Coordonator: ALEXANDRU GHEORGHE METODICA PREDARII GEOGRAFIEI SI STIINTELOR NATURII IN CICLUL PRIMARCoordonator: ALEXANDRU GHEORGHE Viorica TOMESCU Aurel POPA METODICA PREDARII GEOGRAFIEI SI STHNTELOR NATURII IN CICLUL PRIMAR Atori si studentii colegiilor pedagogice Cum trebuie des fasurata lectia in conditiile activitatii simultane Un curriculum stiintific moder in evaluarea cunostintelor Editura SITECH Craiova, 2013Lucrarea este avizata de Comisia National de specialitate din cadrul M.E.N. cu nr. 25054 din 19.01.1999, pentru a fi difuzata in scolile din tara. Referenti stiintifici: Mircea Preda — prof. gr. I, inspector de specialitate la I.$.J. Dolj Ion Filimon — insp. scolar a invtamantul primar L$.J. Dolj Ion Corfci — prof. gr. I, Scoala Normal Craiova Lizica Simioneseu — prof. gr. 1, Scoala Normala Craiova Corectura apartine 2ut Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrali sau partiala, prin orice procedeu, a unor pagini din aceast& lucrare, efectuate fara autorizatia editoruini este ilicita gi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate izrii sau cit&rii justificate de interes tific, cu specificarea respectivei citéri iitura Sitech Craiova rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner, Editura SITECH din Craiova este acreditatt de C.N.C.S.LS. din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru editare de carte stiintifica. [Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei |Metodica predarii geografiei si stiintelor naturii in ciclul primar / | coord.: Alexandru Gheorghe. - Craiova : Sitech. | Bibliogr. i ISBN 978-606-11-1886-1 | 1. Gheorghe, Alexandru (coord.) | | 371:91+502/504:373.3 Editura SITECH Craiova, Romania Teatrulai, nr. 2, Bloc TI, parter 0251/414003, h@rdslink.ro ISBN 978-606-1 1-1886-1CUPRINS Cuvént fn Metodica pred&rii-invatarii geografiet Romaniel si stiintelor naturii in ciciul primar Capitol i troductive . srnnnnnnnn 1.1. Rolul scolii in educatia stiimtificd si ecologica, scop principa! al pred disciplinelor geografia Romaniei si stinfelor naturi in ciciul primar 1.2, Motivares elaborarii predarii-invatisti geografe’ gi stinfetor naturti fn ciclul primar 1.3, Sarcingle metodicii pre i si obiective ale educasii si instruiii prin geografie . ee 14, Metodele de cercetarefolosite de metodica predini geografii: Observati, ancheta, cercetarea documentelor scolare, metoda experimental. Capitolul 17. Continutul programei analitice la stinte ale naturi si geografia patriei pentru ciclul primar: ....... ene = Obiective generale; obiective specitice; obiective cadmu Curviculum pe clase: Clasa a Ti-a ~ Stiinfele naturii A. Obiective de referinta si exemple de activititi de invaqa 1. Cunoasterea $i utlizarea unor tenmeni si notiunispecifcestimelor nari 2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare-investigare a realititii si de experimentare prin folosirea unor instrumente’si proceduri adecvate ..... Dezwoitarea capacitii de conmunicere, valoifcénd temminologiasinyificd invahatd Dezvoltarea interesului fata de realizarea unui mediu natural echilibrat si propice B,Continururile invatdris Media} propiat: provese esentiae de intretinere a viet: schimburi in mediul inconjurdtor; omul fiinyd superioard, integraté in mediu CLASA aIV-a A. Obiective de referinta si exemple de activitayi de invatare: 1, Canoasterea $1 wtilizafea unor termeni si not ani specifice stiitelor« naturii ..... 2. Dezvoltare capacitor de explorare-nvesigare a realitdi si de experimentare prin folosirea unor instrumente si proceduri-adecvare _ Dezvoitarea capacitatii de cormunicare, valorificénd terminologia sing (cd invigarii Dezvoltarea interesului fata de realizatea unui mediu natural echilibrat si propice vieti B. Congimuturile invatdrii:. 1. Soul. Apz. Aerul. Poluarea......=. 2 Amestecur. Fenomene fiice si chimice. Materiale naturale si preluerate 3. Migcarea computiior. Viteze de migcare. Interectiuni. C. Standarde curricviare de performanta Capitolu! If. Geografia Romaniei ~ clasa a TV-a ...... 3.1. Introducere .. - 3.2. Curriculum anterior si curriculum actual“Cupitolu’ Y Metode gi Aniei. Relieful. Munt te si podisurile, térSioere. Fauna gi.fiora: Vremea gi clima se nanurale i activititi economaice; schimburi, incile, Ape eni gi locuri; agezari umane: _legituri, omunicat, Protetie sf conservares medi. 2. Listh de termeni . wriculare de performan le curgatoare § C. Standarde o 4.1, Principiiie didactce . sonnnnnnesenn iciparii constiente si active a cievilor .... 4.2. Principiui pi teoriei cu practice - ee inice a cunostintelor. priceperilor si depr ilor insusicl ten ul sistematizasii, stracturdrii gi continuitisii pile geografice : 4.8.1, Principia repartiiei spatiate.. 4.8.2. Principiul repartitiei 4.83. Principiut cauzali 4.8.4, Principiul inegrdri 4.8.5, Principia acnvalizd 4.8.6. Piincipiut coreldrii cunostintelor pling al predatii interdisc ratea instructiv-educativa ijloace de tnyatamant utiizate in acti ia obiectul geografie . 1. Metode de invatémant.. 2. Clasificarea metodelor de invStdmant 3. Mijioace de nctile lor... 5. Aplicatea metodelor si mijloacelor de invatanvant in predarea-Invijarea geografii in cictul primer sev 5.4.1, Metode de transmitere si insu a) Metode expoziive eu ) Expurerea sistem: c) Explicatia @) Povestirea 2. Metode conversative sau dis zarea) te (Conversatia, comparatia, problemati- 2) Conversatia 38sde fixate gi consolidare ia in timpul tecapitulécii.. a) Probleme de identificare .. b) Probleme de ex ©),Probieme de construire are si demonstrare 2) Metode de tp induciv 1b) Descoperirea in ni 6) Descoperirea pe herd 54.6, Metods de cxploae 2 descopere 3.4.7. Modelazea si models a predaree gi 5.4.8. Metoda demonstratiei $4.9. Metodica u 5.4.10. Metoda exercitiilor. Metade bazate pe ct exercitiui si algoritmizere redarea si invizarea Expotitile scopic Meroe bazate pe uilizareatextulu scris 5.1 Folosirea manwalal «ditional geogtafic sia altos ci 2) Metodica folosirii manu: 3 sionaruiui geografic ‘c) Munca independent cw ma 6) Lecturile geografice @) Rolul compunerilor cu Folesirea tabiei ta lectile de geografie .. Metode de fuera ct bara grafic sau sal speci 63. Variante posible ale — de dotandire de cunostinte istematizace a eunostngelor 64. Levtia de recapin 65. Leciiaesimt: ularea final pe baza 105 106 107FAL, Alcan 12, Proiectares geri Proiectarea a orari Planificarea mater de 8, Subiecte si tent 8 8.5. Dosarul excursiei 8 Capitol 4, Exoursia geogra 6. Planui de dest 7, Etapele excursiei IX, Evatuarea re naturii—in ci Evaluarea, aplic 8, Autoevaluarea fia Romaniei ibliografie injele naturi, Meiode de verfcares evalua < de priceper si deprinderi evaluare i didactice pentra objectul icsdei de evaluare (seracstru! F) ai riei din programa scolard estas ier in oni simultane a duce este I eno! az cu patru clase sim: ora! fuer tan. le pentru activitatea independentd a elevilor in munca simu fe activitate independenté defe ca activtate independent elevitor i, fa clasa 2 Ml-a gia IV-a actice extrascoiare = aborator natul de apticat practice are a excursiei gcolare de 0 zi zultatelor acti elu ae in lef de geograie gst rezuitatelor scotere ografie gi stiinteie nenurii}. niei in viziunea noii programe scolare iavitiméntel simultan rand 2 obiectele: geografie nfele naturii ii tds predacednvtar a geografiei si stiintele ea, aprecierea si valorificarea tetelor dé evaluare este si chestionare la obiccral stiiny le naturii si g yeogra- Sealoreistais=| 160 162 162 163, 168 169 173 175 176 182 182 182 183 189 i90 196CUVANT INTRODUCTIV ” Lucrarea de fafa se bazeczd pe un studix documentat din punct de vedere psihopedagogic in lumina cdruia s-au putut selecta experienje didactice pe timp indelungat inidinite fn practied, teorii moderne, active ale invasarii si dezvoltarii tamantului fr astra. Plecand de !a orientarile noi ale didacticii generale s-a considerat necesaraé aparitia didacticii speciale, in cazul de faté, a unei didactici care vizeazé problematica prédarii invatarii Geografiei Roméniei clasa a IV-a $i obiectului ‘Stiintele naturii, in care sunt cuprinse o serie de elemente si fe e cu contin geografic care impun realizarea primelor reprezentari $i notiuni geografice — _primele caramizi" — ale alfabetulut unei stiine cu care se cladeste treptat, timp, edificiul ei. Invajamai desfisurare, pi profunda in curs de ul romanese cunoasie o transformare p ontinutul conceptual, structurile organizatorice si pregitirea resurselor umane, actiuni cuprinse in nofiunea generalé de Reform’. in acest sens a aparut un nou curricuium seris care cuprinde noi planuri de invasamant, programe scolare, editarea unor manuale noi, alternative si alte materiale auxiliare pentru elevi $i cac ind condifiilor implicate $i a interrelagiilor functionaie, dintre acestea, solicit competenje sporite sub raport profesional, psihopedagogic si psihosocial din partea cadrului didactic incepand din ciclul primar. 4n acest context, straduingele §i preocuparile noastre sintetizate in aceasta lucrare, sé constituie intr-o dimensiune de sustinere a invatémantului de masé care sa contribuie la completarea resurselor de insiruire pentru elevi-si cadr didactice cu noi materiale $i instrumente de lucru, de documentare metodica $i bibliografica. Ordinea de tratare in lucrare urmeazio cale logicé, pornind de la nofi introductive in care se subliniaza importanta reinnoirii unui indreptar metodic pemru geografie si stiintele naturii conform cerintelor actuale izvorate $i din ,, Carta _Tntemationald a educatiei prin geografie adoptaté la Congresul International de Geograf 1¢ de la Washington, 1992. fn acelasi scop sunt redate noile confinuturi ale programelor de geografie cu precizarea obiectivelor cores} spunzatoare. Se precizeazé continutul principalelor principii pedagogice si geografice cu exemple de integrare in activitatea cu continut geografic. S-a pus accent pe aplicarea principiilor didactice si geografice in predarea- ‘area acestor doud obiecte de invajamant care se predau in cadrul acelorasi nileinvagimdns anal ei- nuare se subliniacd tipuriie fundamentale de lecfii cu o serie de srare prin secvente de desffsurare si praiecte de lecfit vari- roiectare didacticd la geografie, de proiectare a cum sio proiectare a activitdii didactice in invagamd ile ils variante posi ae, € € perioadei de evaluar simulian. S-a insistat pe imporcanta orizontulué local ~ ca laborator natural de aplicafii, practice legate de specificul geografiei precum si a metodici a extrascolare, drumetia, visita geograficd, excursia geograficd. O atentie sporité a fost daté capitolului privind evaluarea rezultatelor ide predare-invijare la geograjle si stiingele naturii analizandu-se formele isofite de o switd de probe $i exercitii de evaluare. ile si experientele impartasite in lucrare, pot constitui sor adapiabil cw o largé deschideve pentru slujitorii invapatorimii, oferindu-le varianie ale alegerilor sale in funcrie de ideile $i arta sa didactica Orie mane deschisd $i receptivé la noi completdri si observatii pe marginea celor prezentate in scopul unei perfectiondri permanente. Lucrarea se adreseazd cadrelor didactice care predau in invagémantul primar, studentilor de la colegitie pedagogice pentru institutort gi nu in ultimul rand cadrelor didactice in curs de calificare sau necalificate care suplinesc activitijile procesului de invaqamdant, cu predare in mediui rural aflate mai departe de sursele de informare. iplifica Autoriii, METODICA. PREDARIL-INVATARIE DISCIPLINELOR: CEOGRAFIA ROMANIEI SI STUNTELE NATURU £N CICLUL PRIMAR CAPITOLUL } NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1, ROLUL SCOLU IN EDUCATIA STHNTIFICA $1 ECOLOGICA, SCOP PRINCIPAL AL PREDARIL-INVATART DISCIPLINELOR NATURH $i GEOGRAFIA ROMA iN CICLUL PRIMAR in actuala legislatie scolara, now! plan de invatamaat de la ciciul suferit unele le modifica , in cadrul ebiectuiui geografie la aceast de invatamént, se predau $i cunostinteie legate de cunoasterea mediului inconjurator, mb4ndu-i-se denumirea in obiectul stiintele naturii, incepand cu clasa a Hi-a Agadar, sarcinile metodicii acestui obiect de studiu s-au dublat. Noul ob: stiinteie naturii oferd elevilor multipie posibilititi de a cunoaste lumea vie, feno- ele naturale, cauzele care le produc; interdependenta dintre componentele neturi: atea proceselor c: in natura si interferenta dintre cadrul geogra al firii noastre. Deci, rolul seoliieste acela dea actiona in Girectia tnsusirii de cate elevi aunor cunostinte stiintifice si ecologice despre natura (componente, fenomene, procese) dea sti cd natura este un organism viu.ale.cdrei componente sunt intr-o stvans unitate si interconditicnare. care sufera in evolutia sa in timp schimbari ‘terminate de cauze nan Elevii cichilui primar au posibilitatea ca prin insusirea cunostintelor stiintifice din noile manuale, si contribuie la formarea unei gandiri cauzale a acestora, la dezvoltarea spirit i de observatie, la insusirea unui sistem de priceperi si deprinderi active, prec § si ls dezvoltarea afectiva, volitionala a fiecArui elev. Prin studiul celor dowd obiecte contopite-se ajunge la educarea si formarea unei conduite ecologice, care presupune actiuni pentru conservarea, gospodarifea, ocrotirea $i protectia naturii. Invatatorui are rolul in etapa initiald. de a pregati intr-o educatie permanenta in acest scop. in vederea cunoasterii naturii si rale si socialeniu n generafia fio si 38 col Pe bazd dn domeaiul: stingelor natur geografiel, geologic’, istoriei isfformat etc., ajungand ca elevii nu numai si le cunoasc’, dar s opereze cu ele, si ie aplice in practicd sau i asimilarea altor cunostinfe, flindca altfel nu pot deveni opera- tionale. Pregat Nintifica a invatatorului webu sai fie la curent cu toate noutatile ate cv pregitirea psihopedagogicx a lat e apiruer pe plan mondial si si fie core ciclul primer. tatorutui trebuie si fie adecvat nivelului de evolutie ; ie maturizarea lor psihofizica si de avansarea in crestere si unoastere a acestor notiuni stiinfiiice. Tata ct de important este aceasta cunoastere a particularitatilor psihice ale jor de c&tre fnvatitor, pentry ca in raport cu ele s& stimuleze si si dezvolte ractica, de creare si de elev posibilititile lor de gndire, de asimilare, de aplicare i cercetare a noilur cunosii in acest sens, intr-o serie de lectii din manualele de stiinte ale naturii din