen ap a1es8IN Ee “Bid (6°¢ ‘6y) gueIpew EIU e| eeslUaneL yeuy ej ued aieW fe jo) auIAap a1e0 auo1n9p ‘Iue08w \nsino ul eBugys nes ejdeaup aids o1olAop © gyuzesd ejuuajer ep jnjound :eyeinepossye| aueosu ((6°¢ “By) weoSiw jnjeuy u, eued eueIpew 2] eure Jode “IupoSiui insino Uy eBugIs nes eideoIp aids alainap © gjulzeud ejuLejes ep jnjound :ejepiosnuls eseosiue “QUUOY ENOP qns giU|zaud as ao\Gojo}ed aILpOUpOW “(WeOSw Insinosed Bo;jUy od RUEIpoUL eIUI| e| Op o1a:NOp Buej) oluljgoes ayse ound imjseoe ealese|dep ‘erejnome-ojnosnw Bojoyed oFIU EISIXE NU o2eD UL eMleMIS Ul “InINUO|UaW Mooi ‘exeouaJul feznq injnuay efyeIod ‘ONAL! A'sioUUeUI Mound y ej204 ueIpouu jound seoy “IuEOs|UI nsuno UI JeINqIPUEW fe LWEIPeLL injmound eaese|dep puueuun ezereide es eiseeoy b— equuy wueoStu (a2ez\\ea1 ap jnpow)) BareH}e URE a}EWIBIE| ap soHOSAU eaLEINSEWY g'e SL wu Z 20 eBnepe Jon as eeinsew eareojen ej “eBUEIS EUIKEW a]2q1219}2| Uj "ww Z eepz9s Jon es eydeip ewKeW yesqe] BoseOeA 89 unje ‘edeeup exds ww z nO YI _U! BIEP ejSe BIPOUDILL PAISOULOWU! elu) REP ‘nidwexe eq “(g'¢ “By) IPOS ellooup ap aljouny UL ueinap eeieojea eBnepe nes Epes eA ag “e\deeIp aids 18 eBugis olds eareogiu Bynoexe eg “(ese0UeIUI 1S BseOedNs) ANsIOUUEIU! Mul] NOP 9/90 ANU! EILOSEWL OS efUEISIG “*NjryeULOU ey e| JeIOpISUCO Ise WN 6-9 ANU! InjeMeyU “eoIGojoyed 20 SIeI9pISUOD JUNS UNL g qns aso ‘WW G eIsed [sp ‘eJeonq oleplyosep up %% Ayewixosde ep juns ejeuoU 20 eyeydeo0e au! BIUOJEA ‘PWIXEW eYeUIBIeIe| BP IUBOSW |NZeD | ‘anjeBou ojeiiBes le\de,) eale0|en BapeDs eA es Bleunspul poleojen uip ‘ejequOW esJeAU! IIzN}pO foun INZeO UL ‘sueAU| “(Jel1eN0) ajeriBes jojdey eaeojen eBnepe es aseojpinsew eySeede ET ‘pune ojsndoid op yupoSw eaveunseHy Je “Bid “('¢ “By) ww 6 eysed efeuuoU y & yeLopisUCD ose I$ woUDdNs JoWis|oU & BIBINgASEA ele} IS UOUEJU! JO|WIS/UI eB BIEql eeUIBIEW aulu) Bleoselu 8s H BWIXeW alsindad ep Besos NAUed ‘puew azeplyosep ep mead BazesnsEHY o't'Bld4Coroborand datele ob{inute in urma examinairilor anterioare (musculare, ATM, migcari limita mandibulare) putem efectua un diagnostic musculo-articular: cazul in care Q=normal si g=normal, re normale si nu exista afectare muscular 2. In cazul in care Q=normal si q=sinusoidal cu cracment unilateral, avem o afectare interna articular de tip deplasare discali reductibila (DDR) unilateralé. Practic, in acest caz articulatia afectat este incetinita in migcare pana in momentul in care condilul reuseste s& treacd peste polul posterior al discul articular, Pana In acest moment apare devierea mandibulei spre partea afectata (fig. 3.10). In momentul captarii discului apare cracmentul si saltul articular. Dupa acest moment revine la normal viteza de Inaintare a articulatiei afectate