You are on page 1of 245
Hardin De multe ori in viaja mea m-am simtit nedorit, neadaptatin cel mai ri fel cu putingd. Am avut o mama care a ficut eforturi remarcabile, dar pur i simpla n-a fost suficient. Muncea prea mult; dormea in timpul zilei pentru ca statea in picioare toata noaptea. Trish ¢i-a dat silinja, dar sun baiat, mai ales unul 1 Stiam despre Ken Scott ci ¢ un om tulburat, un arivist necizelat care nu era niciodati mulfumit sau imprestonat ‘Micul Hardin, demn de mild in incercarea lui de: tul impunitor care urla si se impleticea in casa noastra oribilé gi inghe- suit, arf fost incAntat de ideea cd omul Asta rece nu e tat siu. Arf are nevoie de tatd. pasaje din cart vecht. Dar Hardin Scott, omul in tots fie cae slap cu depen {fata ca moartea. Ma simt tridat, derutat ca naiba si extrem de manios. N-are nicio logicd. Povestea asta cu tatii schimbati pe care o Intdlnesti in toate comediile romantice nu poate fi viafa mea. Amintiri de mult pierdute incep si ast la telefon, dupa ce unul dintre eseurile mele fusese publicat in riarut loce — Ma gindeam cd vrei si afli: Hardin e genial. Ca tatal siu, aspus a, mandra, aaa ‘Am aruneat o privire in livingul micut. Barbatul cu pir negru, leginat pe un scaun, cu osticl& de whisky la picioare, nu era deloc genial EE un dezastru, m-aro gandit in vreme ce el se foia pe scaun, iar mama {inchidea repede telefonul. Au fost nenumarate asemenea momente, prea multe ca s& poaté fi numérate, iar eu eram prea mic gi prea prost ca si pricep de ce Ken era atat de rece cu mine, De ce nu ma imbratiga nicio- data aga cum fac tai cu fii lor. Nu jaca niciodata baseball cu mine gi au rm-a invafat nimic altceva dectt si ma transform intr-un betiv nenorocit. are toate astea au fosto pierdere de vreme? Oare Christian Vance chiar este tatal meu? ‘Camera se invarte in jurul meu si ma uit a el, la barbatul despre care se presupune cd imie taté. Vad ceva familiar in ochii lui verzi in forma i tremura cind igi da parul de pe frunte pe spate gi atunci incremenesc, pentru ci-mi dan seama cd gi eu fac acelai gest. Tessa —Eimposibil Mi ridic in picioare, dar mi agez repede la loc pe banca, pentru cd simt cum imi fuge pimantal de sub picioare, Parcul se umple deja ‘cu oameni. Familii cu copii mici, baloane gi cadour' in brafe, in cluda vvremii friguroase —E adevirat, Hardin e fiul lui Christian, zice Kimberly, cu 0 scli- pire in ochii albastr — Dar Ken... Hardin ii seamana perfect. Imi adue aminte cand Lam vazut prima oaré pe Ken Scott la un ‘magazin de iaurt, Mi-am dat seama imediat cde tatil lui Harding parul tatura m-au facut si trag aceasta concluzie 1u mi se pare deloc, in afara de culoarea pirului Hardin are aceiasi ochi cu Christian, aceeagi forma a feel ‘Asa s fe? Ma striduiesc si-mi imaginez cele tri chipuri, Christian are gropite in obraji ca Hardin si aceiagi ochi... dar pur gi simplu nu are ‘comparatie cu Ken. Sti c& sunt de aceeasi varsta, dar alco- Ken si-a pus amprenta pe infitisarea sa. A rémas un barbat aritos, dar se vede cd bautura l-e imbitrénit. — Asta... ic eu, céutindu-mi vorbele, cu respiratia taiatd, Kimberly aproape ci-si cere scuze — $tiu, Voiam atae de mult si-ti span, Nu mi-a plicut c& tam ascuns lucrul Asta, dar nu era treaba mea. ‘MA prinde de mang gi ma strange usor. 1 Duptceam gist frices ‘Ameo 13 — Christian m-a asigurat cd, atunci cind Trish ii va da voie,ti'va spune lui Hardin, — Bu doar... Respir adanc. — Asta face Christian? Ii spune lui Hardin acum? ‘Mia ridic din nou