primar sunt prezentate elevilor teme si subiecte legate de cuncasterea naturii, 4 planeta. i este aceea de a face educatie ecologica, de ocrotire a naturii care poate fi le indeména elevilor de a o proteia, de a o ingriji si a o inframuseta necontenit. pentru ca micutii scolari s& inteleaga pericolele ecologice care amenin; Sarcina invatatory! Scopul predarii geografiei in scoala este de a-i inarma pe elevi cu un sistem de cunostinte despre dinamica infatisarii pamantului patriei, de a le forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor metecrologice, hidrologice, sau de protejare si ameliorare a medjului geografic.in care traiesc. Geografia patriei explicd fenomenele complexe ale invelisurilor pamantului, raporturile de reciprocitate si interdependenta dintre acestea si, in acelasi tim studiazi complexele regionale sau locale in dinamica lor, ca parti ale intregului planetay Geografia trebuie si-i facd pe elevi si observe, si dezvaluie sensu! geografic al obiccielor si fenomenelor si sd trag’ conciuzii pentru activitatea practic. Dar pentru realizarea acestor obiective, este necesara cunoasierea de catre cadrele didactice a unei anumite ,,iehnologii didactice" cu care se ocupa metodica predérii geografiei si despre care vom vorbi pe par 2. MOTIVATIA ELABORARI METODICH ” PREDARIL-INV, ATARI GEOGRAFIEL SI STIINTELOR } \ATURIE IN CICLUL PRIMAR Sarcina metodicd de predare a dcestor doud obiece laolalté revine invatatorului care trebuie s& pund in aplicare metodica nou de predare a cunoasterii mediului inconjurstor si a spatiului geografic local si national. T:acelorasi iegi ale didactic, cunoasteri Deci, metoda cuprinde totalitetea metodelor si proc imdnt, pentru transmiterea cunostinjelor si pentra formarea le elevi a priceperilor si deprinderilor practice. . Yn cazul nostra, metodica predarii obiectelor: stiinteior geografic elevilor din ciclu! primar, cuprinde un sistem complex’ de mefode si procedee folosite de invEtator, axate pe contimutul stlintfic deja descoperit. Metodica geografiei este de fapt o ramurd principala a didacticii aplicate mant, de in sia spatiului care prezinti metodoiogia de predare a acestui obiect de inv Aceiasi lucru putem sé spunem si despre metodica predérii obiectzlui , stiin- tele nacurif la ciclul primar, jar prin elaborerea acestor dowd hucrari care se interpatrund punem la indemana tuturor invat&torilor un suport teoretic si practic ce isi poate permite optiunea de individualizare care-i asiguri un Idc de prestigiu intre stiintele ce-si fauresc sisteme proprii de predare. Asta nv nnd c& nu se supune principiilor generale pedagogice le a clrcr perfzctionare igi poate aduce contributia . Trebuie sf subliniem c& pedagogia generalé? (vezi Pedagogia, de Stoica Marin 1997), partea referitoare la didacticd, pune la dispozitia metodicii predarii celor dow obiecte de invitimant, principiile sale, metodele gi procedeele de predare, formeie de organizare aie procesului de invatamént, indicatii metodologice in legdturd cu activitatea de transmitere a cunostintelor citre elevi, intocm programelor, a manualelor ce sunt scoase la concurs etc. Metodica predarii geografiei se foloseste acum de aceste date numai dupa ce le-a adaptat cerintelor locale legate de specificul geografiei ca stiintd si ca object de invatémant O strdnsé legtiturd are metodica geografiei cu psihologia pedagogic care-i ofera informatii asupra legilor psihologice in conformitate cu asigurarea insusirii cunostintelor de catre elevi pe diferite trepte de varsta. in ciclu! primar, in privinta aceasta, trebuie avut in vedere faptul c& in procest! de fnvatamant participa doi factori care se interconditioneaz’: invatdtorul $i elevul. Rezultatul corelatiei depinde in mare masura de modul tn care invatatorul - ca factor coordonator—reuseste si puna de acord actiunea sa cuparticularititile psihice ale elevului din clasele mici. Putem aprecia deci, c& perfectionaree metodicii predarii depinde si de gradul de stapanire de cdtre metodicieni si practicieni, in cazul nostu de invatator, a cunostintelor de psihologie generalé si educational. Din practica pedagogicd datele furnizate de psihologia pedagogic’ ajutd clar metodica predarii, s4 explice unele probleme ce-si afl& corelatii in procesul de predare a geografiei, ca de exempla: formarea de reprezentari geografice a "Toan Cerghit, Metode de invayamint, E.D.P. Bucuresti, 1976, pag. 11 2M, Stoica, Ped Edinura: .Gheorghe Alexandru. Craiova, I, cuharta, cu busola si alte aparate cia fenomenelor geografice | studiulu stiinteler naturii si a rimar cu materia acestor dowd obiecte | metodicii predarii. Subiectele lor notiuni geografice ce se predau in ciclul #, webuie re! wate | fa , proporille lor reale noilor restructurari de a imbina fice despre natura si a elementelor de geografie a patriei, iv-educativa 2 geografiei care are menirga” lor corécta de catre elevi, ci $i I invatémann pi explicarea metodica a unor adevaruri stiintidie se stabileste intre metodica si logica de predare a materiei, generalizarea. fn raportu! dintre metodicd si logica, metodica are ca sarcind corelatiilor dintre procesele logice ale studiului si exercitiile si aplicatiile ¢ privite ca instrumente de lucru (harti, giod, busola, p! ii geografiei nu se poate ins constitui ca sti mai pe baza acestor legaturi, oricdt de importante ar di ele, ci trebuie sa-si subordoneze existenta coor lonatelor de inceput 4 primelor elemente de crientare-in natura, 2 cuncas'! it ‘tor constituite in global ca stiinte geografice. Trebui distinctie intre met: ‘odologia stiimtei geografice si intre a specificd predarii geografiei patriei in ciclul primar. , Simion Mehedinti sustinea cd ,metodica predarii geografiei este fiorul titudinii practice, adic mijlocul de a alege cel mai nimerit sir de fapte si de idei uri reduse la scara meto pentra a transmite minfii inc& minord a copiilor sie tinerilor partea esentiala din: adevarurile de care e vorba. De aici rezultd c&, existé o mare apropiere intze logica pr respective care devine obligatorie. Intelegetea aceStor probleme si respectavea Jor in procesul transmiterii telor geografice in cichil primar capata o important& principal mai ales Atorul care predavle aceasté formi si obiect de invatémant. i siceaa stiintei pentru it ILE METODICH PREDARU GEGGRAFIEL SI CBIECTIVE ALE EDUCARIT st INSTRUIRH PRIN GEOGRAFIE SARCIN Reforma in inva{imantul preuniversitar, presupune racordarea directiilor de ne din continuml metodicii predarii fiei, powivit noului curriculum scolar ip geografie. Curriculum’, reprezintd un concept nov $i central al teoriei si practicii educa- tiei, prin care se incearca o , rationalizare a procesului de’predare-invajare institutio- nalizata prin optimizarea componentelor sal i 12intemational putandu-se realiza prin: . — aplicarea principiilor, metodelor si procedeslor pedagogice generale si even dezvoitaree de capacitati intelectudle si competent ice) in vederea asimitarii ounostingelor fundameniale dezyoltate or de invatémant necesare in accesibilizarea informatie! —integrarea nujloace! din geografie: modul de utilizere precum sia modului de colectionare, confectionare, procurare etc.: mul de cunostinge geografice ice ale elevilor), accesibi- ‘structurilor, succesiunilor interactiunii mediului geografic; imbajului geografic stiintific spatiale, a str cau! alitatii siab ilite intre compenenteie ~aplicarea strategiilor in dezvoltarea vandirii (fondul de reprezent8ri si notiuni stiintifice seo sia comunicarii in gener explicarea conceptelor, prin utilizarea corecté a limbii romane. 2. Realizarea deprinderilor de ortare corecth in spatiu si timp, de orient si localizare 2 componentelor geografice, de interpretare si prelucrare a datel (plecand ¢e fa orizontul local si apoi prin extindere la nivelu! tari). 3. Cultivarea de atitudini si valori care se referd la: ~respectt si aprecierea clevilor fat de cadrul natural si ui — ccrotirea mediului inconjurator; —atitudinea pozitiva fat de educatie, cunoastere, socictate. tolerant, cultura, vilizatie; ~ respectul pentru diversitate. Cele trei grupe mari de obiective cuprinse de aitfel si in noile programe scolare, izvorasc din conginutul ,,Cartei Intemationale « educatiei prin geografie” adoptata la Congresul Intemational de Geografie de la Washington, 1992, document de referinta. Slujitorii scolii noastwe au putt beneficia de noile orient&ri prevazute in cadrul sau datorité aportului deosebit al cercetatorului stiintific de ia Institurul de Stiinte ale Educatie, Octavian Mandrut care le-a prelucrat in numeroase scoli din faré sau cu ocazia simpozioanelor si altor intruniri stiintifice. in aceasta idee $i in spiritul noii reforme sau curriculumului scolar av aparut manualele alternative si in domeniti geografiei pentru ciclu! primer, intre care exemplificdm ,,Geografia Roméniei“, manual pentre clasa a [V-a, autori Constantin Furtund si Octavian Mandiuj, ,.Stiinte”, manual pentru clasa a I[l-a, autori: Luci. al Rom 13probleme practice si educative privind pregitirea metodi izate in 1996. si alte material ul ea procesului didactic cum sunt: caietul eiev metodici si prin urmare si al metodicii- Sh #pomeascl dele problemele vi stiintifice ce vin in spi levilor bine instruit Obiectivele pacticulare pe’ care trebuie s& le urmareascd gi si le realizeze gi de perspectiva ale cercetar a predirii geografiei ar fi a) Sé fixeze scopul instractiv-educativ al invatarii geografiei in scoala, precumn i flecdrei discipline geografice pe clase. Aceasta presupune precizarea continutalui programelor scolare, 2 volumiului de cunostinte gi deprinderi geografice pe care s& ie posede elevii; sa esaloneze cunostinfele in cadrul programeior si capitolelor. asiguré ins practice, in functie de logica stiinje! pedagogice 5) Sa stabileascd si sa fundamenteze principiile, metodele si procedeele care irea constientd 2 cunostinfelor sia formérii priceperilor si deprinderiior nand seama de particularitigile de varstd-gi de puterea de intelegere a elevilor. Aceasta presupune cdutarea si indicarea regulilor dupa care se poate invata geografia. ebuie si-si orienteze cercetirile , metodica predérii geografiei In acest scop, spre tei izvoare principale: ~ studierea frecutului nostra in domeniul predarii geografiei, precum si-a experientei inaintate din alte tari. Se impune deci. o permanent documentare infifica care s& conducé la cunoasterea a tot ce a fost valoros in trecut sia ceea ce este nou in domeniul predarii geografiei si al discipline de specialitate; noastra: care apal legatura cu diversele fenomene care se petrec in natu: ani us st : izarea experientei inaintate a predarii geografiei in tara rea si gener’ ~ cercetarea si gisiree noului prin experimentaree unor metodologii particulare procesul predarii geografiei.““ Prin studierea geografiei-elevii acumuleaza o mare cantitate de cunostinte in’ societate. De-a h lor de scoala, aceste cunostinte se generalizeazi si se concretizeaza pe-baza ‘i le pot percepe nemijiocit in cadrul geografiei, snor obiecte si fenomene pe care ele’ al orizontului local, ia clasele mici si ia cel al patriei la clasele mari. incepand cu elevii Predarea intregului sistem de stiinte geografice in scoala iciului primar cand se formeazi primele notiuni geografice si pnd la teiminarea iceului, rebuie astfel organizate incat elevii si capete treptat, in cadral lectiilor cunostinte clare despre geografia fizica'si economicé a tari noastre. anu $i Octavian Mandrut, Metodica predarii geografiei in clagele V-VI, E.D.P., 14ringe, © mare impor materialului (acolo unde se-preteaz4), adicd fiecare obiect sau fenomen, fie d geografie fizic’, fie de geografie economicd, si fie privit fa evoiutia sa axét fn & este acd elevii percep nemij locit cea ce li se comunica. De aceea e necesar sé se creeze coniitii ca elevii sa observe cat mai mult in mod direct si sd cunoascd atat ct si viata oamenilor mai fnt4i in orizonmul local si apoi pe.cuprinsul patriei Deosebit de important este ca in procesul dobandirii cunostintelor s& se urmareascd formarea gandirii geografice la elevi. favatatorul va putea realize dacd permanent in timpul predarii se prezinté material didactic care locaiizeazi ceea ce favafa in spativ si timp; sd arate deosebirile dintre un loc $i altul (realizandu-se ce se deosebeste un loc fat de celdlalt + demografice si deci descrierea cauzala si comparativa) prin in privinta reliefulti, climei, solului, vegetatiei, particularitani Gandirea geograficd si expunerea cunostintelor acestui obiect de sradiu este gat’ nemijlocit de hart, ceea ce inseamna cd formarea deprinderilor de a lucra ., trebuie sd se inscrie intre obiectivele care permanetizeazé rolul invatatorului rat in predarea cunostintelor si ia verificarea acestora cat $1 desfAsurarea altor activitati in clas& sau in afare clasei. Studiui geografiei trebuie si fie legat in practic 13 important ce webuie indeplinita prin sistemul geografiei scolare. in acest scop este necesar s& se actioneze pentru formarea la elewi a unor priceperi si deprinderi utile in viayd. Aceasté sarcina impune organizarea de activitati cu continut practic in clas, in cabinetul de geogrefie, pe terenul geografic sau i 4 (observarea si analiza fenoménelor, efectuarea unor masuratori simple, citirea si desenarea' si interpretarea hirtilor, cercetarea orizontului local ete.) 1.4. METOBELE DE CERCETARE FOLOSITE DE METODICA PREDARI GEOGRAFIEI fin organizarea si ~ care este 0 cer a) Reorganizarea continutului ‘geografiei 1a clasele I-IV (prin plan de invagimant, programe restructurate $i manuale noi. 6) Aplicarea in practica scolara a noilor metode si procedee de a transmaite mai usor cunostintele elevilor cu privire la geografia fizic& si economic a tari noastre. c) Organizarea stiintificd e cercetirii impune cdutarea si stabilirea unor metode care s& permit desprinderea unor cencluzii capabile s4 rispundi cerintelor formu- late mai sus. “ Metodica predarii geografiei ca disciplind ce-si afld locul la contactul pedago- cu geografia, are ca sarcina principalé studierea problemelor instructiv-educa- 15este aceleasi metode de ins aceste metode spe mt, in organizarea acestor cercetari, uneori se pleacd de Ja practica pedagogic’ cadrul acestui obiect, urmirindu-se depistarea si adaptarca pi desfisuratd generalizare, a ce ww mai bune metode si procedee folosite in predare. Alteori, se