Hardin
De multe ori in viaja mea m-am simtit nedorit, neadaptatin cel mai ri
fel cu putingd. Am avut o mama care a ficut eforturi remarcabile, dar
pur i simpla n-a fost suficient. Muncea prea mult; dormea in timpul
zilei pentru ca statea in picioare toata noaptea. Trish ¢i-a dat silinja, dar
sun baiat, mai ales unul 1
Stiam despre Ken Scott ci ¢ un om tulburat, un arivist necizelat
care nu era niciodati mulfumit sau imprestonat
‘Micul Hardin, demn de mild in incercarea lui de:
tul impunitor care urla si se impleticea in casa noastra oribilé gi inghe-
suit, arf fost incAntat de ideea cd omul Asta rece nu e tat siu. Arf
are nevoie de tatd.
pasaje din cart vecht.
Dar Hardin Scott, omul in tots fie cae slap cu depen
{fata ca moartea. Ma simt tridat, derutat ca naiba si extrem de manios.
N-are nicio logicd. Povestea asta cu tatii schimbati pe care o Intdlnesti
in toate comediile romantice nu poate fi viafa mea. Amintiri de mult
pierdute incep si ast la
telefon, dupa ce unul dintre eseurile mele fusese publicat
in riarut loce
— Ma gindeam cd vrei si afli: Hardin e genial. Ca tatal siu, aspus
a, mandra,
aaa
‘Am aruneat o privire in livingul micut. Barbatul cu pir negru,
leginat pe un scaun, cu osticl& de whisky la picioare, nu era deloc genial
EE un dezastru, m-aro gandit in vreme ce el se foia pe scaun, iar mama
{inchidea repede telefonul. Au fost nenumarate asemenea momente, prea
multe ca s& poaté fi numérate, iar eu eram prea mic gi prea prost ca si
pricep de ce Ken era atat de rece cu mine, De ce nu ma imbratiga nicio-
data aga cum fac tai cu fii lor. Nu jaca niciodata baseball cu mine gi au
rm-a invafat nimic altceva dectt si ma transform intr-un betiv nenorocit.
are toate astea au fosto pierdere de vreme? Oare Christian Vance
chiar este tatal meu?
‘Camera se invarte in jurul meu si ma uit a el, la barbatul despre care
se presupune cd imie taté. Vad ceva familiar in ochii lui verzi in forma
i tremura cind igi da parul de pe frunte pe spate
gi atunci incremenesc, pentru ci-mi dan seama cd gi eu fac acelai gest.Tessa
—Eimposibil
Mi ridic in picioare, dar mi agez repede la loc pe banca, pentru
cd simt cum imi fuge pimantal de sub picioare, Parcul se umple deja
‘cu oameni. Familii cu copii mici, baloane gi cadour' in brafe, in cluda
vvremii friguroase
—E adevirat, Hardin e fiul lui Christian, zice Kimberly, cu 0 scli-
pire in ochii albastr
— Dar Ken... Hardin ii seamana perfect.
Imi adue aminte cand Lam vazut prima oaré pe Ken Scott la un
‘magazin de iaurt, Mi-am dat seama imediat cde tatil lui Harding parul
tatura m-au facut si trag aceasta concluzie
1u mi se pare deloc, in afara de culoarea pirului
Hardin are aceiasi ochi cu Christian, aceeagi forma a feel
‘Asa s fe? Ma striduiesc si-mi imaginez cele tri chipuri, Christian
are gropite in obraji ca Hardin si aceiagi ochi... dar pur gi simplu nu are
‘comparatie cu Ken. Sti c& sunt de aceeasi varsta, dar alco-
Ken si-a pus amprenta pe infitisarea sa. A rémas un barbat
aritos, dar se vede cd bautura l-e imbitrénit.
— Asta... ic eu, céutindu-mi vorbele, cu respiratia taiatd,
Kimberly aproape ci-si cere scuze
— $tiu, Voiam atae de mult si-ti span, Nu mi-a plicut c& tam
ascuns lucrul Asta, dar nu era treaba mea.