in picioare si Kimberly igi a mana de pe mine. — Trebufe si ajung la el. O si igi isd. ‘Nici macar mu vreau si-mi imagine cum o si reactioneze Hardin la auzul acestei vest, mai ales dupa ce a dat peste Trish si Christian mpreund aseara. Va fi prea mult pentru el — Asta face Kim ofteaza. — Trish na fost in totalitate de acord, dar Christian a 2is cae aproape gata si accepie si cd oricum lucrurile au inceput s-o ia razna. ‘Imi scot telefomul. Nu-mi vine si cred cum i-a ascuns Trish acest Jucru lui Hardin, Ma gindisem le ea mai degraba ca lao mam, gi acum imi se pare cé n-am cunoscut-o niciodata ca femete. Tin telefonul ta ureche, asteptand ca Hardin si-mi raspunda, Kimberly spune: — Fam spus lui Christian ci n-ar trebui si vi desparta cand fi spune lui Hardin, dar Trish a fost de parere ca trebuie sa fie singur cu elcand afl povestea Kimberly strange din buze gi se uita in jural ei, prin parc, apoi {gi ridicd privizea spre cer. Mie imi intré automat cisufa vocalé a lui dar telefonul e tot inchis sa-mi frang mainile — Poti si mi duci le el, Kimberly? Te rog! — Da. Desigur. seama ci Smith e fiul lui Christian... gi frat un fritior. Apoi gindul imi zboaré la Landon... ce inseamni asta pentru Landon si Hardin? Oare Hardin va mai dori si aiba de-a face cuel, acum cB ntre ei nu exist nicio legaturd de familie? §i Karen, ce se va intampla cu Karen si cu prajiturile ei mimunate? $i Ken — ce va fi cu omul asta care face eforturi sa se revangeze pentru copilaria ingroritoare a unui copil care nu efiul siu? Ken oare stie? Capul mi se invarte si trebuie si-l vad noi la capat impreund, Nici nu-mi pot imagina cum se simte acum; cred cae de-a dreptul coplesit. — Smith stie?intreb. Dups cateva clipe de tacere, Kimberly rice: — Ne-am gindit cd stie din cauza fe Hardin, dar n-are de unde. pare rdu pentru Kimberly. Deja a trebuit s& treaci peste Jogodnicului ei, iar acum, asta, Cand Smith ajunge la noi, se opreste gi ne arunci o privire misterioasé, de parca ar gti despre ce am discutat, N-are cum, dar felul in care oa inainte gi se duce la magina fra sa spun o vorba ma face si ma indoiesc. [Ne indreptam citre Hampstead ca si-i gisim pe Hardin si pe tatal sr eu ma simt cuprinsé de valuri de panic. fn care se poartié cu Hardin ‘Zgomotul de lemn sfArimat résund in tot barul. ‘un ecou, de undeva. a de zgomotul facut de niste pahare sparte. i sporeste pofta de violenfa. Trebuie s& sparg ceva, si distrug ceva, Sichiar esta fac. Brusc se aud fipete, iar eu ies din transé, {mi privesc mainile gi des- copar o bucata despicata din piciorul unui scaun scump. Ma uit a fetele speriai, utand un singur chip: pe cel al Tessei. Ea nu e aici gi in mijlocul acestel crize de furie nu-mi dau seama dact asta esau nu un lucru bun, S-ar speria;s-ar face griji pentru mine, s-ar ppanica si m-ar striga ca si ma linisteasca Dau repede drumul lemnului, de parca m-ar fi ars. $i simt nigte ‘méini care ma cuprind de umer — Scoatetisl de aici inainte si vind politia! spune Mike, cu 0 voce mai puternicd decit oricind. — Iai dracului mainile de pe mine! ‘Mi smulg de lang Vance sim uitlael cu ura, Vid rogutn fata ochilor. — Vrei si mengi la pugcatie?! tipi el, la numai cajiva centimetri istanga de fata mea. Vreau si-|trantesc la pama Dar nigte femel inca m jos, caunul rupt, mutrele ingrozite ale cientilor care spera sa scape de ‘macel, In scurt timp 0 si-si revind din goc gio si se infurie c& Je-am stricat momentul lor de fericire excesiv de costisitoare. Christian mé ajunge