pleaca de la rc ile obfinute in trecutul scolii noastre sau de la realizarile obtinute fn alte ox, Cele mai freevente geografiei sunt! obsery “ia, convorbirea, studiul documentelor si experimentui pedagogic. metoda de cercetare, find foiosita in etode folosite in srudiul an dependent’, ct si ca experimentele intreprinse se foloseste cu Aceasti metodi ajuti la depistarea experientei pozitive obtinuté de cadrele lactice. Orice cerdetare care utilizeazi aceasta metoda trebuie sa se,desfisoare in prealabil stabilit, care trebuie respectat cu consecventa. al se face pe o ramura de studiu integral sau selectiv. Integral - se face esi la un studiu compiet cu privire la predarea geografiéi in ciclul primar, iar selectiv’ se face asupra unui capitol. Observarea sclectivé descompune procesu! predirii pe parti componente 2 de.cunostinte, foritiare de priceperi si deptinderi practice ete. Se umnizeste in procesul dc invatamant un singur aspect, sau toate, dar separat. Toate ‘oblemele puse sub observare trebuiese analizate si prelucrate pe linia scopului si realizeze gi sd raspunda la intrebarile planului. De exemplu, tum a fost insusit capitolul Orientarea prin deplasarea pe teren?, Cati dintre elevi n-au inteles side ce?, Care ar fi cauzele neintelegerii?, Ce lecturi trebuiese citite pentru ijloacele de orientare si cum trebuie sa ne ori & predare, asimilar a-iconvinge pe elevi care sunt: in natura? Se poate organiza o cercetare axatd pe geografia judetului in care se observa modui de imbinare, de covelare dintre notiunile de geogvafie fizicd si geografie economic. Astéel, de pild’, poate fi unmirit: rolul comparatiei in infelegerea si insusirea constienti a cunostingelor geografice. Observarea selectiva poate duce ins la concluzii practice eficiente nuniai in cazul in care problema cercetati este vaportata la intreg, la ansamblul lectiei sati a activitatii care este studiata. b) ANCHETA: Metoda anchetei se bazeaza pe metoda observatiei, find de altfel, o observatie indirect&. realizat’ nu de cercetator, ci de alti factori (cadre lactice, parinfi, elevi practicansi din cadrul colegiilor pedagogice). Importanta acestei metode constd in aceea cd permite s& adune fapte, date care pot duce la organizarea unor ceréetiri, sau date care pot confirma concluziile la care ajtinge o cercetare efectuata prin utilizarea altor metode de cercetare, la care se pot stabili ipoteze de iucru. 16mente se pot ale scolaré; din care se ealizare ale procesul e objecte de invatamint si ila geografie. Aceasté metoda poate # imbinaté cu metoda coi rea fi 4, dar este un interviu, util mei ales in faza initiald a cercetirii cand pe baze datélor cazee pot obtine, se pot stabili cbiectivele care urmeazi a fi cercetate. ‘TALA: Este'cea mai importanté m sideratd ca bazi a stiintei modeme. Spre deosebire de celelaite metede care ajuta la depistarea si alizarea (daca se aplic& in practicd) a unei‘experiente deja dot intreduce noul in practica scolar, modified, fenomeneie conditiile de desfisurare s procesul 4 ipotez de iucru, elaborati in prealab‘i, pentru aplicarea cireia se cer ganizate actiuni si pregatirea materiaielor care si ajute la desfasur experimentului. O cercetare experimentala in domeniul metodicii geografici poate sa p -ea nor saicini practice, de s4 ajunga in acelasi timp le solutionarea unor probleme teoretice. Alteori desfigurarez cercetarii poate avea un dr rea unor probleme teoretice, sf se rezolve fi p crete ale invatéméntului, De exemp!i: Cum reusim fa clasa e [V-a prima: la elevi reprezentiri si nosiuni geografice din cadru! geografiei fizice? Ia teoreticd, dar punand-o in practicd imbind toate metodele de cercetare, pomind de ja realizarea planuiui cercetrii in plan selectiv, concretizat in tema ct i ipotezei de lucru care cuprinde justificarea cercetarii. Pentru accasta se va analiza situatia problemei att in practica scolara, cat si fixnarea bibliografici de studiu care ne ajutd concret in rezolvarea temei cercetate. Dupa aceasté analiza sumard a problemei trebuie sd se precizeze scopul st ipoteza cercetarii care vor fi formulate ini raport cu pozitia metcdologica. Precizarea scopului si a ipotezei de lucra fixeaz3 cadrul general si perspectiva cercetarii. Pentru verificarea ipotezei generale se stabilesc obiectivele cercetirii care trebuie si fie inscrise in plan, in raport cu importanta lor. in plan se stabilesc, de asemene metodele si procedeele de cercetare. . Planul de cercetare se prelucreaza fn cadrul comisiei metodice a invatatorilor la care va fi prezent si profesorul de geografie si se vor aduce amendaznente de jmbunatatire a acestuia. In planul de cercetare se includ si probleme de control care vor fi date pentre verificarea rezultatelor obtinute in urma aplic&rii unor anumite procedee. in plan se precizeaz, de'asemenea, metodica interpretirii materialului adunat prin care se stabilesc modul in care va fi analizat din punct de vedere cantitativ rezultatele obtinute prin cercetare in asa fel incat sd se stabileasca in ce m&sura rezultatele confirma sau infirma ipoteza stabilira initi instructiv-educativ la difer' or 2 ~ Metodica prediriCAPITOLUL Ii CGONTINUTUL PROGRAME! ANALITICE LA STHNTE ALE NATURE $i GEOGRAFIEE PATRIET PENTRU CICLUL PRIMAR Se stie cd pedagogia recomandi obiectivele unui obiect de invatimant in: ctive generale; ~ obiective specifice: — objective operationale Toate acesté genuri de obiective exprima intr-o forma concentrati rezultatele inale la care trebuie sd se ajungi in procesul de predare-invatare, indiferent la ce biectiv se pred, invafatorul trebuie s4 prevadé si s& stabileascd ce sé cunoascd elevni si ce informatii sa primeascd in cadrul obiectivului respectiv, ce desprinderi urmareste s4 realizeze, ce capacitéti intelectuale dezvolt’, ce convingeri $i sentimente formeaza si ce atitudini imprima acestora? . De aceea, la fiecare lectie, invatdtorul trebuie si formuleze corect obiectivele pentru fiecare tem $i subiect din programi; alegerea strategiei de predare, a netodelor si formelor de organizare in clas3 si in afara clasei; folosirea mijicacelor de invésimant adecvate fecdrei lect tn parte: g Obiective generale pot fi: cognitive, afective $i psiho-motorii scopurile si finalitatile invatamantului primar indic& domeniile si tipurile de, bari educative care sant concordante cu presziie noii programe scolare gi resc dezvoltarea intelectualé gi educativa a elevil Savatitorul mebuie sd aiba in vedere realizarea acestor obiective care unnarese: — perceperea fenomenelor si a proceselor din realitatea inconjuratoare prin contactu! elevilor cu lumea vie (plante, animale) si lumea nefnsufletita (sol, subsol, ape etc.): ~ intelegerea, formarea $i asimilarea unor nofiuni stiintifice precise; a formated a eerie capacitai ilor clevilor de a surprinde realitatile, p elor de observare spre ceea ce este esential, cu accent pe formarea unei atitudini ecologice, in crearea fntelegerii factorilor perturbatori si stabilizatori ai mediului biotic si abiotic si a adaptarii comportamentului de ocrotire a mediului ta a mediuluj faconjuritor. 18obiectivelut res . ¢) Obiectivele operationale urmaresc realizarea cunostir convingerilor, atitudin#lor le elevi etc, derivate la randul lor d determinate de idealu! educational, desemneaz’ tipuri de performer a fi Operationalizarea obiectivelor se realizeaz prin desfisurarea fiecdrei lecti , 1 siactiuni sau alte mantfestéri observabile si masurabile, a rezultateior prin observati asteptate in urma unei instruiri asupra elevilor. Cu alte cuvinte, aceasta i specificarea in mod concret a ceea ce trebuie s& cunoasci si si facd prih muncd independent elevii la incheieres procesului de predare-invatare. fn noua program’ a Ministerului Educatiei Nationale aparuté recent pentra anu! scolar 1998-99, se precizeaza in introducere: ,,Curriculum-ul de Stiinte pentru clasa a Il-a sia 1V-a"" a fostrealizat pomind de la scopurile si obiectivele generale ale predarii si invafarii stiintelor naturii la acést nivel de scolaritate: trezirea curiozitatii stiintifice a copiilor si intelegerea unor fepte.si fencmene din universul imediat. familiar acestora. Reforma invafimdntulei in ceea ce priveste predarea sti schimbare dé esenta: stiintele nu se mai predau ca un ansamblu de fame, de fenomene side reguli care trebuie memorate, ci drept o cale de cunoagtere act prin actiune direct, a lurnii inconjurdtoare. Astfel, cei care predau stiintele ar urma: ~ si dezvolte curjozitatea elevilor prin angajarea lor in actiuni concrete de explorare: — s& dirijeze discut fenomene stiintifi . ~ si detennine elevii si-si asume responsabil ~ si inourajeze elevii in a se autoevalua: — sd asigure elevilor materialul didactic necesar investitiilor; — sh identifice si s8 foloseascd resurse din afara silii de clas’: manifeste respect pentru ideile, deprinderile si experientele colegilor intelor necesita o ile diatre elevi fn scopul descoperi itt gi s& fle cooperanti: Programa este astfe! conceputd incat si nu ingrAdeascd, prin conceptie sau mod de redactare, gindirea independent a autorului de manuale, a invatdtorului sau a profesorului, precum $i libertarea acestora de a alege side a organiza activi de invatare cele mai adecvate atingerii obiectivelor propuse. Dominantele curriculum-ului actuai fata de cel anterior se pot sintetiza astfe! —elaborarea unor obiective centrale pe formarea de capacititi: —predominanta continuturilor de-tip formativ; ~ mentionarea in curriculum a unor activititi de invatare destinate dezvoitarii unor deprinderi cum ar fi: observarea, masurarea, utilizarea informatiei etc.; — abordarea stiintei ca invajare prin experimentare; — utilizarea unor obiecte de uz curent, cunoscute de copii din viata de toate zilele; : —utilizarea si integrarea informatiei noi in ceea ce elevul stie deja din expe- rienta personal. . 1998-99. ant preuniversitar, pentru enul se .. Programele gcolare, fav 192. Dezvoltarea capacitafi! experiimentare prin folosirea unor in trumente si proceduri adesvate; nicare, valorificdnd terminologia stiintificd 4, Dezvoltarea interesului fata de realizarea unui mediu natural echilibrat si pice vietii CURRICULUM PE CLASE CLASA ATH-A A. OBIECTIVE DE REFERIN TA SI EXEMPLE BE ACTIVITATI DE INVATARE felor naturii i. Cuncasteres $f utilizarea unor termeni si notiuai specifice 5 Obiective de referinté. Exeinple de aciivitapi de invatare: La sfarsitul clasei a ill-a elevul va ff Pe parcursul clasei a IlI-a se recomanda urmatoarele activitati: capabi ferentieze —-~ explorarea medjului natural din zona sd recunoasca componentele de natura stiin- scolii: tificd din mediu! apropiat; —misurarea temperaturii aerului, solu- lui, apei: — compararea sunetelor, culorilor, for meior, compararea temperaturilor din natur’; ~ realizarea unor desene dupé natura; ‘=realizarea unor colectii de frunze, fructe, seminte, cochilii, timbre etc.; ~realizarea unor juc&rii, obiecte. colaje, tablouri cu legume si fructe; 1.2.88 observe sis descrieinsusiri. jocuri de rol: anotimpurile, relatii om- ale vietuitoareior si caracteristici vietuitoare, relatii intre vietuitoare; aie conditiilor de mediu; ~realizarea unor descrieri empirice; ~rezolvarea de rebusuri vizand: procese de intretinere a vietii, aspecte ale vremii, anotimpuri; ~exercitii de rezolvare a unor rebusuri: s& observe $1 sa descrie relatii — observarea spontana $i dirijati a par- dintre om si mediu. tilor corpuiui uman; ~exercifii (joc didactic) de identificare sicomparare a simfuritor. 20— demonstrare; inswumente! we e intre viequitcare $i pahare. joare, borcane etc. mediul inconjurator; — exercitii de manuire a instrumentelor je care si conduc 2.2. s& efectueze operatii experimen- — operatil simple pentra a-descoperi la evidentierea: mirosul insusiri ale vietuitoarelor si unor plante, absorbtici teristici ale mediului lor de plante, simrusilor omului, eresterea gi dezvoltarea vietuitoarelor. ~ experimente simple pe diferite teme: germinatia seminteior, conditii de Viafé a unei plante sau’ a unei plane sau a unui animal, relatii inte wreme sidiferite comportamente ale plantelor sau animalelor; — exprimarea unor concii a unor experiente simple de rulate in clasé sau in mediul apropiat. i ca urmare rier S varca unor fenom e. comunicare, valorificind terminoiogia 5 Dezvoltares capacitétif de invatata Obiective de sA coopeftze in cadrul unei — — s comunice in cadral activi echipe pentr a investiga o si- grup, indeplinind pe rand r matie de natura stiintifica di conducitor al grupului, care antre- mediul apropiat: neazé discutiile si pune probleme: rolul celui care inregistreaz’ activi- tatea desfSgurata de grup; rolul celui care va prezenta rezultatele si con cluziile intregii clase; we referinta. Exeniple.de activitazi de invazare: 3.2. saprezinterezultatele unuiexpe- -— consultarea unor atlase, dictionare, riment propriu folosind termenti eaciclopedii, albume, reviste; ~ exercitii de formulare de intrebari: ~ relatarea conditiilor de desfasurare a stint unui experiment; 3.3. siredea in limbaj propriu in ca- — fntocmirea de liste cu intrebari pe care drul clasei anumite informatit elevii dorese si le puni la anumite teme; stiintifice afiate prin mass-media’ ~ prezentarea fn cuvinte proprii a con- finutului unei emisiun! pe teme de 21brat sf fe de activitési de invijare: A manifeste curic: ~formulare de intrebari asupra di fenomenele intalnite. verselor aspecte din mediul incon- jurdtor; = povestiri despre maleior; —dramatiziri ale relatiilor intre viepui- toare; —jocuri de rol: sentimente fati de com- ponentele mediului; TAREE B. CONTFINUTURILE ENV. Mediu aprop' —Conditii de mediu din zon: roud etc.; ~ Localizarea fa spatiu: puncte cardinale - roze vanturilor. — Diversitatea vietuitoarelor: plante si animale caracteristice. 2. Procese esengiale de intretinere a vietii ~ Hr&nirea plantelor; ~ Hranirea arimalelor; — Respiratia: proces care caracterizeazi lumea vie. 3. Schimbari in mediul inconjurator ~ Aspecte ale conditiilor de mediu: snotimpurile. ~ Soareie ~ surs de schimbari in mediul inconjurator. ~ Aspecte ale comportamentelor la plante si animale: edaptarea f : (culoare, miros, perioada de inflorire), hibernare, migrafii, perioada de 4. Omul, flinfa superioaré, integratd in mediu — fofatisare. ~ Parti componente. — Functii vitale: hranirea si respirati —igiena corpului. — Miscare si sindtate: plimba i, sport si activitate fizica.Obiective de referinta. La sférsitai clasei a IV-a elevul va fi capebil: 1. s& observe si sd descrie in cuvinte simple materiale naturale si pre- lucrare din mediui apropiat. 