‘MA prinde de mang gi ma strange usor.
1 Duptceam gist frices
‘Ameo 13
— Christian m-a asigurat cd, atunci cind Trish ii va da voie,ti'va
spune lui Hardin,
— Bu doar...
Respir adanc.
— Asta face Christian? Ii spune lui Hardin acum?
‘Mia ridic din nou in picioare si Kimberly igi a mana de pe mine.
— Trebufe si ajung la el. O si igi isd.
‘Nici macar mu vreau si-mi imagine cum o si reactioneze Hardin
la auzul acestei vest, mai ales dupa ce a dat peste Trish si Christian
mpreund aseara. Va fi prea mult pentru el
— Asta face
Kim ofteaza.
— Trish na fost in totalitate de acord, dar Christian a 2is cae
aproape gata si accepie si cd oricum lucrurile au inceput s-o ia razna.
‘Imi scot telefomul. Nu-mi vine si cred cum i-a ascuns Trish acest
Jucru lui Hardin, Ma gindisem le ea mai degraba ca lao mam, gi acum
imi se pare cé n-am cunoscut-o niciodata ca femete.
Tin telefonul ta ureche, asteptand ca Hardin si-mi raspunda,
Kimberly spune:
— Fam spus lui Christian ci n-ar trebui si vi desparta cand fi
spune lui Hardin, dar Trish a fost de parere ca trebuie sa fie singur cu
elcand afl povestea
Kimberly strange din buze gi se uita in jural ei, prin parc, apoi
{gi ridicd privizea spre cer. Mie imi intré automat cisufa vocalé a lui
dar telefonul e tot inchis
sa-mi frang mainile
— Poti si mi duci le el, Kimberly? Te rog!
— Da. Desigur.
seama ci Smith e fiul lui Christian... gi frat
un fritior. Apoi gindul imi zboaré la Landon... ce inseamni asta pentruLandon si Hardin? Oare Hardin va mai dori si aiba de-a face cuel, acum
cB ntre ei nu exist nicio legaturd de familie? §i Karen, ce se va intampla
cu Karen si cu prajiturile ei mimunate? $i Ken — ce va fi cu omul asta care
face eforturi sa se revangeze pentru copilaria ingroritoare a unui copil
care nu efiul siu? Ken oare stie? Capul mi se invarte si trebuie si-l vad
noi la capat impreund, Nici nu-mi pot imagina cum se simte acum; cred
cae de-a dreptul coplesit.
— Smith stie?intreb.
Dups cateva clipe de tacere, Kimberly rice:
— Ne-am gindit cd stie din cauza fe
Hardin, dar n-are de unde.
pare rdu pentru Kimberly. Deja a trebuit s& treaci peste
Jogodnicului ei, iar acum, asta, Cand Smith ajunge la noi,
se opreste gi ne arunci o privire misterioasé, de parca ar gti despre ce
am discutat, N-are cum, dar felul in care oa inainte gi se duce la magina
fra sa spun o vorba ma face si ma indoiesc.
[Ne indreptam citre Hampstead ca si-i gisim pe Hardin si pe tatal
sr eu ma simt cuprinsé de valuri de panic.
fn care se poartié cu
Hardin
‘Zgomotul de lemn sfArimat résund in tot barul.
‘un ecou, de undeva.
a de zgomotul facut de niste pahare sparte.
i sporeste pofta de violenfa. Trebuie s& sparg
ceva, si distrug ceva,
Sichiar esta fac.
Brusc se aud fipete, iar eu ies din transé, {mi privesc mainile gi des-
copar o bucata despicata din piciorul unui scaun scump. Ma uit a fetele
speriai, utand un singur chip: pe cel al Tessei.