din urma in timp ce ies ca din puged pe lings receptionera, — Urea fa mine in masind gi-o si-tiexplic totul, guierd el Ingrijorat ci s-ar putea ca in curdnd s8 apara politsti, fac ce-mi spune, dar habar n-am ce trebuie i simt sau ce spun. {n ciuda martur rij, tot nu-mi vine s& cred aga ceva. E imposibil si ridicol in acelag timp. ‘Ma agez pe scaunul din dreapta, iar el se arunca lang mine. _— N-ai cum sé fi tatall meu, mu e posibil. N-are niciun strop de logics ‘MA wit la magina asta scumpa inchiriata gi ma intreb daci asta au inseamna cumva cd Tessa e sinistraté in nenorocitul aa de pare in care am lasato. — Kimberly are magind, nu-i aga? Vance ma priveste derutat —Da, sigur chare, ‘Torsul silentios al motorului devine din ce in ce mai zgomotos pe rmisura ce inaintim prin trafic. — Imi pare rim cd ai aflat aga. Totul s-a legat pentru o vreme, dar ‘pe urmi lucrurile au inceput 5-0 ia la vale, ofteazi el. Nu zic nimic, cici stiu ci dacd deschid gura imi pierd cumpatul. ‘ii infig unghie in coapse; durerea ugoaré ma ajuté si ma stipinesc — 0 si-tiexplic, dar trebuie sé fi deschis la minte, bine? Se uita la mine $1 2Sresc compitimirea din privire. Nam nevoie de mila lui, — Numi mai vorbi ca gi cum ag fi un copil, ma rastesc eu, jin nou la drum, , cu Ken — am fost tovarasi de Vance se ita la mine, api = Stii cd am crescut cu tatil cand ne stim. = Sincer si fia, mu stam asta “Ma uit urat la el, apot imi intore privireacétre gear. °% Dupice am gist fericea prccTosl 7 — Se pare cd eu nu stiam nimic, —Iatd,e adevirat, Am crescut aproape ca nigte frati. — Apoi i-aifutut nevasta? zic eu, intrerupand povestea asta de ador- mit cf mardie el, Nodurile degetelor ise albesc de cit de tare strange volanul — Incere si-i expe toaté povestea asta, aga cd lasi-ma s& vorbesc Inspird adanc ca sa se calmeze. — Ca si-jiraspund le Intrebare, n-a fost aga. Mama ta gi Ken erau ‘impreand din liceu cand ea s-a mutat in Hampstead. Era cea mai fru- smoasi fati pe care 0 vazusem vreodata. ‘Stomactl mi seintoarce pe dos cand imi amintesc ca Vance o siruta pe mama. — Dar s-a indragostit de Ken imediat. Igi petreceau tot timpul impreund, aga cum faceau gi Max gi Denise. Noi, cei cinci, formam 0 rmicuti gaged, ag putea spune. i vocea ii devine rece. sual, desteapta gi indrgostita pind peste cap de tatal tau — la naiba, Nu pot si-] numesc altcumva. Scoate un geamat gi bate cu degetele in volan. Apoi continua. —Ken era destept — de-a dreptul genial — si cind a mers facultate ‘cubarsé intreagi si mai devreme cu un an, a devenit un om ocupat. Prea ‘ocupat pentru ea si petrecea aproape tot timpul a coal In scurt timp am rémas doar patra gilucrurile dintre mama ta gi mine. mA rog, sen~ timentele mele au Iuat amploare, in timp ce ale ei au inceput si se nascé. Vance face o pauza scurta ca sd schimbe bentile si si porneasca ventilatorul ca si intre mai mult eer. Atmosfera e tot inabusitoare, iar rmintea mi se invirte cind el incepe din nou s& povesteasca. — Am tubit-o intotdeauna si ea stia asta, dari iubea peel iar el era cel mai bun prieten al meu. Vance inghite in gol. — Zilele gi noptile treceau si am devenit moment, dar améndoi aveam sentimente gi nu nile mai ascundeam. i. Nu sexual in acel — Scuteste-ma de toate detaliile astea scarboase. ‘imi nclestez pum in poala sim fortez sta ca si-llas si vorbeascd, —Bine, bine, da. Se uitd fx prin parbriz. —In fine, lucrurile au avansat siam ajuns si aver o relaie in toata puterea cuvantului la un moment dat. Ken habar