1.2.88 identifice anumite transfor- si perceapa existenta unor interactiuni. si clasifice amestecuri si mate- ‘ale, dupa criterii simple. as 2, Dezvoltarea capacit® experiment8re prin folosirea unor instrumente si proced Obiective de referinta: & foloseascd adecvat instru- mente familiare pentru a desco- peri insusirile corpurilor, wansfor- mirile fizice suferite de corpuri si interactiunile dintre corpus! 2.2, si efectueze operatii experimen- tale simpie si observatii pentru a descoperi insusirile corpurilor, transformirile fizice suferite de corpuri si interactiunile dintre corpuri. a Cunoasterea si utilizarea unor termeni si thunl specifice stint: Exemple de activitati de inva Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati ~vizite, excursii ou caracter didactic in scopul sesizarii diferitelor ti d material; — observarea unor materi 7 stabilirii caracteristicilor acestora: —observarea in cadral unor experiments a unor transforma‘i suferite de corpuri (rapere, evaporate, ardere, ruginire etc ~ observarea unor desene care sa evi- deatieze rolul O, in intretinerea arderii ~observarea unor desene si experimente ilustraad interact dife- rentierii tipuriior de fore intainit (atractie, greutate, respingere, trac fune, deformare, impingere); ~completarea uner tabele sau cuafutorul cdrora si se clasifice tecuri, materiale etc. dupa unu! san doua criteri or de explorare-investigare a realitatii si de i adecvate Exemple de activitati de invajare. - demonstrarea modului de manuire a instrumentelor (pahare, palnii, bile, masinute, rigle etc.); —operatii experimentale care si conducd la descoperirea insusirilor fizice ale apei (form, transparent, gust, miros, volum), transformiarilor fizice suferite de corpuri (deformare, rupere, etc.) strli de miscare si de repaus a unor corpuri, interactiunilor dintre corpuri insusirilor fizice ale serului (forma, volum, transparenta); . — observarea rojului O, in mentinerea arderii; 23icate date expe- stinjele ante- rioare. 25.sa reelizeze experimente pe teme date selectind materialele ustensiile adecvate. invatarii Obiective de ncadrul unui osituatie b oy B 3 3 8 32.si prezinte rezultateie unui demers de investiare folosind termenii stiingifici invatagi. 3.3. 84 redea in limbaj propriu in cadrul clasei anumite informati stiintifice aflate prin mass- media, — masurarea distantei parcurse np dai de corpuri diferite: — eledtuirea unor tabele in care sA fnre- gistreze de fiecare dati observatiile si masuratorile efectuate; — compararea rezultatelor objinute; ~ formularea de intrebari care s gene- 1eze fpoteze verificabile experimental; —selectarea materialelor gi a ustensiilor necesare investigatiei, dintr-un set dat; vestigatii pe teme diferite folosind fise de instructiuni sau desene: sepa- area unor amestecuri, transforméari fizice suferite de acelasi corp, inter- actiuni intre corpuri (actiunea greutatii asupra corpurilor). ‘ Dezvoltarea capacitatii de comunicare, valorificdnd terminologia stiintifies i de invatare: Exemple de acti = Incrul pe grupe; in fiecare grup se stabilese urmétoarele roluri: cel care conduce discutia aatrenand intregul . grup, cel care inregistreaza activitatea desfigurat de grup, cel care va raporta intregii clase concluziile grupului, cel care ve cronometra timpul: “= folositea unor surse bibliografice, Ziare, reviste, atlase, dictionare etc.; — organizarea datelor de tabele’ si for- mularea de concluzii simple pe baza acestora; prezentarea ciara si concisa folosind limbajul stiinfific insusit a unor emi- siuni radio-t.v. pe teme de stiinte. 244.1. s&-si manifeste si sé-sidezvolte — imaginatia $i curiozitatea stiin- vizand poluarea so’ tified. lui, rolul sofulus carea corpurilor, viteza de thiscare. transformirile fizice ale apei, migcarea corpurilor, interactiuni; i exprime grijasiatentia fata. © — plantarea si fngrijirea plantelor din de medi. curtea scolii, apartament, pare: ~ ingrijirea unor animale; te la gradina 200k naturale etc, jc8, rezervatii B. CONTINUTURILE ff Aerul. Polucrea. insusiri: permeabilitete, fertilitate; rol: sup ~ Apa - insusiri: solid, lichid, gaz, transparenté, gust. me de existent in natura, circu pel in ni — Acrul = insusisi: gaz. transparent, forma, volt dioxid de carbon. — Poluarga solului, apei si acrului - surse si moda! component ti de prevenire. 2. Amestecuri, Fenomene fizice si chimice. Materiale naturale si pretu — Amestecuri insusiri: solid, lichid, gaz, miros, gust, culoare, solubilitate: separarca amestecurilor: decantare, filtrare, magnetizare. —Fenomene fizice — deformare, solidificare dizolvare, evaporare ete. —Fenomene chimice —ardere, fermentare, acrire, putrezire, ruginire etc; cdi de prevenire a efectelor negative aie fenomenelor chimice. — Meteriale naturale si prelucrate — sare, carbune, p minereuri, sticla, hartie, mase plastice, rhateriale de constructie: i refolosire, norme de protectie. 1, gaze naturale, susiri, utilizari, 3. Miscarea corpurilor. Viteza de migcare. Interacsiuni —Miscarea corpurilor — repaus, miigcare: viteza de miscare. ~ Interactiuni — efectele acegtora asupra corpurilor: modifi care §i deformarea acestora. = Tipuri de forte: impingere, tractiune, def atractie, frecare. ea strii de mare, t c, greutate. 25> Obiectiv cadru Cunoasterea si utilizarea unor ter- . Dezvoltarea capacititilor de exploa- tare-investigare a realitatii si de experimentare prin folosirea uaor instramente. Dezvoitarea capacititii de comu- nicare rificand tex i stiintificd invajatd. PERFORMANTA tandarde: S.1-Descrierea insusirilor si caracte- risticilor vietuitoarelor si fenome- nelor naturale observate. S.2. Compararea uno! corpurilor in functie de conditiile de mediu. . ‘ S.3. Realizarea de experiente folosind instrumente familiare. S.4. Efectuarea de experimente dirijate. 8.5, Formularea de enunturi stiintifice pertinente pe baza informatiilor extrase din datele experimentale S.6. Prezeniarea rezuitatelor unei inves- tigatii—experimentat in mod simplu si clar,CAPIT OLUL Bl GEOGRAFIA ROMANIEI —CLASA ATV-A- 3.1. INTRCODUCERE Curricuiumtiul de geografie pentru class a IV-a isi propune s&-i familierizeze pe elevi cu notiuni elementare de geografie, relativ simple si accesibile varstei scolare mici, Pomnind de la elemeniele de geografie a orizontuiui local, i se propime elevului descoperirea progresiva a aspectelor definitorii ale spatiului geografic romanesc. Mutatia esentiala propusa de prezentul curriculum este wrecerea de la geografia de tip descriptiv spre un demers de invatare care incurajeaz’ injelegerea relevanyei geografiei pentru viata cotidiand a copilului. Sé um interesului acestuia de 2 cunoaste direct, de a investiga si de faptul geografic imediat, precum si importanta prezent: rate. Cu alte cuvi elementar~ ambiant favorabil uw unei vieti eaaataeee gi ec unui medi stud sali de clasa, natura inconjuratoare flind mediul cel mai potrivit de fe miliarizare copilului cu fapte! geografi : Curriculum-ui de fata este astfel conceput incat si nu ingrédeasca prin conceptie sau mod de redactare stilul cadrului didactic, sd ofere acestuia libernate de alegere si de organizare a unor activitati de invatare, considerate a fi cele mai adecvate atingeri obiectivelor propuse. Astfel, fiecare scoalé are libertatea de a repartiza orele alocate prin planul-cadru de invatimént, dupa cum considera necesar, respectand conditia parcurgerii integrale a continuturilor obligatorii ale curricu- lum-ului. Aitfel spus, cele aproximativ saptespreze ore alocate disciplinei pot fi desfasurate de-a lungu! intreguiui an, in altemanta cu lectiile de istorie sau — dimpotriva — ele pot & grupate intr-un anumit semestru, celdlalt semestre find integral dedicat studierii istorii. : Totodaté, cadrul didactic poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvara a temelor, acordand o atentie speciala pastrarii logicii interne a disciplineij-capit ~ insugiree de tp academic, excesiv elor de geo- trarea pe coutimuturi teoretice si pe informatia factuala, insu- ficient adaptata varstei si posi- tilor de intelegere ale copitlor; ~ activitati de invatare generate dinspre continuturi; ~ activitati de ievatare realizate exclusiv in spatiul clasei. CURRICULUM-UL ACTUAL ~ libertatea cadrului didactic de a alege mul de ore, in tie de posi- bilitdtile locale si de interesele elevilor. —infelegerea relevanjei geografiei pentru viata de toate zilele, prin contactul di- rect cu fenomenul geografic; ~ centrarea pe formarea capacititilor de intelegere a faptelor si a fenomenelor caracteristice mediulu: geografic incon- jurdtor (cu accent pe formares deprin- derilor de investigare, de orientare etc.). ~ activitati de invatare generate de ~—activititi de invatare realizate inclusiv in mijlocul naturii, prin contactul di- rect cu faptul studiat si prin metoda a invata prin experimentare“. 3.3. GBIECTIVE CADRU i. Perceperea si reprezentarea spafiului geografic; 2. Observarea, des baza diverselor surse geografice; 3. Cunoasterea $i uti Jerea si relationarca elementelor de mediu geografic pe utilizarea unor elemente de limibaj specifice geografie’; 4, Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii reiafiilor dintre om simediul fnconje 3.4, CURRICULUM CLASEI A IV-. A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE 1. Perceperea si reprezentarea spatiulul geografic Obiective de referinta: La sférsitul clasei a IV-a elevul va fi capabii: L 1. 58 localizeze corect eiemente ale spatiului geografic: Exemple de activitéti de invagare: Pe parcursul clesei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati: —activitati cu harta, atlasul;ienteze in ter turistice, expeditii, excursif n plan elemente —-— exercifii de reducere a scard prin im- partire; = exerciii de utilizare a 9 desenare de simboluri propri; ~ elaborarea unor zonei 2, Observarea, descrierea si relationarea elementelor de med: paza diverselor surse geografice Obiective de referinia: Exeinple de activitéti de invdgare 2.1, s8 observe dirijat-nedirijat ele- __~ activititi de observare in natur&: menie ale mediului geografic: ~ completarea unor fise, de observare a date; 2.2.88 foloseasci procedurideinre- ~ calenddaru! naturii; gistrare a datelor geografice ab- ~ exercitii de construire si citire a wuor ele, schite, date, diagrame; servate; identifice si s& deserie carac- area unor descrier! orale si scrise teristici ale elementelor geo- (scrisori, povestiri, reclame, afise} formelor de relief, a unui oras, sat etc.; 2, jafii simple — proiecte. intre fapte si fenomene o vate. 3. Cunoastereg si utilizarea unor elemente de limbaj specitice geografiel Obiective de referinpa Exemple de activitati de invatare si construiascd enunturi simple - de redactare dupa un plan despre fenomene si fapie geo- simplu de idef; grafice observate; ~relatari, discutii in grup: 3.2.88 sesizeze sis explice unele _- excursii, drumetii, vizite: legaturi vizibile intre realitatile ~— discutii in grup. iumii inconjurdtoare. 4, Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre om si mediul inconjur3tor Objective de referinta. Exemple de activitaji de invatare: demonstreze gri — plantare de pomi: mediul inconjurator. ~ intretinerea zone’ in care se aff — excursii, drumetii 29reliefal, muntii, dealurile si podisurile; — Pozifia geograficd a Roma st&tétoare; fauna si flora; vremea si clima; , apele curgatdare oameni si locuri; agezdri umane: resurse naturale si activitati economice; schimburi, legituri, comunicatii; protectia si conservarea mediui, 2, LISTA DE TERMS NI — puncte cardinale (N, S, E, V), vecinii, regiunile istorice; — reprezentarea pe hart a muntilor (culoarea): Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali (varfuri, bogafii, faund si flora, elemente unice {de ex.: Babele si Sfinxul, cabane, chei, rezervatii etc.); — reprezentarea pe arti a dealurilor si a podigurilor (culoarea): Podisul Dobrogei, Podisul Moldovei, Podigul Getic, Subcarpatii, Dealurile de Vest (elemente unice, podgoriile. locurile turistice etc.}; ~ reprezentarea pe hart a cAmpiilor (culoarea): Campia de Vest, Campia _Romén’, Delta Dundrii, localizare, elemente unice (rezervatii etc.); —Teprezentarea pe hart a apelor (cuicarea): ape curgatoare: Dunarea, Somes, Cris, Mares, Miu, Olt, Arges, Ialomita, Prut, Siret; ape stitdtoare: Bucura, Snagov, Amara, Techirghiol, Balea, SE. Ana, Rosu; Marea Neagrd (localizare, ailuenti, important’); — reprezentarea pe harta a asezarilor omenesti (judet-oras-sat-capitala, centre turistice): Iasi, Galeti, Brdila, Constanta, Bucuresti, Craiova, Timisoara, Sibiu, Brasov, Cluj-Napéca, Oradea; ~ solurile, terenurile agricole, resur .efercase), pAduti -- ape, agricultur4, industrie, centre économice; ansporiurile pe uscat, pe ape, pe calea aerului, obiective turistice, -comunicatiile (televiziunea, radiofonia, telegrafia, telefonia). Observatit: Se insist pe orizontul local Se va studia prin realizarea unei activitati ecologice practice, iar referii teoretice se vor preciza la fiecare capitol, unde este cazul. ~ Lista denumiriior geografice se poate completa cu denumiri din orizontul je subsolului (petrol, gaze, cdrbune, feroase, local. C.STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA Obiectiv cadru : Standarde ; 1, Perceperea si reprezentarea spa- —_—S.1. Identificarea principalelor elemente ini geografic ale unei HirtDescrierea prin enuntur! simple a unor element geografice din me- diul apropiat. S.4, identificarea relatiilor dintre com- ponentele unei harti sat: dintre com- ponentele unui spativ geog cunoscut. 3. Cunoasierea si utilizarea unor ele- Prezentarea pe baza unvi plen sim- mente de limbaj specifice geo- plu de ide a unor elemente de geo- grafic grafie folosind termeni adecv maliz&rii obiectivelor sd Noua programa scolard prevede in procesu! operat parcurgi in linii generale mai multe etape. — sh precizeze obiectul actiunii: ce am defineascé, si identifice, s4 rezolve in raport cu continutul instruirii: E descrie conditiile situatiei didactice: — sd precizeze criteriul de evaluare standardizat, cerut de obiectul act de conditiile stabilite Criteriile stabilesc un numar minim, mediu se obtine un anumit numér de puncte in vederea ev acordandv-i-se calificatival meritat. tn elaborarea obiectivelor, invatatoru! trebuie sd find seama de principi accesibilitatii, formulandu-se intrebari de evaluare pentru elevi in mod gradat. de la usor Ia greu, de la simplu la complex Pentru fiecare obiect de ‘nvatmént noua programa prevede etapele progresive varea obiectivelor operationale ce cuprind urmatoareie sarcini realizabile: 1. idealul educational: . . . 