si, deci, revine si mandibula la ‘4, migcare neschimbaté pand la deschiderea maxima. Amplitudinea deschiderii gurii este nemodificaté iar migcarea este sinusoidal, , aver Fig. 3.10 Schemalizarea deplaséril discale reductbile (Okeson) 70 | 3. In situatia in care Q=normal si g=i ', cu deviere spre dreapta, apoi sténga, apoi cu revenire fa linia median, cu salt articular si cracment in fiecare articulatie avem un DDR bilateral si asimetric. 4. in situatia tn care Q=micgorat semnificativ gi lipsa_cracmentelor exist o afectare interna articularé numita deplasare discalé ireductibila (DDI) bilaterala. in aceasta situatie discul articular este mult tractionat spre inainte in pozitia de IM, astfel c& tn migcarea de deschidere capul conadilian nu mai poate capta discul, care ramane situat anterior si se plicatureazé (fig. 3.11). Cond ul pliat si nu va putea face intreaga excursie pe panta tuberculului articular, blocand migcarea de deschidere maxima a guri. Fig. 3.11 Schematizarea deplaséii dis le ireductbile (Okeson) Aceasta situatie se numeste blocaj cu gura inchisa (,closed lock’), Exist posibilitalea ca in cazul unei DDI zgomotele articulare sd se regaseascd dupa o vreme, de data aceasta prin frecarea suprafetelor osoase in zona retrodiscal si se poate ameliora m1el Wewxepediy “(pte “By).seinoqe jnjnosaqny 1Sedap ayeod | WXEL e/epIyOSEP UI Je! ‘W\} UL INjnosIuaW Efe) UL Jes y s}eod uo) Je0SIp iNjnjerede e 1S areweWeBi-oInsdeo Jo|UMONAS IexBIal EIBIO}EP PYeLENG eMfexnjgns o e1ede ‘Je\NepoU ‘mluyjoaisb \§ WRU yAW=p aleo WI jnzeo Wg (@1eo) puejuoweby ereyrepadny e1'e “Bid 6y) esiyosep eun6 no efjzod ul ypudd ep sove}sod as-npuguotizod Jejnowe jnosip ‘euejnoe jefuaulwe je Jove! jnjod puisedep gleIOBexe e1SINOXe 0 s0eJ InjIpUCD eIeIOeJe eeLied ap eo injmde} Byo}ep aede muon) yseoy ‘(ezeaxnjgns e1eo snjnjjpuco esndo) eseojgups keyed op jeinqipuew e aioinep o 1S aj20nq IepIyasep © areoyidwe o-juLd eonpen es aIulQ “BjeV}EWUN aljexnigns nes giequauieby-oinsdeo ayeyxeyadiy dy ap eiejnomie aejoae o eISIKe go QUWeASU! ‘je;ap=b 1S yeu Jo&N=H aleo UL |NZeD Ul “2 lun6 e ejelioy exopryosap op sel Z1¢ B14 zs (z1¢ “By) weplyosep jtuIpnyydwe e e10)S030 © e} eonpuco nu 1S ,Bunp" ajse 1UNB wepiysep Beeioy e] WHLERUL © aleo ad effezues’ "pueinone eulGu0 ep 2\Se ejeonq wepIlyosep ealeyul) e129 UL InZeO U| “Injmuaied eynMUL UeINP eooAo.d nu & ngued U9] Boe) es ES 1S "GUE} JeP “e}EIEPOW! ouNtseid © pugoide gor) 8s es aingan gleong sieplysep ep eae! ‘piginosnu euIBuO ep |igeqoid ase elfoujses sey ‘ssn eySe10 jeod qwoprypsep eoulpmyidwe ‘,efeou" e1se \nB eesepiyosep e| eyurewui effezues goeq “pJeonq eolplypsep Alsed weul e ep ealeo.eou! U} UoUedns soje0 eaulBuew ad ejeoijod 18 woUesU) Jo||\siou! eoulBueUL