n-avea, Max si Denise binuiau ceva, dar niciunul dintre ei n-a zis nimic. O imploram pe mama 1a si pardseasca pentru cd o neglija — stiu cle o porcarie, dar o iubeam. Ridica din sprancene. — Ea era singura care ma putea scipa de gesturile mele autodi- structive. Tineam la Ken, dar mai importanté era tubirea mea pentra ea, Nu mi-a trecut niciodata, Expira zgomotos. ~ Si. span en, dupa céteva secunde de tacere. — Da... Deci, cand m-a anunfat cd e insércinata, credeam ci vom ful impreun gcd se va mirita cu mine, nu cu el, Iam promis c& dacé smi alege pe mine, termin cu porcarile gi su de ea...de tine. Simt ca ma privest, dar refuz si ma uit — Mama ta credea ci nu sunt sufcient de stabil pentru ea si iaté-ma cum am rimas intr-un colf, mugedndu-mi limba, atunci cénd ea gi ‘tatél — Ken — au anunfat cd agteaptd un copil gic se vor casatori chiar in acea siptimana. (Ce mama dracului? Ma uitla el, dar e clar ritécit in trecut, privind irumul din fata sa. — Voiam ce e mai bun pentru ea gi nu yuteam intina reputatia spundndu-ilui Kea say oricuialtcuiva adevarul despre: ramplat intre noi. imi tot spuneam ci el trebule sd sti, In sufletul ui, cf nu era copilul hu. Mama ta a jurat ci nu se atinsese de ea de luni intregi de un fior, Vance tremurd ugor, stabi de cavaler de onoare. $tiam ci elo si-i ofere ceea ce eu nu puteam. Nici ‘macar nu-mi doream si merg la facultate, Nu faceam altceva decdt si sufi dupé o femeie méritaté gi s8 invit pe dinafari pagini din romane 18 Dupi-ceam gisifericrea ArwaTold 19 care n-aveau si devind niciodaté realitate. N-aveam niciun plan de vii tor, nu aveam bani, jar ea avea nevoie gi de una, side alta Ofteaza, incercind sé alunge amintirea asta. fl privesc si ma mir de-ce-mi vine in minte, de ce mi simt obligat si spun. Strang pumnul, apoi il desfac,incercind si rezst. Apoi string pumnul din nou si nu-mi recunosc vocea cand intreb: —Deci practic mama s-a folosit de tine ca s se distreze sit pentru c& n-aveai bani? ‘Vance risuflé 2gomotos. — Nu. Na s-2folosit de mine, Imi arunca o privire. — Stiu cd aga pare sie 0 se gindeascé la tine gi la viitorul sgunoi, Nu aveam nimic. —haracumes ar, emarc eu cu améraciune. (Cum poate s-o apere pe mama dupa tot rahatul ista? Ce tot are? Dar apoi ceva se trezeste in mine gi mi gindesc le mame, care pierdut doi birbafi ce mai tirziu s-au imbogitit, in timp ce ea se chinuie cu slujba ei gise intoarce in fiecare 2i in cAsuta ei tristd. Vance dé din cap, — Da, dar n-aveam de unde si st asta atunci. Ken era un om rea- lizat, ew nu. Punet — Pana cind a inceput sa sefac& prafin fiecare noapte. Incep din now si ma enervez. Simt ci n-o si scap niciodat& de Furia asta, pentru cd ma simt trddat, Mi-am petrecut copilaria cu un betiv rnenorocit in vreme ce Vance traia pe picior mare. — Asta e o alta aiureala de-a mea, spune omul pe care credeam cel cunose cu adevarat de atdta timp. Am trecut prin multe dupa ce te-ai niscut tu, dar m-am inscris la facultate gi am iubit-o pe mama ta a park je foarte complicati, dar trebula s& iu. Eu eram un ratat desévarsit, un — Pana cand ai implinit tu cinci ani, Bra ziva ta si eram cu totit la petcecere. Ai venit alergind in bucatatie, strigind dupa ‘Vocea lui Vance se fringe, iar eu string gi — Aveai o carte strinsi la piept i, pentru 0 terefereai la mine, Lovese cu pumnul in bordul masini = Vreau si cobor. i cer. ‘Nu mai pot asculta, Totul e 0 mare porcarie. E prea mult pentru sine gi nu pot infelege totul din prima. Vance imi ignord iesirea $i merge