2. finalitati (orientari strategice ale functionarii sistemului de invatém4nt); 3. scopurile urmirite de noua programa de invétimant este ca toste obiectivele sd se realizeze in diferite niveluri si tipuri de scolarizare; 4, realizarea obiectivelor generale (cognitive, afective, psihomotorif) 5. realizarea obiectivelor specifice diferitelor obiecte de invatimant 6. realizarea obiectivelor operationale. in elaborarea manuelelor de Stiinte ale naturii sia geografiel in ciclul primar, autorii rebuie s& aiba in vedere atingerea tuturor obiectivelor prevazute de actuala programi de invatamaat. _Acestea urmaresc patra directii care vizeaza: —cunoasterea si intelegeres mediuiui Inconjurator si a fenomenelor de catre si maxim de raspunsuri pentru a i corecte a fiecarui elev elevi; ~ comunitarea orala si in sctis; — legatura dintre stiima si viet; — investicare — exnlo: nout!anualele c: yeleag pon fe medi ponente ale mediui ii nemijiee istinga sis descrie materiale, plante, animale dupa anumite caracteristici — s& stabileascé relatii intre elementeie mediului inconjurator, intre acestea si factorii de mediu; ‘A sesizeze procese fizice simple (miscarea unor obiecte), schimbéri in onjurator, stabilind relatii de tip cauzé-efect; p chi de obiecte, evenimente, fenomene (dou surse de lumtind, rea a doud jucdtii, incilzire, racire). , Invatdtoru! trebuie sd urmareascé prin obiectivele care vizeazi comunicarea, sd reuseascé in réndul elevilor urméatcarele: poatd descrie oral materiale, obiecte, plante, animale; — si fie capabil sa-si insuseasca termenii si proprietati (infitigari, masa, flexibilitate, text — sd descrie in termeni familiari obiecte, plante, animale; — si clasifice elemente ale mediului inconjurator dupa ¢riterii simple; ~ sd descopere proprietati ale diverselor materiale in scopul stabilirii utilité- lor; — si fie incurajati si puna intrebéri (de ce, cum, ce s-ar intampla daca) in rd cu cele observate: — si stie s& raspunda intrebarilor adresate de invatator $i colegi ~ si exprime escoperirile si ideile proprii utilizand un vocabular adecvat: ~ sa comunice informatii folosind scheme, simboluri, tabele; ~ 8 interpreteze date $i simboluri pentru extragerea informatiei. 2 obiectivele care urmaresc legtura dintre stiinja elevilor va trebui: i dezvolte capacitatea de constientizare a roluui stiintei in viata cotidiana ~ sd sesizeze impactul activitayii omului asupra mediului inconjurator, — sa perceap2 realitatea inconjuratoare ca pe un mediu de viata, actionand gestionarea, ingrijirea si protejarea mediului. Invatatorul trebuie s& urmareascd prin predarea lectiilor de stiinte ale naturii si geografie, sA dezvolte capacitatea creatoare si imaginatia acestora. Deci, prin obiectivele de investigare-explorare, elevii vor ajunge: ~ si-si dezvolte aptitudini de investigare a mediului inconjurato: ~ si efectueze experiente simple $i m&suratori care si condicd !a formarea unor observatii si aprecieri de verificare/a ideilor; ~ sé exploreze obiecte, fenomene, procese la prima vedere, folosind modalitati potrivite $i multiple: foloseasca surse de informare variate (reviste, carti, albume, colecti unor materiale casete audio si video) 32CAPITOLUL IV APLICAREA PRINCIPHEGR BIDACTICE SE roam ICE IN PREDAREA-INVATAREA OBIECTELOR: STHNTELOR NATUR SI GEOGRAFIA ROMANIEI IN CICLUL PRIMAR Principiiie surarea procesului de realiz e necess Stator in activitatea sa cu elev In cadral obiectelor Stiintele nat: ste prin prédarea lectiilor sd rea izeze chiar ia aceeasi iectie mai i didactice. Printre incipiile didactice recomandate de Pedag 4.2. PRINCIPIUL PARTICIPARIL CONSTIENTE ~ Si ACTIVE A ELEVILOR xiste uo eacd de la ideea c& in invatare treduie Esenga acestui principi proces activ de infelegere si asimilare a informatie, iar elevu! este subiectul propriului proces de formare si insusire de noi cunostinte cu o sings urd ae s& la stiintele naturii si fie participant activ la desfasurarea lectiei, in cazul nos! geografia. in viziunea acestui principiu' eiewul participa la descoperirea datelor de informare, isi formeazd scheme intelectuale de conturare a notiunilor, conceptelor care ii vor servi ca‘baza pentru treapta urmatoare. De exemplu, chiar de la primele lectii de geografie la clasa2 IV-a, invatatorul webuie sd prezinte elevilor punctele cardinale, desfasurate mai intéi in orizontul local din preajma scolii unde se fac observatiile asupra mersului aparent a Soarelui, apoi cu busola fn vederea stabilirli penctelor cardinale, prilej cu care vor fi antrenati mai multi elevi, ulterior in clasa, cele constatate de elevi sub dit rului, se vor prezenta sud forma simbolica, schematica, abstracta. ciciul primar —ed. 4 3 - Metodica predirii geografiei si stiingelor nsturiilevi ‘ang unde se aplica schema intelectual: i (muschiul ei care este orientatd spre nord abstract cu participarea directé a nostingelor. prin realizarea alternantei intre concret elevului se asigurd procesul de asimilare Ro Constituie un alt principiu de bazd in invatémantul primar care trateazé idea ca in invlfare, elevi! trebuie sd aib& un suport percepttbil si observabil dupa care si-si formeze reprezeptarea corecti, durebila a obiectelor si fenomenelor din natura, De exemplu, cu elevii clasei a Il-a, la obiectul stiintele naturi, se pot face’ observatii asup: muri de stejar care are frunze dantelete, mai aspré din cauza perisorilor care 0 andra fn timpul secetei, apoi asupra scoartei de pe tulpind care este mai afurcas2) sau cu crépaturi din cauza ploilor putine; comparativ aceleasi observatii se fac asupra faguiui la care se observa c4 ramurile au frunze moi, doar usor zimfate pe margini. Tulpina sa este neteda si mult mai inalté, toate aceste wisdturi flind determinate de faptul c& fagul creste in zona de-dealusi inalté si chiar la poalele muntelui cu ploi mult mai bogate fata de stejar, care se dezvoltd la campie ri joase cu ploi putt Dup ce elevii au intuit caracteri striatd (zgrol fe celor dou componente (stejarul si ici este posibild observatia intr-o drumstie), atunci elevii pot recunoaste cu usurintd sau atlas, dupa care se pot realiza coreiatii mai complexe, cauzale, ca partitia pAduriior de stejar si fag in tara noastra in raport cu treptele de relief cu care se jeaga specificul temperaturii si precipitatiilor (etapele climatice). care jlustreaza rolul intuitiei, se referd la observatia asupra din mica trus’ petrograficd; se iau pe rand un esantion de fut zilos sau nisipos specific cdmpici, o bucati de calcar, granit, bazalt sau o gresie specificd muntilor, pietris grosier in amestec cu nisip din zona dealurilor; se pipaie, se incearcd s se sfarame intre degete, se observa cu ochiul liber coeziunea intre componentele lor care le dau durititi si rezistente diferite. Astfel, se argumenteazi componenta formelor de relief cdrora Je imprima tasdturile distincte (indltime, netezime, abrupturi'cu varfuri semete sau dimpotriva, pante domoale cu vai largi la campie si dealuri). Aplicdnd consecvent (dar nu abuziv), acest principiu devine . izvor" de formare rapida a reprezentirilor, de consolidare a notiuailor, conceptelor; se produce saltul de la concret la abstract si gandirea se dezvolta mai indepen- dent. De exemplu, redarea elementelor descoperite in natura cu ajutorul sem- nelor conventionale pe hart si recunoasterea acestora dupa care se interpreteaza narta. 34o balt, o mlastina si descrise prin rilor care le diferentiaz& desi, aceste fel, cunostintele empirice ale elevilor cunostiittelor conducdnd ia rvarca directa in natura a unui | ratie conduce rapid la intuirea trasAn forme intra in categoria de ape statatoare. A se clarificd si urmeaza o treapta de intelegere corect: generaliziri. TEORIE! CU PRACTICA 4.4, PRINCIPIUL LEGART, Acest principiti didactic exprima cerinta de a imbina insusirile cunostintelor teoretice cu posibilitatea aplicirii lor in practic& in rezolvarea sarcinilor ulterioare si a integrarii in societate a elevilor. Se pot desprinde doug directii principale prin care cunostintele teoretice se imbind cu cele practice in procesul de invataméant. a) Aplicarea cunostintelor asimilate in rezolvarea altor sarcini teoretice ca de exemplu: la Geografia Roméniei, la tema ,.Apele Roméniei* se pot realiza urmitoarele operatii didactice cu caracter aplicatiy si activ prin care elevii pot dobandi noi informatii prin propria lor experient i analiz3 dupa cerintele formu- late de invatator astfel: ~ cunoscand semnele conventionale ale formelor de relief, ale raurilor, ale oraselor $i satelor, puteti descoperi pe harta patriei raurile din sudul tarii cu afluentii lor principali? Precizati: denumirea raului, locul de izvor, afluentii principali (primiti pe dreapta si pe sténga), treptele mari de relief strabatute, orasele mari prin care tree si locul de varsare. Aceste exercitii de lucra cu harta au menirea de a intelege cu usurinta mesajul lectiei, de a-i forma pe elev si ,,citeasca“ gi sé interpreteze si alte elemente de pe hartd, iar pe plan mintal, o reusit simbioza intre procesele de analiza si sinteza care contribuie la dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale elevilor. Sau, un alt exemplu care se referd la fntocmirea calendarului naturii pe o lund, pe otimp sau 1 chiar pe un an, sub indrumarea invatatorului, se aplica cunostintele le despre temperatura acrului (cu obse pa termometry) un an Hate Ja lect precipitatiile atmdsfetice (modul de formare si felul | lor), formarea vantului si irectia tui, gradul de acoperire cu nor! a bolfii ceresti etc, fenomene care se redau prin semne conventionale consemnate zilnic, vor da in final imaginea de ansamblu 4 care poate caracteriza si specificul cli- ersului vremii in localitatea respect ¢ din acel finut. 6) Realizarea unei activitati practice cu materiale didactice care se bazeaza pe cunostintele teoretice sau operat intetectuale. De exemplu, pe baza cunoasterii factorilor de mediu care influenteaza incoltirea semintelor si dezvoltarea plantelor se poate realiza ,,Coltul viu al naturii“ la nivelul clasei sau laboratoruiui de biologie, deprinderi practice pe care le utilizeaza si acasd prin plantarea $i fngnijirea fiorilor 4in locuinti sau din gradina. Elevii urmatesc cu piacere propria ,opera“ in evolutia plantei pand la inflorirea ei, iar orgdhizarea de c&tre invafator a unéi actiuni de tip »Expotlora la nivelul clasei (sau coli) cu cele mai ingrijite si mai frumoase ghivece de flor (cu numele elevilor ingrijitori), aduc nu numai un interes deosebit, dar se infiripa si o pasiune pentru ingrijirea plantelor, misiune usoaré la varsta lor a matexpozifie, starea emotionala re, se cladeste ie Ocrotite piantele $i natura. fe practica pot continua si la alte tipuri de lectii metiflor si excursifior. MEINICE A CUNOSTINTELOR, PRICEPERILOR SI DEPRINDERILOR ée si ferme a inge ale naturii primutui fond & ele constitaie si Geografia Ro Aniei, invatate ale alfabetului unei 5 tu] acesteia. fn acelasi tin silegile geografiei ca stiing potrivit carora se De exemply, explicarea formé se izvoare de suri in zona de muynte in stransd legAturd cu precipitatiiJe bogate, cu panta muntelui sau, repartitia padur de stejar in zona dealurilor joase pana in cdmpie favorizate de un cli dicate si precipitatii mai scazute, se face pou cu temperatori mai cauzalitatii. . Asadar, este de preferat s se insiste asupra ideilor de baz formative si nu nuwnai pe Incdrcdtura de denumiri si date care au $i ele rostal cuvenit. insusirea deprinderilor inca din ciclul primar presupune exersarea lor c dar nu agasantd, ci alegerea selectiva a elementelor de observare, de interpretare, Ge exércitiu care sA starneasca interes elevilor in timpul lecriilor, permite 0 mare stabilitate in timp. Astfel. in afara unor deprinderi generale cum ar fi, de observare, misurare, orientare pe teren, desenare etc., o importanta deosebitd in invatarea geografiei o are formarea deprinderilor de citire si interpretare a hértii cu ajuteru! semnelor conventionale si a fondului de cunostinte respectiv. nitinua, 4.6. PRINCIPIUL SISTEMATIZARH, STRUCTURARIL SI CONTINUITATIL Cerinta de baza a acestui principiu corsta fn respectarea unor operatii absolut necesare in invatarea logical. Sistematizarea cunostinfelor inseamna ordonarea lor plecdndu-se de !a concret la abstract, de la ciementele simple de bazi, pana la structuri complexe sintetice. De exemplu, pe baza insusirii notiunilor de baz (puncte cardinale, relief, clima, ape, vegetatie, fauna) se poate face o sistematizare a acestora a!goritm va servi ca suport pentru carécterizzrea geo tor reg clasele urmatoare. De aici reiese continuitatea ca 0 Freascd in sensul 2 si stracturare logicd 2 cunostinjelor, precum adrarea noilor cunostinte pe structuri anterioare. / diseplia disciplinare care au rolul pe de o parte de a consolida de a clédi o now grupare de elefne ‘ei la predarea lectiei Industria de preluerare a Sse fac asocieri logice, sistematice intre amplasarea centrzlor de prelucrare i je conifere, Repartigia geograficd 2 acestora care s-a Invatat intr-un capitol anterior este legaté de mediu! rhontan, espe cadrujui natural . tructurzrea inseamna selectarea fondului de baz al notiunilor, conceptelor cu care opereazd un obiect de in inmod gradat potrivit nivelului de gandire ai elevilor. Respectarea acestui principiu impune consecinta si r t in special it reinilor invatirli despre usele informafii, duce | ay - e elevilor care, acumuiate, determina r: zitate a toate decarece ali- golurilor in ni in urmé, si de aici cunos insnecesul scolar, L ACCESIBILITATH SAU AL ORIENTARED PARTICULARITATILE DE VARSTA INDIVIDUALE ALE ELEVILOR eae acestui, principiu impune cadruiui didactic 0 bund cunoastere a respective si nu in ultimul rand a seructurit persona elevului pe la in intelectiai la fiecare varsta si nivel de invigdnne, peat ca esos cunostinelor sk peat die Cerintele invari amplifica treptat efort din partea elevului, iar cadrul dactic trebuie s& asigure dozatea acestuia venind in sprijinul accesibilizarii cunostinjelor cu metode variate, cu mijloace de invaamnt intuitive, si strategii euristice pentru o insusire activa si profunda a cunostinjelor. Didactica traditionala recomanda o serie de reguli cum ar fi: trecerea de le usor la greu, de la concret ia abstract, de 1a apropiat la depértat in scopul accesi- biliz&rii cunosiintelor gi toate acestéa sunt specifice in invataméntul itu! pri Cercetirile contemporane arata cd regulile de mai sus pot uneori s& alterneze sul.cé se poate pleca si de la general spre particu- tn procesul de invatamant in se lar, sau de le abstract fa concret. irwide noun despre formele de reef in orizontal local, constituie fica noile cerinfe de inv sul patriei, ea individuald a elevilor porneste de la premisa ca trebuie luat ia ; ieckrui elev, Pentre cd acesta nu este un personajul“ principal care trebuie 1 in conformitate cu aspiratiile gi 48. PRINCIPIILE CEOGRAFICE oe # putemica asupra leg3turilor rete ale feprului geografic respect De exentply, satele din sectoral agricol Ilfe profilate pe cultura de legume, zarzavaturi si cresterea vacilor de lapte sub ‘iapulsel cerintei pietelor de consum ale marelt ores, in tim ce alte sate din partea centrala a Bardganului cultiva dominant cerealele, deoarece mu se resimte in accea: 4 influenta directa a unui mare centru urban. a padurilor de conifere in zona montani mai inaltd (peste 1200 m) este legata de conditiile specifice impuse de altitudinea reliefului, un factor esential in dispunerea si caracteristicile peisajelor geografice. 