Ea nu e aici gi in mijlocul acestel crize de furie nu-mi dau seama dact
asta esau nu un lucru bun, S-ar speria;s-ar face griji pentru mine, s-ar
ppanica si m-ar striga ca si ma linisteasca
Dau repede drumul lemnului, de parca m-ar fi ars. $i simt nigte
‘méini care ma cuprind de umer
— Scoatetisl de aici inainte si vind politia! spune Mike, cu 0 voce
mai puternicd decit oricind.
— Iai dracului mainile de pe mine!
‘Mi smulg de lang Vance sim uitlael cu ura, Vid rogutn fata ochilor.
— Vrei si mengi la pugcatie?! tipi el, la numai cajiva centimetri
istanga de fata mea.
Vreau si-|trantesc la pama
Dar nigte femel inca mjos, caunul rupt, mutrele ingrozite ale cientilor care spera sa scape de
‘macel, In scurt timp 0 si-si revind din goc gio si se infurie c& Je-am
stricat momentul lor de fericire excesiv de costisitoare.
Christian mé ajunge din urma in timp ce ies ca din puged pe lings
receptionera,
— Urea fa mine in masind gi-o si-tiexplic totul, guierd el
Ingrijorat ci s-ar putea ca in curdnd s8 apara politsti, fac ce-mi
spune, dar habar n-am ce trebuie i simt sau ce spun. {n ciuda martur
rij, tot nu-mi vine s& cred aga ceva. E imposibil si ridicol in acelag timp.
‘Ma agez pe scaunul din dreapta, iar el se arunca lang mine.
_— N-ai cum sé fi tatall meu, mu e posibil. N-are niciun strop de
logics
‘MA wit la magina asta scumpa inchiriata gi ma intreb daci asta au
inseamna cumva cd Tessa e sinistraté in nenorocitul aa de pare in care
am lasato.
— Kimberly are magind, nu-i aga?
Vance ma priveste derutat
—Da, sigur chare,
‘Torsul silentios al motorului devine din ce in ce mai zgomotos pe
rmisura ce inaintim prin trafic.
— Imi pare rim cd ai aflat aga. Totul s-a legat pentru o vreme, dar
‘pe urmi lucrurile au inceput 5-0 ia la vale, ofteazi el.
Nu zic nimic, cici stiu ci dacd deschid gura imi pierd cumpatul.
‘ii infig unghie in coapse; durerea ugoaré ma ajuté si ma stipinesc
— 0 si-tiexplic, dar trebuie sé fi deschis la minte, bine?
Se uita la mine $1 2Sresc compitimirea din privire. Nam nevoie
de mila lui,
— Numi mai vorbi ca gi cum ag fi un copil, ma rastesc eu,
jin nou la drum,
, cu Ken — am fost tovarasi de
Vance se ita la mine, api
= Stii cd am crescut cu tatil
cand ne stim.
= Sincer si fia, mu stam asta
“Ma uit urat la el, apot imi intore privireacétre gear.
°% Dupice am gist fericea
prccTosl 7
— Se pare cd eu nu stiam nimic,
—Iatd,e adevirat, Am crescut aproape ca nigte frati.
— Apoi i-aifutut nevasta? zic eu, intrerupand povestea asta de ador-
mit cf
mardie el,
Nodurile degetelor ise albesc de cit de tare strange volanul
— Incere si-i expe toaté povestea asta, aga cd lasi-ma s& vorbesc
Inspird adanc ca sa se calmeze.
— Ca si-jiraspund le Intrebare, n-a fost aga. Mama ta gi Ken erau
‘impreand din liceu cand ea s-a mutat in Hampstead. Era cea mai fru-
smoasi fati pe care 0 vazusem vreodata.
‘Stomactl mi seintoarce pe dos cand imi amintesc ca Vance o siruta
pe mama.
— Dar s-a indragostit de Ken imediat. Igi petreceau tot timpul
impreund, aga cum faceau gi Max gi Denise. Noi, cei cinci, formam 0
rmicuti gaged, ag putea spune.
i vocea ii devine rece.
sual, desteapta gi indrgostita pind peste cap de tatal
tau — la naiba, Nu pot si-] numesc altcumva.