ed |nxopul pugoIide 8oe} es |m/se | “eyeUOM|OLNSAL posi [ese |nJeUy uJ wiLIgWW © e129 ed BijezUES eIsIGep ngquad 7s0} un eundoid uoseyO eaece oq “emis Bnop ejseoe anu! jefuesoyp osouBelp un goe) 6s es Jeos8OU eingen areojguRWiese oYed} UNS g g aiiffentis 20 jUOO pueUlL “o\Bojojed injnjfpuco BayeyAnoe eZesUEdUUOD BS BJD aJeyiqouuodiy © @J}OAZEP BS SO}EUES jnIIPUCS 1S BO eeyEMNGISOd BISKY “BaeIAep 00] ele e120 ad eoped ed pyeseeyUuN jGG O BISKS ‘TeIEpOIOIEI=b 1S FesOSoIU 4OSN=H @4E Ul |NZED UI] °g Jeuoye}oqUED — JeYaPe InynIYOSNU 2 esndo veyed ad eonpoid en as ealelAep ‘(JoInqipuewi e gleIpew efey od yemys) jeIpow ueIpioSuayd jnnpsnu ed oxede jnuiseds poe ‘12/eIeIIsdi — yeyo9Je jnIySnu no eyed 1Seeece ap eonpoid eA 98 Balsinap ‘(lainqipuew e e[eJ97e| Eley od Jems) Jyesew IyoSNU ad ajse nwseds eoep ‘njdwexe 6g yeWeye sOVPOIpU iNjn}yOSnuy piizod ap sifouny ul jainqipuew e euelAepo.sye| 0 alede Zeo ss08 Uy ‘oreeu812} 1S aisindoid ep ameosw njUed yeljuese Pou! Uy gligesuodsa: e1s9 nu a1eo euNjejnosnuw ‘eseoIBoIpy euNjeINOsNU ‘ad juajsixe injnuiseds pzeeljep es eeonq Weplyosep eaJeyUl 0 Inide} ul eysuco elfeoldx3 “premosmu eut6yO ep jigeqosd a1s6 eounifoaje ‘eeUuoU ay] Ul UNS esyeyeso}e] 1 eIsindoid Jep ‘ajeong japiyosap & esey}Uul| O esede ee9 Ul |NZED Uy" (ofejsuen e1ey leflejor easemjuscoe no) jele}2| Injmueweb| eoseBuoje UUd nes (JofeIsuEN eeresadnoed) 9feosiposes Jopesul eesepunul Uud "jpuco op suds, ‘aqureuy injnosip e enisei6oud eeseseidep uud ezejnqipuew eoNWeUIpPot evolua spre subluxafii (reductibile spontan) sau spre luxafil adevarate in care, la deschiderea bucald fortati, condilul se blocheaza inaintea eminentei articulare, discul fiind situat inapoia condilului. Contrar hiperlaxitéti, condilul nu poate reveni in fosa glenoida, jenat de contractia mugchilor ridicdtori si de disc. (Se mai numeste ,open lock" sau blocaj cu gura deschisa), Situatia necesita reducere manual prin metoda Nelaton. Fig. 3.14 Luxatia ATM (Gola) Se va completa urmatorul tabel cu datele obfinute de la pacient: 74 | | Valoare in mm Cantitatea migcarii | Deschidere maxima ita | Propulsie maxima dreapta Lateralitate maxima stanga Lateralitate maxima Normal Sinusoidal Deviat Diagnostic musculo-articular: 75aL lgeidepesu soremonsy Zp ‘1p “By (z'p'Ly'6y) e1eousjsod euoz ul soje yous ‘WI U, eavepiyout e} efuaiopoyU) 2210 en sojeinope ep dy ySe08 U einogJeL e1eIUEP eIBo}OLOW oseUN eo IS (PsNpas JeU! UO ayn yeu! 929 ep puly) injueioed & Bed no BonUAp! BIS9 NU Jo}EINOMIE Op di imjseoe e esepiyosep 1S e1epiyoul ap Bxy “Ialznppo e Bones BzIjeUe Jeop eyuued [3 “eeplyssep - avepiyoul ep ueosww seop ayuued 18 Injmue!ed eIUOeA ap alfoury UJ yeLUeIBOId y aJe0d nu ‘O}eNONE ap dy njdwis rw j2o ase jqe}depeeu