4.8.2. Principiul repartitiel in timp Acest principiu cere ca orice element sau fanomen geografic actual si fie si explicaf prin baza tratérii evolutive, urmarindu-se formarea lui in timp, ‘egrarea in timp a faptelor geografice. De exemplu, Muntii Dobrogei s-du format cu milicane de ani in urma (orogeneza hercinica de la sfarsitul erei paleozcice), iar in prezent, au indltimea unor dealuri datorit’ eroziunil ior de factorii externi: sau Muntii Carpafi sunt mai inaiti si mai tineri decat Muntii Dobrogei pentru c&, s-au format intr-o etapa mai receata (orogeneza alpiné}. Dar cea mai noua formé de relief este Delta Dunarii care continua si se formeze si sub ochii nostri. Sau, alt exemplu, unele enimale existente in trecut pe teritoriul {arii noastre (zimbrii care populau pad: Surile Carpatilor, sau dropia din zona stepei) au disparut din cauza vandtorii excesive; in schim, au venit sav introdvse prin colonizare elemente noi: cerbul lop&tar, fazanul si, numai de cateva decenii, cdinele enot si bizamul in Delta Dunirii. anal 4.8.3, Prineipiul cauzalitatii ‘Acest principiu coast in cutarea constanti a legiturilor de cauzalitate dintre obiecteie, elementele si fenomenele geografice pentru explicarea cauzala a producerit sau desfésurérii lor. intrebérile permanente tn baza acestui principiu 38aspectul razelor Legaturile cauzale demon nui cere sau ca spitele unei roti? treaza i 4.8.4, Principtel integrarii geografice ttebuie privit in Const in faptul cA fiecare component geografic, poate contextu! unui ansamblu de componente legate intre ele in sisteme de ordine diferite, cteru! sintetic al geografiei. Integrarea trebvie fécuti in primul rénd. fn stemutui din care face parte elementu! respectiv, precizindu-se locul si fiunctia tui fn sistem. De exemplu, Muntii Paring fac parte din Carpatii Meridionali si se inscriu in trisdturile generale ale acestora: hidrocenirala Portile de Fier I se integreaza in sistemui energetic national cu cerintele sistemului avand un rol insemnat. Chiar dac3 un ‘r-un sistem mai vast, el are anumite ieg’turi si in de complexitate pentru a se asign context regional, Constituie principiv! permanent in predarea geografiei respecte fiecare cadru didactic, deoarece manualele scolare si progr: anumita stabi raport cu dinamica unor elemente si fenomene geografice ; De exemplu, actualizarea datelor de informare despre evolutia numérului populatiei intr-o localitate, sau judetu! in care se afl scoala aparitia unor noi objective econgmice sau social culturale; intrarea in circuitul economic a unor noi resurse din ace! loc geografic, potensialul uman, asezarile omenesti, modu! ¢ utilizare a terenurilor etc. Alte exemple de actualizare a datelor chiar din orizontui local, se refer: studiul echilibreior naturale referitoare la fenomenul de eroziune a terenurilor provocat de agentii extemi, regimul hidroiogic al réuriior si inundatiile, modificarea vegetatiei prin ectivitatea omului, poluarea réuriior prin preajma asezarilor omenesti cu cantitati de rez’ , de substanye diundtoare vietii etc. pe care trebui gram 4.8.6. Principiui corelarii cunostin¢elor si al predari! interdisciptinare Acest principiu subliniazé necesitatea analizei relatiilor dintre continutul geografiei si a ceiorlalte obiecte. de invatimant in scopul reliefarii unui element sau fenomen geografic si de a sublinia sinteza componentelor mediului geografic. Predarea interdisciplinara dezvolt& capacitatile intelectuale de memorare logicd, rationament, conducand ia cresterea eficientei procesului de invatimant Marele geograf George Valsén spunea c&: ,,lumea nu se prezinté sub for de animale, de roci... ci, ca o sintez care este realitatea cu cat rect gi imediat 5 a ‘ ital valoare nracticS fn viatZ 39, apele, yeaz& repartitia plantelor $i animalelor stabilin« si istorie sunt mult mai frecvente; faptele istorice concret, reprezentat pe harti, la conditiile specifice uentat demersul istoriei. La randul siu, geografia in explicarea unor fenomex« i geografie si fizicd se in izice care sunt legate de incdizi r care duc ja formarea vaaturilor. Relatiile dintre geografie si chimie sunt sesizabile in explicarea unor procese iizarea carbunelui, a gazelor naturale, a petrolului, a minereurilor ubstante toxice, a deseurilor eliminate in mediul inconjurator ducénd la poluarea abestria. Exemplele pot continua prin legaturile dintre geografie si literanur’ (lectitle de citire bogate in fondul notiunilor geografice), intre geografie si desen sau muzica etc, explicarea unor fejelor, de dinamica maselorMETODE SI MIILGACE UTILIZATE IN ACTEVITATEA INSTRUCTIV-EBUCATIVA LA OBIECTUL GEOGRAFIE metodice, in sensu larg al cuvantului t ca un mod general de a concepe si realiza organizarea de.ansai instru fie si de educatie din scoaia. Ca teorie si practicd a metodeior procesul :, metodologia 3 fl invatd pe educat céile ceie mai bune, mai eficiente ce condue spre un progres real in plan instructiv- educativ. - : . Astfel, fiecare lectie gaseste ca punct de plecare o motivatie de ceo desfaguram? Definita prin obiectivele si sarcinile ce le are de indeplinit: angajeaza anumiti participanti, ca agenti ai actiunii (invatator si ele in vaioare pedagogic sau vehiculeazi un anumit continut; tine se: cipii si reguli}; recurge la anumite metode sf mijloace incadreaza intr-o forma de organizare didactic4, a muncii colective, i individual urmeaz un curs al desfSsurdrii prin o suitd de secvente $i operatii: este calauzita de ideea obtinerii eficacitatii $i eficientei maxime, adicd a unor rezultate (performante scolare} ce urmeazi si fie supuse evaluarii (in functie de obiectivele de la care.s-a pomit). Redat schematic acest circuit praxiologic, de ordin pedagogic (instractiv) de citre I. Cerghit, poate fi prezentat in felul urmator: Obiective > participanti > continut + norme de realizare > metode si mijloace de invatamant ~ forme de desfasurare a actiunii + mod de desfasurare > rezul- tatele obtinute — evaluare. L i proces unor metode de predare elese, aceseori, lu a activitatii de aplicate in si aleaga clevii actioneaza prin intermediul “1. Cenghit, Metode de invatat, E.D.P. 1976, pag. i 41ihui didactic 2 si active a elevilor inde potentialul creator, azi o cale pe care invatatorul o urmeazé pentru parcurs in vederea aflarii in forme compor- {0 cale propr consemnate in noi cunostis entale. Dupa cum actiunea de predare sau cea de invatare cuprinde mai multe operat r-c anumité logica, tot astfel, metoda include in componenta ei o suiti care operatie. ordonate int de procedee care pot inst De aceea ..imetcda mai poate fi definita si ca un ansamblu organizat de procedee“ (I. Cerghit - Metode de invapdmant, E.D.P. Bucuresti 1980) elatia intre meteda si procedeu sunt dinamice si anume: metoda poate deveni procedeu in contextul aitei metode sau, un procedeu poate fi ridicat la rang de metoda a un moment dat. De exemplu, demonstratia prin prezentarea unot obiecte, scheme, didpozitive, filme sau a unei pianse, a unui tablou pot constitui ur simplu procedeu in cadrul metodel povestirii, explicatiei, descrierii sau conversatiei euristice; dar, si invers, poate deveni un procedeu in cazui demonstratiei unui fenomen ca: , condensarea, etc. Alegerea metodei, sau imbinarea mai multor metode pentru o lectie sau un ¢ invingatorului care tine cont de scopul urmirit, tipul de ivelul general al colectivuiui constituit in clasa. samblul metodelor utilizate constituie ceea ce denumim metodologia activitiii didacticé sau metodologia instruirii“. (1. Cerghit si Lazdr Vlisceana — Didactica, ED.P., Bucuresti 1990). Functiile metodelor de invatimant sunt: ~ functia instrumentala se referd la utilizarea metodelor ca instrumente de instruire: = fimefia cognitiva prin care metodele devin obiecte de cunoastere si achizitii ‘ \ ‘icetii directe in exersarea pentru elevi netia formativa prin care metodele au imy telectuale, afective si volitive. ricare ar fi metoda de invatimant utilizata,'ea trebuie sa activeze elevi adic s&-i antreneze la elaborarea conceptelor sau notiunilor geografice ‘fie prin activitatea intelectual in gfup, fie prin imbinarea acesteia cu cea practicé. Sarcina perfectionarii metodelor + subliniaza I. Cerghit ~ au poate fi Hisati doar pe seama cercetatorilor stiingifici propriu-zisi; fiecare invatitor poate si faci din clasa de elevi cu care lncreazi ua adevarat laborator de incercare si descoperire feritelor sale metode si procedee de predare. 42, de raportare a metodelor lacerintele de ieri side astizi ale invatimantului departajandu-le in dou mari grupe: aj metode vechi, denumite «,,traditionale" sau ,clasice-dogmatice* ori ,didaticiste“, in esenti care fac apel la comunicarea directa, in curs de transformare siele, si: 4) metode noi sau ,,modeme', expresie a celor mai recente inovat gogice. cu accent pe dezvoltarea personalitatii elevuiui. af Literatura de specialitate cunoaste o diversitate 2 modurilor de clasificare a metodelor de invatimént fntre care, redim mai jos cAteva dintre ele: - 1. Metode expozitive: a) povestirea; b) descrietea geografic&; c) explicatia 2. Metode conversative sau dialogate: a) conversatia; bY discutia colectiva; c) comparatia; @) problematizarea. 3. Metode bazate pe utilizarea textului scris: 4a) folosirea manualulai si dictionarului; b) utilizarea lecturilor geografice; ¢) foiosiree tablei: d) metoda de lucru ca harta si globul geografic; realizarea unor machete, planuri, harti, grafice. 4, Metode de explorare si descoperir a) metode de explorare nemijlocita cum sunt: observarea sistematica si independent a obiectelor si fenomenelor geografice: lucrarile experimentale cu caracter practic; b) metoda descoperirii pe hart si in natur 5. Metode de explorare a realitatii geografice prin intermediil substitutelor acestela: 4) folosirea, demonstrarea si realizarea materialului intuitiv: tablouri, fotografi, albume tematice si metodica utilizar lor (tehnica de colectionare, clasare, {spon ; 5) utilizarea proiectiilor tuminoase, a casetelor vi Gidactic; ¢) metoda modelarii, 6. Metode bazate pe acjiune: 4a) exercitiul; bj metoda algoritmizarii; c) jocu! didactic .Metodele noi, spune J. Piaget, sunt cele care tin seama de natura proprie copilului si fac apel ia legile constitutiei psihologice a individului, la legile dez- voltrii lui“! Permanent, in activitatea pe care o desfasoara invatatorul trebuie sa fie preocupat de rezolvarea urmatoareldr pr ‘obleme prin studiul geografiei patriei: a) ce predau elevilor si cum expun in fata acestora? b) ce objective urmaresc sd redlizez prin predarea subiectului respectiv? ii peda “J, Piages, A instrui, a educa, E.D.P. Bucuresti, 1574, 4Brindertlor la elevi? face la int€mpiare, ci in functie wei geografi ‘biectivi: personalitatea a de in asa fel, incdt cat fnai mu atui activititi are pe bazi de i educa pe copil Janu presupune sé-i dezvoltim propria gindire, dezvolténdu i, psthologia ele p in viziunea modem’ metodele de predare trebuie concepute mijloacele moderne de unea, filmul ete.). Nui imbinand in predare, , demonstratia). cu cel (lectura geografi nea vizusla sub diferitele ei forme i cémpii cu ejutorul diafil i poate realiza un invatamant mo- nfelor tot mai mari pe care societatea noastra cu o Invatamént (sudio-vizuale, televi rea, explicat ulul, s ‘osest metode si procedee ate armonios una cv alta, ca plu: expunerea orald a materialului nou este insofita de demonstratia si observatia independenta a elevilor; cu conversafia sau dialogul, cu folosirea tablei, a graficelor, a schitelor etc. inafara de aceste metode generale, in predavea geografiei se folosesc si metode specifice ca. spre exemply, metoda Iucruluj cu harta si cu globul. Astfel, se folosesc in printul rand metode axalé pe intuirea directa a obiectelor si Zenomenelor geogratice pe baza observatiilor directe in cadrul excursiei, pe explicarea fenomenelor privite pe desen, fotografi, tablouri, mulajelor geografice etc, O larg’ folosire o are la aceasta clasi raunca cu manualul (formarea deprinderilor de a citi si extrage ideileprincipale din lectia de geografie) NT $i FUNCTHILE LOR 53 MULOACE DE {NvATAM Cu ct elevul triieste o experienti de cunoastere mai direct’, dedus& din contactul personal cu Jumea obiectelor si fenomenelor reale, cu atat mai mult, el va usi si-si formeze réprezentari si imagii , Mai clare $i mai bogate asupra realitatii. Contactul nemijlocit s litatea std la baza cunoasterii stiintifice progresive 3 insd nu totdeauns naturale, cu care elevii ja substituentele reali: torul poate sd efectueze lectia pe baza unor realitat i mucze leotia pe b fi mod ner nnci se recurge nstra-e care webule se reprezenta atunci af aceste conditil a apérut necesiiatea practic& de folos invatimant demonstrative gi intuitive cu diversitatea lor care contri unor lectii mai atractive, mai begate in continut. le functii ale mijloacelor de tnvatama ncipal ygrafie sunt: — functia informat ivational in predarea geografiei se int care, in fun: caracteristici constructive pot fi ee Ecaterina Oianescu ~ Metodic: } de mijloace de i pedagogical acestora si de grincpale'e eva categorii (upt | = busola, Japa. mi fie meteorologica cu aceesorii . | (ermometr, pluviometmn, gintets) P= glob te, machere, mula, pl studiul geografiei fizice (relief, ape. vegetatie} i (ale judeputui, ale Romaniei, Europei uswative, tabiour! | -atlase geografice, | si arta tumifi; plange, mape temarice si portrete, postere | pe panouri cu caracter permanent fn clasai. 