Scoate un geamat gi bate cu degetele in volan. Apoi continua.
—Ken era destept — de-a dreptul genial — si cind a mers facultate
‘cubarsé intreagi si mai devreme cu un an, a devenit un om ocupat. Prea
‘ocupat pentru ea si petrecea aproape tot timpul a coal In scurt timp
am rémas doar patra gilucrurile dintre mama ta gi mine. mA rog, sen~
timentele mele au Iuat amploare, in timp ce ale ei au inceput si se nascé.
Vance face o pauza scurta ca sd schimbe bentile si si porneasca
ventilatorul ca si intre mai mult eer. Atmosfera e tot inabusitoare, iar
rmintea mi se invirte cind el incepe din nou s& povesteasca.
— Am tubit-o intotdeauna si ea stia asta, dari iubea peel iar el era
cel mai bun prieten al meu.
Vance inghite in gol.
— Zilele gi noptile treceau si am devenit
moment, dar améndoi aveam sentimente gi nu nile mai ascundeam.
i. Nu sexual in acel— Scuteste-ma de toate detaliile astea scarboase.
‘imi nclestez pum in poala sim fortez sta ca si-llas si vorbeascd,
—Bine, bine, da.
Se uitd fx prin parbriz.
—In fine, lucrurile au avansat siam ajuns si aver o relaie in toata
puterea cuvantului la un moment dat. Ken habar n-avea, Max si Denise
binuiau ceva, dar niciunul dintre ei n-a zis nimic. O imploram pe mama
1a si pardseasca pentru cd o neglija — stiu cle o porcarie, dar o iubeam.
Ridica din sprancene.
— Ea era singura care ma putea scipa de gesturile mele autodi-
structive. Tineam la Ken, dar mai importanté era tubirea mea pentra
ea, Nu mi-a trecut niciodata,
Expira zgomotos.
~ Si. span en, dupa céteva secunde de tacere.
— Da... Deci, cand m-a anunfat cd e insércinata, credeam ci vom
ful impreun gcd se va mirita cu mine, nu cu el, Iam promis c& dacé
smi alege pe mine, termin cu porcarile gi su de ea...de tine.
Simt ca ma privest, dar refuz si ma uit
— Mama ta credea ci nu sunt sufcient de stabil pentru ea si iaté-ma
cum am rimas intr-un colf, mugedndu-mi limba, atunci cénd ea gi
‘tatél — Ken — au anunfat cd agteaptd un copil gic se vor casatori
chiar in acea siptimana.
(Ce mama dracului? Ma uitla el, dar e clar ritécit in trecut, privind
irumul din fata sa.
— Voiam ce e mai bun pentru ea gi nu
yuteam intina reputatia
spundndu-ilui Kea say oricuialtcuiva adevarul despre: ramplat
intre noi. imi tot spuneam ci el trebule sd sti, In sufletul ui, cf nu era
copilul hu. Mama ta a jurat ci nu se atinsese de ea de luni intregi
de un fior,
Vance tremurd ugor, stabi
de cavaler de onoare. $tiam ci elo si-i ofere ceea ce eu nu puteam. Nici
‘macar nu-mi doream si merg la facultate, Nu faceam altceva decdt si
sufi dupé o femeie méritaté gi s8 invit pe dinafari pagini din romane
18 Dupi-ceam gisifericrea
ArwaTold 19
care n-aveau si devind niciodaté realitate. N-aveam niciun plan de vii
tor, nu aveam bani, jar ea avea nevoie gi de una, side alta
Ofteaza, incercind sé alunge amintirea asta. fl privesc si ma mir
de-ce-mi vine in minte, de ce mi simt obligat si spun. Strang pumnul,
apoi il desfac,incercind si rezst. Apoi string pumnul din nou si nu-mi
recunosc vocea cand intreb:
—Deci practic mama s-a folosit de tine ca s se distreze
sit pentru c& n-aveai bani?