inainte fn ziua aceea mi-am pierdut cumpatul. am cerut mamei tale sii spun adevérul lui Ken. Ma siturasem site vid crescand de la distan momentul acela imi facusem deja planl sd ma mut in America. ‘Am implorat-o sa vina cu mine gi site ia spe tine, ful meu, Paul meu. ‘Stomacul mi se strange. Ar trebui si sar pur si simplu din masina, chiar dacé e in mers, Ma uit af trecem, si ma gandesc c& ag prefera sf sufar fic. — Dar ea m-a refuzat si mi-a spus ca a ficut nigte teste... gi cA nu jul mew. tare pumaul, ‘am ultat c& au Ja cAsutele frumoase pe langa care — Poftim? Imi masez fruntea, As sparge bordul cu capul daca m-ar ajuta le rapid in stnga gi-n dreapta. Apol ra cu care mergem gi-mi dau seama ci a trecut pe royu la fiecare semafor, doar ca sé fe sigur c& nu ma arunc din masind — S-a panicat, presupun, Habar n-am. MA priveste. = Stiat cf nmingea'~ a recunoscut ani mai tarziu ed n-a existat niciun test de paternitate, Dar in momentul acela era de neclint spus s-o las balta gi gi-acerut scuze pentru ck m-a fcut si cred ci ti al meu. ‘Ma concentrez asupra pumnului meu. [I inchid il deschid. I inchid, I deschid.. — A mai trecut un an gi am inceput din nou s& vorbim...Incepe el si povesteasca, dar ceva din tonul lui nue in regula. ivese $i vad cum se uit 20, Dupdce am gist frcrea sonata — Adie’ v-afi tras-o din now, ‘Vance résufla din nou din greu. — Da... de cite ori ne intélneam, faceam aceeasi gregealé. Ken mun- cea mult, studia pentru doctorat in acel moment, iar ea stitea acasé ceutine, Deja semanai mt cufundat inte-o carte, Nu stiu daca ‘cu mine; de cite ori treceam pe acolo, erai imi incejogeaza mi — Am continuat aga, cu intrerup: rnimeni nu-gi di seama, A fost vina mea: n-am incetat niciodata s-o iubese, Orice ficeam, ma bantuia, M-am mutat mai aproape de casa voasted, chiar vizavi. Tatal tau stia: habar n-am cum a aflat, dar era clarcast Face o pauzi gi vireazA pe alti strada. Apol adaugi: — Atunci a inceput sa bea. ‘Ma ridic in capul oaselor, zbind cu palmele in bordul mesinii. sat cu un taté alcoolic care devenise alcoolic din cauza ta sia mamei? ‘Sunt furios din cale-afard gi de-abia mai pot respira — Am incercat s-o conving, Hardin. Nu vreau s-o condamai, dar am incercat si-i spun sé vini cu tine cu tot gi si trim impreund — gi meavrut. {gi trece mainile prin cap gi se trage de par. — Bla inceput s& bea tot mai mult gi mai des de la o siptiména la alta, dar ea tot nu voia si recunoasca faptul cd esti al meu — nici micar fat de mine — aga ca am plecet, Trebuia si plec. Se opreste din vorbit gi, cand ma uit la el, vid cum clipeste rapid. Ma intind spre manerul portierei, dar el accelereazi si blocheaza usile, ‘cv un sunet repetat. Vocea li sund spart cind incepe iar si vorbeasca. — M-am mutat in America gin-am mai avut nicio veste dela mama tani intregi, pani cind, in cele din urmé, tatal tua parisit-o, Nuavea pentru noi, tof tri, i am avut grijé de ea in absenfa lui. Dar ea s-a indepartat din ce in ce mai mult de mine. Ken ia trimis documentele de divort de unde o f fost el in acel moment, dar a tot nu voiao relatie permanenté cu mine, zice Vance incrunténdu-se. Dupi tot ce ficusem, tot nu-i eram indeajuns. mi amintesc ci ne-a luat la el acasé dupa ce a plecat tata, dar nu m-am gindit niciodata prea multla asta, Habar n-aveam ci ficut asta pentru ci avea un trecut alaturi de mama sau pentru c& eram fil lui. Pirerea mea deja proasta despre mama este acum execrabil8. Mi-am pierdut tot respectal pentru ea. —Deci atunci