4 Nataralizir. ~ colectie de minerale si ro ou specii de planie caracteristice (stepei, padurii de sinuturiie alpine}; ~ fragmente de trunchiuri de co; r, fag, molid, salcic) si vimurele cx frunze puse in ierbar; colectie de fiucte specifice arborilor de mai sus me didactice; diapozitive si diaftime; ~ folti peatu retroproiector; videacasetofon cu colectia de casete video: televizor. radio-cas 5. Mijloace si echipamente dio-vizuale: fon radio-televiziune, presa. reviste pericdice 6 Mijloace de comunicare in (mass-media) 45le trebuie selectate cu atentie lor. De aceea trebui turii, s stabileascé cu ategrate in lectie ec’ re mai ales a ap: eic., care sunt necesare lectiei, modalitatea le care vor insoti demonstrarea cu fiecare mijloc de de fumeti e din timp starea. ‘nile, graficele, ha tnvatamiant. Condisiile pe care trebuie sA le indeplineascd mijioacele de invafimént utilizate: ib un continut stiintific corect; — si fie clar si concis executate reprezentind elementele principale ale biectului sat fenomenulu! geografic (am&nuntele inutile impiedica intuirea mai 2, si ‘ive bine conturate cu redarea colorai& pentri a fi bine observate si de elevii care stau in spatele clasei. Materialele confectionate indeplinind acest conditii, contribuie la realizarea ard a obiectivelor urmérite in lectiile de geografie. intre :ijloacele vatimant si metodele de invétamént exist o relatie speciald deoarece nici-un mijloc de invatimant nu este eficient daca au este insotit de o metoda si de contextul pedagogic in care este utilizat. Este stiut c& fiecare ij are anumite functii, dar este eficient cand este folosit corect. si in ansamblul strategiei didactice. 5.4. APLICAREA METODELOR $i MULOACELOR DE INVATAMANT IN PREDAREA-INVATAREA GEOGRAFIEI IN CICLUL PRIMAR 5.4.1 Metode de transmitere gf fnsusire a nollor cunost! a) Metode expositive euristice Metodele expozitive euristice ofera inforinafii, determing ‘urmarirea conti- nutului logic si sugereaz4 cdile pentru 2 ajunge la adevir. Aceasté metoda se desfisoard sb diferite modalitati: expunerea oral& cursivd sau insofitd de explicafii verbale; convorbiri sau dialog invatitor-elev; elev-invatétor; prelegere scolara si povestirea deseriptiva, Toate acestea le vom comenta pe rind, nu inainte de a sublinia importanta lor. in comparatie cu alte metode, c§ detin o serie de calitati care le fac de neinlaturat. Mai intai de toate, ele asigurd conducerea de catre invatator a lectiei. In scoala, in clasele primare (a Ill-a $i a IV-a) cand chiar din contactul direct cu realitatea, elevii au putine cunostinte despre diverse obiecte si fenomene, cuvancul invafatorului constituie principalul izvor de cunostinfe pentru elevi. Mai muit 46iturate, ele pet si timizate, puse de acord cu unele cerinte modeme de invataméant. Optimizarea se poate realiza- in diverse modu formarea monclogului in dialog: prin permanent apel fie prin inductie, fie prin deductie; prin introducerea fn cuprinsul lectiei, a exercitiilor de munc& a desena bara, de @ citi hara, de a analiza textele geografice, selectarea pejsajelor de laborator ete. fn acest fel roiul cuvantulu! viu al tavatétorului i elevilor spre cescoperire, ca si a de studiere independenti a mater alte vi la insusirea propriilor lor cunostinte. Deci, imizarea se poate obtine in conditiile in care este antrenatd activitatea elevuiui, estuia, cea ce presupune insotires expunerii orale a invayStorului cu 2, exercitiile geografice, de desenare'si localizarea ctuat de elevi; folosizea tablei, Jucrul cu manu ul, conturu! ef demonstratia cu ajutorul r dn Sunctie de materials in condifiile specifice clasei, metoda rite forme: explicarea noului material de cdtre invat&tor, expunerii orale capata di povestirea, descrierea, prelegerea scolar’, in cadral expunerii orale invattoru! expune in mod cursiv si sistematic ma- teria, iar prin rat cum trebuie folosit manualul, harta, diferite apara lecturi geografice, tezind in fely! acesta interesul elevilor pentru studierea geografiei. In cadrul explicdrii, atensia principald trebuie dat expunerii celor mai importante cunostinge prin scoaterea in evident a legdturilor cauzale existente intre diferite obiecte si fenomene geografice, pentru ca expunerea si dea rezuitate bune este necesar ca pe lang manual, invayatorul sA consulte in piealabil si alte materiale legate de problema respectiva. De asemenea, expunerea explicativa a materiafuiui devine mai awagatoare, dacd invatatorul a vazut pe teren obiectele si fenomenele geografice pe care le explica. Expunerea explicativa se poate prezenta sub doua aspecte i. Cand invatétorul incepe expunerea prin comunicarea datelor geografice pe urma da explicatiile necesare si trage concluzii (de exemplu: cand predim la clasa a IV-a podisurile, mai intdi se pleacd de la munti i apoi se explic3 originea podisurilor, cum s-au format si intre ce alte forme de relief se afl) 2. Alt mod de expunere orala este acela, cdnd invattorul prezintl nofiunile generale. iar apoi d& explicatiile corespunzitoare in ciasele mici, expunerea explicativa a invattoruiui trebwie si fie imbinata cu‘cat mai mult material intuitiy, judicios selectat. Multe obiecte si fenomene, pe care le studiaz3 geografia, nu pot fi percepute in mod direct cea ce ingreuneazé formarea unor notiuni clare si precise, De aceea se recomanda folosirea 2 ct mai tablouri geografice, a desenului pe tabla, a demonstrarii materialului didactic. la inceput 47. Aceasta, din cauzé tia pe de alta parte, iin cuprinsul invatatorul sé nu se eior si ciftelor, ci s& prezinte,si pte, tordeauna ins8, tinand seama de puterea de intelegere a elevilor Expunerea explicativa prezentarea materiei in mod comparativ $ \vasStorului trebuie sd tind seama gi de o alt cerinta: expresiv. Treduie finut seama, de nu leagé materialul expus de hartd si de alte mijloace didactice (albume geosrafice, tablouri, schite explicative etc.), deoarece in timpul expunerii elevii trebuie s4 asocieze ideile cu imeginea realé a obiectului despre care se vorbeste. iui si ai elevilor in cadral acestor forme, ponderea activitatii revine cadrului didactic, el reprezentand sursa principala de ctinostinte si coordonand activitatea elevilor in vederea descoperirii si asimilarii informatiei. cl cu aceasta. clevii pot fi antrenati in multe situatii, atunci, cand din analiza rezentate sf aleaga solutia cere conduce spre adevarul stiintific. De exemplu, ntali — dup ce se face prezentarea sistematicd a acestora, ‘indu-se algoritmmut: pozitie geografica, limite, modul cum s-au format; rocile principgle care fi alcdtuiesc, descrierea’principaleior masive, vegetarie bogatd in paduri si pajisti de munte. se poate solicita elevilor sa sesizeze ce fei de paduri sunt caracteristice $i si enumere cateva specii de conifere; mai pot corela cu aceasta $i animalele care traiesc in acest mediu de viafd, informatii care le-au acummulat partial in clasele anterioare. Cele mai frecvente stiluri de predare care se intélnesc in invatimannul nostra sunt: ce! ,.dominat de cadru! didactic" a cdrui preocupare este prezentarca informatiei cat mai sistematice, epeland in masur& mai micé la antrenarea elevilor si, al doilea ~ stilul de lucru cu elevii - in care accentul se pune pe activitatea acestora, pe participarea lor !2 descoperirea cel putin a unei parti din cunostinfele ce urmeazi a fi favajate. Dialogul constituie modalitatea principala de Iucry fntre invitétor si elev sau iatre elevi in cazul organiz&rii activitatii pe grupe cu sarcini diferite de lucru, iar conciuziile finale sudeaza tot fondu! de informatie sub dirijarea competent ainvatatorului. De exemply, la lectia ,, Raurile din Romania‘ —lectie de recapit si sistematizare a cunostintelor, dupa ce se reactualizeaza trisdturile generale cu ivire la aspectul desfasurarii raurilor mari care avand izvoarele in Carpati, se dispun ca razele unui cerc, ca ele strabat toate formele de relief si in final sunt colectate de Dunare. Se clesificd réurile in tei grupe dupa crientarea tor, in dir Je: grupa raurilor din vest, din sud si din est. tia punctelor 48| Locul de unde izvoragc somesuil Mare si somesul Mic = Dealusite de Vest: Vest | ematic constitaie o metoda de baz’ fn predarea geogr ordonarea logicd a conjinutului stiintific al Expunerea si c& la clasele I-IV, imbraca diferite forme: con{inutului prin Limurirea si clarificarea unor notiuni. sublinierca noteior e: ierea, povestirca si lectura cu continut geografic. Oricare ar fi metoda ilizarea mijloacelor de tavat&mént adecvate: hart inclusiv mijloace audio-vizvale. c) Explicasia este metoda prin care se urmareste Limurirea si unor aotivni, principii, leet i dintre obiecte si fenomiene prin sublinierea genezei si devenin a tema ,Munili Carpati“ s-a explicat modul de for 1 prin incretire si pria izbucnirea vulcanilor; in formarea notiunii de Delta Dunarii s-a plicat de asemenea, modu! de formare cao cémpie téndr tele Dundrii si mare prin aluviunile depuse de aceste ape avand un specific aparte -- un amestes de péindnt si apd Gu vegetatie si animate specifice. Explicatia se poate completa cu lectura geograficd care descrie Delta’ Dunarii, care este foarte sugestiva insotita de diafilme color reprezentand diferite sécvente din delta. Ce este Delta? O nefntrenipt’ rostogolire de ape, o insiruire de grinduri si celiere de lacuri, pamanturi plutitoare si ostroave mireje, intinder! nesfarsite de stuf si paduri care pot fi $i de stejar, ca acelea de-pe grindul Letea, z8pezi care-si trec viata intre un rasdrit $i un apus de soare si vulturi care trdiesc sute de ani. Delta este un adevarat paradis la rasdritul soarelui. Letcile pescarilor lunéca lin prin canalurile ei, printre nuferii albi de pe luciul apei, acoperit cu roue diminetii care sclipesc in soare, ca nigte boabe-de cristal, iar stuful se inclind gratios sub adierea vantului de parca 1-ar da pescarului ,.bund dimineata*! Din cand in cdnd pescarul mebuie si se aplece pentru a trece pe sub crengile iciilor, care se inclind unduindu-se tu apa, impreund cu rachitele si plopii, formind adevarate bolti de verdeata." (Lecturi geografice vol. I Societatea de Stiinte ale naturii si geografiei din Romanie, E.D.P., Bucuresti, 1967, pag. 190).- Expunerea si explicatia apeleaza la diferite procedee cum deductiv al omparatiel si analogiei, procedeul analizei cauzale, procedeul genetic. i lor, 2 2 munti Metodica pr 49le de Vest* - clasa a IV-a, De exemply, le se parcurge aseraindri comparativ dupé schema: i confinut informativ prezi: uri pe care le prezentém Caracter' L.Agezare silimite ~ ia poalele Corpati emali in si Meridion: ea de vest joer8 in exterior i . 2. Vecini ineaad ou Podisul | cineaza cu Campia de Vest nest si Podigai Getic | 3. Cum sau format? ~ Frin acumulare de pie! aceeasi acuruulare de pietrisur, risipuri, atgle, der care ma au mia risipuri, angie sicalcare la peri- fepia Canpatilor care sau increfit i eG | usor din cauza eforeului curd | | ! fost incretite Capezio ci in jur de 300 m, mari, unele dealuri wer de 1060 m, ca plu: Odobesti, Mau si Sunt 2 aiangi 4, Inaltimea Dezlurile Banatul ~ Dealurite Crisene; ~ Deaturile Somegula Meidovei subcarpatil Sudici Vrance! iumea Cémpuiung Tg. Ji ~ pauri, paguni, iver! de pom ~ cirbuni, roci de construct uplificat acest mod de prezentare al lectiei de mai sus, deoarece se immpunea clarificarea celor doud concepte , dealuri stibearpatice“ si,,dealuri de vest, Elevii pot s& puna intrebarea, de ce se numese diferit, intrucat, ambele categozii de dealuri au aceeasi pozitie la poalele Carpatilor. in ac: rebuie nuantate unele élemente comparative in timpul expunerii si lucral cu harta, cu plansa, cu ilustrate care sd evidentieze cele dowd categorii de elemente geografice; si sc fac une! corelatii cu formarea Carpatilor si rolul lor in evolutia celorlalte unitéti de relief ale Yarii, apeldndu-se ia uneje fecturi geografice accesibile elevilor in care descrierea unor elemente din lectie si gaseasc un bun suport intuitiv. geografice cv continut instructiv-educativ, ca de exemplu: ,,dealurile sunt si ele iste copii ai muntilor. Apele rod indlyimile si due pietrisel, nisipurile gi malu! la nargine, fie pe uscet, fie in mari seu lacuri vecine. Cand aceste depozite se .ermadese in cantitati enorme, cand seacd mirile si lacurile, apele curg 50parte a fin Bucuresti, 1971) i inStrumen’ explicatia trebuie si respecte cateva cerinte: —selectarea volumului de informatii si sistematizarea lui in report nd, cu varsta si nivelul de intelegere al elevilor: — expunerea sf mu depiseasci 20 de minute si, paralel cu desfigurarea lectiei, dupa parcurgerea fiecdrui obiectiv este necesar si se realizeze schema celor expuse ficient in procesul inv&arii, expunerea sistematica $) prime! pe tabla ~ succesiunee si claritatea ideilor, precizia acestora gi corelatia lo; si se bazeze pe exemple corespunzatoare nivelului de injelegere al ele respecte limbajul si sensul stiintific. De aceea, geografia care opereazZ cu elemente si fenomene geografice si de i distante care nu pot fi percepute direct, apeleazé le substitute ale realititi lange, ilustrate, dispozitive, h&rti etc.: —expresivitatea limbajuiui este o conditie foarte necesard in timpul expunerii explicative. Se recomanda o vorbire clard, curgatoare, captivanta si anumiti intonatie. cu pauze psihologice in vorbire prin care sa se inlature monotonia si s& se trezeasci interesul elevilor, curiozitatea, dorinta de a invata, de a recepta mesajul. d) Povestires Este o alté forma a expunerii cu caracter de narat sau descriere prin cai sunt prezentate fapte, evenimente si intamplari indepartate in spatiu si timp, fenomene ale naturii, peisaje geografice, fenomene economice, calatorii geografice atc., pe care elevii nu le pot cunoaste aitfel. in timpul povestirti se pot folosi lecturile geogtafice in diferite secvente ale lectiei, care au rolul s& trezeasca imagini vii, intuitive si si-stémmeasca interesui pentru lectie. De exempla, la lectia ,Dunaree*— clasa a IV-a, captarea atentiei elevilor pentru lectie, chiar la inceputul ei se poate face prin iecturd: : »Dupi nastere Dunirea e germana... Dupé aceea se intalneste cu atitea ape nebune din Alpi incat in tovardsia acestora schimbé, devine un-fluviu alpin... Asa riméne pand la Viena, unde este ming&iaté cu numele de ,Dunirea albastr: in tara noastra puteti vedea Dundrea sub mai multe infatisari. O puteti vedea alunecdnd repede, t&cuti neinvinsa printre stancile drepte ale Cazanelor... O.puteti vedea la Portile de Fier, singuru! loc unde vuieste ca o mare furtund departat’.. fai puteti vedea Dundrea la vale de Severin, fara luncd, mladiindu-se ca un gat de bada printre malurile aproape egale ca indltime. Apoi in poala Campiei Romane puteti vedea Dunirea amortiti de cildura verii, culcati pe largu! sau pat de ni: intinznd braje lenese ca si prind’ ovalul lacurilor. Si, in sfarsit, o mai puteti vedea in tridentul Deltei, in imparatia stufului si raiului pasdrilor care se adund aici din trei continent. O puteti vedea solemna si aproape melancolicd luindu-si rimas bun de ie muntii parfumati cu floate de tei ai Dobrogei, de la tarémurile aurii ale si undele, impértiridu-le ca s& se imbritiseze inc o dat cu pamantul, inainte de sfarsizul epropiat.