‘Vance risuflé 2gomotos.
— Nu. Na s-2folosit de mine,
Imi arunca o privire.
— Stiu cd aga pare sie 0
se gindeascé la tine gi la viitorul
sgunoi, Nu aveam nimic.
—haracumes ar, emarc eu cu améraciune.
(Cum poate s-o apere pe mama dupa tot rahatul ista? Ce tot are? Dar
apoi ceva se trezeste in mine gi mi gindesc le mame, care pierdut doi
birbafi ce mai tirziu s-au imbogitit, in timp ce ea se chinuie cu slujba
ei gise intoarce in fiecare 2i in cAsuta ei tristd.
Vance dé din cap,
— Da, dar n-aveam de unde si st asta atunci. Ken era un om rea-
lizat, ew nu. Punet
— Pana cind a inceput sa sefac& prafin fiecare noapte.
Incep din now si ma enervez. Simt ci n-o si scap niciodat& de Furia
asta, pentru cd ma simt trddat, Mi-am petrecut copilaria cu un betiv
rnenorocit in vreme ce Vance traia pe picior mare.
— Asta e o alta aiureala de-a mea, spune omul pe care credeam
cel cunose cu adevarat de atdta timp. Am trecut prin multe dupa ce
te-ai niscut tu, dar m-am inscris la facultate gi am iubit-o pe mama ta
a park
je foarte complicati, dar trebula s&
iu. Eu eram un ratat desévarsit, un
— Pana cand ai implinit tu cinci ani, Bra ziva ta si eram cu totit
la petcecere. Ai venit alergind in bucatatie, strigind dupa‘Vocea lui Vance se fringe, iar eu string gi
— Aveai o carte strinsi la piept i, pentru 0
terefereai la mine,
Lovese cu pumnul in bordul masini
= Vreau si cobor. i cer.
‘Nu mai pot asculta, Totul e 0 mare porcarie. E prea mult pentru
sine gi nu pot infelege totul din prima. Vance imi ignord iesirea $i
merge inainte
fn ziua aceea mi-am pierdut cumpatul. am cerut mamei tale sii
spun adevérul lui Ken. Ma siturasem site vid crescand de la distan
momentul acela imi facusem deja planl sd ma mut in America.
‘Am implorat-o sa vina cu mine gi site ia spe tine, ful meu,
Paul meu.
‘Stomacul mi se strange. Ar trebui si sar pur si simplu din masina,
chiar dacé e in mers, Ma uit af
trecem, si ma gandesc c& ag prefera sf sufar fic.
— Dar ea m-a refuzat si mi-a spus ca a ficut nigte teste... gi cA nu
jul mew.
tare pumaul,
‘am ultat c& au
Ja cAsutele frumoase pe langa care
— Poftim?
Imi masez fruntea, As sparge bordul cu capul daca m-ar ajuta le
rapid in stnga gi-n dreapta. Apol
ra cu care mergem gi-mi dau seama ci a trecut pe royu la
fiecare semafor, doar ca sé fe sigur c& nu ma arunc din masind
— S-a panicat, presupun, Habar n-am.
MA priveste.
= Stiat cf nmingea'~ a recunoscut ani mai tarziu ed n-a existat
niciun test de paternitate, Dar in momentul acela era de neclint
spus s-o las balta gi gi-acerut scuze pentru ck m-a fcut si cred ci ti
al meu.
‘Ma concentrez asupra pumnului meu. [I inchid il deschid. I inchid,
I deschid..
— A mai trecut un an gi am inceput din nou s& vorbim...Incepe el
si povesteasca, dar ceva din tonul lui nue in regula.
ivese $i vad cum se uit
20, Dupdce am gist frcrea
sonata
— Adie’ v-afi tras-o din now,
‘Vance résufla din nou din greu.
