SPIRITUALITATE $1 VIATA CRESTINA Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ai ! daruit celor doisprezece ucenici slyjba apostoleasca $i duhovniceascd, poruncindwle lor de a lega si a declega ' gresalele oamenilor, Insufi si acum, pe robul tau acesta (N), t care s-a ales de citre mine, deplin fiind intru tot harul, aratei-l {pe dénsul vrednic de apostoleasca $i duhovniceasca Ta slyire, { prin a noasird smerenie, de a lega gi a dezlega gresalele celor { nevrednici, Ci Tu esti datdtorul bundidyilor si Tie slave { indiltam: Tatdlui si Fiudut st Sféintului Duh, acum gi pururi st in { vecii vecilor. Amin. (Rugaciune din cadrul slujbei de hirotesie a duhovnicului) Duhovnicia are dowd aspecte: cel sacramental, de iertare a picatelor in cadrul Sfintei Tain. ' cel pedagogic, pastoral, prin faptul c& face din cei ce-si martur {ca un parinte, ca un sfituitor si nu un judecator. ' Este important ca fiecare crestin s@ aiba duhovnicul su personal, care-I cunoaste, fi stie pacatele, neputinjele, { reusind astfel sa dea fiecdiruia canonul, medicamentul potrivit. t E o mare problema in ziua de astiizi depasirea rusinii de a ne marturisi pacatele. Cei ce trec prin aceste stiri, | trebuie sa stie ca diavolul este cel ce da rusinea in momentul mérturisirii pacatelor, aga cum tot el o ia in momentul ‘in care le-am savarsit, Aga cum, mergénd la doctor, fi spunem acestuia starea in care ne afl pentru ca el si ne | poata trata, dndu-ne doctoria potrivitd, tot asa se cuvine si mergem Ia duhovnic. O rugaciune de la Taina Sfintei Spovedaniei, si esc pacatele fii adoptivi, pentru cA duhovnicul este Spovedanii spune: ia seama, dar, de vreme ce ai venit la doctor, sii nu te intorci nevindecat. Mai mult, trebuie s& avem constiin{a c& preotul nu este decdt un martor intre noi si Cel Caruia, de fapt, ti méirturisim pacatele, Hristos. Cele spuse a Spovedanie le stiu doar Hristos gi preotul. Duhovnicul nu are voie sa divulge cele ce a auzit, neexistind niciun motiv justificat pentru divulgarea spovedan Ascultarea de duhovnic este esentiala in procesul sfintei taine a spovedaniei. Ea este opusul anarhiei, a dezordinii, a indisciplinei. De aceea, atunci cand nu ascultim de duhovnic, diavolul, stapanul dezordinii, gaseste usa sufletului deschisa, patrunziind astfel foarte usor in noi. Fiecare crestin trebuie s& aiba constiinga cA, prin duhovnic, ii vorbeste Dumnezeu. De aceea, iesind din ascultare fai de duhovnic, iesim de fapt din starea de ascultare fata de Dumnezeu si de poruncile Sale ' Crestinul trebuie si se obignuiasca si ceard sfatul duhovnicului in toate imprejurarile viefii, nu numai in | cadrul martursi ul este parinte, iar credinciosul este flu in orice moment. Reflecteaza * Duhovnicul e lumina pentru tofi, parinte pentru toti, e prieten, doctor de suflete, sfetnic bun si povéfuitor de suflete. E pastor adevérat. Calitaile unui bun duhovnic: sa fie un bun rugitor, sci iubeasca Biserica si pe tori ‘oamenii, si fie smerit si bland cu cei smeriti, care se citiesc de pacatele lor si aspru cu cei lenesi, care nu merg la 27Bisericd si nu pardsese paicatele; sii mu fie tubitor de bani si de lucruri lumesti, nici sa fie iubitor de laudé si cinste. ar cununa tuturor, si fie gata, la nevoie, a-si pune $i viata si sufletul pentru Biserica lui Hristos i pentru fii sai duhovnicesti (Pr. Arsenie Boca, Cararea Impdrdqiet) * Ai cdizut, ridicd-te. Ai ctzut iardsi, ridicd-te iardsi. Numai pe Doctorul td sii nucL pardsesti, cfici atunci vei fi osdndit de dezndidejde mai rdu decét un sinucigas. Staruie langd El, si El isi va face mil cu tine, fie prin imoarcerea ta, fie prin incercare, fie prin alta fapta a purtari Sale de grid fara ssi tu (Cay. Petru Damaschin, invaifaturi duhovnicesti) PVN ELE JRaspunde la urmatoarele intrebari a) Cum este privita astizi necesitatea de a avea un preot duhovnic? - b) Care este atitudinea tinerilor fata de necesitatea de a avea un preot duhovnic? ) Ce calitati trebuie s& aiba un preot pentru a fi un duhovnic apreciat de tineri? 