cénd ea s-a mutatla loc in casa aceea, am continuat si am grija de ea financiar, dar m-am Intors in America, Mama ta a inceput si-mi returneze cecurile in fiecare luni gi nt mi-a mai Fispuns la telefon, aga cd am presupus ci gi-a gasit pe altcineva — Nu gi-a gisit. A muncit incontinuu, ‘Am avut o adolescenta singuraticd acasis de-asta mi-am qi gisit cconsolarea in gasca nepotrivita —Cred cil astepta peel si seintoarcé, spune Vance repede, apoi face pauzi, Darel nu s-a mai intors niciodata. A baut an dupd an pind cand ceva anume ba facut sé-si dea seama cd e dest {ntregi, dar intr-o 2i m-a contactat, dupi ce s-a muta in State Bra treaz, iar eu tocmaio pierdusem pe Rose. Rose a fost prima ferneie dela mama ta Incoace la care mi puteam uit fri si-ivad chipul Jui Trish Fra cea mai dragutd femeie si ma facut frit. tiam ci na voi mai iubi pe nimenila fel de intens cum am iubit-o pe mama ta, dar alaturi de Rose eram mulfumit ram fericit simi construiam o vit alituri de ea, dar am avut ghinion. iar ea s-a imbolnavit. a mascut pe Smith, dar am pierdut-o.. ‘MA blocher la acest gind, = Smith, N-am vorbit cu el ani [Am fost att de ocupat si pun cap la cap informatie astea c& nich, ‘nu m-am mai gandit a baiefelul dla. Ce inseamna asta? St-mi bag 2 Dupi ceamgisifericrea rectal 23 — M-am gindit a iste ala mic calaa doua mea gansi deaf tata, Mca ajutatsi-mi revin dup& ce mama iui a murit. Mereu imi aducea aminte de tine cénd erai copil; seamnd cu tine cand erai mic, doar c& ‘emai blond gi are ochii mai deschisila culoate. ‘mi amintesc ci Tessa sustinea acelagilucru dupi ce -am cunoscut pe pusti, dar mie tot nu mi se pare. — Asta e...o mare porcirie,e tot ce pot spune ‘Telefonul imi vibreaza in buzunar, dar eu imi privesc piciorul de pared n-ar fi acolo si nu ma pot migca pentru a réspunde. — $tiu c& e si-mi pare réu. Cand ai venit in Ame dit c& voi putea fi aproape de tine fara s& apropiide ‘mereu o rivalitate. Cred ci i-a fost mila de mine cand mi-a murit sidin acel moment s-a schimbat foarte mt in preajma ta — mi muljumeam cu orice. $tiu c& acum ma urdsth dar ag vrea si cred ci am reugit asta, macar pentre un timp = Meai mingit tata viata = sti — Si fel si mama, gi ta... Ken. — Mama ta inca nu vrea s4 admi une Vance — 0 alta scuz’ pentru mama. De-abia recunoaste acum. [a privinfa lui Ken, ela avut ‘mereu banuielile lui, dar mama ta nu ile-a confirmat niciodata. Cred c& ‘si acum se mai gindeste ci exist’ o mic gansa sa fii ful hui su nu voiam decat sé fiu sant coplul lui dup atatia ani in care voi dot v-aitras-o pela spatele li? —No. Opreste masina langi trotuar,o parcheaza simi privest,serios si astea pentru tine, Regeetd tot infernul prin care te-a obligat s8 treci gi nenorocirile care i s-au intémplat mamei tale. ‘Tresar cand imag inte, Aproape retraiesc ce i-au facut mamei mele so. multi ani in usm. — Nu s-a ficut niciun test? De unde gti cd tu gti tatal meu? Ni fine si cred c& am pas o asemenes intrebare. — Stiu si gata, O stil situ, Toti au remarcat mereu ca semeni cu Ken, dar eu gtiu ci prin vene iti curge singele meu. Conform desfisuricii evenimentelor, n-are cum si fie tatil téu. Nu aves cum sa fie gravida cuel. Privese copacii de afara si telefonul imi bazaie din now, — De ce acura De ce imi spui asta acurn? intreb, cu un ton ridicat, fn timp ce rabdarea mi se risipeste. — Pentru ci mama ta a devenit paranoicd. Ken mi-a zis ceva acum vvreo doua saptimani, s te rog si-ti faci nigte teste de séige ca s-0 ajuti pe Karen, iar eu i-am