— Da... de cite ori ne intélneam, faceam aceeasi gregealé. Ken mun-
cea mult, studia pentru doctorat in acel moment, iar ea stitea acasé
ceutine, Deja semanai mt
cufundat inte-o carte, Nu stiu daca
‘cu mine; de cite ori treceam pe acolo, erai
imi incejogeaza mi
— Am continuat aga, cu intrerup:
rnimeni nu-gi di seama, A fost vina mea: n-am incetat niciodata s-o
iubese, Orice ficeam, ma bantuia, M-am mutat mai aproape de casa
voasted, chiar vizavi. Tatal tau stia: habar n-am cum a aflat, dar era
clarcast
Face o pauzi gi vireazA pe alti strada. Apol adaugi:
— Atunci a inceput sa bea.
‘Ma ridic in capul oaselor, zbind cu palmele in bordul mesinii.
sat cu un taté alcoolic care devenise alcoolic din
cauza ta sia mamei?
‘Sunt furios din cale-afard gi de-abia mai pot respira
— Am incercat s-o conving, Hardin. Nu vreau s-o condamai, dar
am incercat si-i spun sé vini cu tine cu tot gi si trim impreund — gi
meavrut.
{gi trece mainile prin cap gi se trage de par.
— Bla inceput s& bea tot mai mult gi mai des de la o siptiména la
alta, dar ea tot nu voia si recunoasca faptul cd esti al meu — nici micar
fat de mine — aga ca am plecet, Trebuia si plec.
Se opreste din vorbit gi, cand ma uit la el, vid cum clipeste rapid.
Ma intind spre manerul portierei, dar el accelereazi si blocheaza usile,
‘cv un sunet repetat. Vocea li sund spart cind incepe iar si vorbeasca.
— M-am mutat in America gin-am mai avut nicio veste dela mama
tani intregi, pani cind, in cele din urmé, tatal tua parisit-o, Nuaveapentru noi, tof tri, i am avut grijé de ea in absenfa lui. Dar ea s-a
indepartat din ce in ce mai mult de mine. Ken ia trimis documentele
de divort de unde o f fost el in acel moment, dar a tot nu voiao relatie
permanenté cu mine, zice Vance incrunténdu-se. Dupi tot ce ficusem,
tot nu-i eram indeajuns.
mi amintesc ci ne-a luat la el acasé dupa ce a plecat tata, dar nu
m-am gindit niciodata prea multla asta, Habar n-aveam ci ficut asta
pentru ci avea un trecut alaturi de mama sau pentru c& eram fil lui.
Pirerea mea deja proasta despre mama este acum execrabil8. Mi-am
pierdut tot respectal pentru ea.
—Deci atunci cénd ea s-a mutatla loc in casa aceea, am continuat
si am grija de ea financiar, dar m-am Intors in America, Mama ta a
inceput si-mi returneze cecurile in fiecare luni gi nt mi-a mai Fispuns
la telefon, aga cd am presupus ci gi-a gasit pe altcineva
— Nu gi-a gisit. A muncit incontinuu,
‘Am avut o adolescenta singuraticd acasis de-asta mi-am qi gisit
cconsolarea in gasca nepotrivita
—Cred cil astepta peel si seintoarcé, spune Vance repede, apoi face
pauzi, Darel nu s-a mai intors niciodata. A baut an dupd an pind cand
ceva anume ba facut sé-si dea seama cd e dest
{ntregi, dar intr-o 2i m-a contactat, dupi ce s-a muta in State Bra treaz,
iar eu tocmaio pierdusem pe Rose. Rose a fost prima ferneie dela mama ta
Incoace la care mi puteam uit fri si-ivad chipul Jui Trish Fra cea mai
dragutd femeie si ma facut frit. tiam ci na voi mai iubi pe nimenila fel
de intens cum am iubit-o pe mama ta, dar alaturi de Rose eram mulfumit
ram fericit simi construiam o vit alituri de ea, dar am avut ghinion.
iar ea s-a imbolnavit. a mascut pe Smith, dar am pierdut-o..