4) Care crezi ca sunt dificultatile pe care le intimpina un preot duhovnic in relatiile cu tinerii? ¢) in ce masura sunt constienti tinerii de necesitatea obtinerii icrtarii pacatelor? WComenteaza afirmail: ‘© Preotul duhovnic este deosebit fata de ceilalti oameni, ‘in societatea de astizi, preotul duhovnic are o misiune speciala. © Uneori, jertfa parintelui duhovnic este vizibila, alteori aceasta nu se vede nici in faptele sale, nici in comportamentul sau. ‘* Tofi ucenicii preotului duhovnic au datoria sa se roage pentru el. [il Citeste cu atentie fragmentele de mai jos si realizeazA un portret al parintelui duhovnic: © Personalitatea parintelui duhovnic este [...] harismatica, adica simti in prezenta tui, in privirea tui, in cuviniele lui, ca Duhul Sfant este prezent in viata lui, ca omul acesta este permanent intr-un dialog cu Sacrul, ca de fapt el traieste intr-o lume in care transcendentul si imanentul interfereazd. In acest sens, se intelege expresia de ,,vdzdtor cu duhul”, adicd parintele duhovnicesc este un introspect in lumea spirituald, cu care et este permanent intr-un dialog de rugdciune. [..] Verbalitatea duhovnicului este plindt de har, ca unul care ,,vorbeste cu putere”, dupa modelul tui Hristos. Cuvintele lui sunt putine, insd fiecare dintre ele sunt pline de inedrcditurd spirituald, de teologie trait. ‘$i acest lucru il realizeazd, cel mai adesea, credinciosii care intra in contact cu péirintele spiritual. Ei simt cit ‘se umplu de har atunci céind parintele le vorbeste. De asemenea, simt ci privirea acestuia este ca 0 scanare sufleteascét asupra lor, deoarece duhovnicit le cunose sufletele, chiar dact ei nu le destdinuie starea lor. [...] Niciodaté un peirinte duhovnicesc mu elimina personalitatea practicantului. Nu se afl in cdrtile de asceticd crestind refete fixe, pe care le-ar fi dat duhovnicit pentru médntuire. Sunt cel mult sfaturi, deoarece mdntuirea constd in sfituire multdi”, cu alte cuvinte ,,cine vrea sd se méntwiascd, cu intrebarea sit calitoreasca”. Li se cer sfaturi duhovnicilor, nu pentru a primi rejete de concentrare sau de repetiiri extenuante de rugdciuni sau cuvinte ard de infeles, ci pentru a cunoaste dacd linia pe care discipolul 0 alege personal este una bund, are o finalitate sau poate fio cale alunecoasd ce-l expune la pericole spirituale. [..] Duhovnicul fuge de publicitate. Mai degrabat lucrurile se petrec invers, Fara ca duhovnicul sii ceard ‘aceasta, oamenii se apropie de el, cerdindu-i sfaturi $i permisiunea de a réimane pentru totdeauna sub purtarea lui de grija. Probabil cé la inceput acesta tt alungd, spundndu-le sd se adreseze altcuiva pentru sfaturi. Vine ‘momentul, in cele din urmé, cand mu-i mai alungé, ci-i primeste pe cei ce vin la el drept o descoperire a voit lui Dumnezeu. Fit duhovnicesti sunt-cei care il descopera pe ,,baurdn” chiar si lui insusi. [..] Parintele duhovnicesc, pe care trebuie si+-l descoperi, (..) este foarte aproape de suferinele tale, deoarece, de acolo, din pustia lui, el cunoaste pulsul si greutdyile vietii celor care se zbat in vadltoarea lumii. Ajutorul pe care acesta din urma il oferds lumii, nu consta in demonstratii de virtuozitate dialectica in materie de noi religil sau gandiri {filozofice, ci se concretizeazi in existenta sa de om al