jnsojejnoniy “eUBIIpUOD J0!BoS}Ur Boxe}d09 UL fepy few y eA IEIe No ‘yqeIdepe Yew ajse soje|no|e uN ye0 no ‘je18ue6 U| “injmuaived soyyjewWesed uUOJyOS e}ewesBosd ye ep eoyeyoedeo ep alfoun; uL ‘oygeidepe je1) 18 1G ~eydepet ‘aveinqipuewt eonsouBep 1 gil poss sywnue eonpodar aeod [3 jaud injuawejeN e esiz-nudoid wezIfeer e IS y~o IuoeLedoasd Jozeue |ndoos uy BrejUEP BoIUYE) EP Mso}eIOge| UL 1S o1Bojo}EWOIS Injeuigeo ul yeziyn juewngysu) uN ase jnucjeinony SHOaUN VINVIN ‘NNang vaNVUVWNS (vSv) TIaVLdVOVINAS INHOLVINOLLYY “7 i gL S66 ‘eiyjadenyg “oo siepunes “aM "VOISN}90 “A'S PONE “WW USY + p6S-€15:(6)12:286) WAY UUON uaq Ulo| 2;nqipuewaioduray at Jo SoMeLIEUP}ONLAY “WW OPERE: “e002 ‘eed “pa ‘eooden UONIPS 4b “WLW efounysip no njnyuooed & Ro}UID eoseUUEXa"s Bdod + ‘0102, ‘eis eoodeN :e00deN -fpig “UoRIp 5.2 “e1B0oznj90 9p eoy0eud junHioN “ ueseWTY ’S ruNpNG « ‘900Z ‘PD UORIPS ‘anbyoesd enuopOSN|LOG “a'r GaN © ‘7661. ‘Sued ‘UOSSEYY “uOnIpe puz “sneyeoNpUeL! ep euuopoUoJsAp-obje SWOIPUAS “CP qaILUO “9 SoIBassoUD "Y BOD + ‘S10z ‘L-2'SL'90S ]OPOLSOl ueipuy p quowoBeuew pue ‘s\souBeIp 'AwoIeUe ey) JO molnel 'y quiof seinqipuewiovodwey ain jo swuewebueVeP JeworU| “Ty BuNoA + “pLoz “9u) “oo Bulysiiand souesseyuin SI) ‘0Be01Q ‘onpe wz “Sued [eDeIOI0 Sieg “df UOSEIO + e402 "OUI "0D Bulystang sovessaquiny :oBeo149 ‘pe Ug TWeUNaBeUeW ple SISOUBEIG quaulassessy 10} SOUIAPING “Uled [EHEJOIO *O Jessep "y MEG] eq + 002 ‘Bunquaisopy “}qui -SBunpygi0.4 ayDinJeyDsuEssim-YOsIUTZIpIOW\ euWeS “SuOPOUNJSAp puke SUOROUN :ueBIO AACJeONseW SUL "Y HBOMEIS * who ‘e-eeeueUL, diuew ue f “sisouBelpjuoneumiexe pue Awojeue :| Yed “SiepI0sIp JeIngipuewioioduie| “YO Aaunod ‘Sd JezIS ‘Wr SeUsuG 'WS JONEUS + ‘L002 ‘8-OLIAE}82! YN LO punosenin uNuEs UIO[ JeINqIPUeWIOIOdWE ayy JO Awojeuy je 1 ‘P essoIegeg ‘fF CURIPAIY "x JeWOIy © ‘2002 "Aqsow {s1N07 3G “UBISEp ONWIS 0} FLL, Ws "UOISN;I00 JeUOHOUN “Bd voSMed ‘0L02'2 xneepiog usjeBes JOVI aysienlun) ‘eo ewez ep sinog ‘uoIsN|o00 eseuiolg jf euOSse] “2102 Sued “UORIPA GI soeds3 ‘soxjeinqipuewosoduey, siuawieuUoNoUo)skq Se “O'T GeIYO © 2002. ‘Aqsow 'sino7 "ig “uoRIpa tng “voIsnIpo Ue sJOPIOsIp wINgPUeWOICdWIe, Jo JUEWEBeUEWY ‘df UOSeYO © SinaayaArticulatorul semiadaptabil (ASA) permite ajustarea pantei condiliene, unghiului Bennett si, la unele modele, setarea distanfei intercondiliene. Odat& stabiliti acesti parametrii, se pot analiza pe modelele montate in articulator rapoartele ocluzale atat statice cat si dinamice (migcarea de propulsie, lateralitate, RC). Articulatoarele semiadaptabile pot fi impairtite in 2 categorii in functie de design: Arcon si Non-Arcon. Cele Arcon prezinté pantele de ghidaj, corespunzatoare foselor glenoide, atasate la bra{ul superior al