* (G. Valsan - Lecturi geogzafice} laHiniate arsare, s& delimiteze sectoarele ron fluviubui gi sd viului pentru tara noastra. Astfel, rolul invatatorului se ‘Atare, constituind o modalitate in desfagutarea procesului de in 2 care, ben nt elevil. cstirea poate si fie insotitd si de citirea unor fragmente dintrto , monografii ale judetelor sau a prezentiri interca- ‘iari su ale unei comune, articole din ziarele cotidiene etc.). Asem celor povestite, Astel, spre exemphu, cdnd predim Muntii Carpati, invatitoru! rile geografice de Geo Bogza, Calistrat , care descriv frumos muntii din nt infatisate aspecté priviid onomicd a farii noaste, are trebuie s-o respecte invataterul in introducerea unor mente este aceea dea limit: imp durata citirli 3-5 minute. Aceste rebuie alese din timp, sd fle cit mai sugestive, concludente si si rea noastr la lectie. intiegeascd pove 5.4.2. Metodeconversative sau dialogate (conversatia, discut comparati, problematizares) -afia ~ este una dintre meiodele active cel mai Srecvent folosita in nclusiv in.predarea geografiei !a toate tipurile de lectii pe parcursui 2) Convers antul primar, g ta ei depinde de modu! cum este conceputa si utiliz flecdrei iectii. Conversatia reprezinté o convorbire sau un diaicg fatre invarator si elev pri care se dirfjeaza invatarea, se stinuuleaz& activitatea de cunoastere ficdnd parte din categoria metodelor fundamentale ale invatémantului, fiind utilizacd inca din antichitate (metoda Socratica). C&nd metoda conversatiei este utilizata in orientarea gancirii elevilor intrebari bine formulate, prin comunicari verbale in scopui gasirii de noi adevaruni in scopul dobindirii de noi cunostinte poarti denumirea de conversafie euristica -safie socraticd“. (I. Nicola, Tratat de pedagogie scolara, Ed. D-P., 1996, in sau, conv pag, 378). A doua fonma a conversatiei este cea‘cateheticd denumité si conversatia minatoare (intrebare $i rspuns), folositi fa verificarea cunostiatelor, fixarea acestora, prin reproducerea cunostintelor invatate in leciiile anterioare. Prin aceasta forma, invatatorul constaté volumul si calitatea cunostintelor pe baza carora poate trece la dobandirea altora din noua lectie.— De ce padurile de co: —Din ce cauzi, pe crestele cel uniior Carpati nu se ] cu ramuri tardteare gi paiisti? Réspunsw f conditiilor ecologice-de dezvoltare a plantelor in 1 2 clithatici sf altitudinea reliefului care se impun in etajarea vegetatiei. invatatorul a utilizar ratille din albumul botanic ,,fotografii dintr-o excursie sau diapozitive in care au prezentat comparativ imaginile pédurilor de foioase la deal si podis, cele de conifere | i pafistile cu palcuri de jnepeni sau afini fa altitudini mari in care elevii chserva, compara, descoperd noilé relatii dintre contponentele mediuhui, aj irijarea gindirli, De exemplu: juiati uncori prin-n¢ s lima la munte ia comparatie cu cea de la c: — Aminti intrebarea se situeazd la activ intr-o situatie re; cerea de lao orienteze pe calea descoperirii operatie la alta, 4 schimbe directia gandirii, adevaruiui, s& stimuleze productivitatea gindirii. iar pentru invatator, cum le pune". (Revista de pedagogie 4 dir: 1988. pag. 1. A. Petfov si A. Stoian mentioneaza: ,inurucat intrebirile strabat intreaga activitate de predare si invajare din invatamént, cercetarea metodelor rationale de formulare a intrebarilor si de construire corecta a raspunsurilor constituie o sarciv mportanté a didacticii si a metodicilor speciale". lar 1. Cerghit adeuga: ,.desigur, .crai cel mai important este ca educatorul s& cunoased logica nasterii intrebarilor, 84 stépaneasca arta formularii cu abilitate @ acestora sisé posede, cum spunea JF. Piagee...”,,wnele calitati ale Ini Socrate, imaginatie si o bund cultura, acestea flindu-i accesibile prin studiu si observarea experientei ui ca si a altora.“‘(in Revista de pedagogie nr. 4, din 1988) Cu alte cuvinte, printr-un efort de gandire inductiva, cdlduziti de intrebari, elevii pot ajunge ja sesizarea relatiilor cauzale, a trasaturilor caracteristice, la formarea unor concluzii si generalizari; ori si desprinda si sa formuleze logic 0 definitie sau o relatie cauzalé. Pentry ca meteda conversatiei si contribuie operational le realizarea obiectivelor urmarite, didactica formmuleazi o serie de cerinte cu privire ia intrebarile formulate astfel: — s4 fie astfel formulate incdt sa stimuleze gandirea, s provoace starea de cdutare, tensiunea necesara aflari! raspunsului ~ sa fe cat mai variate si esalonate gradat: 53—si —sA fie corecte ca fond si s& cuprindé rasp ~s& dovedeasci intelegerea fenemenelor, cunoasterea faprel legdturilor dintre ele si sd fie motivate; ~ s& fie date independent, la timp si complet, rd digresiuni si paranteze utile; ' — si fie formulate tinnd seama de gradul de preg: de varsid ale elevil in raport de cerinfele de mai sus si scopul urmiri multe tipuri de intrebe 4) intrebari care armiresc insu: sunt porturile maritime din Romania? . —De unde izverisc Oltul gi Muresul? — Precizati vecinii tarii noastre ) intrebari esalonate gradat prin care se intregeste descrierea unui element geografic; de exemplu la lectia ,,Muntii Apuseni ~Unde sunt localizati Muntii Apuseni? ~ Care sunt limitele Muntilor Apuseni? cauzelor si ire si de particularitétile se pot exemplifica mai ri irea precisa a cunostinfelor; de exemplu: Care ~ Localizati masivele principale. ~ Exemplificati doua pesteri principale —Enumerati dogitiile soiului si subsolului . c) intrebari care solicit ucrul cu harta si formarea depririderii de a citi harta; de exemplu: Care sunt raurile din partea de est a tari afluenti ai Dundrii? —- Localizati Carpatii Meridionaii! ~ Localizati principalele bazine carbonifere cunoscand semnele con- ventionaie? — Identificagi: pe harta principalele brate ale Dundrii intre care s-a format Delta Dunarii? 4) intrebari-problema care apeleazd mult la gant De ce Carpatii Meridionali au cea mai mere iniltime, trecdtori? -- De ce s-au construit dovd combinate metalurgice Hunedoara si Calan ~ in depresiunea Hateg? —Cum explicati faptul, cl ghioce! timpuriu, inainte de a inverzi padurea? —De ce aerul din paduse este mai curat'si mai bogat in oxigen decét'in orase? e) intrebari cognitive: de ce?, prin ce?, cum? care fac apel Ia comparatii, indeosebi la gandirea elevului, exemplu: — Comparati Muntii Carpati cu Muntii Dobrogei observand harta si utilizand culoarea conventional? ine dep resiuni si ioreaua si brndusa infloresc primavara 34i comparand infatisarea coroanei acest solicita réspunsul se disting urm: -adul si mo! intrebaril du! r Car de conversati 2) Conversatie ce se bazeaza pe intrebari inchise si care se caracterizeazi prin aceea ci presupun un singur rispuns dupd intrebérile: care?, ce?, cum? — Care sunt formele de relief invatate? * — Cum va explicati formarea precipitapilor? ) Conversatia ce se bazeazd pe un lant de intrebari deschise; aici elévii au posibilitatea sé aleaga raspunsurile din mai multe variante si sa-si formuieze raspunsurile corecte. Acecasi intrebare poate declansa mai multe raspunsuri corecte din partea elevilor, de exempiu: la tema ,,Animalele salbatice de cmpie“: Ce sunt animaicle salbatice? Precizati animalele salbatice care traiesc la campie! . Ce pagube produc ele’ Conversetia ce se bazeaz8 ne intrebar! stintulatorii si'exploratorii: care declan- seaza procesui de cunoastere, iar raspunsurile sunt rezultatul framéntirilor indivi- duale, ale cautirilor 1 explorarilor far a fi impuse de cdtre invaj&tor. Aste! de tie se utitizeazd in cadrul metodelor descopéririi, problematizirii si lucrutui cx harta. De exemplu: ia lect Apele curgatoare ale Rominiei* ~ ciasa a IV-2, se dau urmétoare! He sarcini de lucr: organizarea activitatii facdndu-se pe grupe astf ~ stupa ar. - descoperd réurile din vestui tarii: Somesul, Muregul, Crisurile, Bega, Timisul; ~ grupa nr. 2: descoperé rau 2 sudul tari: Jiul, Oltel ~ grupa ar. 3: descoper rdurile din estul rZrii: Siretul, Dialogu! de cirijare a cerinfelor rAspuasurilor de la elev! este cupri de lucrn, pentru fiecare elev construita astfel, in care se da si un exemply wee Graga de riuri si ; cs ne | Tevorut réutui denumirea iui | VO" Afluentii | Orasele prin | Locul Forme de relief | principali_ | care cvage rdullde varsare i strabarute | L. Grape rdului din 1 vestul tari. { | I 2. Somegui format Carpatii Orientali/ ~ Podisul Transil4~ Siew! unit din Somes! Mare; Mungii Apaseni vaniei jou Bistrita | Dej lteritoral Somesul Mic. { |= Dealurile de Vest!—Almagul | Cluj-Napoca |Ungeriei) | —Campia de Vest '-Agrijul |SatuMare | — {ntrebitile din dialog cu elevii sunt: ~ Priviti harta din manualul din atlas! — Descoperiti grupa de rauri de care réspundeti orientindu-va dup punctele cardinale! : ~ Analizati cerintele tabeluluf din fisa de lutru distribui ~Descoperiti izvorul réului! Arigi-i cursuil si denumifi formele de relief strbatute! ~ Notafi afluentii principali descoperiti pe harta!‘Bului, se -poate rezoiva oral, ¢ ct u elev-elev sub cirfjarea discret a inv -se intre invatator $i torului in care bil decumentare a clevi activitated se poate declansa cu fiecare grupa. parcurgerii unui exemplu, Aceeasi fisd de lucre se poate rezolva ‘vidual de fiecare elev pe grupele organizate si apoj verificarea clasai, fie pe fi dtor. “t de obiectivele instructiv-educative, conversatia poate indepli crii in desSagurarea lec c) Conversatia introductiva lor invatate in scopul predarii ne 4 u lectia nowa. Asifel, inj intrebari: ~ Definiti cdmpia! Ca ce culoare cor ntinse campii? La lectia ,.Resurse energetice si minerale" le invatate {a disciplina ,,Stiintele naturii rebari: economica reprezinta pentru om? Se stépaneste interesul elevilor si prin introducerea in lectie a istozic cu privire la descoperivea primelor exploatari in tara noasira dupa ca pe hart localizarea principalelor centre de exploatare. Procedind in acest fel, atat datele de geografie fizica, cat si cele de geografi economica-nu mai apar ca o insiruire de denumiri care incarcd memaria, ci ca elemente care se integreazd organic in gandirea elevului, gindire axatd pe o anumité problema de geografie fizicd ori economicé. const in aceea ca, folosind Din cele aratate deduces esenfa con’ cunostintele acumulate de elevi in lectiile anterioare sau din observafii directe invatatorul pune intrebari, cere raspunsuri $i in felul acesta instruieste nu atat wansmiterea de noi cunostinte, ci efectuand cu elevii o activitate de gandire si de cdutare, de cercetare si de aflare a adevaruiui, Altfel spus, aceasti metoda fi face pe elevi participanti la insusirea propriflor lor cunostinte Participarea elevilor direct este detetminatd in mare masurd ,,de motivatia interioara, de interesul si curiozitatea pe care le manifestd elevii pentru cunostintele noi predate. De aceea, esentialul in activitatea invatatorului este de a crea , pregatirea aperceptiva™. (Petre Bargdoanu si O. Mandrut, ,Metodica predarii geografici la clasele V-VIHi", E.D.P., 1979} a elevilor pentru insusirea noilor cunostinte. 56icipeze in alta, sa sche directa ae stere rings cis& si i ode de invaramant pi sblematzat Privita sub aspectul locului pe care-] ocupai in cadrul lectiei, conversatia poate de mai multe fehuri U Conversafe introductivé, frontala care se face cu intreaga clasd. pentru a i ante- Je probier precedente sav ale celor parcurs utd sas cu lectia noud, Aceasté conversatie de inceput face ca multe probleme in cadrul lectiei, sf se poatd atic cu clewii 5 prin expunere. 2) Con versafia in cadrut predarii noui Acest gon de conversatie se foloseste | f rewsit e mecesar ca in Procesul pred&rii s se utilizeze pe cat positil 0 ba m :inufigasl a pred di sub Pe aspectele: continut, metod8, mijlczce —cdrora trebuie si li se aloce si timpul necesar pentru ca problematizarea si descoperirea s& poatd fi utilizata la intreaga lor valoare. Pe parcursul lectiei, plecdnd de la continutul nofiunii sau al nofiunilor, se pregdtese intreb&ri ajutitoare care 4 stimuleze si totodata s& ajute pe clevi s4 gaseasca, si descopere adevarul geografic spre care se tinde, sau si adanceasca continutul unei notiuni deja insusite de elevi. A formula nai intrebari problema si a astepta rispunsurile corecte de !a elevi, inseamni a face o treaba formald, inseamna a astepta .miracolul* care nu se vor intampla di si a descoperirii poate da rezultate foarte bune numai in-conditiile in care lectia este serios pregatité, mumai in condifiile in care invafatoral cunoaste bine clasa si o conduce spre fasusirea unor noi adevaruri geografice, asa cum un dirijor isi condiice orchestra sa. Conversatia de incheiere are’ca scop sintetizarea pe probleme principale a materialului predat in cadrul Sectici, fiind necesara atat pentru fixarea materialului comunicat, cat si pentru a verifica daca principalele cunostinte expuse !a lectie au fost clare si sunt intelese de catre elevi. De exemplu la lectia: ,.Muntii Carpati*. niciodata. Folosirea problematizarii