rugdiciunti. [...] Rugéciunea este primul instrument de misiune al parintelui duhovnic, inainte de cuvdnt sau de catehizare. Viafa spirituala se remarcdi prin rugdiciune, nu prin eruditie. Marii duhovnici nu sunt profesori de teologie, nici filozofi religiosi, ci oameni de rugdciune, care metamorfozeazd realitatea inconjurdtoare $i 0 transpun in spatiul sacral-haric prin fora mdinilor impreunate la rugéiciune si a mintii cobordte in inimd, 28pentru a-L. descoperi pe Hristos-ul cel tainic si a-L reda lumit. Despre Sfantul Policarp al Smirnei se spune ci S-a rugat inaintea martiriului timp de dou’ ore, .,pomenind pe toti cei pe care i-a intélnit vreodatd (in timpul indelungatei sale vieti de 86 de ani), mari si mici, vestti $i nestiuti, $i pentru intreaga Biserica soborniceasca din lume,” Mai mult decdt aidt, rugitciunea parintelui duhovnicese are de multe ori un caracter substitutiv, inlocuind lipsa de rugdtciune a ucenicului, Este cazul fratelui din Pateric, care trimis dupa alimemte intr-un sat, era sd cada in pacatul trupesc cu o fat. In acel moment s-a rugat, zicdnd: ,, Doamne, pentru rugéciunile Pérrintelui meu, scape-ma acum!". $i s-a trezit dintr-o data pe malul rdului, nu departe de meéindistirea sa. Acest lucru, pe care il experimenteazé si ava Ammun, reprezinit una din caracteristicile relatiei duhovnic-ucenic, $i ‘anume compatimirea, in sensul cel mai profund, adica o patimire, pe care o manifesta parintele pentru cel pe care Dumnezeu i (-a dat in grijd. Un exemplu, oferit de Pateric, spunea ca un anume Avraam, ucenic al Sfintului Sisoe, era ispitit de un diavol pentru a cdidea intr-un péicat. Ucenicul faicea mereu acel péicat fara a avea puterea de a-l evita Atunci, ava Sisoe, si-a ridicat mdinile spre cer si s-a rugat aga: ,Dumnezeule, Méntuitorul nostru, care nu voiesti moartea pacdtosului, ci sa creada si sd traiascd, ai grija de Avraam si scaptt-l de ispita diavolului, $1 indata s-a vindecat ucenicul.” Este deci un caz tipic de mijlocire substitutvé, Prin care pérrintele preia o parte din sarcina de mantuire a ucenicului, pentru a-i putea usura acestuia sansa de a se méntui. Purtarea sarcinii méntuirit este 0 ceringa a lui Hristos, iar paringii duhovnicesti autentici o rrealizeazéi prin adaugarea unui efort spiritual pentru cel care este in incercare. (Emil Jurcan, Maestrul oriental si duhovnicul crestin) * —_Sfantul Serafim de Sarov (..) cunostea cu duhul nu numai viata ta, ceea ce se intémpla in familie, in viaja prietenilor, ci si ce faiceau ceilalti din jurul tu. Un om, uimit, i! tntreba pe Sfintul Serafim: ,, Péirinte bun, cum stii toate lucrurile din viata mea $i pe toi oamenii acestia pe nume?”. $i el i-a raspuns: ,.Eu nu stiu rnimic; eu doar md rog la Dumnezew. Dumnezeu este Cel Care stie, iar eu, rugandu-md, iti spun primul gdnd, rimul cuvant care vine in inima mea si care stiu cd este de la Dumnezeu.” Deci, eu nu stiu ce sd fac; parintele meu nu stie ce sd fac, dar eu lui Dumnezeu ii cer si parintele ii cere, de asemenea, lui Dumnezeu. $i atunci se intimpla taina aceasta — $i aceasta este ascultarea — ca, indreptindu-ne catre Dumnezeu, prin pdrintele duhovnic, cum spunea Parintele Sofronie, facem din ‘duhovnicul nostru un prooroc. Poate ca este deja prooroc, poate ca nu, dar ascultarea mea il face pe péirintele meu prooroc, intr-un fel, dact starea mea de ascultare este adevarata, aceasta il naste pe parintele duhovnicesc. Eu insumi il nase pe parintele meu duhovnicesc. Asa sunt lucrurile la Dumnezeu; de multe ori de-a-ndardteled!.. Nasteti-va parintele duhovnicese prin rugaciune! Cautati de la Dumnezeu! Cereti Domnului: ,,Doamne, pune in Sfingia Sa cuvantul potrivit!”