articulatorului, iar sferele condiliene sunt solidare cu ramura inferioaré a articulatorului. Acest tip de articulator reproduce realitatea anatomica. In schimb, articulatoarele Non-Arcon prezinta pe bratul superior, iar pantele de ghidaj fa nivelul bratului inferior. Ele nu reproduc realitatea anatomica. Articulatorul total (complet) adaptabil este cel mai complex dispozitiv de reproducere fidela a situatiei cl El permite programarea unghiului Bennett, a pantel condi migcarii de rotatie condiliana si a distantei intercondiliene. Tn continuare vom prezenta Articulatorul semiadaptabil BIOART A7 PLUS. ‘Acest articulator este un articulator de tip Arcon (fig. 4.3) si are urmatoarele elemente componente: Fig, 4.3 Arioulatorul Bioart A7 Plus {www bioart.com) 78 - bratul superior orizontal care materializeaza planul Frankfurt; = braful inferior orizontal care materializeaz baza _corpului mandibular tat pe bratul superior c&t si pe cel inferior se gasesc 2 pini de suport si un magnet, cu rolul de a sustine plicutele de montare ale modeleior. + dou brate verticale care leaga si sprijin& cele dou brate orizontale si materializeaza ramurile ascendente mandibulare. In partea supe- fioara se gaseste bila condiliana a articulatorului — corespondenta capului_ condiian al pacientului. Distanta intercondiliand a acestui articulator este fixd si este stabilitA la 110 mm de catre producéitor. Tinand cont ca acest articulator este de tip Arcon, toate elementele de programare se gasesc la nivelul brafului superior. Pe fafa interna a bralului superior, la capete, se gaseste corespondenta cavit glenoide. = componenta articular pentru reglarea pantei condiliene ~ se prezintA sub forma a dou cadrane situate pe fetele laterale ale bralului superior articular. Sunt gradate de la 0 la 60 de grade, fiecare find fixate de un surub situat posterior. Valoarea setat’ se gaseste in dreptul parfii ascutite. Gradatile sunt din 5 in 5 grade, iar valoarea medie a acestui articulator este proiectata la 30 grade. in momentul in care valoarea pantei condiliene este setata la 0, privind cavitatea glenoida din lateral se va observa ca insertul intern portocaliu este perfect orizontal. La momentul programaiii cu cat valoarea pantei condiliene este mai mare, cu atat insertul va fi mai oblic. Surubul care permite deschiderea si ulterior programarea pantei condiliene se gseste in zona posterioara a ASA (fig.4.4). Forma interna a cavitatii glenoide este curbilinie (fig.4.5). 