‘MA blocher la acest gind,
= Smith,
N-am vorbit cu el ani
[Am fost att de ocupat si pun cap la cap informatie astea c& nich,
‘nu m-am mai gandit a baiefelul dla. Ce inseamna asta? St-mi bag
2 Dupi ceamgisifericrea
rectal 23
— M-am gindit a iste ala mic calaa doua mea gansi deaf tata,
Mca ajutatsi-mi revin dup& ce mama iui a murit. Mereu imi aducea
aminte de tine cénd erai copil; seamnd cu tine cand erai mic, doar c&
‘emai blond gi are ochii mai deschisila culoate.
‘mi amintesc ci Tessa sustinea acelagilucru dupi ce -am cunoscut
pe pusti, dar mie tot nu mi se pare.
— Asta e...o mare porcirie,e tot ce pot spune
‘Telefonul imi vibreaza in buzunar, dar eu imi privesc piciorul de
pared n-ar fi acolo si nu ma pot migca pentru a réspunde.
— $tiu c& e si-mi pare réu. Cand ai venit in Ame
dit c& voi putea fi aproape de tine fara s&
apropiide
‘mereu o rivalitate. Cred ci i-a fost mila de mine cand mi-a murit
sidin acel moment s-a schimbat foarte mt
in preajma ta — mi muljumeam cu orice. $tiu c& acum ma urdsth dar
ag vrea si cred ci am reugit asta, macar pentre un timp
= Meai mingit tata viata
= sti
— Si fel si mama, gi ta... Ken.
— Mama ta inca nu vrea s4 admi une Vance — 0 alta scuz’
pentru mama. De-abia recunoaste acum. [a privinfa lui Ken, ela avut
‘mereu banuielile lui, dar mama ta nu ile-a confirmat niciodata. Cred c&
‘si acum se mai gindeste ci exist’ o mic gansa sa fii ful hui
su nu voiam decat sé fiu
sant coplul lui dup atatia ani in care voi dot v-aitras-o pela spatele li?
—No.
Opreste masina langi trotuar,o parcheaza simi privest,serios siastea pentru tine, Regeetd tot infernul prin care te-a obligat s8 treci gi
nenorocirile care i s-au intémplat mamei tale.
‘Tresar cand imag
inte, Aproape retraiesc ce i-au facut mamei mele so.
multi ani in usm.
— Nu s-a ficut niciun test? De unde gti cd tu gti tatal meu?
Ni fine si cred c& am pas o asemenes intrebare.
— Stiu si gata, O stil situ, Toti au remarcat mereu ca
semeni cu Ken, dar eu gtiu ci prin vene iti curge singele meu. Conform
desfisuricii evenimentelor, n-are cum si fie tatil téu. Nu aves cum sa
fie gravida cuel.
Privese copacii de afara si telefonul imi bazaie din now,
— De ce acura De ce imi spui asta acurn? intreb, cu un ton ridicat,
fn timp ce rabdarea mi se risipeste.
— Pentru ci mama ta a devenit paranoicd. Ken mi-a zis ceva acum
vvreo doua saptimani, s te rog si-ti faci nigte teste de séige ca s-0 ajuti
pe Karen, iar eu i-am pomenit asta mamei tale.
— Teste pentru ce? Ce-are de-a face Karen cis toatd povestea asta?
Vance arunci o privire catre piciorul meu, apoi catre propriul iui
mobil
— Ar trebui si rispunzi, $i Kimberly ma sun.