pomenit asta mamei tale. — Teste pentru ce? Ce-are de-a face Karen cis toatd povestea asta? Vance arunci o privire catre piciorul meu, apoi catre propriul iui mobil — Ar trebui si rispunzi, $i Kimberly ma sun. Dar eu scutur din cap. 0 s-0 sun pe Tesse de indati ce ies din magina asta — Imi pare sincer rau pentru toate astea, Nu stiu ce naiba a fost in capul meu, 4 merg la ea aseari. Ea m-a sunat, iar eu pur $i simplu...nu stiu. Kimberly‘o sa-mi'devind sotie. O iubesc mai mult decit orice pe Jume — mai mult chiar decdt am iubit-o pe mamma ta. E-un gen diferit de iubire; e reciproca si Kim inseamnna totul pentru mine. Am facut 0 mare greseali cd m-am vazut din nou cu mante ta gi-mi voi petrece tot restul vieti incercand s-o repar. N-o si fiu surprins daci ma pardseste. Oh, lasi-ma cu rolul sta dramatic. — Ma, Capitane Evident. Poate c& n-ar fi trebuit si i-o tragi ‘maicd-mii pe masa de la bucdtarie. ia beti cu, 24 Dupi ceam gist fericrea AanaTod 25 Se with urt la mine — Pérea panicatd s.a spus cl vrea sé fie sigurd cf trecutul ei rimane trecut inainte de nunté. Iar eu ma potrivesc de minune cu deciziile Bresite Bate cu degetele pe volan, rusinat. —Sieula fel, mormai in barbs gi ma intind citre manerul portierei. Elma prinde de brat, —Hardin. —Nu ‘Imi smucesc mana gies din masind. Am nevoie de un rgaz ca si procesez tot rahatul asta, Am fost bombardat cu prea multe réspun- suri la intrebiri pe care nici nu gtiam ca trebuie si le pun. Am nevoie si respir, si ma calmer, trebuie si fug de el gi sa ajung la iubita mea, la salvarea mea —Trebuie s& ma lagi in pace. Amindoi stim asta, fi spun cind vid china plecat. MA priveste pret de un moment, apoi da din cap si pleaca, lisandu-ma pe strada, Ma uit in jural meu si observ o vitrin& cunos- ‘cuta, ceea ce Inseamné c mé aflu doar la citeva strdzi distanta de casa smamei, Sangele imi pompeazé in urechi si dau si scot telefon ca s-0 sun pe Tess, Vreau si-i aud vocea, vreat si m& aducd inapoi, larealitate, rivesc clidirea in timp ce astept si-mi rispunda, iar demonit mei se lupta pe dinduntro, trigindu-ma in bezna cea confortabild. Chemarea lore din ce in ce mai puternicd gi mai adancé pentru cé ea mu-mi ris- punde, aga cd imediat ma trezesc traversind strada. Bag telefon la loc in buzunar, deschid uga gi intru in locul care mi-era odinioaré atat de cunoscut. Tessa CCicburile imi scarfaie sub picioare in timp ce mi tot plimb dintr-o parte {in alta, in agteptare. Cat pot feu de rabdatoare. In cele din urma, cand Mike termina de vorbit cu politia, ma duc spre el — Unde e Hardin? il intreb, pe un ton thios. — A pleeat cu Christian Vance. (Ochi lui Mike sunt lipsiti de orice emotie. Privirea lui mi mai vind. Asta rupte gi suriogi. Am un nod in stomac calmeaza un pic si mi face s-mi dau seama cé nu ar jurul meu la scaui ignor gugoteile care vin de la privitor slincere s8 ma stpanesc. — Unde sau dust su mfinile de cap. Kimberly mi bate pe uma. — Vite, cand termiind cu tipi tia vor si vorbeasc gi cu tine, Mi uit ba Ja usé, ba Ja Mike. Dau din cap si ma duc afard dupa Kimberly cas nu atrag atentia politistilor asupra mea. — Pofi si mai incerei o daté la Christian? Imi pare réu, chiar tre- buie sa vorbesc cu Hardin, erul rece. \cerc, promite ea si mergem amandoua acolo unde sis parcet masina inchiriatd, ‘Ma cuprinde o senzatie de lesin cnd vad un alt ofier de politie c& intra in barul elegant, Mice teamd pentru Hardin, na din cauza politi, 26 Daptceam gist fericiea AonaTedt

You might also like