791s yeoojod rucje0019 op [e2012) sod ny “aye|uno8s ep SV muaieo0(8 JB. (£°p °By) eouqueoxe soeosius earezie04 UL ginfe ‘eouowese aq }200|Gap o}S |MuO}e|NoMe PUeD OUN}e JoUE,U! infeig ed ep sovedns injnjeiq eesepuudsap ournaid aieo ajeqnoes ap gle uooys un e\Sesg6 es InuOE;MoIE Felfe;noNIe |njon ey “guelpucd eI ezeaseql|é 18 Ze 18908 Ul Efe UI aIeL -ouod ejase0}2901g “(e1sindonos 9|UPOSW IS BzyBa1 Jod es JeoOIqGEp oISO |TUOJeINOME e1e9 UI |NZED Ul “eyeyAed Ipuoo eijizod ezexy Bs iNBiNES }PoU) Janse ‘1OUe}sod aids oyu! Ul “VS¥ e09|9ap IS B9OIq & OP INJOU Ne a1Bd (iedeO B| BILE jeaouiod a1eojeo0jq z osase6 es YS¥ B gieoLia}sod BUCZ UL [woo yeorg msn) ‘xery op mnqruné i youuog InniyBun eareisnfe nauad epeAB jnueipeD ey | i og -(9'y'6y) nSou no ByeUOHdLosUL aise 18 apel6 ge] Jo\eINONe yse0e ej 4O\ZoNpod ep elpew easeojen Je! ‘epesB ¢ ul G UIP yuNs elIepels “azewesBoud ap rung no gyexy gjaueW O e110) es UeIpeD 1Se0e ad ‘INIIOVeINOUE. 8 souedns innjeiq e gieouadns ejey od syems ‘apes6 o¢-p anu eyepei6 ‘(eydeaup 6 eBugys) euespeo enop e eULIOY gns BUIZeld es - yeuueg injnyBun eesejGer njued eseinoqe eyueuodioo - [wooweoig aww peso] puoU UP [wooyeota ma] ropHo9eP op epngnun yb euoypucojlued wesetene ned jpes6 jURspeD $y Bis= ta incisiva reglabilé gradaté care permite previzualizarea si modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO). Aceasta prezint un surub pentru fixare la distanta dorita. De asemenea prezinta linil orizontale la ambele capete din mm in mm (+/- 8mm) pentru a putea evalua modificarea de DVO. Existé o linie care se continua circumferential pe ti si reprezinta valoarea ,0°. Tija incisiva tn parjle terminale are forme diferite: capatul superior este aplatizat, iar capatul inferior este rotund; - mésufa incisiva: este un plastic transparent care culiseazA pe bratul inferior al ASA si care se fixeazA cu surub pe partea sa infericara. Pozitia sa antero-posterioara este reglata astfel incat varful rotund al tijei incisive s& vind in contact ferm cu cercul din milocul masutei. Ea poate fi personalizaté ulterior in functie de necesitatile cazului (fig. 4.8). \cisiva.[wwwbioart.com] Fig. 4.8 Masufa incisiva si = tija de plastic neagra: se ingurubeaz& pe partea superioara a brat ‘superior al ASA. Locul sau de prindere este in gaura cea mai anterioara. Are rolul de a sustine bratul superior la momentul deschiderii articulatorului la 180 grade (fig. 4.9). 82 | Fig, 4.9 Tia neagra de plastic, atasat la nivelul bral i superior [www.bioart.com} DE RETINUT: Fiecare element al ASA are un corespondent la pacient. S& tam (fig.4.10): - bratul superior reprezinta baza craniului (planul Frankfurt); - bratul inferior reprezint& baza corpului mandibulei - panta condiliand si unghiul Bennett reprezinta cavitatea glenoides; - tia incisiva corespunde cu DVO; -modelele plasate pe placutele de montare reprezinta arcadele dentar - mésuta incisivé (cAnd este programata) reprezinté suprafefele de ghidaj palatinale ale dintilor maxilar 83