Dar eu scutur din cap. 0 s-0 sun pe Tesse de indati ce ies din
magina asta
— Imi pare sincer rau pentru toate astea, Nu stiu ce naiba a fost in
capul meu, 4 merg la ea aseari. Ea m-a sunat, iar eu pur $i simplu...nu
stiu. Kimberly‘o sa-mi'devind sotie. O iubesc mai mult decit orice pe
Jume — mai mult chiar decdt am iubit-o pe mamma ta. E-un gen diferit
de iubire; e reciproca si Kim inseamnna totul pentru mine. Am facut 0
mare greseali cd m-am vazut din nou cu mante ta gi-mi voi petrece tot
restul vieti incercand s-o repar. N-o si fiu surprins daci ma pardseste.
Oh, lasi-ma cu rolul sta dramatic.
— Ma, Capitane Evident. Poate c& n-ar fi trebuit si i-o tragi
‘maicd-mii pe masa de la bucdtarie.
ia beti cu,
24 Dupi ceam gist fericrea
AanaTod 25
Se with urt la mine
— Pérea panicatd s.a spus cl vrea sé fie sigurd cf trecutul ei rimane
trecut inainte de nunté. Iar eu ma potrivesc de minune cu deciziile
Bresite
Bate cu degetele pe volan, rusinat.
—Sieula fel, mormai in barbs gi ma intind citre manerul portierei.
Elma prinde de brat,
—Hardin.
—Nu
‘Imi smucesc mana gies din masind. Am nevoie de un rgaz ca si
procesez tot rahatul asta, Am fost bombardat cu prea multe réspun-
suri la intrebiri pe care nici nu gtiam ca trebuie si le pun. Am nevoie
si respir, si ma calmer, trebuie si fug de el gi sa ajung la iubita mea, la
salvarea mea
—Trebuie s& ma lagi in pace. Amindoi stim asta, fi spun cind vid
china plecat.
MA priveste pret de un moment, apoi da din cap si pleaca,
lisandu-ma pe strada, Ma uit in jural meu si observ o vitrin& cunos-
‘cuta, ceea ce Inseamné c mé aflu doar la citeva strdzi distanta de casa
smamei, Sangele imi pompeazé in urechi si dau si scot telefon ca s-0
sun pe Tess, Vreau si-i aud vocea, vreat si m& aducd inapoi, larealitate,
rivesc clidirea in timp ce astept si-mi rispunda, iar demonit mei
se lupta pe dinduntro, trigindu-ma in bezna cea confortabild. Chemarea
lore din ce in ce mai puternicd gi mai adancé pentru cé ea mu-mi ris-
punde, aga cd imediat ma trezesc traversind strada. Bag telefon la loc
in buzunar, deschid uga gi intru in locul care mi-era odinioaré atat de
cunoscut.Tessa
CCicburile imi scarfaie sub picioare in timp ce mi tot plimb dintr-o parte
{in alta, in agteptare. Cat pot feu de rabdatoare. In cele din urma, cand
Mike termina de vorbit cu politia, ma duc spre el
— Unde e Hardin? il intreb, pe un ton thios.
— A pleeat cu Christian Vance.
(Ochi lui Mike sunt lipsiti de orice emotie. Privirea lui mi mai
vind. Asta
rupte gi
suriogi. Am un nod in stomac
calmeaza un pic si mi face s-mi dau seama cé nu ar
jurul meu la scaui
ignor gugoteile care vin de la privitor
slincere s8 ma stpanesc.
— Unde sau dust
su mfinile de cap. Kimberly mi bate pe uma.
— Vite, cand termiind cu tipi tia vor si vorbeasc gi cu
tine,
Mi uit ba Ja usé, ba Ja Mike. Dau din cap si ma duc afard dupa
Kimberly cas nu atrag atentia politistilor asupra mea.
— Pofi si mai incerei o daté la Christian? Imi pare réu, chiar tre-
buie sa vorbesc cu Hardin,
erul rece.
\cerc, promite ea si mergem amandoua acolo unde
sis parcet masina inchiriatd,
‘Ma cuprinde o senzatie de lesin cnd vad un alt ofier de politie c&
intra in barul elegant, Mice teamd pentru Hardin, na din cauza politi,
26 Daptceam gist fericiea
AonaTedt