. $i smeriti-va inaintea périntelui, in numele Domnului si parrintele, prin ‘rugitciune, va gzisi un cuvéint pe care nu-1 stie nici el cum este, cum spunea si Sféintul Serafim de Sarov, dar el, fn rugdciunea sa, crede si nddijduieste ca Dumnezeu nu va va lisa inselati, nu va‘ va lisa pe drumuri. Nu trebuie sd discufi cu parintele tdu sfatul ce ti-1 da, ca primul lucru pe care fi-1 spune, pe acela s-1 faci. Incercam, dar voind si-1 fac mai bine, il intrebam: ., Parinte, cum injelegi asta, cum trebuie flicut?”. $i ‘simjeam cit se sfarmé totul. $i edteodata parintele se mahnea de mine si imi ziceam: ,,Dar ce-am ficult rétu Doamne? Eu voiam sa fac mai bine. Dar cum sa infeleg cuvantul? Cum sd fac, dacii nu-1 infeleg mai bine?”. ‘Si nu pricepeam atunci ca nu este vorba numai sit infeleg mai bine, céici nu ma duceam la un filosof, la un om ‘mai destept ca mine, mai cu experienfa, mai batrdn, ci md duceam la Dumnezeu. $i cit Dumnezeu imi dat prin ‘gura lui un cuvént, poate tainic, poate de neinjeles, dar acela este cuvéintul pentru mine de la Dumnezeu, ri ‘euvantul duhovnicului, ‘Nu cdtuta limuriri de la duhovnic — si asta nu poate fi ingeles nici ca argument cd nu vrei si faci voia ta, Nui numai asia, Este firul acela, foarte delicat, mai delicat decat firul de paianjen, dintre tine si Dumnezeu, pe care nu trebuie sd] rupi, sd-I intrerupi cu nimic. Fa 0 metanie si spune-i parintelui: » Binecuvdnteazi, Parinte!”. Ti-e teamd ci n-o sd infelegi? Cere rugdciunile parintelui. Cere tot ce vrei, dar ‘mu cere de la inceput prea multe explicatit, Acesta este cuvantul pe care, implinindu-I, il vei infelege. Pentru € toata viaja crestineasca este faiptuire, nu filosofie. Aceasta este filosofia vietii crestinesti. Deci, périntele muti va putea explica cuvéntul pentru ca nu-i vine de la el si el insusi poate nu-1 injelege. Dumnezeu il infelege $i tu, cu rugdiciunile parinelui, il vei infelege, iar dactt nu poti stil infelegi, mai tarziu pofi sit intrebi. Dar mai inudi incearcét sa-1 implinesti. Cuvdntul lui Dumnezeu este Puterea care a creat cerurile si péméntul. Cuvéntul lui Dumnezeu este energie care creeaza $i te creeaza. Sigur ci nu il vei infelege acum, cd il vei infelege cdind te va face ceea ce Dumnezeu vrea séi te fact. Paistrarea cuvantului se aseamdna cu pamantul care-si tine sdmanta ca sa mu i-o fure pasarea. Péstrarea cuvantului este pdstrarea unei energii tainice in inima ta, in sufletul tau, energie care 29te va lumina, cum spune Sféntul Ioan in Evanghelie ca, viata era lumina oamenilor”. Viefuind dupe Cuvdineul Jui Dumnezeu cel dintru inceput, c& acesta este cuvéintul pe care il primest, el te va invia gi te va lumina, Voi face in incheiere acest indemn: Sa aveti rabdare $i si vai rugati lui Dumnezeu ca sa puteti intelege taina aceasta dintru inceput, ca sa nu rétdciti ani de zile ca mine si sit pierdeti vremea. Si cercetati-vat duhovnicul, mai ales pentru rugdciune, pentru binecuvéntare $i primul cuvént care vine de la ddnsul si-l luati ca de la Dumnezeu si sd-1 impliniti! Domnul sc ve lumineze. (Mérturii ale monahului Rafail Noica. Celélalt Noica) i Lata céteva situapiiin care parintele duhovnic te poate ajuta: + s& cau{i rispuns la intrebarile pe care fi le pui in legaturd cu sensul vietuirii omului pe pamant; + si ei o hotirare cdnd esti in dificultate; + sl apreciezi virtujle crestine (dragostea, bldndetea, bunditatea ete.); + si alegi lecturile cele mai potrivite pentru formarea ta spirituala + si ii redoblindesti sanatatea; + sf lupfi cu pacatele. Enumerd gi alte situatii {© Tu ai un duhovnic personal? Vorbeste despre importanja lui in viata ta. NOTITE 30